1.MSURAREA I NOTAREA TENSIUNII ARTERIALETensiunea arterial presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor arteriali.

Factorii determinani: debitul cardiac, fora de contracie a inimii, elasticitatea i calibrul vaselor, vscozitatea sngelui.
Tensiunea arterial:- sistolic (tensiune arterial maxim) = 140 mm Hg fora de contracie a inimii va fi mai mare n sistol;
- diastolic (tensiune arterial minim) = 80 mm Hg fora de contracie a inimii va fi mai mic n diastol.
Tensiunea diferenial (de importan diagnostic) - diferena dintre T.A. maxim i T.A. minim.
Valorile tensiunii arteriale variaz n funcie de: tonusul neurovegetativ, starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul sngelui circulant i al urinei.
Scop: descoperirea modificrilor morfofuncionale ale inimii i vaselor.
Materiale necesare: - tav de instrumente medicale;- tensiometru cu mercur (Riva-Rocci) sau sfigmomanometru;- stetoscop biauricular;- creion, pix, stilou
(cu culoare albastr);- foaie de temperatur;- tampon de vat cu alcool.
Etape de execuie:a) Pregtirea materialelor:Adunarea i transportul materialelor necesare la locul examenului.Verificarea strii de funcionare a
instrumentelor i aparatelor.b) Pregtirea bolnavului (psihic, fizic):Bolnavul este informat asupra scopului investigaiei.Se explic msurile necesare
pentru o msurare corect: 15 minute repaus nainte de msurare; efectuarea msurrii se face dup cel puin 3 ore de la servirea mesei.c) Execuia tehnicii
propriu-zis: Splarea minilor.Se aaz manometrul (cel cu mercur) pe noptier, ntr-o poziie fr vizibilitate pentru bolnav.Se aplic strns maneta pe
braul sprijinit i n extensie. Se fixeaz cu mna stng membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a manetei i olivele n
urechi.Cu mna dreapt se pompeaz aer n maneta pneumatic cu para de cauciuc, pn la dispariia zgomotelor pulsatile.Privind manometrul, se
decomprim progresiv aerul din manet cu ajutorul ventilului pompei de aer, pn cnd se aude zgomotul pulsului i se observ gradaia din momentul dat
de zgomotul trecerii primei unde pulsatile.Se memoreaz valoarea tensional tensiunea maxim indicat de manometru.Se continu decomprimarea,
ascultnd zgomotele pulsului i urmrind gradaiile manometrului pn la dispariia ultimei unde pulsatile.Se memoreaz a doua valoare tensional
tensiunea minim indicat de manometru.Se ndeprteaz maneta de pe bra. e) Notarea cifric:n carnetul propriu se noteaz cifric valorile tensiunii
msurate, numele i prenumele bolnavului, salonul, data.f) Notarea grafic
Se noteaz grafic n foaia de temperatur cu culoare albastr (creion, pix, stilou), haurat.

2.Punctia venoasa: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. Scop: - Explorator - recoltarea
sangelui petru examenele de laborator precum cele biochimice,hematologice, sreologice si bacteriologice Terapeutic-- administrarea unor medicamente sub
forma injectiei si a perfuziei intravenoase,- recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale,- executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui,-
sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial.Locul punctiei- venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul
unde se formeaza un "M" prin anastomozarea lor,- venele antebratului,- venele de pe fata dorsala a mainii,- venele subclaviculare,- venele femurale,- venele
maleolare interne,- venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)
Pregatirea punctiei:Materiale necesare:- pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si aleza- pentru a dezinfecta locul
unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si tampoane.- se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop),-
seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unica folosinta.- Pacientul se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el
cat si pentru cel care executa punctia (in decubit dorsal).- Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de
intoarcere la nivelul bratului,- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se dezinfecteaza tegumentele si se aplica
garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.-
Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.Executia punctiei- Asistentul medical imbraca manusile sterile si
se asaza vizavi de bolnav.- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra
tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor.- Se patrunde acul
traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul
inainteaza in gol.- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa.- Se continua
tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie.- In caz de sangerare, se prelungeste acul
de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat- Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza
venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului.- Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul
din vena.- Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.Accidente:In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau
se pot declansa accidente,- Hematom (infiltrarea sangelui in esutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa retraga acul, apoi sa comprime locul
punctiei timp 1-3 minute- Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei- Ameteli, paloare, lipotimie.

3.Punctia pleurala sau toracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul exterior prin intermediul unui ac de
punctie.Scopul explorator al toracocentezei este de a pune in evidenta prezenta lichidului pleural si recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativa si
calitativa.Acest tip de punctie are si un scop terapeutic ce consta in evacuarea lichidului si administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala dupa spalarea
cavitatii. Medicamentele pot fi antibiotice sau citostatice. Se recomanda toracocenteza in cazul bolilor inflamatorii, tumori pulmonare, insuficenta cardiaca
insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala. Se va face punctie pleurala atunci cand cantitatea de lichid pleural depaseste un litru si jumatate si exercita
o presiune asupra inimii si plamanului, impiedicandu-le sa functioneze normal. Nu se recomanda toracocenteza atunci cand exista tulburari de coagulare a
sangelui(hemofilie) si cand pacientul tine un tratament cu anticoagulante.
Locul punctiei se alege in functie de situatia si cantitatea de lichid pleural. Daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul VII - VIII intercostal
pe linia axilara posterioara.Daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, in zona stabilita prin examen clinic. In cazul colectiilor purelente si
tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea lor ( aparitia patologica sau crearea chirurgicala unei
fistule, adica un canal care pune in comunicatie directa doua viscere sau un viscer si pielea).Pregatirea punctiei:Pentru acest tip de punctie sunt necesare
urmatoarele materiale: instrumente sterile (2-3 ace de 10 cm lungime cu diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie,
pense, manusi, camp chirurgical, tampoane, comprese), romplast, eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare, recipiente pentru colectarea lichidului, tavita
renala. Totodata, se vor administra si medicamente precum cele tonice-cardiace, atropina, morfina, solutiile anestezice.Pentru Pacientului i se administreaza
cu 30 minute inainte executie punctiei o fiola de atropina pentru a preveni accidentele.Atropina scade excitabilitatea generala si a nervului
pneumogastric.Apoi se asaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scaunel, cu mana de partea
bolnava ridicata peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flecate pe brate, cu mainile la ceafa, coatele
inainte.Pacientii cu stare buna se asaza calare pe scaun cu spatar, antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului iar cei in stare grava se asaza in decubit
lateral, pe partea sanatoasa, la marginea patului. Ingrijirea ulterioara a pacientului:- se asigura repausul la pat pe o perioada prescrisa de medic,- se
supravegheaza pulsul, tensiunea arteriala, respiratia, culoarea tegumentelor periodic- se informeaza medicul imediat in cazul aparitiei cianozei (coloratie
albastra cu nuanta cenusie sau violacee a pielii si mucoaselor fara extravazare sanguina), dispneei, tahicardiei, secretiilor bronhiceComplicatii - pot aparea
hemoragii interpleurale sau rupturi pleuropulmonare,- cand apar accese de tuse determinate de iritatia pleureziei se intrerupe punctia.

4.Puncia abdominal sau paracenteza const n traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar n diferite scopuri.n cavitatea peritoneal, se poate
acumula lichid (ascit) care poate avea drept cauz: Obstacole n circulaia portal, ceea ce determin hipertensiune n ramurile venei porte (n ciroza
hepatic, insuficiena cardiac, tumorile peritoneale), Inflamaia (n peritonita tuberculoas). Scop:Explorator:Punere n eviden a prezenei lichidului
peritonea, Recoltarea lichidului i examinarea sa n laborator pentru stabilirea naturii sale. Terapeutic:Evacuarea unei colecii libere de lichid n ascitele
masive, Pentru efectuarea dializei peritoneale. Indicaii:- ascitele masive care provoac tulburri circulatorii i respiratorii prin presiunea asupra
diafragmului, venei cave inferioare, - ascitele care nu se resorb prin metodele obinuite de tratament
- traumatismele nchise ale viscerelor abdominale, cnd se bnuiete hemoperitoneu, - pt.diagnosticul citologic, bacteriologic i enzimatic al ascitei.
Contraindicaii: - chisturi ovariene mari, hidronefroz, sarcin,- se execut cu pruden la pacienii cu diateze hemoragice i n precom;- coleciile de
lichid nchistate se evacueaz numai chirurgical.
Locul punciei:pe linia Monroe-Richter - n fosa iliac stng, la punctul de unire a 1/3 medii cu cea mijlocie a liniei ce unete ombilicul cu spina iliac
antero-superioar stng, pe linia ombilico-pubian la mijlocul ei. Pregtirea punciei-Pregtirea materialelor:- de protecie a patului pe care se execut
puncia,- pentru dezinfecia tegumentului tip III,- instrumente i materiale sterile: trocar gros cu diametrul de 3-4mm cu un mandarin ascuit i unul bont de
rezerv, seringi de 5 i 20 ml, ace de 5-6 mm, bisturiu, pense hemostatice, camp chirurgical, mnui chirurgicale, comprese, tampoane, tuburi prelungitoare,-
pentru recoltarea i colectarea lichidului, eprubete, cilindru gradat, gleat gradat de 10 l,- pentru ngrijirea locului punciei - cearaf mpturit pe lungime,
romplast,- substane medicamentoase, anestezice locale, tonice-cardiace,- paravan, tvi renal,Pregtirea pacientului:- pregtirea psihic: se informeaz
asupra necesitii punciei, i se asigur securitatea i intimitatea,- pregtirea fizic: se invit s urineze (dac este cazul, se va face sondaj vezical); se
dezbrac regiunea abdominal; se aeaz pacientul n poziie decubit dorsal n pat, peste cearaful mpturit n lung, cu flancul stng la marginea
patului i trunchiul uor ridicat; se msoar circumferina abdominal.ngirjirea pacientului dup paracentez:se aeaz comod n pat, astel ca locul
punciei s fie ct mai sus pentru a evita presiunea asupra orificiului i scurgerea lichidului n continuare, se asigur o temperatur optim n ncpere i
linite, dup 6 ore se ndeprteaz cearaul strns n jurul abdomenului, se msoar circumferina abdominal i se noteaz, se suplinete pacientul pentru
satisfacerea nevoilor sale, se monitorizeaz pulsul, tensiunea arterial; se noteaz valorile nregistrate n primele 24h, pansamentul se schimb, respectnd
msurile de asepsie, agrafele se scot dup 48-72 de ore, Accidente:colaps vascular prin decomprimarea brusc a cavitii abdominale, hemoragie digestiv
manifestat prin hematemez, melen, perforarea intestinului determin peritonit, persistena orificiului de puncie prin care se scurge lichid.Dac scurgerea
lichidului se oprete brusc, se restabilete prin schimbarea poziiei pacientului sau se introduce mandrinul bont pentru a ndeprta o ans intestinal sau
flocoanele de fibrin care acoper orificiul canulei trocarului.

25.Puncia rahidian reprezint ptrunderea cu un ac n spaiul subarahnoidian, printre vertebre.Scop:Explorator-msurarea presiunii LCR,recoltarea
lichidului n vederea examenului macroscopic i de laborator, injectarea de substane radioopace pentru examenul radiologic al mduvei (aer sau substane
pe baz de iod), terapeutic-decomprimare n caz de HIC, introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau serurilor imune n spaiul
subarahnoidian, anestezic ( rahianestezia). Indicaii:- boli inflamatorii ale sistemului nervos central (meningit, encefalit), scleroz multipl, hemoragie
subarahnoidian, tumori cerebrale, - intervenii chirurgicale - cu scop anestezic. Locul punciei puncia lombar D12 L1 sau L4 L5, puncia dorsal
D6 D7, puncia suboccipital ntre protuberana occipital extern i apofiza axisului, pe linia median
Pregtirea punciei:Pregtirea materialelor- pentru dezinfecia pielii tip III- instrumente i materiale sterile, ace lungi cu diametrul 1-1,5 mm cu mandrin,
seringi, ace i sering pentru anestezie, cmpuri chirurgicale, comprese i tampoane, mnui de cauciuc, pense hemostatice, anatomice- alte materiale:
eprubete, lamp de spirt, tavi renal, manometru Claude- medicamente - anestezice locale; pentru rahianestezie, antibiotice, citostatice, seruri imune,
preparate cortizoniceMaterialele se aleg n funcie de scopul punciei. Pregtirea pacientului
- pregtirea psihic: se informeaz pacientul cu privire la necesitatea efecturii punciei, i se explic poziia n care va sta, - pregtirea fizic:; poziia este dat
n funcie de locul punciei i starea lui, poziia decubit lateral n pat cu spatele la marginea patului, coapsele flectate pe abdomen, brbia atinge pieptul
(poziie spate de pisic" sau asemntoare cu cea a embrionului),poziie eznd pe masa de operaie sau de tratament cu minile pe coapse, capul n
hiperflexie,Pacientul este meninut n aceste poziii de asistenta medical.ngrijirea pacientului dup puncie:Pacientul st n decubit dorsal, fr pern,
24h;Dup 6h se poate alimenta i hidrata la pat;Se supravegheaz semnele vitale: P,TA,R;Se informeaz medicul n cazul apariiei unor manifestri cum ar
fi: greuri, vrsturi, cefalee.n cazul n care se extrage o cantitate mai mare de LCR pac.se aeaz n poziie trendelenburgDup puncia n zona occipital,
pacientul nu necesit ngrijiri speciale.

26.Puncia articular.Puncia articular reprezint realizarea unei comunicri instrumentale ntre cavitatea articular i mediul extern.Scop explorator-
punerea n eviden a prezenei lichidului articular (seros, purulent, sanguinolent)- recoltarea lichidului articular n vederea examinrii sale terapeutic-
evacuarea lichidului - administrarea medicamentelor n cavitatea articular (produse cortizonice, anestezice locale, substane de contrast pentru examen
radiologic) Indicaii - artrite acute sau cronice, traumatisme articulare nsoite de hemartroz .Pregtirea materialelor- de protecie a patului - pentru
dezinfecia pielii tip III - instrumentar i materiale sterile: ace de 4-5 cm lungime, sering de 5 ml pentru anestezie, ace de 8-10 cm lungime cu diametrul 0,5-
2 mm pentru aspirat lichidul, pense, mnui, cmp chirurgical, tampoane, comprese
- alte materiale: romplast, fei, tvi renal, pahar conic gradat, atele; - medicamente anestezice locale - xilin 1%, medicamente antiinflamatoare,
antibiotice, substane de contrast radiologic. Pregtirea pacientului-- pregtirea psihic: se informeaz cu privire la scopul punciei, - pregtirea fizic: se
aeaz ntr-o pozitie care s permit executarea punciei, cu articulaia relaxat; eventual articulaia se aeaz pe o pern; se ndeprteaz pilozitatea,
Ingrijirea ulterioar a pacientului- se asigur repaosul regiunii
- se supravegheaz starea general i semnele vitale- se supravegheaz aspectul pansamentului- se menine pansamentul compresiv i imobilizarea n atel
timp de 24-48 de ore

24.Puncia osoas- reprezint crearea unei comunicri ntre mediul extern i zona spongioas a osului, strbtnd stratul su cortical, prin intermediul unui
ac.Scop : explorator = recoltarea mduvei pentru examinare, n vederea stabilirii structurii, compoziiei i pentru studierea elementelor figurate ale sngelui
n dierite faze ale dezvoltrii lor, terapeutic, administrarea de medicamente lichide, hidratante i nutritive, transfuzia intraosoas, recoltarea mduvei de la
persoane sntoase n vederea transfuzrii sale la un pacient, Indicaii-boli hematologice. Locul punciei Este de obicei la nivelul oaselor superficiale, uor
accesibile, cum ar fi:spina iliac postero-superioar, creasta iliac, sternul manubriul sau corpul, maleolele tibiale, calcaneul,apofizele spinoase ale
ultimelor vertebre dorsale i primelor vertebre lombare, Pregtirea materialelor materiale pentru protecia patului, materiale pentru dezinfecie tip III (ap,
spun, aparat de ras, tampoane sterile cu dezinfectant, mnui sterile), instrumentar i materiale sterile, ace de puncie Rohr, Rosegger, Klima (de cca. 5 cm
lungime, rezistente, cu diametrul 1-2 mm, vrful scurt, ascuit, prevzute cu mandrin);seringi de 10-20 ml, ace i sering pentru anestezie local, pense,
tampoane, comprese, cmp chirurgical, mnui,mediu de cultur, alte materiale, sticl de ceasornic, lame de microscop, medicamente, anestezice, ser
fiziologic, soluii perfuzabile, medicamente recomandate, n cazul punciei terapeutice, Pregtirea pacientului, - pregtirea psihic: se informeaz cu privire
la necesitatea punciei; se explic c se va nltura durerea prin anestezie, - pregtirea fizic: se controleaz, n preziua punciei, timpul de sngerare, timpul
de coagulare i timpul Quick, - se aeaz n poziia adecvat locului de puncie i anume:decubit dorsal cu toracele puin ridicat, pe un plan dur, pentru
puncia sternal decubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu genunchii flectai pentru puncia n creasta iliac, - se rade pilozitatea Ingrijirea
ulterioar a pacientului- se asigur repausul la pat, se supravegheaz starea general i semnele vitale- se observ pansamentul dac se mbib cu snge.

5.TEHNICA RECOLTRII SNGELUI PRIN SISTEMUL VACUTAINER: Avantaje: Utilizarea acestei metode de prelevare asigura:- confortul
pacientului- calitatea probei de sange- securitatea personalului medical. Pregatire: Materiale:- holder un tub de material plastic care prezinta, la partea
superioara, amboul la care se ataseaza acul de punctie prin infiletare, iar la partea inferioara doua aripioare.- acul de punctie protejat de carcasa bicolora.-
tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale.
- materiale necesare efectuarii punctiei venoase. Pacient:- pregatirea psihica:- se anunta si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii.- pregatirea
fizica:- recoltarea se face dimineata pe nemancate- se aseaza pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membrul superior in abductie, extensie si
supinatie.Executie. Asistenta:-se spala pe maini cu apa si sapun-imbraca manusi sterile-verifica banda de siguranta a acului (integritate, valabilitate)-
indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire
-infileteaza capatul liber al acului in holder-alege locul punctiei si il aseptizeaza-indeparteaza carcasa colorata a acului.Executa punctia venoasa:- introduce
tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul, iar cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului- dupa
prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupra aripioarelor laterale si i se imprima miscari usoare de inclinare-rasturnare
pentru omogenizare cu aditivul- se introduce tubul urmator- se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului punctiei timp de 1-3 minute fara
a flecta antebratul pe brat. Pregatirea probelor pentru laborator
- se eticheteaza tuburile- se trimit la laborator.Tuburile vacuumtainer se utilizeaza in functie de codul de culoare al dopului de cauciuc.
6.Recoltarea exudatului faringian-exudatul faringian este un lichid rezultat n urma unui proces inflamator faringian. recomandri recoltarea se face nu
numai n angine , ci i n alte boli care pot fi declanate de o infecie faringian (nefrite, raa).obiectivele procedurii- identificarea agenilor patogeni la
purttori sntoi i bolnavi- efectuarea antibiogramei. pregtirea materialelor:- tav medical/crucior;- spatul lingual steril; - eprubet cu tampon
faringian steril;- mnui de unic folosin;- masc de protecie;- 1-2 tvie renalepregtirea pacientului; a) psihic:- informai i explicai procedura
pacientului/aparintorului (dac este copil)- obinei consimmntul informat- ncurajai i susinei pacientulb) fizic:- atenionai pacientul sau
aparintorul s nu nceap nici un fel de tratament; s nu mnnce, s nu bea ap, s nu fac gargar, s nu se spele pe dini, s nu-i instileze picturi n nas
n dimineaa recoltrii- aezai pacientul pe scaun sau n pat n poziie eznd- avertizai aparintorul c va trebui s-i susin copilul n brae pentru
recoltare Efectuarea procedurii:- verificai dac pacientul a respectat recomandrile privind procedura- splai minile cu ap i spun- mbrcai mnui de
unic folosin- folosii masca de protecie- invitai pacientul s deschid larg gura- deschidei eprubeta; scoatei tamponul faringian- apsai limba cu spatula
lingual steril- tergei depozitul faringian i amigdalian (dac este cazul dezlipii i o poriune din falsa membran)- retragei tamponul faringian far a
atinge: dinii, limba, obrajii- introduceti aplicatoarele n tuburile cu medii de cultur- nchidei repede eprubeta cu dopul- realizai un frotiu folosind alt
tampon conform recomandrii medicului)- aezai pacientul n poziie comod ngrijirea pacientului- nu necesita ngrijiri speciale legate de procedur. Dac
are senzaie de gre i vom nu mnnc i nu bea imediat dup recoltare.
- etichetai recipientul n care s-a fcut recoltarea- completai fia de laborator- transportai imediat produsul la laborator- comunicai laboratorului dac
pacientul a luat medicamente i care sunt acelea. - se pot obine rezultate eronate atunci cnd n timpul recoltrii tamponul faringian se mbib cu saliv sau
se ating dinii, limba
- repetai recoltaren folosind alt tampon- pacientul poate prezenta senzaie de grea, voma prin atingerea luetei- rugai pacientul s inspire adnc i apoi s
stea nemicat n timpul recoltrii.

7/10.Recoltarea probelor prin sondaj vezical Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara realizand astfel
o comunicatie intre interiorul vezicii si mediul extern. SCOPUL: 1. explorator cand se efectueaza pentru recoltarea unei cantitati de urina in vederea
examenelor de laborator sau cand se efectueaza pentru depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare; 2. terapeutic cand se efectueaza
pentru evacuarea continutului vezicii in situatia cand aceasta nu se face spontan sau pentru executarea unor procedee terapeutice prin sonda; Pregatirea
materialelor: - musama si aleza, manusi de cauciuc sterile, 2 sonde Foley lungi de aproximativ 15 cm, cu varful usor indoit complet rotunjit avand 1-2 orificii
laterale aproape de varf; 1-2 eprubete pentru urocultura, medii de cultura in functie de germenii cautati, ser fiziologic, casoleta cu tampoane de vata sterile, 2
pense hemostatice sterile, materiale pentru toaleta organelor genitale, tavita renala, bazinet, recipient pentru recoltarea urinei;- medicamente: ulei de parafina
steril, oxiceanura de mercur 1 la 5000; Pregatirea pacientei:- se anunta bolnava, i se explica necesitata tehnici;- se izoleaza patul cu un paravan, se protejeaza
cu musama si aleza;- pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii departati (pozitie ginecologica);- se indeparteaza perna si patura; - se acopera
pacienta lasand libera regiunea genitala; - se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe; - se indeparteaza bazinetul si se aseaza intre
coapsele pacientei, tavita renala. A. Tehnica efectuarii sondajului la femei- sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta cat si
pentru mainile celui ce-l efectueaza si pentru instrumentar; - asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile; - evidentiaza meatul urinar (locul pe unde iese
urina);- dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral, de sus in jos in directia anusului;- operatia se face de 2-3 ori;- scoate sonda cu o pensa
anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si inelar ale mainii drepte;- lubrifiaza sonda cu ulei steril;- sonda va fi orientata cu varful in sus si se
introduce in uretra 4-5 cm;- paralel cu inaintare sondei, extremitatea libera a acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura
trecerea/inaintarea ei prin vezica;- primele picaturi de urina se lase sa se scurga in tavita renala apoi urina se colecteaza in recipientele pregatite in functie de
scop sau intr-un recipient de colectare;- dupa ce urina a fost recoltata, capatul liber al il pensam cu o pensa hemostatica iar extragerea sondei se va face cu
aceleasi miscari in sens invers;Ingrijirea ulterioara a pacientei:- se efectueaza toaleta regiunii vulvare - pacienta este ajutata sa se imbrace si sa se instaleze
comod in pat;- va fi supravegheata in continuare;- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului precizand: numele celui care a efectuat-o, cantitatea de urina
recoltata si aspectul macroscopic al urinei; B. Tehnica efectuarii sondajului la barbat:- pregatirea instrumentelor si a materialelor sunt aceleasi ca si pentru
sondajul vezical al femei; Pregatirea psihica a pacientului:Efectuarea tehnicii:- asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;- alege sonda cu care efectueaza
sondajul folosind o pensa anatomica sterila;- sonda este lubrifiata;- asistenta dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic steril si oxiceanura de mercur;
- intre degetele inelar si mic ale mainii drepte se prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense sterile tinuta in aceiasi mana apuca sonda in
imediata vecinatate a varfului;- introduce varful sondei in meatul urinar si impinge usor cu pensa in timp ce cu mana stanga intinde penisul cat mai bine
pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei uretrale care ar putea impiedica patrunderea sondei in vezica;- daca pe parcursul inaintarii sondei
aceasta intalneste obstacole anatomice sau functionale sau daca se produc spasme, asistenta retrage sonda si pregateste o alta de calibru mai mic (sonda
Thieman);- patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin scurgerea urinei prin sonda;- sonda se fixeaza cu leucoplast pana se evacueaza urina;- urina se
recolteaza in eprubetele sau recipientele pregatite in functie de examenele de laborator ce se vor efectua;- restul urinei se capteaza in tavita renala sau intr-un
alt recipient;- indepartarea sondei se va face cu ajutorul unei pense anatomice dupa ce extremitatea libera a fost inchisa prin comprimare;
Ingrijirea ulterioara a pacientului:- dupa indepartarea sondei se efectueaza toaleta organelor genitale externe;- pacientul este ajutat sa se imbrace si se
schimba lenjeria de pat daca este nevoie;- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului mentionand cantitatea de urina recoltata, aspectul macroscopic, numele
persoanei care a efectuat-o si eventualele accidente sau incidente;COMPLICATII:Dupa sondaj pot aparea 2 categorii de complicatii: imediate si
tardive;Complicatii imediate:1. Lezarea traumatica a mucoasei uretrale. Aceasta se obtine prin hemoragie de diferite grade. 2. Crearea unei cai false prin
fortarea sondei se previne prin efectuarea sondajului cu blandete, cu rabdare, fara sa se forteze inaintarea sondei.
3. Astuparea sondei in cursul evacuarii vezicii ne dam seama dupa intreruperea curentului de urina. Sonda se destupa prin insuflare de aer sau injectarea a
cativa ml de solutie dezinfectanta.Complicatii tardive:Infectii prin introducerea germenilor patogeni prin intermediul manevrelor si instrumentelor
nesterile.PRECIZARI: 1. Nu se vor exercita presiuni externe asupra hipogastrului pentru a accelera evacuarea urinei. Continutul vezical trebuie sa se
evacueze singur datorita elasticitatii vezicii urinare.2. Golirea brusca a vezicii destinse in special la persoanele in varsta poate provoca hemoragie. De aceea
evacuarea se va face incet iar daca vezica nu a fost prea destinsa, se va face partial, urmand ca restul de urina sa se elimine printr-un nou sondaj dar dupa
cateva ore.

8.Sondajul gastric. Prin tubaj gastric se nelege introducerea unei sonde de cauciuc sau material plastic n cavitatea stomacului. Scopul tubajului gastric
este:explorator, therapeutic, alimentaie. Tubajul n scop explorator se efectueaz pentru recoltarea sucului gastric, investigarea funciei evacuatorii a
stomacului i pentru determinarea chimismului gastric. Se va face la bolnavii contieni, dar i la bolnavii incontieni care sunt n com. Tehnic: asistenta
se spal pe mini cu ap i spun, i pune mnuile sterile, umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag, se aeaz n dreapta
bolnavului i i fixeaz capul cu mna stng, inndu-l ntre mn i torace, prinde cu mna dreapt extremitatea rotunjit a sondei ca pe un creion, cere
pacientului s deschid larg gura , s respire adnc i introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina limbii,
invitnd bolnavul s nghit, prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte atent spre stomac(la marcajul 40-50cm citit la arcada dentar),
verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii, se fixeaz sonda, aeaz la extremitatea liber a sondei balonul
Erlenmeyer(cnd se colecteaz pentru o prob) sau aspir sucul gastric cu seringa, pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat s-i contracte
pereii abdominali, extrage sonda printr-o micare hotrt, cu pruden, dup comprimarea ei cu o pens hemostatic pentru a mpiedica scurgerea
coninutului n faringe (de unde ar putea fi aspirat de pacient), cnd captul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu mna stng i se
ndeprteaz sonda, golete coninutul sondei n vasul collector, aeaz sonda n tvia renal, tubajul gastric se efectueaz n condiii de asepsie, , sondajul
gastric se poate efectua i pe cale endonazal cu sonda Einhorn, pacienilor incontieni li se urmresc respiraia, culoarea feei; verificarea cii de ptrundere
a sondei se face prin introducerea captului liber ntr-un pahar cu ap - apariia bulelor de aer confirm ptrunderea n cile respiratorii. o form particular
de sondare n scop hemostatic este introducerea sondei Blakemore. Ingirjirea ulterioar a pacientului: i se ofer un pahar cu ap aromat s-i clteasc
gura, - se terg mucozitile de pe fa i brbie- se ndeprteaz tvia i orul de cauciuc- i se ofer proteza dentar (dup caz)- se aeaz pacientul n
poziie comod .
9.Sondajul duodenal - const din introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i mediul exterior, n scop:
exploratory(extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric, bil (A, B, C), suc pancreatic i secreie proprie, aprecierea funciei biliare
hepatice, a cilor extrahepatice, descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compoziia chimic sau
morfologic a sucurilor extrase prin sondaj, evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare), therapeutic (drenarea cilor biliare i
introducerea unor medicamente care au aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi
prin pereii intestinali, ajungnd prin vena port n ficat, de unde apoi vor fi excretate mpreun cu bila n cile biliare, urmnd calea circulaiei entero-
hepatice), alimentie artificial(se introduc lichide hidratante i alimente lichide n organismul pacienilor incontieni sau cu imposibilitate de nghiire),
aspiraie continu(n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale, dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator). Materiale necesare: de
protecie (muama i alez, sor de cauciuc sau alt material impermeabi, manusi) sterile (sonda Einhorn, 2 seringi de 20 ml, pens hemostatic, medii de
cultur , eprubete), nesterile(tvi renal, tav medical, stativ pentru eprubete, pahar cu ap aromat, pern cilindric dur sau ptur rulat, hrtie de
turnesol roie i albastr) medicamente(sulfat de magneziu 33%, ulei de msline, novocain, soluii necesare hidratrii i alimentrii(materialele se vor alege
n funcie de scopul sondajului). Pregtirea pacientului: psihic:- se informeaz pacientul, - i se explic necesitatea tehnicii. fizic:- pacientul va fi nemncat, -
se izoleaz patul cu un paravan,- se protejeaz cu muamaua i aleza, - se aeaz pacientul n poziie eznd la marginea patului, - se protejeaz cu orul din
material plastic, - i se ndeprteaz proteza (dup caz), - i se d tavia renal s o in sub brbie. Execuie: asistenta se spal pe mini, mbrac mnuile,
prinde sonda(umezit) ct mai aproape de oliv i o introduce cu blndee prin cavitatea bucal sau nazal pn n faringe, cere pacientului s respire adnc,
cu gura deschis i s nghit de cteva ori pn cnd oliva trece n esofag, cu micri blnde ajut naintarea sondei pn la marcajul 45cm la arcada
dentar, moment n care se consider c sonda a trecut de cardia i a ptruns n stomac, se aeaz pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul uor ridicat i
capul mai jos,coapsele flectate pe bazin, se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic, se mpinge uor sonda spre pilor pn la marcajul 60cm, se
continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu aciunea de nghiire a ei de ctre pacient(1-2cm la 3-5min), cnd diviziunea 75cm se afl
la arcada dentar, oliva sondei a ajuns n duoden(dup cca 1-1 ore de la ptrunderea ei n stomac).verificarea poziiei sondei.captarea bilei.
ngrijire ulterioar: se ofer un pahar cu ap aromat pentru cltirea gurii, se terg mucozitile de pe fa i brbie, se ndeprteaz orul din material
plastic, se aeaz pacientul n poziie comod.

11.Clisma nalta. Clisma este o forma speciala a tubajului, prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros (prin anus, in rect si colon).
Scop: evacuator(- evacuarea continutului intestinului gros, - pregatirea pacientului pentru examinari (rectoscopie, irigoscopie), - interventii chirurgicale
asupra rectului). materiale:- de protectie (- paravan, musama, aleza, invelitoare), - sterile (- canula rectala- casoleta cu comprese- para de cauciuc pentru
copii)- nesterile (- stativ pentru irigator,- irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru, - tavita renala, bazinet, - apa calda la 35C-
37C (500-1000m1 pentru adulti, 250 ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copil, 50-60 ml pentru sugari), - sare (1 lingurita la un litru de apa), - ulei (4 linguri
la 1 litru de apa) sau - glicerina (40 gr la 500 ml)- sapun (1 lingurita rasa la 1 litru), - medicamente (- solutii medicamentoase in cantitatea si concentratia
ceruta de medic- substanta lubrifianta (vaselina). pregtire pacient- psihic:- se anunta si i se explica tehnica, - se respecta pudoarea; - fizic:- se izoleaza patul cu
paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza, - se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie:- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor
flectate- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat- genupectorala- se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se
inveleste pacientul cu invelitoare. Tehnica: - se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul- se verifica temperatura apei sau a solutiei
medicamentoase- se umple irigatorul- se evacueaza aerul si prima coloana de apa- se lubrifiaza canula cu o compresa de tifon- se fixeaza irigatorul pe stativ-
asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza- indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga- introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpen-
dicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare- dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si
se indreapta varful in axa ampulei rectale- se introduce canula 10-12 cm- se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea
irigatorului la aproximativ 50 cmdeasupra patului pacientului- pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa retina solutia 10-15
minute- se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere- se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala- pacientul este
adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare ; se capteaza scaunul la pat sau la
toaleta. clisma inalta: se procedeaza la fel ca la clisma evacuatoare simpla, se introduce o canula flexibila la 30-40 cm in colon- se ridica irigatorul la 1,5
m pentru a realiza o presiune mai mare a apei- temperatura apei va fi mai scazuta (15-16C).

12. Reguli generale de administrare a medicamentelor. Administrarea medicamentelor pune pe umerii asistentei o mare responsabilitate. Greselile
provenind din nerespectarea dozelor, a cailor de administrare, administrarea unor medicamente alterate sau schimbarile de medicamente pot da nastere la
accidente grave, chiar fatale. Din acest motiv, la administrarea medicamentelor asistenta va tine seama de anumite reguli generale: Respectarea intocmai a
medicamentului prescris Identificarea medicamentelor administrate Verificarea calitatii medicamentelor administrate Respectarea cailor de
administrare Respectarea dozajului prescris Respectarea orarului de administrare Respectarea somnului bolnavului Evitarea incompatibilitatii
dintre Administrarea imediata a medicamentelor Respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor Luarea medicamentelor in prezenta
asistentei Servirea bolnavului spitalizat cu doze unice de medicamente Lamurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise Raportarea imediata catre
medicul sectiei a greselilor de administrare a medicamentelor Prevenirea infectiilor intraspitalicesti.

13. Injectia intradermica Scop-terapeutic- anestezie locala;-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,-explorator-intradermoreactiile la tuberculina ,
la diversi alergeni. Locul injectiei-regiuni lipsite de foliculi pilosi :-fata anterioara a antebratului ;-fata externa a bratului si a coapsei ;-orice regiune in scop
de anestezie Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica Resorbtia- foarte lenta.Pregatirea echipamentului:-se verifica data de
expirare a medicatiei-se spala mainile -se alege zona de injectare-se verifica medicatia-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la
farmacie ( de exemplu, in testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea pacientului la
medicamentul respectiv). Administrare-se confirma identitatea pacientului-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare-se indica pacientului sa
stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa-se pun manusile-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni
, edeme, echimoze-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea-cu cealalta mana se
ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de antebrat-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent-se va simti o
mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm-daca aceasta nu apare, inseamna ca
acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua tehnica de la inceput-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu
se maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii
apoi cat de mult se modifica marginile semnului care trebuie citit-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit-
testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de substanta injectata-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele
colectoare specifice Ingrijiri ulterioare:-este recomandat sa nu se spele pe antebrat-sa nu comprime locul injectiei-se citeste reactia in cazul
intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit.Incidente:-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului-
lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei subderm-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata-
necrozarea tegumentelor din jurul injectiei
14.Injectia subcutanata. Scop terapeutic Locul injectiei -regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:-fata externa a bratului,-fata supero-externa a
coapsei;-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;-reg subclaviculara;-flancurile peretelui abdominal. Injectiile subcutanate sunt contraindicate in
zonele inflamate, edematiate, care prezinta felurite leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de asemnea, contraindicate persoanelor cu tulbrari de coagulare.
Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, cum este cazul insulinei, locurile de adminstrare se vor alege prin rotatie. Solutii
administrate: -sol izotone, nedureroase ;-sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulante Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza
in functie de cantitatea de substanta administrata,Pregatirea echipamentului: -verificarea medicatiei si dozelor prescrise-se testeaza pacientul sa nu fie
alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze-se spala mainile-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu
exceptia celor care au un aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)-se alege locul de injectare-se verifica inca o data
medicatia-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din seringa.-apoi se schimba acul cu unul
potrivit pentru injectare subcutanata-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se
trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia subcutanata-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se
dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din
flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara Administrare
-se confirma identitatea pacientului-se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce anxietatea-se asigura intimitate
-se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)-se pun manusile-se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat
incepand din centrul zonei alese spre exterior prin miscari circulare-se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat
in timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului-se indeparteaza capacul acului de la seringa-cu o mana se pliaza pielea din zona
aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu de tesut adipos-se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura-se va introduce acul repede, printr-o singura
miscae, la un unghi de 45 sau 90 de grade-se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se irita fibrele nervoas
-se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange-daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput-nu se
aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina, iar la heparina poate produce hematom)-se injecteaza substanta
scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub acelasi unghi sub care a fost introdus-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad
alcoolizat masand bland, circular pentru a facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina)
-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau echimoze.-se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile
de injectare pentru a preveni -nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei-dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde
inainte de a se scoate. Se va evita masarea zonei de injectare-daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele 5 minute dupa
injectare si apoi se face compresie-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea-materialele folosite se arunca in recipientele potrivite.

15. Injectia intramusculara constituie n introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui
ac atasat la seringa.Scop terapeutic.Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase. Locul injectiei- muschii
voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi , a caror lezare ar putea provoca accidente: -reg supero-externa a fesei ;-fata externa a coapsei in
1/3 mijlocie ;-fata externa a bratului, in muschiul deltoid;in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:-cadranul super extern fesier -rezulta din
intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala perpendiculara
pe mijlocul celei orizontale.-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupraliniei de sprijin; Pregatirea
echipamentului-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii
primei doze-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din seringa.-apoi se schimba acul cu unul
potrivit pentru injectare intramusculara-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul ,
se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este
urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie
extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara-alegerea
locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija. Administrarea:-se confirma identitatea pacientului-se explica procedura pacientului-se
asigura intimitate-se spala mainile, se pun manusile-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii
intramusculare-la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata
antero laterala a coapsei-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea
linistit.-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare-se lasa pielea sa se usuce-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii
stangi.-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul-
se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la seringa.-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se
aspira pentru a verifica daca nu vine sange.-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta
lent pentru a permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi
unghi sub care a fost introdus-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu
se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a
observa eventualele sangerari sau reactii locale-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze-se va reveni si inspecta
locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii-nu se va recapa acul-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

16. Injectia intravenoasa. Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in circulatia venoasa.Scop-terapeutic-
explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic Solutii administrate- sol izotone;-sol hipertone.Resorbtia este instantanee.-calea
intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare; Loc de
electie:-abordul venos poate fi efectuat periferic-realizat de asistent sau central-realizatde medic;-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase
examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;-examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:-plica
cotului;- antebrat;- fata dorsala a mainilor;- venele epicraniene la sugari si copii;-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se
anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor-aplicam garoul
elastic-10 cm deasupra locului punctiei i strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa - si inclinam bratul pacientului in jos,
abductie si extensie maxima;-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori consecutiv, pentru
reliefare venoasa;-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;-incalzim bratul cu ajutorul unui
tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda;-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;Injectia intravenoasa consta in -punctia
venoasa si -injectarea medicamentului;-se spala mainile, se pun manusile-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;-aspiram medicamentul din
fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul;-alegem locul punctiei si il dezinfectam;-interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5
cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;-patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul
vasului;-dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica pozitia acului;-desfacem garoul cu mana
stanga.-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele apasam pistonul, introducand solutia lent si
verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a venei prin aspirare;-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat-la locul punctiei se aplica
tamponul imbibat in alcool.Ingrijirea ulterioara-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare starea generala-
vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se vor repeta injectiile in acceasi vena la intervale scurte
 17.Pregtirea bolnavului pentru examenul radiologic al colonului (irigografie) Examenul radiologie al intestinului gros se face prin clism cu
substan opac Examenul se efectueaz n decuhit dorsal, cuprinznd trei etape succesive:a) Examenul n repleie completb) Examenul dup evacuare c)
Examenul cu insuflaie. Examinarea radiologic a colonului necesit evacuarea lui prealabil de materiile fecale i umplerea cu o substan de contrast.
Aceasta se poate face fie pe cale bucal, continund examenul radiologie al stomacului i intestinului, fie pe cale rectal, prin irigoscopie.Dac examinarea
se rezum numai la colon, pentru a scurta timpul de examinare, se poate administra bolnavului, la indicaia medicului, cu 8-10 ore naintea timpului fixat
pentru examinare, o doz de suspensie baritat. n dimineaa urmtoare, el va fi examinat; dac colonul nu s-a umplut nc n ntregime se va urmri la
intervale regulate naintarea coloanei de bariu pn la rect. n mod obinuit, substana opac ajunge n rect la 24 de ore dup administrare. Aceast metod
deceleaz modificrile anatomice ale colonului.Pentru aceast examinare, bolnavul trebuie s fie pregtit foarte corect. Colonul trebuie s fie complet golit
de resturile de materii fecale.Cu o zi nainte, bolnavul primete un regim hidric cu pireuri. Dup mas se face bolnavului o clism evacuatoare, iar mai trziu
se d 2 linguri de ulei de ricin. Clism singur nu este suficient, pentru c ea elimin numai resturile de materii fecale din poriunea inferioar a tubului
digestiv (sigmoid i rect). Pe de alt parte, uneori, nici apa cu care s-a fcut clism nu se evacueaz n ntregime, nici apa rmas n colon nu este totdeauna
resorbit i astfel dilueaz substana de contrast. Din acest motiv, evacuarea colonului cu purgative este absolut necesar. Pregtirea clismei baritate se face
dup metoda obinuit a clismelor. Instrumentarul obinuit se completeaz cu sonda Strauss. Aceasta este un dispozitiv cu ajutorul cruia se poate nchide
rectul dup insuflare cu pomp de aer i dup introducerea substanei opace. La sugari, substana de contrast se introduce cu ajutorul unei seringi.Colonul
mai poate fi explorat radiologie i prin metoda examenului cu dublu contrast Fischer. Pentru a efectua aceast examinare se va umple colonul prin clism
baritat. Dup terminarea acesteia, bolnavul va fi solicitat de a evacua parial substana de contrast i se nchide rectul cu sonda Strauss, al crei balon
introdus n rect va fi umplut cu aer. Se introduc apoi n colon 100 ml aer, cu o presiune moderat, sub control la ecran. Metoda cere precauii, aerul sub
presiune poate perfora colonul modificat patologic. Pregtirea copiilor pentru examenul radiologie al colonului se va face dup o pauz de alimentaie de 12
ore. Stomacul i intestinele astfel golite nu mai necesit nici un purgativ. Se va administra 400 - 500 g substan de contrast, coninnd 100 - 150 g sulfat de
bariu. Sonda se va introduce la o adncime de 5 la 10 cm.ntruct, att asistenta care administreaz clism, ct i medicul sunt expui iradierii, ei vor lucra
neaprat cu oruri de protecie.Dup terminarea examinrii, bolnavul evacueaz substana de contrast. Dac nu reuete, va fi ajutat printr-o clism
evacuatoare.
18.Pregtirea pacientului pentru urografie i participarea la examen.Urografia metod curent de examinare morfofuncional a rinichilor i cilor
urinare, utilizndu-se substane iodate hidrosolubile administrate intravenos. Materiale necesare - substan de contrast Odiston de 30, 60 sau 75%; -
medicamente antihistaminice; - medicamente de urgen;- seringi de 10 ml sterile i ace pentru injecii intravenoase;- materiale necesare pentru clism.Etape
de execuie: Pregtirea materialelor necesare.- Se pregtesc materialele necesare prevzute mai sus. Pregtirea bolnavului.- Se efectueaz pregtirea
psihic, alimentar i - Se reduce cantitatea de lichide din regimul cunoscut, iar n ziua examinrii bolnavul nu va mnca i nu va bea (pentru reducerea
volumului urinei).- Se efectueaz clism evacuatoare naintea injectrii substanei de contrast. Testarea sensibilitii fa de substana de contrast.- Se
efectueaz proba de toleran fa de iod.- Se comunic bolnavului (ca s nu se sperie) unele simptome ce pot s apar (ameeli, greuri sau dureri
abdominale) i care dispar repede fr consecine.- Dac bolnavul prezint reacie hiperergic se ntrerupe administrarea i se anun medicul. Participarea
la examen.- Bolnavul va fi condus la serviciul de radiologie; va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe masa radiologic.- Dac tolerana organismului este
bun, se administreaz intravenos substana de contrast, astfel: 20 ml Odiston 75% la aduli (sau 25 ml soluie 60%), iar la copii, n funcie de vrst, se
administreaz 5-15 ml soluie 75%.- La 8-10 minute de la efectuarea injeciei, medicul execut radiografia renal (urografia). ngrijirea bolnavului dup
tehnic: - Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va fi condus n salon i instalat comod n pat.
- Se noteaz examenul n foaia de observaie.Injectarea substanei de contrast se face pe masa radiologic foarte ncet, cu mult precauie, amestecndu-se cu
sngele bolnavului.Urografia este contraindicat n: insuficien renal i hepatic, boala Basedow, stri alergice, anemii hemolitice, tuberculoz pulmonar
evolutiv.
19.Pregtirea psihic i fizic a pacientrului pentru gastroscopie. Gastroscopia(Eso-gastro-duodenoscopia) permite vizualizarea directa a esofagului, a
orificiului cardial, a stomacului, a orificiului pyloric, a bulbului duodenal si a segmentului II duodenal cu ajutorul unui instrument optic, numit
gastrofibroscop.
Azi se utilizeaza : eso-gastro-duodeno-scopul. Este un aparat modern, care are inglobate in constructia sa sistemul optic, cel de insuflatie si aspiratie.
Totodata, exista posibilitatea adaptarii acestuia la camera video, cu urmarirea imaginii obtinute pe un ecran TV (echipament OLIMPUS, PENTAX ).
Scop:Diagnostic;Terapeutic (polipectomie, tratament endoscopic pentru hemoragiile disgestive, tratament cu laser).
Pregatirea instrumentelor necesare si a materialelor necesare:
- Se pregatesc materialele necesare in functie de scopul instrumentelor investigatiei :
- Masti sterile, sorturi de cauciuc, comprese sterile, tavita renala, pipe Guedel, substante anestezice, manusi sterile, porttampoane, recipiente cu
substante dezinfectante, ochelari de protectie;
- Medicamente : atropina, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalina-fiole (trusa antisoc);
- Seringa de 2ml de unica folosinta;
- Glicerina sterila sau Silicon, pentru lubrifierea tubului gastroscopului, sondelor;
- Periute de citologie;
- Pensa pentru prelevat biopsie si pensa anatomica;
- Recipient cu formol, pentru tesutul prelevat;
- Solutie si recipiente pentru testul ureazei, in vederea determinarii prezentei Helicobacterului pylori.
Pregatirea psihica si fizica a pacientului:
Orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii sau altor examinari endoscopice, este ingrijorat in privinta precedurii si a diagnosticului, iar in unele
cazuri, anxietatea este foarte accentuata. Se impune, atunci, calmarea pacientului. Pentru linistea pacientului, asistenta trebuie sa-l incurajeze, sa comunice sa
favorizeze relatia de la fiinta umana la alta fiinta umana, astfel incat sa-l determine sa-si exprime sentimentele. In cadrul acestei comunicari (discutie,
observatie), asistenta incearca sa:
Evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza anxietatii (frica de investigatie, frica de diagnostic grav, frica de durere etc.); in functie de aceste probleme
identificabile, aplica interventiile autonome corespunzatoare;
Asigura un climat calm, de caldura umana;
Printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbala, ii demonstreaza pacientului ca ii intelege problemele (climat de intelegere empatica);
ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei (ca sa stie la ce sa se astepte), rugandu-l ca, printr-un efort de vointa, sa le depaseasca, pentru a putea coopera
in timpul examinarii.
Prin discutia competenta cu pacientul, asistenta culege date pentru depistarea altor manifestari de dependenta, legate de satisfacerea sau nesatisfacerea celor
14 nevoi fundamentale. Problemele indentificate (anxietate severa, risc de alergii, tahicardii, etc.),asistenta le va comunica medicului, care va indica
medicatia necesara. Asistenta :
Va administra medicatia recomandata de medic (interventie cu rol delegat) pentru sedarea pacientului sau pentru prevenirea unor incidente accidente ;
Pentru buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii va explica importanta golirii si curatirii complete a stomacului astfel :
Il anunta sa nu manance si sa nu fumeze in dimineata zilei de examinare si in seara precedenta investiagatie;
In seara zilei precedente, se efectueaza pacientului la care evacuarea stomacului e deficitare o spalatura gastrica cu apa calduta.