Glanda mamara

Este situata pe peretele toracic , intr-o regiune numita regiunea mamara,care are ca limite intervalul
dintre coastele aIIIa si aVIIa;are o forma emisferica prevazuta cu un relief numit mamelon;la partea
inferioara este separata de torace prin santul submamar.Constitutia este fie moale,fie renitenta,dupa
varsta;volumul este redus pana la pubertate cand creste brusc ,pt ca la menopauza sa se reduca din nou.
In perioadele menstruale si in timpul graviditatii volumul glandei creste. La partea mijlocie a mamelei
tegumentele sunt modificate ,constituind arola si mamelonul.

Areola este o regiune circulara care inconjoara mamelonul,avand o coloratie bruna,uneori intensa si
care cuprinde glandele sebacee si sudoripare voluminoase,care fac relief ,luand numele de tuberculi
Morgagni. Pe areola se mai gasesc peri mari la periferie si mai subtiri la centru;in timpul graviditatii
areola creste in dimensiuni,iar tuberculii Morgagni devin glande mamare accesorii,care secreta
colostrul.Sub piele se gasesc fibre musculare care alcatuiesc muschiul subareolar si a caror contractie
provoaca erectia areolei.

Mamelonul este o proeminenta in mijlocul areolei pe a carui varf se deschid 12-20 de orificii ale
canalelor galactofore;in structura lui se gasesc fibre musculare ,care alcatuiesc muschiul mamelar,a
carui contractie provoaca erectia mamelonului.

Structura:glanda este neregulata si are o serie de prelungiri,cea mai constanta fiind prelungirea axilara.
In partea centrala a ei se gasesc canalele galactofore. Ea este constituita din lobi 12 20 despartiti prin
septuri conjunctive;lobii se divid mai departe in lobuli ,astfel ca in ultimele diviziuni se deschid acinii
glandulari care secreta laptele. Limita profunda a glandei mamare este data de catre fascia retromamara
care o separa de fascia muschiului pectoral.

Raporturi:pozitionate simetric deoparte si de alta a liniei mediosternale in reg toracica anterioara.

Vascularizatie si inervatie

Glanda mamara este hranita de ramuri din a toracica interna ramura din artera subclavie , din toracala
laterala ramura din artera axilara si din arterele intercostale;venele au acelasi nume

Inervatia este data de nervii intercostali IV,V,VI , de ramurile subclaviculare ale plexului cervical , de
ramurile toracice ale plexului brahial si de simpaticul toracal(fibre secretorii)

Limfaticele se varsa in ggl axilari, subclaviculari,toracici interni si mediastinali anteriori.

Traheea si bronhiile mari

Traheea este un organ tubular care face parte din caile respiratorii. Este situata in planul mediosagital al
corpului,inaintea esofagului. Se intinde de la aVIa vertebra cervicala ,unde continua laringele si pana la a
IV a vertebra toracica unde se divide in cele doua bronhii principale.

Traheea este formata dintr-un schelet fibrocartilaginos invelit de adventice si captusit de mucoasa.
Scheletul fibrocartilaginos sau tunica fibrocartilaginoasa este alcatuita din 15-20 arcuri cartilaginoase
elastice , in forma de potcoava , incomplete posterior . cartilajele sunt orizontale ,inalte de 3-4 mm
,groase de circa 1mm. Cartilajele sunt unite prin inele fibroelastice numite ligamente inelare.

Bronhiile principale (dreapta si stanga) rezulta din bifurcarea traheei la nivelul celei de a4a vetrebre
toracice. Dupa ce ajung in hilul plamanilor , bronhiile principale se ramifica intrapulmonar formand o
arborizatie bogata. Ele asigura ventilatia pulmonara. Forma exterioara a bronhiilor principale este
asemanatoare cu cea a traheei. Bronhiile sunt insa mai scurte si mai subtiri. Structura bronhiilor
principale este aceeasi cu a traheei, numarul cartilajelor difera: bronhia stanga contina 9-12 cartilaje iar
cea dreapta numai 6-7. Inelele cartilaginoase sunt mai subtiri decat cele ale traheei.

Axila

Este o regiune topografica situata intre articulatia scapulohumerala si peretele lateral al toracelui.
Groapa axilara are forma unei piramide delimitata de 4 pereti, cu baza in jos si varful in sus.

Peretele anterior este format din muschii pectoralul mare si mic si subclavicular imbracati in fascii.

Peretele posterior este format din muschiul subscapular, rotundul mare si latissimus.

Peretele medial este format din peretele lateral al toracelui cu coaste si spatii intercostale acoperite de
digitatiile superioare ale dintatului anterior.

Peretele lateral corespunde fetei mediale a articulatiei scapulohumerale.

Baza axilei este formata in profunzime de fascia axilara,care se continua cu fasciile muschilor peretilor
axilei, iar la suprafata de tesutul subcutanat si piele. Pielea fiind aderenta de fascie , baza axilei este
scobita si depresiunea pe care o formeaza se numeste fosa axilara. In aceasta regiune pielea este bogata
in par, glande sebacee si glande sudoripare.

Inflamatia glandelor sebacee produce furunculi ai axilei , iar abcesele glandelor sudoripare din axila
formeaza ceea ce se numeste hidrosadenita.

Continutul axilei: cuprinde urmatoarele formatiuni:artera si vena axilara si ramurile lor; ramurile plexului
brahial care vin de la gat si merg spre membrul superior , ganglionii limfatici axilari,care colecteaza limfa
de la membrul superior,de la peretele toracelui, glanda mamara si din peretele abdominal-portiiunea
supraombilicala. In toate formatiunile cuprinse in groapa axilara se gaseste in abundenta tesut conj lax si
adipos.

Plamanii

Generalitati , situatie topografica

Plamanii , organele de schimb ale aparatului respirator, in nr de 2 , unul drept si unul stang, sunt asezati
simetric in cav toracica,de o parte si de alta a mediastinului. Greutatea plamanilor este in medie de
1100-1300 g, plamanul drept fiind mai greu decat cel stang.
Capacitatea plamanilor , reprezentata prin volumul pe care il contin este in medie de 4500-5000 cm
cubi.

Culoarea lor este variabila cu varsta si se datoreaza in cea mai mare parte particulelor de carbune si altor
subst depuse in t conj subpleural.

T pulmonar este foarte bogat in fibre elastice,fapt care are o importanta mare in functia sa. Elasticitatea
plamanului ii permite acestuia sa rumeze miscarile coastelor in respiratie , astfel ca plamanul ocupa
intreaga cavitate pleurala,care este virtuala si in care persiunea este negativa.

Configuratia exterioara si raporturi

Forma plamanilor este asem cu un trunchi de con, cu baza in jos spre diafragma si cu varful in sus.

Plamanul drept este alcatuit din 3 lobi :S,M,I iar cel stang din 2 lobi I si S . limita dintre lobi o formeaza
niste santuri adanci numite scizuri care se observa pe suprafata plamanului si in care patrunde pleura
viscerala; exista 2 scizuri la plamanul drept si una la plamanul stang.

Plamanul are 2 fete , 3 margini , o baza si un varf.

Fata costala este convexa si in raport direct cu peretele toracic(coaste si spatii intercostale). Santurile
transversale obs la cadavru se datoreaza presiunii coastelor asupra plamanilor fixati cu formol, ele nu se
intalnesc pe viu.

Pe fata costala se observa scizura mare interlobara. Ea este unica la pl stang ; la pl drept exista si o
scizura accesorie. Ambele fete ale planurilor de separatie dintre lobii pulmonari sunt acoperite de foita
viscerala a pleurei.

Scizura mare interlobara(oblica) ,comuna celor doi plamani, incepe la partea posterosuperioara a hilului
, pe fata mediastinala , strabate fata costala oblic in jos si inainte , ajunge la marginea inferioara putin
inapoia unirii cu marginea anterioara si se continua pe fata mediastinala , terminandu-se in hil.

Fata mediastinala este concava si prezinta la nivelul sau hilul pulmonar.

Hilul pulmonar este locul pe unde patrund si ies din plamani elementele pediculului pulmonar(bronhia,
artera si venele pulmonare). El are forma unei rachete cu coada in jos si este situat la jumatatea
distantei dintre varf si baza si la unirea treimii posterioara cu cele doua treimi anterioare ale fetei
mediastinale.

Ele se proiecteaza pe peretele posterior al toracelui intre coastele a4a si a6a .

Prezenta hilului imparte fata mediastinala in 2 portiuni: una prehilara , intre marginea ant si hil, si alta
retrohilara , intre hil si marginea posterioara.

Pe fetele mediastinale ale plamanilor se gasesc niste impresiuni date de organele cu care vin in raport.

Pe fata mediastinala a pl stang se gasesc:

-in parteainferioara impresiunea cardiaca produsa de inima

-catre varf se gaseste santul arterei subclavie stanga

-deasupra hilulului incalecandu-l santul arcului aortei

-posterior/retrohilar ->santul aortei toracice

Pe fata mediastinala a pl drept se gasesc:

-in partea inferioara impresiunea cardiaca mai putin adanca decat in stanga si un sant dat de vena cava
inferioara

-spre varf santurile venei cave superioare si al trunchiului arterial brahiocefalic

-deasupra hilului incalecandu-l santul dat de crosa venei mari azygos

-posterior/retrohilar santul esofagian si al venei mari azygos

Marginile plamanului sunt in nr de3:ant , post si inf

M. anterioara este convexa la dreapta si concava la stanga, din cauza incizurii cardiace. Sub incizura
cardiaca, a pl stg, se gaseste o limba de tesut pulmonar, numit lingula.

Marginea posterioara este mai rotunjita,corespunde santurilor costovertebrale si are raporturi cu lantul
simpativ toracal.

M. inferioara este circumferinta bazei si ea desparte fata costala si mediastinala de baza

Baza plamanului sau fata diafragmatica este concava si triunghiulara si are rap cu diafragma si prin
intermediul ei cu lobul drept al ficatului, pe dreapta si lobul stang al ficatului si fundul stomacului pe
stanga.

Varful plamanului este portiunea din plaman situata deasupra coastei a2a , el are o forma rotunjita,are
rap cu coasta 1 si 2 si coresp reg de la baza gatului.

Constitutia anatomica

Plamanii ,organe alcatuite dupa tipul glandelor acinoase, sunt formati din:

-un sistem de canale rezultat din ramificatiile bronhiei principale si care alcatuieste arborele bronsic prin
care trece aerul

-un sistem de saci,la care se termina ramif arborelui bronsic care se numesc lobuli pulmonari si care
constituie organele schimburilor gazoare; lobulii pulmonari sunt alcatuiti la randul lor din alveole
pulmonare.
Arborele bronsic

Sub acest nume se intelege totalitatea ramificatiilor intrapulmonare ale bronhiilor principale.

Modul general de ramificatie a bronhiei principale este dihotomic , adica ramificarea in doua planuri
diferite si care se repeta , ptr bronhia lobara superioara si medie si monopodic, adica ramificatie prin
colaterale, in care trunchiul principal isi pastreaza individualitatea, pt bronhia lobara inferioara.

Arborele bronsic drept. Bronhia principala dreapta se imparte la intrarea in hil in bronhia lobara
superioara si trunchiul bronsic intermediar.

Bronhia lobara superioara se indreapta in sus si in afara, dupa un traiect destul de scurt, se imparte in
cele 3 bronhii segmentare:bronhia segmentara apicala,anterioara si posterioara.

Trunchiul bronsic intermediar este situat intre originea bronhiei lobare superioare si originea bronhiei
lobare mijlocii , da nastere bronhiei lobare mijlocii si apoi se termina,formand bronhia lobara inferioara.

Bronhia lobara mijlocie se indreapta inainte, in afara si in jos si se termina prin 2 bronhii
segmentare:laterala si mediala.

Bronhia lobara inferioara se indreapta in jos, inapoi si in afara, este foarte scurta si da 5 bronhii
segmentare: apicala,bazala mediala,bazala anterioara,bazala laterala si bazala posterioara.

Arborele bronsic stang. Bronhia principala stanga se bifurca in hilul pulmonar in 2 ramuri:bronhia lobara
sup si bronhia lobara inferioara.

Bronhia lobara superioara se indreapta oblic in jos si in afara si se divide in 2 trunchiuri : trunchiul
sup(culminal) si trunchiul inferior(lingular).

Trunchiul superior se termina prin 2 bronhii segmentare apicoposterioara si anterioara.

Trunchiul inferior corespunde bronhiei lobare mijlocii din dreapta si da 2 bronhii segmentare:lingula
superioara si lingura inferioara.

Bronhia lobara inferioara are o directie oblica in jos , in afara si putin inapoi; da urmatoarele 5 bronhii
segmentare:apicala, bazala mediala, bazala anterioara,bazala lateralla si bazala posterioara.

In continuarea impartirii,fiecare ramura segmentara da ramuri de gradul al IV lea ,care la randul lor se
divid de mai multe ori; la un moment dat,bronhia isi pierde scheletul cartilaginos si patrunde in lobulul
pulmonar, devenind ramura intralobulara. Aceasta se mai divide de 3 ori, luand apoi numele de
bronhiola terminala, care se continua cu bronhiola acinoasa sau respiratorie. Bronhiolele fac parte din
tesutul pulmonar propriu=zis.

Lobulul pulmonar

Arborele bronsic organul de conducere a aerului se continua la nivelul ultimelor ramificatii cu lobulul
pulmonar(organul schimburilor gazoare).
El este unitatea morf si fiziologica a plamanului; vazut in spatiu are aspectul unei piramide cu varful repr
de bronhia supralobulara,iar cu baza indreptata spre exteriorul plamanului,unde formeaza figuri
poligonale care se vad cu ochiul liber.

Lobulii pulmonari sunt de fapt niste saci plini cu aer care explica propr fizice ale plamanului(elasticitatea
si consistenta moale)

s-a vazut ca in momentul patrunderii in lobul pulmonar,bronhia intralobulara si-a pierdut scheletul
cartilaginos;ea se mai divide de 3 ori ,ultima diviziune , purtand numele de bronhiola acinoasa sau
respiratorie; in interiorul lobului nr bronhiolelor acinoase variaza intre 5-100

dupa un scurt traiect ,bronhiola acinoasa prezinta o dilatatie numita vestibul, de la care pleaca 4-5
conducte alveolare care se termina prin niste umflaturi numite alveole.

Bronhiola acinoasa impreuna cu conductele alveolare si alveolele anexate lui poarta numele de acin.

Acinii sunt niste diviziuni ale lobulilor pulmonari; ei sunt suspendati de bronhiola acinoasa,asa cum
lobulul pulmonar este suspendat de byonhiola intralobulara.

Lobulul pulmonar este format din mai multi acini pulmonari cu diam de1-2mm.

Alveola pulmonara este o formatiune in forma de vezicula,care se deschide in canalul alveolar. Nr lor
este de aprox 2-3 miliarde pe intreg plamanul.

Vascularizatia si inervatia plamanului

La nivelul plamanului exista 2 circulatii sanguine si anume :o circulatie functionala si o circulatie

nutritiva.

Circulatia functionala repr mica circulatie a sistem circulator si exte subordonata functiei respiratorii a
plamanului. Ea este alcat din artera pulmonara,care pleaca din VD,merge la plamani,unde se
capilarizeaza,eliminand CO2 si incarcandu-se cu O2 si apoi se intoarce prin venele pulm in AS.

Deci artera pulmonara contine sange neoxigenat iar venele pulmonare in nr de 2 ptr fiecare plaman
contin sange oxigenat.

Circulatia nutritiva face parte din marea circulatie si aduce plamanului sange incarcat cu subst nutritive
si oxigen necesar hranirii tesuturilor. Este repr de arterele bronsice , ramuri ale arterei aorte toracice.
Sangele se intoarce prin venele bronsice , care se varsa in venele azygos si acesta in vena cava
superioara.

Limfa plamanilor circula prin capilarele limfatice,care se gasesc in septurile interalveolare in stransa
relatie cu capilarele sanguine. Se constituie 2 retele:una superf si una profunda.

Pe traiectul lor caile limfatice prezinta 2 grupe de ggl:ggl intrapulmonari(hilari) si ggl intertraheobronsici;
de aici limfa se varsa in colectoarele bronhomediastinale drept si stang , iar acestea in canalul toracic.
Inervatia este simpatica si parasimpatica;se formeaza plexurile pulmonare mixte, ale caror fibre vin din
lantul simpatic cervical si toracal,iar cele parasimpatice din n vag.