Curs nr.

Problematica cursului
1. Calitatile motrice
2. Deprinderile si priceperile motrice
3. Sistemul metodelor de predare-invatare a deprinderilor motrice
4. Principalele mijloace (metode operationale) folosite in dezvoltarea
calitatilor motrice

1. Calitatile motrice
Calitatile motrice sunt insusiri ale organismului uman. Ele se dezvolta pe parursul
vietii, dar se pot educa printr-un proces special de instruire.
Calitatile motrice sunt de dou feluri:
a) calitati motrice e baza: viteza, indemanarea, rezistenta si forta (V.I.R.F.)
b) calitati motrice specifice, cele implicate in practicarea unor ramuri de sport sau in
exercitarea unor profesii.
Calitatile motrice sunt in stransa interdependenta cu deprinderile si/sau priceperile
motrice.
Insusirea deprinderilor si/sau priceperilor motrice necesita un anumit nivel al
calitatilor motrice si influenteaza acest nivel. La randul sau orice actiune sau dezvoltare a
calitatilor motrice realizate prin deprinderi si/sau priceperi motrice, influenteaza consolidarea
acestor deprinderi si/sau priceperi motrice. Deci sunt prioritati si efecte secundare pe care nu
trebuie sa le incurcam.
Exista pentru fiecare calitate motrica de baza, un element caracteristic, cu
"predominanta":
pentru viteza - repeziciunea;
pentru indemanare - gradul de complexitate;
pentru rezistenta - durata;
pentru forta - incarcatura.

Orice calitate motrica poate fi programata pentru a fi "educata" special in orice

perioada a anului. In lectie fiecare calitate are un loc special de amplasare.
VITEZA - este capacitatea organismului uman de a exercita acte si actiuni motrice, cu
intreg corpul sau numai cu anumite segmente ale acestuia, intr-un timp cat mai scurt, deci cu
rapiditate maxima, in functie de conditiile existente.
Forme de manifestare:
viteza de reactie dependenta de cele cinci elemente componente (aparitia excitatiei
inreceptor, transmiterea pe cale aferenta; analiza semnului; excitarea muschilor).
Reactiile sunt simple sau complexe. Reactia simpla se manifesta atunci cand raspunsul
este dat sub forma unei miscari dinainte cunoscute si care apare spontan. Reactia
complexa se manifesta mai ales in jocuri bilaterale, dar si in alte sporturi unde
raspunsul trebuie sa fie dat in functie de actiunile "partenerilor" si "adversarilor".
viteza de executie data de timpul consumat de la inceperea efectuarii unui act sau unei
actiuni motrice pana la terminarea acestora.
Viteza de repetitie care este o varianta a vitezei de executie si se refera la efectuarea
aceleasi miscari intr-o unitate sau interval de timp prestabilite. Ea vizeaza frecventa
 unei miscari pe o unitate de timp.
Viteza de deplasare care este tot o varianta a vitezei de executie sau vitezei de repetitie
si se intalneste de regula in ramurile sau probele sportive ciclice.
Viteza in regimul unor calitati motrice care cuprinde viteza in regim de forta, viteza in
regim de rezistenta, viteza in regim de indemanare.

INDEMANAREA este apreciata de specialisti ca o calitate motrica deosebit de

complexa. Ea implica: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului, sau ale acestuia in
intregime pentru efectuarea unor acte sau actiuni motrice, echilibru, precizie, orientare spatio-
temporala, amplitudine, ambilaterabilitate, etc. Toate acestea trebuie subordonate obtinerii
unei eficiente maxime, mai ales in conditii neobistuite cu un consum minim de energie.
Forme de manifestare:
Indemanarea generala necesara efectuarii tuturor actelor si actiunilor motrice de
catre oameni;
Indemanarea specifica caractaeristica celor care practica diferite probe si ramuri de
sport;
Indemanarea in regimul altor calitati motrice indemanarea in regim de viteza,
indemanarea in regim de rezistenta, indemanarea in regim de forta.

REZISTENTA este capacitatea organismului de a depune eforturi cu o durata

relativ lunga si o intensitate relativ mare, mentinand indici constanti de eficacitate optima.
Deci, este capacitatea psihofizica de a depune eforturi fara aparitia starii de oboseala sau prin
invingerea acestui fenomen. Ea presupune si o capacitate ridicata de restabilire rapida a
organismului dupa unele eforturi obositoare.
Forme de manifestare:
In functie de ponderea participarii grupelor musculare, rezistenta se clasifica in:
Rezistenta generala caracteristica efectuarii timp indelungat a unor acte sau
actiuni motrice care genereaza principalele grupe musculare;
Rezistenta specifica caracteristica depunerii eforturilor pe care le inplica
probele sau ramurile de sport.
In functie de sursele energetice si durata efortului, rezistenta se clasifica in:
Rezistenta anaeroba specifica eforturilor cuprinse intre 45 de secunde si 2
minute;
Rezistenta aeroba specifica pentru eforturile care depasesc 8 minute;
Rezistenta mixta spefica pentru eforturile cuprinse intre 2 si 6 minute.
In functie de modul in care se combina cu alte calitati motrice, rezistenta se clasifica
in:
Rezistenta in regim de viteza;
Rezistenta in regim de forta;
Rezistenta in regim de detenta;
Rezistenta in regim de indemanare.
In functie de natura efortului, rezistenta poate fi:
Rezistenta in efort constant;
Rezistenta in efort variabil.
FORTA este capacitatea organismului de a invinge o rezistenta prin intermediul
contractiei musculare.
Forme de manifestare:
In functie de participarea grupelor musculare, forta se clasifica in:
Forta generala in care participa prin contractie principalele grupe musculare ale
 organismului uman;
Forta specifica in care participa prin contractie doar una sau cateva din grupele
musculare ale organismului uman;
Forta specifica in care participa prin contractie doar una sau cateva din grupele
musculare ale organismului uman.
In functie de caracterul contractiei musculare, forta se poate clasifica in:
Forta statica;
Forta dinamica;
Forta mixta.
Dupa capacitatea de efort forta se clasifica in:
Forta absoluta;
Forta relativa.
In functie de modul in care se combina cu celelalte calitati motrice ea poate fi:
Forta in regim de viteza;
Forta in regim de rezistenta;
Forta in regim de indemanare.

2. Deprinderile si priceperile motrice

Deprinderile si priceperile motrice sunt componente care se formeaza (nu sunt insusiri
mostenite genetic), adica se invata, se consolideaza si se perfectioneaza. Majoritatea lor sunt
finalitati ale proceselor de educatie fizica si antrenament sportiv.

Deprinderile motrice
Deprinderile motrice sunt forme concrete de activitate motrica, care au la baza
stereotipuri dinamice, realizate prin legaturi temporale in scoarta cerebrala motorie.
Aceste legaturi temporale sunt cu atat mai trainice cu cat numarul repetarilor este mai
mare, iar varsta subiectilor este mai mica.
Unele deprinderi motrice se formeaza in practica vietii, altele se insusesc in procesul
special organizat, adica in educatia fizica sau in antrenamentul sportiv.

Etapele formarii deprinderilor motrice

Teoria si metodica educatiei fizice si sportului nu s-a ocupat suficient de etapele
formarii deprinderilor motrice, totusi se pot distinge urmatoarele etape:
Etapa initierii in bazele tehnice de executie a deprinderilor motrice, cu urmatoarele
obiective principale: formarea unei reprezentari clare asupra deprinderii respective
(prin executie si demonstratie in special); fornarea ritmului general de executie cursiva
a deprinderii; descompunerea daca este cazul a deprinderii in elemente
componente si exersarea analitica a acestora; preintampinarea sau inlaturarea
greselilor tipice de executie.
Etapa fixarii si a consolidarii deprinderilor motrice cu urmatoarele obiective
principale: formarea tehnicii de executie a deprinderilor in concordanta cu
caracteristicile spatiale, temporale si dinamice optime; intarirea legaturilor temporale
prin exersare in conditii relativ constante, standardizate, a deprinderilor motrice, fiind
create conditiile si pentru exersarea acestora in conditii variate.
Etapa perfectionarii deprinderilor motrice, cu urmatoarele obiective: largirea
variantelor de executie a fiecarei deprinderi, prin desavarsirea executiei mai multor
procedee tehnice; exersarea cu precadere a deprinderii in conditii cat mai variatesi
apropiate de cele intalnite in practica; includerea deprinderii intr-o inlantuire de alte
 deprinderi si executarea acestor combinatii cu usurinta, cursivitate si eficienta.
Tipuri de deprinderi motrice
In functie de aria de automatizare, deprinderile se clasifica in:
Deprinderi elementare care sunt complet automatizate (este vorba de deprinderi
cu caracter ciclic: mers, alergare, inot, ciclism, etc);
Deprinderi complexe care sunt partial automatizate (este cazul unor deprinderi
aciclice: gimnastica, sarituri, aruncari, box, lupte, etc).
In functie de finalitatea folosirii lor, deprinderile motrice se clasifica in:
Deprinderi motrice de baza si utilitar-aplicative (este vorba de mers, alergare,
saritura, aruncare, prindere, transport de greutati, escaladare, etc);
Deprinderi motrice specifice ramurilor si probelor sportive este vorba de
elemente si procedee tehnice din aceste probe si ramuri sportive.
In functie de nivelul participarii sistemului nervos la formarea si valorificarea lor:
Deprinderi motrice propriu zise care se obtin prin repetari stereotipe efectuate
de un numar foarte mare de ori, este cazul deprinderilor de gimnastica, patinaj,
sarituri de la platforma, etc;
Deprinderi perceptiv motrice la care invatarea este conditionata de ambianta,
este cazul deprinderilor din oina, jocuri la copii;
Deprinderi inteligent motrice unde apare adversarul care este opoziv si
intensiv, este vorba de deprinderile din jocurile sportive, lupte, scrima, etc.

Timpul necesar pentru formarea deprinderilor motrice este dependent de multe

variabile printre care:
Experienta motrica anterioara;
Nivelul indicilor morfo-functionali;
Nivelul calitatilor motrice;
Gradul lor de complexitate;
Motivatia subiectului, executantului.

Priceperile Motrice
Majoritatea specialistilor considera priceperea motrica ca o faza de valorificare
constienta a sistemului de deprinderi motrice insusite anterior.
Priceperile motrice se caracterizeaza prin:
Sunt componente neautomatizate ale activitatii motrice voluntare;
Sunt dependente de volumul de deprinderi motrice stapanite de fiecare individ uman;
Exprima maiestria practica in situatii cariabile;
Se consolideaza prin folosirea metodelor si orientarilor metodologice active de
instruire, mai ales prin problematizare;
Influenteaza si se bazeaza pe procesele cognitive (memorie, imaginatie, creativitate);
Nivelul de manifestare al priceperilor este conditionat de plasticitatea scoartei
cerebrale.
Toate aceste deprinderi motrice se pot efectua si prin realizarea unei activitati integrate
(DLC/DPM) in care se poate folosi EURITMMIA. De exemplu Ridichea uriasa (povestire)
se foloseste atat in exercitiul de mers cat si in cel de tractiune. Copiii mimeaza punerea
semintei in pamant, saparea si scoaterea ridichei. Acest mod de desfasurare a unei activitati
de educatie psihomotrica duce la invatarea exercitiilor si deprinderilor motrice intr-un mod
cat mai placut pentru copii si reactualizarea povestirii (activitate integrata).
De fapt exercitiile psihomotrice se regasesc in toate activitatile desfasurate cu copiii.
Exemplu: dezvoltarea muschilor fini ai mainii prin activitati de modelaj, pictura,
desen, activitati practice. La aceste activitati se are in vedere tinuta si pozitia corecta a
copiilor pe scaune cat si pozitia corecta a uneltelor de lucru.

3. Sistemul metodelor de predare-invatare a deprinderilor motrice

In predarea-invatarea deprinderilor motrice, educatoarea trebuie sa cunoasca temeinic
si sa stie sa foloseasca urmatoarele metode:
a) Metode de comunicare orala prin care se transmit copiilor cunostinte, reguli,
directii, succesiuni, comenzi referitoare la deprinderea care urmeaza a fi efectuata. In
acest scop se recurge la:
Povestire ea trebuie sa reflecte prin continut aspecte din viata omului
sugerand copiilor actiunile si activitatile acestora. Povestirea asigura o
incarcatura emotionala pozitiva si creste nivelul motivatiei copilului pentru
activitate.
Descrierea este metoda prin care se prezinta verbal imaginea unei
deprinderi precizandu-se miscarile, succesiunea lor, directia, ritmul si
durata.
Se utilizeaza in faza de invatare.
Explicatie favorireaza insusirea deprinderii motrice. Ea trebuie sa se refere
numai la elementul fundamental care conditioneaza realizarea miscarii. Se
recomanda utilizarea ei concomitent cu demonstrarea.
Instructaj implica precizarea si calificarea sarcinilor de indeplinire a
regulilor ce trebuiesc respectate.

b) Metode intuitive presupun executarea sau prezentarea in fata copiilor a miscarii ce

urmeaza a fi insusita, asigurand perceptia (vede, aude, simte) si formarea unor
reprezentari corecte.
Demonstrarea directa consta in executarea de catre educatoare, in fata
copiilor, a deprinderii ce urmeaza a fi insusita;
Demonstrarea cu ajutorul imaginilor Desenele, plansele, diapozitivele,
pot infatisa imagini fixe sau dinamice ale tuturor categoriilor de deprinderi. Aceasta
metoda poate fi corelata cu demonstrarea directa, inainte sau dupa aceasta, avand
caracter de intarire si pe parcursul exersarii indeplinind functia de comparator.

c) Metode bazate pe actiune

Exersarea este metoda prin care copilul, informat asupra sarcinii motrice,
efectueaza constient si repetat exercitiul predat sub supravegherea si
indrumarea educatoarei.
Exersarea globala - presupune executarea de catre copii a deprinderii
predate in totalitatea sa, respectand succesiunea miscarilor si cerintelor de
amplitudine, directie, ritm, tempou, pauza, intensitate. Exersarea glabala in
conditii variate, sub forma de jocuri dinamice, a parcursurilor aplicative;
stafetelor, reprezinta calea principala in etapele de perfectionare a
deprinderilor motrice.
Exersarea fragmentata - se revine la exersarea fragmentelor ori de cate ori se
constata greseli sau dificultati in exersarea globala. Asigura modalitatea de
tratare diferentiata a copiilor.
Exersarea independenta - copilul, pe baza cunostintelor si a deprierilor
dobandite in cadrul activitatilor, la recomandarea educatoarei sau din
proprie initiativa, exerseaza independent, idividual sau in grup deprinderile
 motrice.
d) Metode de corectare a greselilor de executie
Corectarea se realizeaza prin urmatoarelor procedee:
Interventia verbala - presupune atentionarea prin cuvant a executantilor
asupra greselilor sesizate asupra greselilor sesizate de ducatoare. Poate fi
exprimata si pee comanda ritmat (grupa mijlocie si mare) atunci cand in
executia anerioara s-au constatat greseli.
Interventia cu gesturi si semne - interventia verbala poate fi completata sau
inlocuita prin mimica, gesturi sau semnele cadrului didactic. Acestea
sugereaza miscarea corecta sau previne repetarea unor greseli.
Interventia nemijlocita asupra copilului - aceasta metoda se plica atunci
cand unul sau mai multi copii nu reusesc executia corecta. Educatoarea
intervine direct realizand "trecerea" copilului prin miscare.
Metode de asigurare si sprijin - prin aceste metode, cadrul didactic sprijina
copilul in procesul de invatare si ii asigura permanent integritatea corporala.
Activitati practice - reprezinta o metoda care se concretizeaza prin
participarea copiilor la jocuri dinamice, statice, parcursuri aplicative.

e) Metode de verificare si evaluare

Probe de control - sunt structuri motrice reprezentative pe care copii le
sustin l anumite intervale de timp. Determinarea nivelului calitativ si
cantitativ se face prin masurarea lungimii, inaltimii, cronometrarea
timpului, inregistrarea greselilor, etc.
Testele - sunt probe de verificare avand structuri foarte precise care permit
determinarea obiectiva a rezultatului avand o scara de apreciere a valorilor
inregistrate. De exemplu "testul EUROFIT" elaborat de Consiliul Europei,
prevede incepand cu varsta de 6 ani, probe de echilibru (FLAMINGO), de
viteza, de executie, de rezistenta, etc.
Activitati practice globale - din aceasta categorie fac parte concursurile si
jocurile dinamice, in care copii etaleaza cunostintele si deprinderile insusite.
Pentru evaluare se utilizeaza urmatoarele procedee:
Aprecierea - se poate face prin calificative, prin buline. Aprecierea este
"curenta" cand se realizeaza de-a lungul activitatilor si poate viza
realizarea unei sarcini. La sfarsitul unui ciclu se realizeaza aprecierea
"bilantul" subliniind cu precadere acumularile copiilor in procesul de
invatare precum si deficientele si masurile ce se impun.
Lauda si observatia critica - se realizeaza aprecierea curenta a efortului
si rezultatelor obtinute de copii.

Verificarea si evaluarea - reprezinta o modalitate de cunoastere a performantelor

la care au ajuns copii. Acestea reprezinta anumite particularitati:
Evaluarea initiala (PREDICTIVA) - asigura cunoasterea nivelului initial al
posibilitatilor copiilor. Acestea se face in primele activitati si consta in determinarea
parametrilor morfologici, functionali si motrici prin intermediul unor probe de control.
Evaluarea continua (FORMATIVA) - este cea mai frecventa forma de evaluare, ea
fiind furnizata de faptul ca "raspunsul" copiilor se manifesta permanent, individual si pe
grupuri.
Evaluarea cumulativa (SUMATIVA) intervine in finalul sistemelor de unitati
didactice care au vizat formarea unei deprinderi.
 4. Principalele mijloace (metode operationale) folosite in dezvoltarea calitatilor
motrice

La varsta de 5-6 ani, specifica grupei mari de gradinita, mijloacele fizice si

psihomotrice se refera la dezvoltarea calitatilor motrice - viteza si indemanarea si la
dezvoltarea unor indici ai capacitatii psihomotrice (coordonarea generala si segmentara,
coordonare senzorio-motrica, echilibru, laterabilitate podala) prin jocuri de miscare si stafete
specifice jocului de fotbal.
1. Exercitii simple
stand, ridicare pe varfuri, coborare pe calcaie, cu diferite pozitii si miscari de brate,
indoirea trunchiului inainte cu ducerea bratelor in lateral;
stand cu bratele sus, mers pe varfuri inainte si inapoi cu ochii inchisi;
stand cu mainile la spate, patru-opt pasi inainte cu rotarea bratelor dinapoi-inainte,
patru opt pasi inapoi, cu rotarea bratelor in sens invers;
Stand departat, ducerea bratului stang inainte si a celui drept in lateral, revenire.Apoi,
ducerea bratului drept inainte si a celui stang in lateral;
Stand cu mainile la spate, ghemuire cu ducerea bratelor in lateral si ridicarea cu
bratele sus, etc.

2. Exercitii pe banca de gimnastica

Mers in echilibru cu opriri si porniri la semnale diferite, cu intoarceri de 180 de grade,
deplasare incrucisat, mers in patru labe, etc;
Alergare pe banca cu transport de obiecte;
Alergare cu aruncarea si prinderea mingii;
Alergare cu trecerea peste obstacole asezate pe banca de gimnastica;
Deplasare cu saritul pe unul sau doua picioare.

3. Exercitii cu coarda
Sarituri pe loc si din deplasare;
Sarituri pe loc cu schimbarea pozitiei picioarelor;
Sarituri numai pe un picior sau alternativ dreptul-stangul;
Sarituri cu miscarea in sens invers a corzii (dinainte inapoi).

4. Stafete si jocuri de miscare

Pentru dezvoltarea vitezei se pot folosi o serie de jocuri din care ne-am permis sa
mentionam:
Stafeta cu alergare in linie dreapta si cu ocoliri de obstacole
Conditii: sala sau teren, numar nelimitat de jucatori
Descriere: formatia de lucru pe siruri. Se fixeaza in fata fiecarei echipe punctul de
intoarcere (prin atingere sau ocolire) la o distanta care variaza intre 10 si 15 m. La semnal,
primul copil de la fiecare sir, porneste in alergare pana la punctul de intoarcere si revine
transmitand stafeta celui care urmeaza. Castiga echipa care efectueaza primul traseu (cel mai
repede).
Variante: se pot aseza pe traseu obiecte pentru a fi ocolite (alergare serpuita).
Indicatii metodice: pentru copii de 6 10 ani distanta de alergare este de 25 30 m
dus intors. Se pot folosi obiecte (stafete) care sa fie transmise de la un jucator la altul.
Pozitia de asteptare poate fi: stand, sezand, ghemuit, incrucisat, sezand cu spatele, etc.
 Cine-i mai rapid
Conditii: sala sau teren, numar nelimitat de jucatori.
Descriere: jucatorii se aseaza pe doua siruri inapoia unei linii de plecare. In fata
echipelor la distanta de 10 15 m, se fixeaza punctul de intoarcere (linie, minge, maciuca).
Intre cele doua echipe sta conducatorul de joc. Primul jucator de la fiecare echipa, are in
mana un bat de stafeta sau fanion. La semnal, prii jucatori alearga pana la punctul de
intoarcere, apoi revin dand steguletul conducatorului de joc. Cine preda primul castiga un
punct pentru echipa lui. Jocul se repeta cu toti jucatorii. Castiga echipa care are cele mai
multe puncte.
Reguli: semnalul de plecare se da pentru fiecare pereche de jucatori.
Indicatii metodice: distanta de alergare nu va fi mai mare de 25 30 m dus-intors.
Cursa pe numere
Conditii: sala sau teren, numar nelimitat de jucatori.
Descriere: formatia de lucru coloana de gimnastica pe patru siruri. Fiecare sir este
numarat de la primul la ultimul jucator in continuare, formand astfel o echipa. Conducatorul
jocului striga la intamplare un numar. Jucatorii cu numarul strigat, ies prin dreapta sirului
propriu, alearga spre inainte, ocolesc primul jucator , apoi alearga spre coada sirului, ocolesc
pe ultimul jucator si trec la locul lor. Jucatorul ajuns primul castiga un punct pentru echipa sa.
Reguli: jucatorii nu au voie sa se agate in alergare de primul sau ultimul in sir in
timpul ocolirii.
Indicatii metodice: se poate stabili punctaj pentru primele trei locuri (3,2,1 punct) in
ordinea sosirii. Dupa fiecare alergare se anunta punctajul. Conducatorul va avea grija sa se
strige toate numerele. Se poate controla atentia strigand consecutiv acelasi numar. In loc de
numere se pot folosi nume de animale.
Alergare in lant
Conditii: teren sau sala mare, numar nelimitat de jucatori.
Descriere: fiecare echipa sre in componenta 8 10 jucatori. Fiecare echipa se imparte
in doua jumatati care se aseaza la o distanta de 10 -12 m una de o parte vor fi numere pare,
iar in cealalta parte cele impare. La semnalul de incepere, jucatorul cu numarul 1 va alerga la
numarul 2, pe care il ia de mana si se intorc impreunapentru a lua de mana pe 3 si apoi pe 4 si
asa pana la ultimul jucator si s-a intors de la locul de unde a plecat numarul 1 si se aseaza
prin flanc cate unul in ordinea numerica. Castiga echipa care termina prima.
Reguli: jucatorii nu au voie sa dea drumul mainilor in timpul alergarii.
Indicatii metodice: pentru numarul 1, vor fi stabiliti jucatorii mai rezistenti la fiecare
repetare a jocului. Distanta intre echipe se poate reduce.
Lupul
Conditii: sala sau teren, numar nelimitat de jucatori.
Descriere: jucatorii se aseaza pe echipe egale ca numar in siruri, in formatie de stea
(pe razele unui cerc). Primul jucator dinspre cerc este seful. La semnalul antrenorului, ultimul
jucator de la una din echipe (fixat dinainte) loveste usor pe umar jucatorul din fata lui,
semnalul acesta este transmis pana la ultimul jucator (la sef) care striga lupul si face 1-2
fente in chip de plecare, apoi o ia la fuga prin afara cercului spre stanga sau dreapta cercului,
urmat de toti jucatorii echipei respective, fiecare cautand sa-i depaseasca pe cei din fata cu
scopul de a ajunge primul si a deveni sef. Ceilalti jucatori se vor aseza in sir in ordinea
sosirii. Jucatorul sosit ultimul, continua jocul cu alta echipa.
Reguli: jucatorii nu au voie sa plece inainte de a striga lupul si alergarea se va face
numai in directia in care pleaca seful si exclusiv prin afara cercului. Jucatorii care alearga nu
au voie sa se agate de ceilalti jucatori din formatie, sa se imbranceasca sau sa-si puna piedica.
Jucatorul care alearga printre raze este considerat ultimul sosit.
 De-a prinselea cu ghemuire
Conditii: teren sau sala mare, numar nelimitat de jucatori.
Descriere: dintre jucatori se alege un urmaritor. Jucatorii alearga liberi pe spatiul fixat
pentru joc, evitand sa fie prinsi, prin ghemuire. Urmaritorul nu are voie sa prinda jucatorul
ghemuit. Jucatorul atins devine urmaritor.
Reguli: jucatorii nu au voie sa ramana in ghemuit mai mult de doua secunde.
Indicatii metodice: antrenorul va urmari ca elevii sa nu stationeze prea mult. Se pot
stabili mai multi prinzatori daca numarul de jucatori este mare.

Pentru dezvoltarea indemanarii se pot folosijocuri de miscare,cum ar fi:

Semanatul si culesul cartofilor
Conditii: sala sau teren, numar nelimitat de jucatori, mingi de oina (cauciuc),
corespunzator numarului de echipe, cate 3 6 pentru fiecare.
Descriere: jucatorii se aseaza pe siruri, in echipe cu numar egal de jucatori. Se
traseaza o linie de plecare, iar in fata fiecarei echipe pe distanta de 10-15-20 m se aseaza din
metru in metru, cate o mingie de oina (3-6 mingi) intr-un cerc cu diametrul de 0,5 m (mingia
reprezinta cartoful, cercul reprezinta cuibul). La semnal, primul jucator de la fiecare echipa
, alearga sa culeaga pe rand cartofii si ii aduce la linia de plecare, iar dupa ce a adus ultimul
cartof trece la coada sirului. Jucatorul urmator va lua cate un cartof pe care il aseaza in
ordine in cate un cerc (cuib), il va semana. Jocul continua pana ce ultimul jucator revine la
locul sau. Castiga echipa care a terminat prima.
Reguli: cartoful se aseaza numai in cuib, nu se arunca; - aducerea cartofilor se
face asezandu-i in spatele liniei de plecare; - jucatorul urmator nu pleaca decat cand i s-a
predat stafeta.
Indicatii metodice: obiectele care reprezinta cartofii pot fi de marimi diferite in
functie de varsta si se pot folosi: pietre mici, maciuci, mingi de tenis de camp, de oina, de
cauciuc sau medicinale.

Variante:
1. Se pot transporta pe rand sau deodata toti cartofii pentru semanat si culesi pe rand
si adusi toti o data la linia de plecare.
2. Fiecare jucator poate avea o mingie mica pe care o va depune intr-un cos la 10 m
distanta cand ii vine randul.
3. In fata fiecarei echipe se traseaza pe sol, doua siruri de cerciri mici cu diametrul de 0,5
m fiecare, in total 6 cercuri la distanta de 4-6 m si se numeroteaza de la 1 la 6
incepand cu cercul din stanga si ultimul. Primul jucator de la fiecare echipa are cate o
mingie in cercurile din dreapta, se aseaza cate o mingie (6, 4, 2). La semnal, primul
jucator de la fiecare echipa alearga, duce mingia la cercul 1, ia apoi mingia din cercul
2 si o duce in 3 apoi in 4 si o duce in 5, iar mingia din cercul 6 se intoarce la echipa .
Urmatorul jucator va muta mingiile pe sirul din dreapta.
Mingia rostogolita pe sol
Conditii: sala sau teren, numar nelimitat de jucatori, mingi medicinale sau de
baschet, corespunzator numarului de echipe.
Descriere: jucatorii se aseaza pe echipe ca pentru stafeta. La distanta de 10 20 de
pasi de la linia de plecare se fixeaza punctul de intoarcere. La semnal, primul jucator de la
fiecare echipa, porneste rostogolind pe sol prin atingere cu mana la fiecare pas, o mingie
medicinala, pana la punctul de intoarcere pe care il ocoleste si revine la echipa prin acelasi
procedeu, o da celui care urmeaza si trece apoi la coada sirului. Jocul continua cu fiecare
jucator, pana cand ultimul a venit la locul lui. Castiga echipa care termina prima.
 Reguli: mingia trebuie impinsa la fiecare pas (controlata) nu se impinge departe.
Indicatii metodice: se poate stabili sa fie impinsa alternativ mingia, cu o mana la dus si
cu alta la intors.

Variante:
1. Se pot rostogoli in acelasi timp doua mingi (volei, baschet, etc).
2. Se poate rostogoli mingia cu capul, fara ajutorul mainilor (pe iarba sau in sala).
3. Aceeasi organizare cu deosebirea ca rostogolirea mingii se face cu mana, pe banca de
gimnastica.
Cursa in saci
Conditii: sala sau teren, numar nelimitat de jucatori, saci corespunzatori numarului de
echipe.
Descrierea: organizarea echipelor ca pentru stafeta, pe siruri (cu numar egal) in
spatele unei linii de plecare si la distanta de 10-20 de pasi de linia de intoarcere. In fata
ecgipei se gaseste un sac pe care la semnal primul jucator il trage pana la brau, intrand cu
picioarele in el dupa care se deplaseaza pana la punctul de intoarcere si revine la echipa, lasa
sacul jos si trece la coada sirului. Jocul este repetat de toti copii si se termina cand ultimul
jucator a revenit la loc. Castiga echipa care termina prima.
Reguli: jucatorul care a cazut se ridica si termina cursa fara sa fie ajutat.
Indicatii metodice: distanta dus si intors sa nu depaseasca 15 20 m.
Imbraca dezbraca cercul
Conditii: sala sau teren, numar nelimitat de jucatori, cercuri corespunzator numarului
de echipe.
Descrierea: jucatorii se impart in echipe egale ca numar si se aseaza in siruri in spatele
unei linii de plecare. In fata fiecarei echipe se aseaza la distanta de 10-15 m, un cerc. La
semnal, primul jucator de la fiecare echipa, alearga pana la cerc, il imbraca, trecand prin el
intai piciorul stang, apoi trunchiul si capul, dupa care il dezbraca scotand din cerc piciorul
drept. Aseaza cercul pe sol si revine la echipa, preda stafeta dupa care trece la coada sirului.
Jocul se continua pana participa toti jucatorii.
Reguli: Procedeul de imbracare si dezbracare a cercului va fi demonstrat inainte
de inceperea jocului.

Variante: Jocul se poate realiza si din formatie de cerc, pentru fiecare echipa. Dupa
imbracarea si dezbracarea cercului de catre primul jucator, acesta este trecut din mana in
mana pentru aceeasi actiune de fiecare jucator. Cand cercul revine la cel care a inceput, jocul
se termina.
Transportul piramidelor
Conditii: sala sau teren, numar nelimitat de jucatori, mingi (cate 4-5) pentru fiecare
echipa (medicinale, de volei, de baschet, handbal, fotbal).
Descriere: jucatorii se impart in echipe egale ca numar si se aseaza pe siruri in spatele
unei linii de plecare. In fata fiecarei echipe la o distanta de 10-15 m se marcheaza un cerc cu
diametrul de 1 m, iar langa linia de plecare un alt cerc cu acelasi diametru in care se aseaza in
forma de piramida mingiile. La semnal primii 2 jucatori de la fiecare echipa, se prind de
maini si astfel ridica si transporta piramida pana la cercul urmator unde o lasa si se intorc la
echipa, transmit stafeta si se aseaza la coada sirului. Urmatoarea pereche alearga si in acelasi
mod aduce mingiile. Castiga echipa care termina prima.
Reguli:
Echipa care transporta mingiile, nu poate fi ajutata pentru a aduce mingiile;
Daca pe parcurs una din mingi cade, ea va fi ridicata si apoi se va continua
 cursa;
Perechea urmatoare poate continua jocul, numai dupa ce precedenta si-a
terminat cursa si trece linia de plecare.
Indicatii metodice: numarul de mingii folosite, precum si greutatea lor se va stabili in
functie de posibilitatile grupului. Se vor face piramide de 3-6 mingi, dupa varsta si forta
jucatorilor.

Pentru dezvoltarea rezistentei se pot folosi jocuri de miscare, cum ar fi:

Schimbarea conducatorului
Conditii: teren sau sala mare, numar nelimitat de jucatori.
Descriere: jucatorii se impart in mod egal in grupe de 4 6. Se executa alergare 1min
si 30 sec din 20 in 20 de m la semnalul sonor dat de antrenor. Primul de la fiecare grupa
ramane ultimul, urmatorul (al doilea) preluand conducerea. Jocul se desfasoara de doua ori,
pe durata a 1 minut si 30 de secunde fiecare. Pauza se realizeaza prin mers cu exercitii de
respiratie timp de 1 minut.
Stafeta in circuit
Conditii: teren sau sala mare, numar nelimitat de jucatori.
Descriere: jucatorii se impart in 4 grupe egale, fiecare grupa ocupand un colt al
terenului. La semnal cele 4 grupe pornesc in alergare ocolind celelalte 3 colturi pentru a
ajunge la locul lor. Castiga echipa care ajunge prima cu tot efectivul. Jocul se desfasoara pe o
distanta de 120 m, de doua ori. Pauza se realizeaza prin mers cu exercitii de respiratie de-a
lungul unui circuit.
Conducatorul care hotaraste drumul
Conditii: teren sau sala mare, numar nelimitat de jucatori.
Descriere: jucatorii se impart in mod egal in grupe de 4-6 jucatori, cu cate un capitan
pentru fiecare grupa si vor alerga pe teren la interval de 40 secunde fiecare. Dupa 1 minut
grupele trebuie sa se gaseasca (in functie de intervalul la care au plecat) din nou aliniate la
linia de plecare. Castiga grupa care are mai putine penalizari, care se dau in functie de timpii
de intarziere. Jocul se desfasoara de 3 ori pe durata a 1 minut fiecare. Pauza se realizeaza prin
mers cu exercitii de respiratie.
Alearga dupa cei cu mingia
Conditii: sala sau teren de 20x20 m, numar nelimitat de jucatori, mingii usoare de
cauciuc, cu 4-5 mai putine decat jucatori.
Descriere: se stabileste cate un jucator care alearga dupa cei cu minge. Acestia cauta
sa scape de urmaritor prin alergare, prin fente sauprin pasarea mingii altui jucator, care nu are
minge. Daca cel cu mingea este atins de urmaritor sau o paseaza altui jucator care are deja
minge, ia locul celui desemnat sa alerge dupa cei cu mingea.
Reguli: jucatorii cu mingea in mana nu au voie sa bata mingea pe pamant. Jocul se
desfasoara sub forma a 2 reprize cate 2 minute fiecare, cu pauza de 1 minut si jumate, prin
mers cu exercitii de respiratie.

Evolutia componentelor motricitatii si psihomotricitatii la aceasta varsta a fost descrisa

de Radu, I.D. (2000) si arata sub forma tabelului urmator:

Varsta Motricitatea generala Schema Orientare spatio- Perceptii

corporala temporala
5 ani Achizitiilor precedente Recunoaste Utilizeaza si aplica notiuni Se amelioreaza
li se adauga saritura pe dreapta - stanga spatiale si temporale aici calitatea
verticala. Copilul este acolo, acum - apoi perceptiilor in toate
capabil sa reproduca registrele
 miscari simultan cu senzoriale.
modelul
6 ani Capabil sa execute Executa miscari Executa independent Se amelioreaza
structuri de miscari care variate pe baza miscari conform reperelor capacitatea
solicita un grad sporit de de imitatie spatiale indicate discriminatorie.
coordonare, se modifica
motricitatea fina.

Intrebari recapitulative
1. Precizati principalelel calitati mitrice care se dezvolta la prescolari cu formele de
manifestare ale acestora.
2. Definiti deprinderile motrice si prezentati etapele formarii acestora.
3. Precizati principalele caracteristici ale priceperilor motrice.
4. Exemplificati metodele utilizate in procesul de predare invatare al deprinderilor
motrice.

Bibliografie selectiva
1. Carstea Ghe. - Teoria si Metodica Educatiei Fizice, Ed. Anda, Bucuresti,
2000.
2. Albu (coordonator) - Psihomotricitate la varsta de crestere si dezvoltare, Iasi, Ed
Spiru Haret, 1999
3. Ezechil L., Paisi,
Lazarescu - Laborator prescolar, Ed. W G I Integral, Bucuresti, 2006.