Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.1.Rol functional
Cuplajele realizeaza legatura permanenta sau intermitenta intre doua elemente consecutive ale unui
lant cinematic, in scopul transmiterii momentului de torsiune si a miscarii de rotatie, fara a se
modifica, de regula, legea de transmitere.
compensarea abaterilor de pozitie a elementelor legate prin cuplaj, abateri datorate erorilor de
executie si montaj;
limitarea turatiei;
Datorita marii diversitati de tipuri constructive de cuplaje existente in practica, o clasificare general
acceptata este dificil de realizat. Din acest motiv se apeleaza la criterii de clasificare ce prezinta un
grad mare de generalitate, cum ar fi: procesul fizic de transmitere a sarcinii – mecanic (contact
direct, frecare), hidraulic sau electric; continuitatea transmiterii sarcinii – permanente sau
intermitente; posibilitatea preluarii abaterilor la montarea cuplajului sau in timpul functionarii – fixe
sau mobile; forma suprafetelor de frecare – plana, conica, cilindrica; modul de realizare a
comenzilor; modul de limitare a sarcinii si turatiei; transmiterea unisens a miscarii etc.
I.2.Clasificarea cuplajelor
Una din cele mai utilizate clasificari primare, la realizarea careia au fost luate in considerare unele
din criteriile mai sus enuntate, este prezentata in fig.1.
Cuplajele permanente realizeaza o legatura permanenta intre arborii pe care ii leaga. Intreruperea
legaturii se poate face doar prin demontarea cuplajului. Cuplajele permanente fixe realizeaza
legatura dintre doi arbori coaxiali, fara a putea compensa abaterile de pozitie ale acestora si fara a
amortiza socurile si vibratiile din transmisie. Cuplajele permanente mobile indeplinesc functia
suplimentara de a compensa abaterile de pozitie ale arborilor sau de a lega arbori cu axe paralele
sau concurente. Cuplajele pemanente mobile rigide nu amortizeaza socurile sau vibratiile, in timp ce
cuplajele permanente elastice indeplinesc si acesta functie suplimentara.
Cuplajele intermitente realizeaza o legatura intre doi arbori, care poate fi intrerupta cu ajutorul unei
comenzi exterioare (cuplaje intermitente comandate) sau automat - la aparitia unei suprasarcini
(cuplaje de siguranta), la scaderea turatiei (cuplaje centrifugale) sau la schimbarea sensului de
rotatie (cuplaje unisens).Pentru orice transmisie, oricat de complexa ar fi, se poate alege un cuplaj
simplu corespunzator sau se poate realiza un cuplaj combinat, care sa raspunda tuturor conditiilor
functionale impuse transmisiei.
I.3.Materiale cuplaje
Transmiterea cuplului de antrenare de la motor la masina de lucru se face prin intermediul cuplajelor
si a reductoarelor de turatii.
a)CERINTELE TEHNOLOGICE
La alegerea cuplajelor se va avea in vedere ca ele:
-sa compenseze eventualele devieri unghiulare,radiale sau axiale ale unui arbore fata de celalalt;
Pentru garniturile de frecare se folosesc materialele pe baza de azbest sau materiale metaloceramice
.
Garniturile pe baza de azbest au un coeficient de frecare mare , rezista la temperaturi de 200 C , fara
sa-si schimbe caracteristicile si sunt rezistente la uzura .
Garniturile din materiale metaloceramice au o contabilitate termica mai buna decat cele pe baza de
azbest , coeficient de frecare mare , o rezistenta la uzura mai mare , dar sunt fragile . Materialele
metaloceramice sunt executate din pulberi metalice prin sinterizare .
Niturile utilizate la fixarea garniturile de frecare sunt de tipul cu capul inecat , din otel moale , cupru
sau aluminiu . Diametrul niturilor este de obicei de 4..6 mm.
Discul condus se executa din otel carbon cu un continut mediu sau mare de carbon si are o grosime
de 1 . .3 mm .
Discurile de presiune sunt executate din fonta cenusie cu duritate de 170..230 HB. Mai rar se
executa din fonta aliata cu Cr , Ni si Mo .
Arcurile de presiune dispuse periferic sunt executate din hotel arc iar arcurile tip difragma din hotel
arc .
Parghiile de cuplare se executa : prin forjare din otel carbon dupa care se cianureaza si se calesc in
ulei ; prin matritare din hotel cu continut ridicat de carbon , dupa care se calesc in ulei .