20. Tehnica bandajului la nivelul regiunii mentoniere.

Pentru imobilizarea de urgenta a fracturilor mandibulare se folosesc urmatoarele dispozitive:

bandajul mento-cefalic, fronda mentoniera, ligaturile de sarma, atele de sarma monomaxilare, ligaturile intermaxilare, dispozitive perfectionate. Fronda
mentoniera (barbita sau prastia mentoniera) indicata in : - fracturile cu decalej vertical al fragmentelor; - fracturile complete sau incomplete fara deplasare,
cand poate ramane un dispozitiv definitiv. Este contraindicata in: fracturile cu deplasare mare in plan orizontal si in fracturile in edentatii totale(agraveaza
deplasarile). Se compune dintr-un dispozitiv mentonier care se aplica pe barbie, confectionat din sarma, piele, stofa, rasini acrilice, in forma de gratar.
Lateral dispozitivul este prevazut cu carlige pentru ancorarea gumelor de tractiune. Dispozitivul mentonier trebuie acoperit cu vata sau burete. In afara de
aceasta mai este un dispozitiv pericranian fronto-occipital care este confectionat din banda elastica (din camera de automobil) sau care se prezinta ca o
capelina din stofa sau piele. Si acest dispozitiv este prevazut lateral cu carlige pentru ancorarea dispozitivului mentonier. Pe carligele dispozitivelor
pericranian si mentonier se aplica gume pentru tractiunea elastica ce trebuie sa fie bine dozata.Prin fronda se realizeaza contentia mandibulei pe maxilar, care
joaca rol de atela fixa. Bandajele gipsate mento-cefalice nu sunt indicate in fracturile mandibulare.

21.Msurarea i notarea respiraiei- Respiratia functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar proceselor vitale, in paralel cu
eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon rezultat din acestea.Ventilatia pulmonara (circulatia aerului prin plamani) - se realizeaza prin cele doua
miscari ventilatorii de sens opus (inspiratia si expiratia), in care volumul cutiei toracice creste respectiv descreste.Scop: constituie un indiciu pentru stabilirea
diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii. Materiale necesare: ceas cu secundar; foaie de observatie; stilou
sau pix (cu cerneala sau pasta albastra).Etape de executie:a) Pregatirea materialelor-b) Pregatirea bolnavului:- Se asaza bolnavul in decubit dorsal.- Nu se
anunta bolnavul! (se modifica ritmul respirator si nu se mai obtin valori reale). Este de preferat perioada de somn a bolnavului. c) Efectuarea tehnicii:- Se
numara frecventa miscarilor de respiratie, prin inspectie (cand bolnavul este treaz, constient sau cand doarme);- Se asaza mana usor, cu fata palmara pe
suprafata toracelui bolnavului.- Se numara inspiratiile timp de un minut.d) notarea cifrica: r/min e)Notarea grafica: Se noteaza grafic in foaia de temperatura
cu un punct de culoare albastra si se uneste cu o linie cu valoarea anterioara. Interpretarea rezultatelor:- Frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie
de: sex, varsta, pozitie, temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn.- In stare fiziologica, curba respiratorie merge paralel cu ce a a temperaturii
si a pulsului.- Patologic, respiratie dificila (sete de aer): tahipnee (polipnee) - dispnee cu accelerarea ritmului respirator; bradipnee(12-10-8 resp/min)
dispnee cu rarirea ritmului respirator; dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei:- In dispnee se noteaza: orarul, intensitatea, tipul, evolutia in
timp.

22.Msurarea i notarea pulsului Puls arterial senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale, comprimata incomplet pe un plan
rezistent.Formarea pulsului arterial: sincron cu sistolele ventriculare, peretii arteriali sunt destinsi ritmic prin volumul de sange expulzat din ventriculul
stang si aorta; destinderea peretilor arteriali se propaga o data cu coloana de sange sub forma de unda pulsatila.Calitatile pulsului: frecventa (rapiditate);
ritmicitate (regularitate); amplitudine (intensitate); volum (tensiune); celeritate.Scop: obtinerea informatiilor cu privire la starea anatomo-functionala a inimii
si vaselor.Materiale necesare: ceas secundar sau cronometru; creion, pix (culoare rosie);- foaie de temperatura.Etape de executie:a) Pregatirea bolnavului
(psihica si fizica):- Se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul.- Se explica bolnavului modul de masurare (o stare emotiva ii poate modifica valoarea
pulsului).- Bolnavul este mentinut in stare de repaus fizic si psihic 5-10 minute cu bratul sprijinit, pentru relaxarea muschilor antebratului.b)Executarea
tehnicii: I.Masurarea in artera radiala.II. Masurarea in aceeasi succesiune de timpi, in alte artere: carotida, cubitala, humerala, femurala, poplitee, tibiala
posterioara, pedioasa.- Spalarea mainilor.- Se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, in continuarea policelui.- Se pozitioneaza
degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se imbratiseaza antebratul.- Se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu varful
degetelor (index, mediu si inelar) de la mana dreapta si se percep zvacniturile pline ale pulsului.- Se numara zvacniturile percepute urmarind secundarul
cronometrului timp de un minut (se incepe numaratoarea de la 1/4, 1/2, 3/4 sau un minut).c) Notarea cifrica in carnetul propriu:- Se noteaza in carnetul
propriu: numele si prenumele bolnavului; salonul si patul; data; valorile masurate (D-dimineata, S-seara).Notarea grafica (in foaia de temperatura a
bolnavului):- Pentru fiecare linie subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc patru pulsatii.- Pe ordonata se noteaza frecventa (numarul zvacniturilor
pe minut) iar pe abscisa timpul cand s-a masurat.- Se noteaza un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului.- Se unesc punctele notate cu o linie rosie si
se obtine curba pulsului.Variatii fiziologice ale frecventei pulsului: puls tahicardic (accelerat) in: ortostatism, efort fizic si psihic, emotii puternice, in cursul
digestiei; puls bradicardic (rarit) in: decubit, stare de repaus, liniste psihica.Variatii patologice ale calitatilor pulsului:- frecventa puls tahicardic sau
bradicardic;- ritmicitatea puls ritmic sau aritmic;- amplitudinea puls cu amplitudine mica, filiform sau puls cu amplitudine crescuta;- volum (tensiunea)
puls dur sau puls moale;- celeritatea puls saltaret (crestere rapida a tensiunii urmata de o cadere brusca) sau puls tard (cadere lenta).

27. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice. Se efectueaz prin puncie venoas , dimineaa, bolnavul fiind a jeune ; se recolteaz 5-10ml snge
simplu pentru a determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicrii msurilor competente in timp util in cazul modificrilor patologice
Uree sanguin, Acid uric, Creatinin: , bilirubin: Colesterol Lipemie: calcemie: Sideremie: Rezerv alcalin: Glicemia : Fibrinogen: Timp de
protrombin: -pregtirea materialelor- Tav medical / crucior- Seringi i ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu cauciuc
- Tuburi vacuette unele cu gel care ajut la separarea mai rapid a serului- Stativ, eprubete curate, uscate- Soluie dezinfectant (alcool)- Tampoane de vat
- Mnui de unic folosin- Garou, muama- Tvi renal- Recipiente speciale pentru colectarea deeurilor pregtirea pacientului PSIHIC:- Informai i
explicai pacientului procedura- Obinei consimmantul informat- Incurajai i susinei pacientul FIZIC:- Atenionai pacientul s nu mnance i s stea
in repaus fizic cel puin 12 ore - Poziionai pacientul in funcie de starea sa (ezand sau decubit dorsal) cu mana sprijinit ca pentru puncie venoas
- Alegei vena cea mai turgescent. Efectuarea procedurii:a) prin metoda clasic- Sp la i mainile cu ap i spun- Dezinfectai mainile- Imbrcai mnui
de unic folosin- Fixai acul la sering- Aplicai garoul- Puncionai vena- Recoltai 5 - 7 ml de sange- Dezlegai garoul- Retragei acul dup aplicarea
tamponului cu alcool- Exercitai o presiune moderat asupra tamponului 2 -3' fr ca pacientul s indoaie cotul (rugai pacientul eventual s fixeze tamponul)
- Repartizai sangele in eprubet conform protocolului de recoltare- Aezai eprubeta in stativ b) prin metoda vacuette- Splai mainile / dezinfectai /
imbrcai mnui de unic folosin - Montai acul special la holder prin inurubare - Indeprtai cauciucul de pe partea superioar a acului- Aplicai garoul
- Puncionai vena- Fixai tubul vacuette destinat recoltrilor pentru examene biochimice (glicemie, creatinin, uree, acid uric, calcemie, etc)- Umplei pan
la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml)- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool i exercitai presiune asupra acestuia 2-3'
Ingrijirea pacientului
- Aplicai o band adeziv non alergic deasupra tamponului
- Aezai pacientul in poziie comod
- Observai faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
Pregtirea produsului pentru laborator
- Etichetai eprubeta sau vacutainerul pentru laborator
- Completai fia de laborator
- Transportai imediat produsul la laborator in condiii de siguran
Rezultate nedorite
- Hematom prin infiltrarea esutului paravenos
- Ameeli, paloare accentuat, posibil lipotimie
- Sange hemolizat
 28.Recoltarea secreiei oculare. Materiale necesare: manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttampon Recoltare: - se
spala mainile si se pun manusi sterile - se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon, dinaunru inspre afara - se retrage
pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte
suprafete - se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular, pentru a prevenii iritatiile corneene datorita miscarilor bruste - daca este
necesara recoltare corneana, aceasta se va face de catre medic, utilizand un dispozitiv special cu inel - se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu
inel in tubul cu mediul de transport - se arunca manusile la deseuri contaminate - se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele
Consideratii speciale: - nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si modificarea rezultatului probei probei dac
pacientul este un copil sau un adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine capul nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile
oculare datorita miscarilor bruste Scop: examen bacteriologic. Infectiile care necesita acest examen sunt:- blefarite( afecteaza invelisul pleoapelor);-
conjunctivite;- irita acuta si cronica;- afectiuni ale canalului si sacului lacrimal;- afectiuni ale cristalinului, coroidei sau corpului vitros. Secretia din
conjunctivite si dacriocitite se recolteaza cu tampon steril; colectiile purulente ale pleoapelor se recolteaza cu seringa si ace sterile; din umoarea apoasa a
camerei anterioare se recolteaza cu seringa si ace sterile. Mod de recoltare-Inainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de exsudat cu
mediu necesar: daca pe recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al secretiei conjunctivale de la un anumit ochi (stang sau drept) se pregateste
doar un tub; daca pe recomandare nu se specifica examenul bacteriologic pentru un anumit ochi sau se specifica pentru ambii ochi, se pregatesc doua tuburi
de exsudat cu mediu de transport.Pe tuburile de exsudat si pe cererea de analize se lipesc etichete cu cod de bare, unic, corespunzator, identic pentru cerere si
tuburile de exsudat sau alte recipiente cu produse recoltate in acelasi moment, pentru acelasi pacient.Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix OS, respectiv OD
pe tubul corespunzator ochiului stang si respectiv drept, sau doar OS sau OD daca se recolteaza doar secretie conjunctivala din ochiul stang sau
drept.Pacientul este aezat pe scaun cu capul aplecat pe spate.Persoana care recolteaza isi pune manusileCu policele stng fixand o compresa sterila se
coboar pleoapa inferioar pentru a evidenia fundul de sac conjunctival; cu indexul fixand o compresa sterila se ridica pleoapa superioara pentru a evita
contaminarea cu germeni de pe geana superioara prin clipire.Se recolteaz cu tampon umezit cu ser fiziologic steril, din fundul de sac conjunctival, cu o
miscare usoara dar ferma dinspre unghiul interior spre unghiul exterior al ochiului.Imediat tamponul cu exsudat se introduce in tubul cu mediu.Dupa
recoltare, tampoanele de tifon utilizate si fiola cu ser fiziologic se arunca in recipientul cu deseuri medicale. Observatii:Se recolteaza inainte de: toaleta fetei,
terapie antimicrobiana topica sau sistemica. Se recolteaza de la nivelul ambelor conjunctive. Ochiul neinfectat serveste drept control. Insamantarea se face
imediat, majoritatea germenilor avand viabilitate redusa.

29.Recoltarea vrsturilor. Vrstura este coninutul gastric care se elimin spontan, de obicei n afeciunile digestive, dar ntlnit i ca un simptom n alte
afeciuni(alcoolism, HIC) sau n sarcin.ScopExplorator se fac examinri macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticuluiMateriale
necesare 2 tvie renale curate i uscate, pahar cu soluie aromat, muama , travers, prosop, Se pregtete pacientul fizic i psihic:va fi ncurajat i susinut
n timpul vrsturii se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral, se aeaz sub cap sau n jurul gtului un prosop, se protejeaz
lenjeria de corp i de pat cu muama sau travers, Tehnica se ndeprteaz proteza dentar dac exist, tvia renal se ofer pacientului sau este susinut de
ctre asistent, asistenta sprijin fruntea bolnavului, dup vrstur se ndeprteaz tvia, dac vars dup intervenii chirurgicale abdominale, va fi sftuit
s-i comprime uor cu palma plaga operatorie, se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (scuip n alt tvi), ngrijirea pacientului dup tehnic se
terge gura pacientului, se ndeprteaz materialele folosite, se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper, se aerisete salonul, se supravegheaz
pacientul ncontinuare, n funcie de observaie se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea., Unele semne nsoitoare sau premergtoare cefalee, vertij,
transpiraii, emisie fr efort n jet.

31. SPALATURA VEZICII URINARE

Prin spalatura vezicii urinare se intelege introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica.
SCOPUL este terapeutic cand efectueaza pentru: indepartarea exudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicii si cand se efectueaza pentru
pregatirea in vederea unor explorari (citoscopie si pielografie);
1. pregatirea materialelor:
- ca materiale de protectie vom pregati: musama si aleza si prosoape curate;
- materiale sterile vom pregati: 2 sonde vezicale de tip Thieman sau Nelaton, casoleta cu tampoane sterile, casoleta cu manusi sterile, 2 pense hemostatice,
o seringa Guyon si medii de cultura, bazinet si tavita renala;
- ca medicamente vom pregati: ser fiziologic, oxiceanat de mercur 1 la 5000, ulei de parafina, solutie de spalatura avand cantitatea de 1l, solutie de rivanol
0,1-2% si nitrat de argint 1-4 la mie;
2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;
- se izoleaza patul bolnavului cu un paravan;
- se protejeaza patul cu musama si aleza;
- se aseaza pacientul in pozitie ginecologica;
- se efectueaza toaleta regiunii genitale;
- tehnica se incepe cu sondajul vezical;
- dupa evacuarea vezicii, se adapteaza la capatul liber al sondei, o seringa Guyon sau un irigator si se introduc 80-100 ml de solutie fara sa se destinda
vezica;
- se retrage seringa si se lasa sa se scurga lichidul introdus, capatul liber al sondei fiind asezat pe o compresa sterila;
- se repeta operatia pana ce lichidul evacuat este limpede;
- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavului specificand aspectul lichidului de spalatura;
OBSERVATII
1. Tehnica se efectueaza in conditii de asepsie perfecta, atat a materialelor cat si a manevrelor.
2. Sonda se poate astupa cu cheaguri de sange; desfundarea ei se face prin insuflare de aer sau ser fiziologic.
3. tehnica se executa cu multa prudenta pentru a preveni complicatiile:
- hemoragii;
- traumatisme;
- infectii;