REVISTA BILUNARA DE DIVERTISMENT EDITATA DE FRONTUL DEMOGRATIEI $1 UNITATH SOCIALISTE CIDA REVISTE! ,FLAGARA® EOL de definitii BATRIN = Cu ani in urma (510/14), Cu mult timp in turma (519/12), La mult ani (215/14). > Vine cu timpul (306/14). ara fi (sg; 491/19). BATRINE| BATRINICIOS = Nu sint co BATUT = Mar altoit (174/14) BAT = Parsoc! (256/18), Sanctiune minora (889/16), Alutor de_batrinele (399/16), Neam de traista (444/20), Sabie intre_pusti_ (479/6), Bund cu unt! (484/13), Eloment de siguranta in deplasare (624/12). BATOS = Tributar al verticaltatt inflexible (481/14), Alectat sever de anchiloza solemnitall_ (482/12) BAUTURA = Eloment de baterie (130/16). BC = Bec! (67/7, Bec spar! (254/18), Mors dupa tuna! (304/16), Un 'bunic singur cuct (848/12), Banc Sec! (585/14) BE = Facut de oale (220/14), Limba de miel (419/16), Bune! (429/5), Bena! (495/14), Halba. de berel (59/14), BEA ~ Un tol dea trage (252/22), A nu sta la un pa har (12/14). A lita pe cupa (589/75), A da peste ap (428/9), A stinge focul pe dinauntry (558/18), A Sorbi din ochi (5636), A consuma din fondul lichid (687/15). BEAT = Cu dificultaji in pronuntie si tondinta ta lim- ba} colorat (127/16), Se plerde usor si se gaseste gre (181/4), Drumet pe serpentine (259/9). Gade la proba de circulatle (475/14), Foarte cinstit (879/12) BEC = Arde fara tlacara (156/15), Aprins ‘din fire (255/11), Para de foc (279/16), Aparator... inaintas (11/10), Obsect delux (418/14), Dor de para (471/13), Radiator electric (55490/4), Prins. in far ge ECAR = Vulnerabil accidentele (845/11), Iniatu (ort8), Si coboara. tn trepte (583/16) BEI = Pasi deosebiti (550/14), Principll de pe vremea turcilor (685/13). BELADONA = Face ochii mari (368/11) BEMOL = Indicator de coborire (401/16), Déscen- dent dinti-o familie muzicala. (548/10), BENA = Cupa de piatra (219/15), Gura-casca (307/14), Cupa ridicata Tntru slava muncit (414/10), Gupa cupelor (466/16) BENEFICIAR = Figuri de ofect 1a orice receptie (so: 450/28). BENTITA = Mezina bandei_ (529/13) BERBECE Se da eu capul de pereti (324/30). BERBER = Bide! (331/13). entry armura (199/15), Evita ‘urmarile unui accident , BERC = Ursul pacalit de vulpe (362/15), Amputati in extremis (sa: 584/13). BERE = Pereche de. crenvursti (358/12) BERECHET = Cu de toate pentru toi (542/14) BERETA = So ia dupa capul fiocaruia (435/14) BERNA = Spectrul negru al mort (496/9) BETA = Radial din suise... nomerice (234/12) BETON = Piatra din casa (144/16), Armate de rezis- tenta (891 461/14), BEZEA = Dulcegérii veritable pentru indragostti (9; 196/15), Dulceata... buzelor! (380/15), Dulaun pumitg de departe (69° 507/14), BEZNA = Masa umbrelor (540/13). BI = Formeaza cuplurie (165/14), Cubista! (297/14) Decublaret (422/18), Indoleste totul (52/5), Inima. iubitell (559/6), Scurt pe doi (541/16), Pus la indoiala, (§56/13}, Combinat central! (673/15) BIBAN = Soarele baltilor (511/13) Specialist In construct hidrotehnice (298/16), iese oprul prin caciula (505/16). Vinat cin, colonit (519/14), BIBERON = Dispozitiv de allmentare Ia 0 sursa de eneraie (131/16) BIBILICA = Vorboste cu pacat (254/15). IBLIOTECA = Baza volumului (490/13) a BICI = Schimbator de viteza la trasura (102/12), Ro- ‘media perimat folosit.la_stimulareacircuiajiel (114/16), Accelerator de viteza in transporturi hipo (198/18), Mina forte (840/38), Generator simplu pen- tru o forta de tractiune (358/158), Stimulent senzorial de uz veterinar (418/12). BICIUIRE = Tortur cu frigca (sg: 474/12) BIDETERMINARE = Ghidul enigmistului (602/15). BIDINEA = Se da cu capul de pereli (254/15) BIDON = Vas comercial (364/15), Rezevor de ben- Zina Ja autovehicule (539/16), Coniectii metalice pen- ‘ru. transportul petrolier (sq. 531/13) LA = Organ’ de presa. (368/13) BIET = So prezinta into forma jainica (292/10), Cu- Prins de pareri de rau. (319/19), Cum @ mai rau (385/15), Apreciat cu mila’ (478/16), Caracterizat cu cchiu cu val (526/14), Scos din necaz (632/14), Are multe lipsuri (597/13) ‘A taco semne (28/14), Lucrare de control dubia, (527/76) strat in partida dubla (326/16), Ti ‘casa In partida dubla (392/15), Bivalent In combinal (322/19). BIGUDIU = Fac noduri fa capete (sg; 428/11), Tub capllar_ (596/14), BKIUTERIE ~ Pictrele Doamnell (45/16). BLIUTIER = Lucreaza cu arta pentru aria (306/14). BIKINI = Costumajie simbolicd pentru o sirena mo: derma (457/14) BILANT = Furnizor de solduri (458/19), Ora de Inchi- dere (591/12). TRAINICIE (Biverb reflexiv: 4, 11) Mleana BUDA — Cimpeni, AlbaORIZONTAL: 1) Perla litoralului romanes,, sta- tiune de renume international, cuo plaja ex- Ceptionala datorita nisipulul ei foarte fin sia aerului marin bogat in aerosoli — Oras-port in Bulgaria, pe {armul Marii Negre, vestit prin plaja sa ‘cunoscuta sub numele de ,Nisipurile de aur". 2) Scriitor roman (1880—1967) a ca- tui tableta Plaja" a fost inclusa in cilcul .De prin raspinii" (Tudor) — Tesatura din fire de bumbac sau de cinepa, folosita la confectio- area vestimentatiei de vara si a pinzei pentru corturi. 3) Din poezia .Plaja” de Lucian Blaga citém versurile; ,ns pierdut in ceasul.../ ma Lit prin spinii de ia usa./ oameni,goi zac in ni- sip,/ tacuti, ca-n_propr man (Camil, 1880—1962), semnatarul tablou- lui_,Fete pe plaja” — Stefan Luca. 4) Quintus Demetru — Stare patologica, provocata de ex- Punerea indelungata a corpului la actiunea ra- zelor solare. 5) Tafta de matase naturala — Natriu (simb.) — Limbaj de programare pentru probleme de gestiune (Inform.). 6) Munte in lordania — Press Trust of India” (sigla). 7) Poet contemporan (Gheorghe), autorul pos mului .Pe 0 plaja cu nisipul vibrind”, inclus in volumul ,Noapte de echinox” — Plante inte- rioare talofite, aduse pe nisipul plajei de valu- file mari. 8) Prozator roman (Vasile) prezent jn tematica noastra cu piesa ,Asasinatul de pe plaja_pustie” — Haralambie Tugui. 9) Locali- tate in Japonia — Zaharia Radan — Care au pielea inrosité de soare. 10) loan Slavici — wpe plaja", poezie de Emil Giurgiuca din Volumul ,Poemele veri" — Litera greceasca. 11) Pantaion. scurt_purtat ca imbracaminte sportiva sau de plaja — Cupru (simb.) — nara ... pe {armul marii*, tablou apartinind pic torului Camil Ressu. 12) Fir textil — lala", pelsaj din marinele. pictorului ‘Albert wet. VERTICAL: 1) Pictor francez (18751947), un ‘indragostit constant de mare, care a realizat pitoresti_ scene de gen din lumea porturilor, ‘surprinzind pe pinzd strazile, cafenelele, pla- jele — Oras in sudul Frantei, pe coasta de ‘Azur, renumit pentru plaja sa. 2) Orasul de pe Murés — Pictorita franceza (18411885) din a carei bogata paleta amintim ,Plaja la Fécamp" si ,Plaja de la Nisa” (Berthe). 3) Miligrad (abr. Uz} — ... de pe plaja", film regizat de Jean Renoir avind ca interpreti pe Joan Bennett si Robert Ayan (neart; pl) Radiu.(simb.). 4) ‘Anton Holban — Prenume masculin — Bete! 5) Din poezia ,Piajele..." a scriitorului albanez Ismail Kadare am ales versurile; ,Plajele pu: til, bintuite de vinturi,/ Seamana Scoicilor din care s-au scos periele" (nom.; pl.) — Riu in lugoslavia. 6) Rege scit — Nespus de frumoa- sa. 7) Acompaniament rudimentar al unei me- lodii — lon Agarbiceanu zelor de soare, nisipul capata culoarea acest ‘metal pretios. '8) Incaltaminte usoara, folos mai ales la plaja — individ (eg,). 9) Oras Ethiopia — Din romanul ,.marii" de ion Ma fin Sadoveanu, a carui acjiune se desfasoara inaintea erel noastre pe litoralul Pontului Eu- xin, atlam ca doar sleaurile de pamint des parteau geana’paduriior de nisipul_umed al plajelor" (neart.) — Nota muzicala. 10) Radu Rosett| — Sunétele, melodioase ale ciocti je — Pictor roman (1888—1972) uia mentionam tabloul .Plaja la Costinesti” (Dumitru). 12) Regizor_francez (Yves), realizatorul filmulut ,O plaja atit de draguta” — Din poezia .Scoica" de lon Pillat, amintim versurile ,Pe-un farm pe care... 1 bate sil maninea,/ Copil, zarit 0 scoica zvirlita pe nisip” (neart.). Dicfionar: FAI, RPG, EMEC, PTI, Nil, TAV, MGR, ZAZA, AZES, NAT, ADUA, STAV. t Gh. Al. KISSLING Cercul rebusist .Alb 3i negru“, Birlad din creajiaFIRUL MILENAR DE AUR ORIZONTAL: 1) Localitate in judetul Cluj pe al carei teritoriu a fost localizat ipotetic anticul Resculum, castru si asezare civila in Dacia ro- mana. Materialul arheologic dezvelit aici se compune din monumente lapidare, terme, ce- ramica etc. — Lovalitate in judetul Caras- verin pe teritoriul céreia s-au descoperit ur- mele unei asezari miniere romane. Unii cerce- tatori au localizat aici, ipotetic, Centum Putea. 2) Legiunea 1... unitate militara romana per- manenta cu sediul la Novae facind parte din atmata Moesiei Inferior si care:a participat la campaniile dacice ale tui Traian. Aceasta a ‘avut © activitate intensa in Dobrogea dupa ce legiunea V Macedonica a fost transferata in Dacia in anul 167 — Camara (reg.). 3) Locali- tate in judetul Hunedoara pe al carei teritoriu a fost identificata Micia, important castru mili- ‘tar roman situat pe cursul mijlociu al Muresu- lui In jurul castrului unde a stafionat cohors it Flavia Commagenorum s-a dezvoltat o mare ‘asezare civild cu caracter urban. Materialul ar- hheologic scos la suprafata se compune din temple, edifici, un amfiteatru, terme, atelicre etc. — Slove. 4) Oala (reg.) — Localitate in ju- delul Hunedoara pe al carel tenitoriu s-a des- coperit 0 asezare romana rurala din Dacia Su- perior, Sépaturile arheologice au adus la su- afata substructii de cladiri, monede, inscrip- ti s.a. — Localitate in Siria. 5) Localitate in.ju- Getul Dolj pe toritoriul careia s-au descoperit a TR RSE CII RIS ARTISTICA {Monoverb eliptic anagramat: 4,(2),3 = 8) Denisa ABRUDAN — Timigoera nC urmele unei agezari rurale daco-romane din sec. II—Iil e.n, sifuata pe drumul roman dintre Pelendava si Romula — Centru militar si civil roman situat de-a lungul drumului principal ce strabatea interiorul Dobrogei de la sud ta nord jornind de. la Marcianopolis, trecind prin jaeum Traian si ajungind la Noviodunum (azi Pantelimon, judetul Constanta). Arheolo- ii au dat la iveala monumente sculpturale, in- Scriptii, ruinele unei fortificatii_ romane_tirzi etc. 6)'..Comnena (1083—c.1148} care, in tu- crarea a istorica .Alexiada”, li mentioneaza pe valahi care ocupau amhbele maluri ale Ou- hari — Pasa ture (1815-1871) — tulian Udrea. 7) Radu_ionascu — Insecta care in- leapa vitele — Conventio, tratat. 8) Localitate in judetul Cluj pe teritoriul careia s-a dezvelit © asezare romana din Dacia Superior, printre materialele arheologice valoroase figurind si un relief al Cavalerului trac — Populatie din Dobrogea, atestaté de mai multe inscriptii din Wl ex in epoca romana locuia in sate de pe teritoriile cetatior Histria gi 9) Localitate in judetul Olt pe al carei teritoriu. a fost localizata Sucidava, important centru militar si economic unde, in perioada razboaielor dacice, s-a construit un castru in care a stationat cohors | Lingonum. Materialul arheologic dezvelit. se compune din monu- mente sculpturale, stele funerare, reliefuri mit- hraice, monede eic. — Lac alpin in RF. Ger- mania. 10) Zeul turmelor in mitologia greaca al carui chip este redat de o statu ronz, ingrijit turnata, descoperité ia Ulpia Traiana Sarmizegetusa — Asezare geto-dacica pe ma- lul sting al Ounarii, in Oltenia, infloritor orag in Dacia romana mentionat de Procopiu din Cezareea. Aici, in perioada razboaielor dacice, $8 construit un castru in care a stationat co- hors | Lingonum, iar in jurul acestuia, in anul 406 @.n., au fost asezati primi colonisti ro- mani, alcatuind un yicus. 11) Divinitate egip- teand a naturit al carei cult a ajuns si in Dacia Pontica (la Tomis) prin filiera elenistico-ro- mana — Ulpiu Ursu — Patru roman. 12) Loca-litate in judetul Alba pe teritoriul careia a fost descoperita 0 asezare rurala romana din Da- cia Superior. Pe linga alte materiale impor- tante s-au dezvelit aici si vestigile unui tem- plu inchinat zeului Mithras din panteonul Oriental — Localitate in judetul Constanta pe focul céreia se afla, in antichitate, oragul His- via, intemeiat in sec. Vil Le.n. de’catre ionie- in Milet 1 care, in perioada stapinint ro- , 8-4 bucurat de prosperitate economica facind parte din Comunitatea cetatjlor po tice, Sapaturite arheologice au scos la supra- fa{a terme, temple, cladiri oficiale, o pial’, un teatru, numeroase roliefuri-de cult etc VERTICAL: 1) Poiana pe teritoriul localittii Pausa, judetut Vilcea, unde arheologit identificat castrul construit in timpul tui ‘Adrian si asezarea romana Arutela (Alutela) din Dacia Inferior. Tn jurul castrulul ce fécea parte din limes Alutanus a existat o intinsa agezare civilé — Constructie monumentala din piatré peste Dundre, la Drobeta, realizata intre 102105 e.n., din ordinul_‘imparatului Traian, de catre celebrul arhitect Apolodor din Damasc. 2) Localitate in judetul lasi pe al ca- rei teritoriu s-a_descoperit un tezaur de po- Goabe de argint medievale (sec. X—XIl) cu elemente bizantino-bulgare — Cladiri de locu- . 3) Intins — Ulpiu Nicoara — Localitate in judetul Alba pe al carei teritoriu s-2 descoperit © asezare rurala romana din Dacia Superior. Printre materialele arneologice dezvelite se re- fpared 0 statuie de patra reprezentind un teu funorar si un altar oy inscrpfi. 4) Specie de in egiptean — Insula de corali — Nota muzicala. '5) Localitate in judejul Cluj pe al carei terito- Tiu s-au. descoperit_un castru gi o asezare ci vila romana din Dacia Superior situate in apropiere de Napoca, pe valea Somesului Mic = Oppidum celtic din Galla unde, in anul 52 e.n., galt résculali sub conducerea tui Ver- ingetorix au fost infrinfi de Cazar. 6) Bold — Fronto, consul sufect in anul. 165 sau_ 166 Ein,, quvemator al celor trei Dacii reunite intre anit 168—170 enn. si, in acelasi timp, al Moe siei Superior. Guvernarea acsstuia a coincis Cu reforma administrativa in urma careia Da- Gia Apulensis, Dacia Porolissensis. si Dacia Malvensis au fost puse sub autoritatea unui legal de rang consular cu resedinfa 1a Apu- tum. 7) Localitate im judetul’ Constanta din ARHEOLOGICA care face parte satul Dunareni pe at carul teri- toriu a fost localizata Sacidava, asezare fortiti- calé romana cu nume geto-dacic, 8) Personal legendar — Localitate in judetul Alba pe al ca- fel teritoriu s-au descoperit urme ale unel ase- Zari rurale romane si ale _unei necroy ‘cum afirma cu competenta D. Tudor in {ul ,Dacia nordica" din lucrarea ,Orase, tirguri menajat — lula, important muni Yan pe al carui teritoru a fost identificat anti Cul Apulum, oras roman. centr militar, admi- Tistrativ si ‘economic al Daciet traiane, care sia luat numele dupa asezarea dacica Anu ton, mentonata’ de, Plolemeu in “Geogralia” $8. Materialul arheologic dezvelit se compune din numeroase construct, castrul legiunit XIII” Gemina, temple, doua necropole, terme, ape- dlucte, monede, inscipi et. #2) «1 semnii Calillé ei", capitol din volumul { ai: monumen- fale! arti Autohtonit in Dacia" (1980) apart. nind Tui B Protase, din care reproducem cu- Vintele: .Sensul istoric major al prezentel old fiel dacice alaturi de cea romana provinciala in castre i asezari civile, In ferme agricole, recum si in cimitire este bine cunoscut si el fu poate fi decit unul singur: continuitatea de Vialé si munca productiva @ oamenilor care au Tacut "si folosit olaria respectiva, adicé a Populatiei autohtone, sub stapinires romana’ = Apole... comuna in judetul Dol; pe al caret teriteriu sa descoperit 0 agezare ‘rurala din ‘seo. Ill est. de unde provin obiecte de ce- Tamica dacica si romana provinciala, c@ramizi, monede etc. 12) Localitate in judetui Sibiu pe al carei teritoriu a fost descoperita o asezare turala romana din sec. i!—INl. Tot aici s-a des- coperit un tezaur de bijuterii de argint da- Covomane, reunind tipuri_de traditie dacica (oralan) cu forme infinite in epoca romana — Localitate In Dacia situata, potrivit coordona~ {elor date de Ptolemeu in’ ;Geogralia" sa, pe Valea Oltuzulul §1 identificala ipotetic cu ago- zarea dacica de pe inaltimea Titeica din T: esti, judeful Bacau Dicfioner: OLET, AAL, ALI, LAl, E1B, OLEB, ALESIA, IAEL, IDUT. Nicolae ANDREI — Calaragi (Rebus: 1, 7, 6) = Vasile POPA — Cena siblutulORIZONTAL: 1) Liric american _contemporan (Robert), autorul posziei ,Hrana pentru foc, hrana pentru gind® — Placere. 2) Sculptor ro: man (1891—1976) care nea iasat daltuita. in jatra 0 Fata pe ginduri* — Ei ira dedicat Pe- {rarca sonetul .ingindurat cu lenes pas agale’ 3) Nota muzidala — Gindeste sincer — Cu Gindul_simintea eiurea (pop.). 4) Alu’ in URSS. — Ei, fiintei care no-a dat viata, 1 in- chinam gindurile noastre cele mai curate (pl) Eseist, post, filozof si publicist american (18031882), ‘autorul cugetari: in. orice ‘opera de geniu_noi recunoastem’ propriile oastre ginduri, pe care le-am lepadat: ele se Tntore la nol cul 6 anumnita maretie instréinata” = Acute!! 6) Din ea vin gindurile mari, afirma moralistul francez Vauvenargues — ‘Autorul volumului de versuri ,Aostite in gind= (Florea) 7) Domoli — Acid..., produs care are proprie- tatea de a tabaci piclea, cu intrebuingari tn in- dustrie (pl.). 8) Scos din minti — Stoc mediu! 9) Radu lonascu — ,...ginditoare", volum de versuri al scriforului finlandez Eino Leino. 10) Semne grafice — ,Trestie ginditoare". 14) ‘Compozitor roman, autorul tiedului .Cind in- Susi glasul gindurilor tact VERTICAL: 4) A gindi (reg.) — tity din crealia acestui poet roman ‘(lon Theodor; 9081983). 2) Cunoscut liric_rus-sovietic (1895—1926), ‘autorul poeziei Drumul_ fura ind ser pe meleagutl: — Una st una! 3 icolae Herescu — Geniu al liricii noastre (1850—1888), autorul poezilor ,Gindind. la tine" ¢i_,Cu gindiri si cu imagini" 4) Carturar umanist’ si_domn’ al Moldovei (Dimitrie: 1673—1723) care a spus: .Cu anevoie un gind jn doua inimi poate a se ascunde” — Cornet Lupascu. 5) Personal feminin din romanul oa ne! Posteinicu.,Roata gindului, roata pamintu- lui" — Radu Adam — Tulpina a unor plante agalatoare. 6) Individ, persoana — Se pas- tveaza in gind (pl.). 7) Lazar Vrabie — Zapada — ‘Traian Lazareanu. 8) La revedere — Local tate in Polonia — Zina. 9) ,lat-o! Plina, din- spre munte/ lese... din bradet/ Si se nal- (eneet-incel,/ Ginditoare cao. frunte/ Ds poet”. Am citat din poezia ,Noepte de vara’ Se George Cosbuc — A inceta sa se mai gin- deasca la cineva sau la ceva. 10) Lire con- temporan (Horia), autorul poezillor .Gind™ si nGinduri ascunse’ — Gotoi (pop). 14) Scritor Gustriac stabilit la Londra (Elias) care a primit Premiul Nobel pentru literatura in anul 1981 ogatiei gindiri sale si expresivitati —"Aacum (pop). Dictionar: NAN, ISET, MNIN, COTOC. Serghel COLOSENCO — Birlad Cercul rebusist Enigma” “inlocuind citrele prin titere vetl afla de la A—B jonumirea celui mat tinar pamint al far iar pe rizontale citeva localitati din judetul Tulcea Alexandrina BADEA ConstantaDIN LUMEA SAHULUI Se stie ca jucatorii englezi au adesea idet bizare in trata- rea capitolului deschideri, in- cercind sa experimenteze EXAGERARILE TEORETICE in diferite concursuri tara miza prea mare. Aceasta este, poate, si una dintre explicati- fle progresului scolii de ah engleze in ultimul deceniu. Jucatorii care au reusit sa Im- bine fantezia cu principiile de baza ale dezvoitarii in faza de deschideri au stabilit interve- tie’ posibile pentru transferul dintr-o deschidere intr-alta, in timp de aceia care au cautat cu orice pret sa_rastoarne strategia dezvoltarii_pieselor prin experimente excentrice ‘frau ajuns la nici un rezultat. Intr-un clasament neoticial al jucatoritor englezi Sate primul, probabil, sar si ‘twa Michael Basman, adept al tunui stil spectaculos, iesit din tiparele clasice ‘Sa urmarim partida dintre J. Speeliman si M. Basman ata in campionatul Anglici din. 1964. SPEELMAN—BAS- MAN: 1.e4 e6 (Mutare cura- joas4 pentru un jucator caro foluza. deschiderile clasice preferind 1.05%) 2. Ce Ber? (lata 0’ ordine care solicita multa gindire. si abdare: negrul cauta sa intre fn apararea franceza sau in siciliana? 3, d@ NDT 4. Nd3 Gt6 5. Cge2 c51? (Cunoscin- du-si adversarul, Speeiman a Priceput provocarea la. joc eteoretic, Basman preferind hazardul in locul continua normale 5..d5! care (ar ft deschis frumoase perspecti- ve) 6. 4517 abt 7. ad e:d5!? Be-d5 C:a5 8 C:ds N-d5 10. Gla Ne6! (Conducdtorut pie= idei bizare selor negre a acceptat sa ciul de pion alegind calea c fecla de aparare. Mizeaza pe introducerea turnului din 28, in focul luptei prin a7-7 dupa eventuala impingere a ionulul d7 spre d5.) 11. Neat Ta? 12.00 Ne7_ (Paradoxal, dar era mai bine 12... 96 cu ideea dezvoltarii_nebunul de cimpust negre pe. ciago: nala ai-h8) 13. Tas! 00% (lata o mutare foarte fireasca ce se va dovedi slaba deoa- rece supune prea _devreme atacului regele negru. Dupa un sir intreg de mutari posi- bile, dar indoielnice s-a ajuns i-0 pozitie normala. cu avantaj de partea albului.) 14, ‘Tg 15 15. Nd5 TI6? (Avanta- jul_albului se mareste. Tre buia 15... N: d5 16. D:d5 T17, dar lui Basman nu ica plécut ‘asezarea pasiva a propriilor plese. 16. Tet N52! (Acum e mai rau!) 17. DdS (Vezi dia- grama ne. 1) T7 (Dupa 17... Rte 18, Chs 117 19, T:97 T:97 20 Nh6 NIG 21. DIS albul cis- tiga.) 18. Chsi g6 19. Nhe! Ce6 20. Teg si negrul co- deaza deoarece la 20... NIB 21. TeB g:nS 22, NB! sau ta 20... TaB 21. Te? C:e7 22. CI Rh8 23. DI7 sau a 20. ns 21, a3 albul cistiga, In acelasi an tot in campio- natul britanic s- mai jucat o artida foarte ciudata, prota ‘gonistii ei fiind CONQUEST — HODGSON: 1. d4 65 2 NgS Nb7 3. Dd3 ba (Vezi dia ‘grama nr. 2. Cei doi adversari Sau abatut fiecare in felul au dela _norme: dezvol ilogic, tara amenintare nebu- nul la g5 mutind prematur ¢ ama, ‘g, de sesiata parte refering’ jocul de flane prin by—b5—b4 contrar dezvolta- ‘ii centrale a pionilor. La ce se va ajunge? Sa urmarim!) 4, 77,000 (Poate fi linistt albul ca sia pus la adépost regele? Negrul nu sia precizat inca dezvoltarea piesclor sal tirziind cu intentie jo flancul regelui.) 7... D:c5 8 Cgi3 Nab 8. Cb3I? N:d3 (Schimbul damelor ajuta ne- grul scape de amenintai diate si fixeaz avantajul strategic al albului.) 10. C:c5 Nh7 11. 3 a6 (Se ameninta NS cu atac decisiv asupra pionului 7.) 12. GeS g5 13. Ng3 CI6 14, Coa dé 15. Cb6 ‘Ta? 16, Nd3?_(Obsedat de idea dezvoltarit_ si ultimei piese usoare lui Conquest Fa Scapat 0 mutare la. capatui unui sir de schimburi. Se in- Grepta spre un final mai bun daca mai inti muta piesa afiaté sub atac, dar asa cum a jucat n-a mai avut parte de prea multe mutari..) 16. d:c5 47. Nch7 T:h7- 18. N:bé THT (Gu atac dublu la b8 si b6.) 18. Ga8 Ca7! (Gresit era 19. ‘T:b8 20. Co7!) gi albul a cedat nemultumit_de continuarea 20. NgS e521. T:d7 care pierde material in incercarea Gisperata do-a salva calul ‘erestat la 28. Margareta MURESANVIRSTELE _ CSU ORIZONTAL: 1) Poet care, in calitate de minis- tru al Instructiunii Publice in quvernu! lui Mihail Kogalniceanu, a contrasemnat, acum 125 de ani, decretul_domnitorului Alexandru’ loan Cuza din 4/16 iulie 1864. privind infiinjarea Universitatii din Bucuresti (Dimitrie; 18191872). 2) Arhitect roman (Alexandru; 1817—1894) care. a realizat planurile pentru construirea Universitétii — Profesor de meca- nic& la_ Universi bucuresteana (Spiru; 418511912) care, in calitate de ministru al in- structiunii, a reorganizat pe baze moderne in- valamintul de toate gradele. 3) Festivitate — Natriu — Scriitor italian (1870~1917),_ 4) Domnulel”. (abr. uz.) (azi peiorativ) — Heliu {eimb.) — Profesor la Universitatea din lasi (Petru; 1841—1925), chimist si mineralog car a fost, alaturi de Constantin Istrati de a Uni: versitatea din Bucuresti, unul din fondatorii romanesti de chimie. 5) Asociatia Inter- ynala de Semnalizare Maritima (sigia) — Prenume feminin — Pseudonim al poetului Alexandru T. Stamatiad. 6) ....de chimie agri- cola si alimentara intemeiaté de profesorul Alexandru Zaharia (1866—1938) la Universita- tea din Bucuresti — Dinsa. 7) A ploua marunt gi des — Adrian lonascu — Africa de ‘Sud-Vest (sigla). 8) Sorin Ungureanu — Piesa la razboi — Profesor de chimie la Universita- tea din Bucuresti (Gheorghe; 1863—1955), creator de scoala in domeniul chimiei anorga- nice si analitice. 9)-Localitate in S.U.A. — Va~ sile Stancu — Luna a sasea a calendarului asiro-babilonean. 10) Sti — Revista stiinti- fica infiintata in 1905 de profesorii Gh. Titeica si Gh. Longinescu de la Universitatea bucu- a. 11) Profesor de chimie organicé la (Constantin: 1850-1918) cu o vasta activitate stiintifica, autor, printre altele, al lucrarilor: ,Studiu relativ la. nomenclatura general in chimia organica (1913) si Curs de chimie pentru elevii de liceu candidati ta bacalaureat" (1891) — Nicolae Stoian. 12) Scriitoare americana (1874—1946, Gertrude) ='Primul profesor de mineralogie si petrogra- fie_al Universitat din Bucuresti (Ludovic; 1967—1944), autor al lucrarilor: ,Incercare de Clasificare 4 rocilor cristaline ale Carpatilor romani" (1879) si_,Privire generald asupra for- mafiunilor salifere si zacamintelor de sare din Romania". 13) Profesor de matematica la Uni- versitate (Gheorghe: 1873—1939),_ initiatorul unor capitole din geometria diferentiala proiectiva si atina — Oras In jud. Dimbovita VERTICAL: 1) Istoric $i filolog, sef de catedra, initiatorul studillor de stavistica in jara nostra (ion; 1864—1919) — Cintaret care executa 0 compozitie conceputa pentru o singura voce. 2) Referitor la guré (pl) — Arhitect roman (ion Ghica... 1869-1943) care, intre anii 1912 $i 1926, 2 adus completari cladirii Universitat Bucurestene. 3) Profesor de matematica la Universitate (Traian; 1882—1929), personali- tate proeminenta a’ scolii_ matematice roma- nesti avind contribu’ in multiple domenii ale ecuatillor integrale (,lntrodu- ecuatiilor integrale”, prima i importanta in acest domeniu din literatura stintfica universala) — Ager. 4) Fiord in islanda — Primul profesor de chimie al Universitatii din Bucuresti (Alex: 1814—1895) care a tradus in limba romana lu- crari de chimie, fizica si tehnologie, autor al didactice de geometric (1838), as— 1842) si aritmetica (4871) — Personificarea soarelui in mitologia ‘egipteana. 5) Nela Cernat — Tot (pop.) — Pi- til (pop). 6) »..aerodinamic" (pl) conceput 51 realizat in cadrul Universitat din Bucuresti de omul de stiinfa Victor Valcovic, creatie fo- ulterior si in laboratoru! de aerodina- al Universita din Paris — Rapitor de apa dulce. 7) International Development Asso- Glation (sigla) — Respect. 8) Nina Herescu — Oras francez in care Constantin Istrati, prote- sor de chimie organica la Universitatea bucu- restean&, a publicat, in 1888, o lucrare despre feanceine’, o clasd de colorant descoperiti de savant. 9) A 35-a litera din alfabetul chirilic — Uzat, vechi (despre imbraécaminte). 10) Te- ren de sport — De sus, superior in toponimia araba — 24 de ore. 11) Chimist roman (Cos- tin; 1902—1970) care, in cadrul Universitatii din Bucuresti, a fost asistent (1925), sot de iu- crari (1926—1928) si conferentiar (19281938), ulterior devenind profesor la in- stitutul politehnic Bucuresti. Intre cercetarile sale enumeram: reactile de tip Friedel-Crafts, mecanismul izomerizari cicloaicanilor si ole tea din petrolul romanesc a unei serii de aciz naftenic! — Clar. 42) Cuvint care insoteste da- {ul in leagan — Biolog, profesor la Universi- fate, care a avut contributt importante in ge0- botanica si micologie, autorul monumentale lucrani Flora Romaniei" (Traian; 1889—1963). Dictionér: CENA, DLE, LIA, ATS, ASV, ODIN. ULUL, TITU, ISA, RIE, TAT, EACO, AALA. Gheorghe DASCALESCU Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej Cenaclul rebusist ,Cosinzeana~