TACHE PAPAHAGI

CERCETARI IN MUNTII APUSENI

Extras din GRAI I SUFLET, revista

institiatului de filologie "*i folklur4,

BLICURI:$T1

www.digibuc.ro
TACHE PAPAHAGI

CERCETARI IN MUNTII APUSENI

Extras din GRAI SI SUFLET, revista

,Institutului de filologie vi follaor..

BUCURETI
1925

www.digibuc.ro
gostulu meu profesor,

D-lui J.A. Candrea,

reamoftiatd

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI

n spre vestul liniei ferate Alba-IuliaTeius, dupa o mic5,

intindere de pmInt ses si manos, terenul devine din ce
I in ce mai accidentat. Incepind dela Ighiu, se ridia siruri
de dealuri si munti, pe alocurea stincosi si prgpgstiosi, for-
mind vi in lungul c5,rora stau adpostite sate rominesti :
gilt asa numitii Mun0 Apuseni care se prelungesc spre v.-
nv., pentru ca, trecind peste Dealul-mare (975 m.) Bugg care
se inalt5. Dealul-fetei (1145 m.), A, formeze Tara Abrudului
care face parte tot din Muntii Apuseni.
Prin Munti Apuseni" ins nu intelegem chiar tara
propria zisk' a Motilor, &Ad atit sub raportul denumirei geo-
grafice eft si din punct de vedere al altor consideratiuni
etno-lingvistice, tara Motilor e redus ea teritoriu si ca enti-
tate la un numr restrins de comune retrase si imprstiate
prin vAile, eoastele si pe umerii acestor munti. Geografia
uman a Muntilor Apuseni ne determinA, A% irnprtim popu-
latia lor in dou categorii bine distincte : in Moti si Mocani.
Primii se pot subdivide in doug clase : Moti propriu zisi,
care se ocup mai mult cu industria lemnului, si Minerii sau
Baiesii din imediatele imprejurimi ale Abrudului.
Mocanii in genere se ggsese in regiunea sud-vestieg a
Abrudului, pe clad Motii locuesc rsfirati in accidentatul
teren al Ariesului, la vest de Cimpeni.
Pentru aceste consideratiuni voi da mai Iran o sumar
descriere asupra Mocanilor, pentru ea apoi sa m opresc
asupra Motilor.

www.digibuc.ro
 TACIIE PAPAHAGI

MOCAN1I

Iglliul, centrul plasei cu acelasi nume, e punctul initial

al acestei regiuni mocrtnesti care formeaza doua mici rami-
ticatiuni, avind fieeare caraeteristicele lor : prima e mnsi valea
Ampoiului, si anume incepind din satele Micesti-ard pina
la izvoarele acestui riulet, unde gasim risipite satele Valea-
Dosului si Trimpoiele ; a doua ramificatiune se prelungeste
mai la nord, si pe valea ei se vad imprastiate pe distante
mari comunele Mogo si Intregalda.
Din punct de vedere al geografiei fisice, aceste doua
ramilicatiuni se deosebesc una de alta prin faptul ea a doua,
cu toate ca si ea e deluroasa, presinta totusi o infatisare
lina si larg deschisa ; valea Ampoiului mush' e serpuitoare
inchisa intre doua lanturi de dealuri, eeea ee contribue
ea orizontul ei sa fie redus. Pe linga aceasta, pamintul vaiei
Ampoiului nu e produetiv, fiind mai mult pietros i ntru
citva paduros, pe cind in regiunea Mogosului mai toate dea-
lurile slut arabile.
Aceste doua consideratiuni par a explica in de ajuns
diferentierea ea tipuri de sate pe care o eonstatam la aceste
doua ramificatiuni mocanesti, desi, in general, amindoug ne
infatiseaza acelasi element etnie ca tip fisic. Toate satele de
pe valea Ampoiului : ard, Tauti, Gaureni, Poieni, Prisaca
Galati, Fenes, Patrunjel presinta un singur tip, ea casele
concentrate pe o mica portiune de pamint. Exceptie dela acest
tip face Metiesul din fata Gaurenilor, dar mai ales Valea-
Dosului i Trimpoiele, a caror rasfirare se explica nu numai
prin faptul ca sint sate pastoresti, ei si prin acela ca dispun
de un teritoriu mai intins, mai accidentat si bogat in pasuni.
In adevar, configuratia geografiea a partei superioare a
Ampoiului, si anume a regiunei unde slut asezate aceste
doul sate, e cu totul neprielnica formatiunei de sate concen-
trate ca tip, intru cit aceasta vale, incepind dela Zlatna in sus,
devine din ce in ce mai strimta, inchisa fiind de amindoua
partile de iruri de dealuri-munti. Valea-Dosului, bunaoara,
care e mai intortochiata cleat Ampoiul, nu ofere nicaeri

www.digibuc.ro
CERCETARI IN WIRTH APUSENI 7

vre-un loc mai deschis, mAcar o poian . care ar fi putut

permite concentrarea unui numAr oarecare de case; asa cA,
satul cu acelasi nume e risipit in lungul soselei pe o dis-
tantA de 16 km. Rar se viid cite trei, patru case laolaltii,
cele mai multe find isolate unele de altele pe o raza de
500-1000 in. Ceva mai mult cea mai mare parte a case-
lor slut cArate pe umerii rotunzi ai dealurilor, asezatA
fiecare in mijlocul mosiei" de care poate ingriji mai bine
fiind lingA, ea. Pe de altA parte, dat fiind felul lor de vieatii,
de a fi legati, iarna-vara, de bucata de piumint pe care o
stApinesc, era firesc ca cele mai multe familii sA-si stabi-
leascA locuinta fiecare pe cite un deal sau vAlcea, pentru ca
astfel i ingrijitul vitei sau al celor citeva oi de care dispun
s. devie pentru fecare casA mai usor, mai eftin i mai bun.
Regiunea izvoarelor Ampoiului e mai mult muntoas1
decit deluroasii i este acoperitA eu dese i intinse pAduri de
fag. Totusi dealurile ofer un pAsunat abundent, ceea ce con-
tribue ea si piistoritul sA fie mai pronuntat decit pe valea
Ampoiului. In Valea-Dosulni i mai ales in .,hotarul" Trim-
poielelor pasc turme mari de oi si tot aci gAsim i adevArate
muntrite. i In satele de pe valea Ampoiului se poate con-
stata pAstoritul, dar in stare cu totul rudimentarl : familiile
comunei i string toate oile de care dispune fiecare si for-
meazA una ori douA Willie de oi sau si de capre intru cit
pAdurile acestor sate sint de stejar i gorun care, sub
Ingrijirea unui cioban, pase de obicei in imprejurimile satelor
anume destinate. In timpul iernei &care proprietar isi hrA-
neste oile cu finul sau otava eositA in timpul verei, iar in
satele din sud-estul Zlatnei le mai hrnese i cu frunzA,
uscatA de sAlcii. Pentru aceasta, locuitorii din valea Ampo-
iului sAdesc anume sAlcii, ale cAror ranniri le taie pe la
sfirsitul verei pentru ea frunza lor uscatA s inlocueascii lipsa
de fin. CA pstoritul va fi fost in trecut mai desvoltat
in aceast, regiune, aceasta pare sA reiasA din rspunsul pe
care mi l-a dat un bAtrin din G-itureni, spunindu-mi cA altA-
dat erau turme mari de oi i cA acum s'o micit" ca numr.

www.digibuc.ro
8 TACHE PAPAHAGI

Sub aspectul acesta, Mogoul, ca i Intregalda, se pre,-

sint mai bine : in afarg de smdigturile deluroase pe care
le are, pgstoritul se practic relativ pe o scarg intinsg.
N'am putut cerceta insg mai de aproape nici aceastg comuna
pentru uringtoarele motive : Mogoul este rgspindit in lungul
viei sale pe o distantg de aproape 25-30 km., formind
la depgrtgri de 3-4 km. grupuri de case numeroase, cum stilt
de exemplu Birletii, Mmgliganii, Micletii, Negretii, etc.
centre care, dac le-am raporta la configuratia satelor romi-
neti din alte regiuni, ar putea forma fiecare aparte cite un
sgtulet; pe lingg aceast formatiune, se mai zgrese pe umerii,
ca i pe virfurile mai tuturor dealurilor, mici grupuri de
case sau chiar case rzlete, incunjurate de ogoare sau pologuri
care formeazg moia" respectivg. In atari conditiuni, evi-
dent & asemenea regiuni mocgneti necesita, pentru o apro-
fundat. i cit mai completg studiere etno-lingvisticg qi fol-
kloricg, chiar din partea unui cercetgtor experimentat, timp
indelungat
. i mult abnegatie de sine : mimai Mogoul, bung-
oarg, cere pentru o astfel de monografie cel putin o varg
intreagg, frg a ne mai gindi la cele ce ne poate oferi vieata
de iarng. Aceasta fiind realitatea, inch' de acum ne putem
face o idee cit devin mai anevoioase atari cercetri in tara
popriu zisg i cu totul originalg a Motilor.
hainte de a trece la acetia, voi releva citeva caracte-
ristice ale aspectului etnografic pe care ni-1 presintg, vieata
Mocanilor.
Un prim amnunt care frapeazg inainte de toate pe un
cercetgtor este portul unei opinci, originalg dintr'un punct
de vedere, care constitue elementul cel mai pitoresc al intregei
inftigri : e aa, numitul gurgui vrful opincei inalt de
ce1 putin un lat de 'Ring i cu fata intoarsg putin spre la-
turea interioarg a piciorului (cf. plana Acest fel de
opinci le poartg deopotrivg brbati i femei, dar cu o ten-
dintg mai pronuntat la femei ca gurguiul opincilor lor sg
fie ceva mai mare i mai inalt decit la bgrbati. Gurguiul
acesta caracteriseazg in deosebi pe Prisgcani i pe cei din

www.digibuc.ro
 PL. I

1. Vedere din valea inijlocie a Girdei: o parte a Sciiriparei-

de-sus mpr4tiat pe versanturile apusene
din apropierea Ghetarului.

2. Partea superioarg a satului Neagra risipita pe versantul

sud-estic al Mgurei.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 9

Ggureni care D. poartg cu o deosebitg mindrie, spre deosebire

de celelalte sate unde, din causa influentelor orgsenesti venite
din spre Alba-Iulia, ca si din spre Zlatna, e pe calea dis-
paritiei sau, dacg se mentine, e departe de a atinge dimen-
siunile pline de originalitate ale gurguiului prisgcan ori al
celui din Ggureni. Gurguiul 11 mai constatgm si la cealaltg
ramificatiune mocgneascg, i anume in Mogos ; dar formati-
unea gurguiului mogosan constitue cel mai bun criteria de
a putea distinge pe un Mocan dacg e din Mogos sau de pe
valea Arnpoiului, desi in tipul fisic al acestor doug ramifi-
catii, care e unul i acelasi, doming in general coloarea
blondg i ochii albastri. Gurguiul opincei mogosene e bine
virfuit i stg aproape drept in sus (cf. pl. vur, 2).
0 altg notg caracteristicg a regiunei e distinctiunea ce
se constatg intre femei si fete, mai ales in zile de sgrbgtori
sau dumineci : fetele umbra', cu pgrul impletit la spate si cu
cavil gol, pe chid femeile mgritate, de orice virstg, impletesc
pgrul de pe partea superioarg a capului intr'o cositl lsatk
pe frunte deasupra ochiului drept i petrecutg dupg urechea
dreaptg ca sg formeze la spate un tot intreg cu restul pg-
rului ; pe Bugg aceasta, toate umbl acoperite, fgrg ca ng-
frama de pe cap sg le ascundg impletitura de pe frunte.
Portal in genere nu presintg nimic deosebit. Bgrbatii
umblg imbrcati in cgmase albg de in sau cinepg, cu cioa-
reci de ling strimti, purtind pe cap cunoscuta pglrie neagrg
si cu borduri mici pe care o poartg i asa numitii Ungureni.
Femeile poartg cgmase albg lungg, cite o pgreche de zaghii,
iar in loc de ciorapi au cioareci de ling.
Industria casnicg e cu totul neinsemnatg ; ea se reduce
la strictul necesar al casei. Din causa lipsei de ape mai mari,
cu ajutorul cgrora sg poat forma cderi trebuincioase pentru
viltori, bungoarg, teskurile lor slut rudimentare. In trgsg-
turi generale toate satele de pe valea Ampoiului au, din
punct de vedere economico-social, un aspect sgrcgcios : case
sau, mai bine zis, adposturi mici i cele mai multe acoperite
cu stuf iat satele lor.

www.digibuc.ro
 O TACHE PAPAHAGI

Ceea ce m'a frapat i mai mult e skrricia folkloric pe

care am constatat-o mai la fieee pas, (liar in Prisaea
reni, care mi-au pkrut a fi mai interesante i unde am hat
contact si cu persoane biltrine cu prul alb ea fuiortil. Re-
levez un singur cas. Ducindu-m pe un deal de lingl Pri-
saca, vM o nevastri care fi lsase jos copilasul de vre-o
citeva luni in arsita soarelui, toreind la o mic distantk
alturi de o bittrin. Notez c in apropiere erau destui ar-
busti umbrosi. Intrebind-o de ce nu-1 culek la umbr, mi-a
rspuns cit vin serpii sug.
Cum il sug ! Poate f1 murk, sau Ii omoark.
..;erk'i nu nitwit copii ; lor le plaZ;e laptele
vin la eopii de VOL sug.
Incercarea mea de a continua eonvorbirea in domeniul
unor asemenea credinte n'a avut nici un resultat.

IMPREJURIMIIX ABRUDULUI

Pornind din Zlatna, treci prin Valea-Dosului i urci so-

seaua serpuitoare i incintiitoare in umbra rkeoroask a unei
dese pAduri de fagi nali i luminosi pink, pe Dealul-mare,
de unde, in lungul unei vi cu privelisti frumoase, cobori
prin Buciutn-cerb spre Abrud, centrul Bkiesilor. In impreju-
rimile aeestui orsel, care te frapeaz prin expresivitatea
unui nationalism pronuntat, slut asezate urmiltoarele sate :
Corna, Bucium-cerb, Bucium-sat, Bucium-izbita, Bucium-sasa,
Bucium-poieni, Bucium-muntari (toate spre sud-est) ; Abrud-
sat, Ciirpinis, Sohodol, Pele i Rosia (toate spre nord-est).
Pe cit de interesantii e aceast regiune din pullet de
vedere al industriei aurifere, ca si sub aspectul istoric in le-
gturk cu luptele ce s'au dat in 1848 mai ales in Bucium-
cerb intre Moti i Unguri, pe important
sub raportul lingvistic si folkloric. Din causa ocupatiunei,
la care se pot aattiga efectele frkmintrilor politico-natio-
nale ale cunoscutelor evenimente istorice, toate aceste sate
astzi pot fi socotite ca definitiv i complet pierdute pen-

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNN] 4PUSENI 1

tru evolutia istoric a dialectologiei romine, intru eit moder-

nisarea a contribuit nu numai la unificarea literarisarea
graiului lor, ci si la uitarea a tot ce e traditie, credint. li-
teratur, etc. In comparatie cu resultatele cercetrilor mele
in alte regiuni dialectale, a trebuit s fac multe sfortri ea
sa pot culege acele citeva sttrccioase si foarte palide spe-
cimene pe care le dan la texte ; i aceasta nu din causa firei
lor cam putin deschis i oarecum neospitalier, ei din cruda
realitate c vieata acestor sate e lipsit de literatur folklo-
ric ce ar putea presinta vre-un interes deosebit. Singura
stiint dintre cele afirmate care ar putea fi oareemn multu-
mit in resultatele cercetarilor sale ar fi arheologia: friein-
du-se explorri temeinice ered c s'ar putea descoperi lueruri
interesante privitoare, buniloarti, la vieata roman in aceste
regiuni aurifere. Evident ea nu intra in cadrul articolului
acesta descrieri referitoare lie la galeriile romane subterane
din Rosia, ori la vieata economico-social a acestei regiuni,
etc. Relevez mimai ca din tot ce Ida preocupat sub raportul
etno-filologic n'am putut da de nimic interesant, desi urm-
rirea diferitelor puncte a fost fcut pas cu pas : din ce ne
dau, de pild, Frinen i Candrea privitor la graiul abrudean'
n'am gsit niei O urma.
NIoln

suprafata unei ape intinse in asa fel agi-

tat, incit pe alocurea ai vedea parea printre rupturi de va-
fundul pmintului : iat aspectul geografic al IL-6
Motilor. Inchipuiti-va acum pe pantele i umerii valurilor
oarecum rotunde, ha chiar i pe crestetele lor, adposturi
omenesti rsfirate pe intreaga intindere de apa rscolit mai
mult sau mai putin din adincuri : acestea slut satele lor.
Pentru eine strbate in lung si in lat acest tinut ureind
eele mai multe inuitiini dominante, impresia cptat cores-
punde unei realiti existente.
1 Rominii din Muniii Apuseni, 81.

www.digibuc.ro
12 TAME PAPAHAW

Puternic i aproape fArA intrerupere incercuit de un

lant de munti inalti, tara Motilor pare, in urma unei am-
nuntite studieri geografice, a fi servit, unc diii vremea tutu-
neeoaselor frAmintAri i amestecuri etnice, de refugiu elemen-
tului pitulat aci. SA se urce cineva rind pe rind bunAoark
pe muntele CAlineasa, pe Mgura, pe dealul Dobreasca i
pe Fericetul i nu va esita, cred, formeze convingerea
el, avind in vedere diferitele consideratiuni de ordin geo-
grafic, social i economic, aceastA regiune cu drept euvint
poate fi socotitA ca un adpost etnic in fata atitor viscoliri
barbare din epoca de formatiune a poporului romin. In
afarA de valea Vidrei i intru citva i valea Negrei care
e mai deschisA, mai roditoare i plAcutA vederei, celelalte
cursuri de ape, mai ales dela Albac in sus, ofer priveliti
sAlbatice i fioroase, cum ar fi Iarba-rea, Girda(-seacA), etc.,
in ale cAror ascunziuri i ramificatiuni stau acivate locuinte
rzlete de Moti. Exceptind cursul Arieplui propriu zis in
lungul aruia se intinde singura osea care inlesnete Motilor
intrarea i ieirea cu care sau crute din tara lor, restul cAi-
lor de comunicatie cu tinuturile IneunjurAtoare slut cu totul
reduse i practicabile numai pentru pedetri i cai de munte 1.
Date fiind interesul ea i importanta pe care le pre-
sint geografia umanA a acestui original i oareeum enig-
matic colt rominesc, voi da o descriere mai amnuntitA a
diferitelor aspecte ce ne intereseaz i pe care le-am urmA-
rit mai de aproape in cursul celor patru cAlkorii fcute in
aceastA tarA, strAbAtutA u intregime i in multiple directi-
uni pe jos.
Sat el e. Incepind cu orAelul Cimpeni, care e centrul
propriu zis al trei Motilor, satele care o formeaz slut ur-
mtoarele : Certeja, Cimpenii-de-sus, Sohodol, Poieni, Vidrele
(de sus, de mijloc, de jos), Ponorel, SecAtura, Neagra, Dizeti
Al bac, Gura-ArAzei, Scrioara-de-jos, SeArioara-de-sus, Iarba-
rea i LApuul.

1 Pentru tot ce priveqte aspectul geografic, cf. harta sci anexatK.

www.digibuc.ro
 CERCETARI IN MUNTII APUSENI 13

Asezata pe mnaltimi rotunde i roditoare, Certeja ofere

privelisti Incintatoare, cele mai multe case fiind situate pe
dealuri. E singurul sat care, prin configuratia extinderei, e
cel mai putin rasfirat, dupa, :care urmeaza Gimpenii-de-sus,
Ponorelul, Vidra-de-jos i Seckura toate acestea find
prastiate mai malt n lungul apelor. Toate celelalte slut pre-
sarate pe intinderi mari, mai toate casele sau grupurile de
case care formeaza o familie fiind isolate una de alta pe o
distant, ba chiar pe o raza, variind dela 1-3 km., dupa
configuratia solului. Urcindu-te pe muntele Graina, vezi ca
intr'o panorama cum Vidra-de-sus st risipit, pe versantul
sudic al Bihariei, intinzindu-se chiar pn n imediata apro-
piere a crestetelor sale. Aceeasi vedere ne-o presint, si fun-
dal Negrei de pe versantul sudic al Magurei (cf. pl. 1, 2).
Iti face impresia c gut adaposturi retrase n fata unui
potop, traind parca complet isolate de tot ce e vieata pamin-
teasca. In afar de laturea etno-geografica, a unor atari ase-
zari, trebue relevat i aspectul poetic pe care ti-1 desfsura.
Asa e casul mai ales cu Lpusul, care ofere cele mai fra-
moase priveliti, fiind situat ca intr'o albie, din mijlocul ca-
reia se isnalt un deal rotund si virfuit.
Si mai imprastiat se presinta Albacul i Gura-Arazei,
iar aspectul sub care ni se Infatiseaza Scarisoarele intrece
orice asteptare. Valea Vidrei e mai link' i e acoperita la
nord, est si vest cu paduri de fagi. Ceva mai accidentata e
valea Negrei. Dar vaile Albacului si ale Scarisoarelor gut
abrupte si chiar stincoase, pamintul pietros i acoperit numai
cu paduri de brad. In lungul apelor slut foarte putine case ;
cele mai multe domina, ca niste sentinele, ori stau ascunse
pe umerii i versanturile nltimilor. Centrele lor Insa se
gasesc In vale si smut formate din urmatoarele : bise-
rica, scoala, casa preotului si a invatatorului, circiuma, vre-o
moar i vre-o citeva ease. In Scarisoara-de-sus, bunaoara,
centrul satului care se gaseste la confluenta Lpusului si a
airdei se compune din : biserica,locuinta invatatorului, circiuma
inca vre-o patru case ; casa preotului, notariatul i jan-
darmeria gut cu vre-o doi km. In josul apei.

www.digibuc.ro
 14 TAGIIE PAPAHAGI

Pentru a fi i mai bine edificati in aceast privint,

amintese c pentru prima zi de Pati, de pild, Scitriorenii
cei mai indeprtati trebue sit porneascti de acas, dimineata,
pe la orele 7, pentru ca pe la orele 10-11 sA," fie la bise-
; aci prinzesc dup terminarea serviciului religios i, ple-
cind pe la orele 1-2, sosese acas tocmai seara, mai ales
c merg cu copii i btrini. Din causa acestei configuratiuni
geografice, nici coala nu poate progresa, intru &it in timpul
iernei copiii ar trebui s aib, un internat ling coalit, de
unde sii poat pleca doar simbta ; altfel, i-ar risca vieata
da&a: ar incerca sii se duck' in fiecare zi la coal.
Casele stilt srccioase, filcute din birne de lemn, cele
mai multe cii o singur desprtiturii in interior, toate acope-
rite cu indil i adumbrite de cite un frasin (cf. pl. II, 2).
La sud-estul Vidrioarei se 6crsesc alte dou sate :
Tomnatecul i Bulzetii. Intru cit i aceste sate, mai ales
Bulzetii, gat considerate ca fiicmnd parte din onotime", le-am
cercetat i pe acestea alturindu-le Motilor, dei din punct de
vedere orografic cel putin ele fac parte din tinutul propriu
zis al Zrandului. Si aceste sate au acelaqi caracter ca i
Vidrele de exemplu. Bulzetii e i mai imprtiat decit Tom-
natecul, fiind i un sat mai mare, i amindou formeaz gru-
puri mai compacte numite cringuri", care poart numele de
familie ca i la Moti. Casele acestora slut acoperite i
cu stuf.
Tipu 1. Dei pentru urmrirea i elucidarea proble-
melor biologice antropologia i, poate, serologia ar fi cele
mai indicate momentan in a se pronunta, totui chiar simplele
impresii pe care ti le formeazg inftiarea colectiv a unui
element etnic pot fi luate in consideratiune. In trgturi ge-
nerale Motul iti atrage atentia prin tipul lui caracteristic
intr'un fel, care-1 scoate din cadrul general al tipului romi-
new : e de statur mijlocie, costeliv i iute, cu o oarecare
lips de simetrie in regularitatea trsturilor fetei, nasul
I Pentru cercetrri serologice in Rorninia, cf. revista Cultura, I
(19241. 224-234.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 15

mai mult neregulat, adica de obicei cam cirri, midi de un

albastru splacit in spre verziu, coloarea de un blond tot
spalcit, batind in castaniu. Fireste ea unele din aceste ca-
racteristice slut explicabile; n'am putea insa sit le trecem pe
toate cu vederea. Daca e costeliv i iute, aceasta se explica
si prin faptul ca istovitoarea munca pe care o depune Motul
pentru miserabila lui existenta zilnica, urcind si coborind
dealuri si munti, Ii determinii, ca si clima de alt parte, la
un atare fisic; dar nu ne-am putea gindi ca celelalte trasil-
turi s'ar putea datori de exemplu unui amestec sasesc ori
germanic, etc. Nu s'ar putea iarasi recurge la o explicare
in sensul ca neregularitatea tipului sau s'ar datori de pilda
felului de vieat munteneascrt pe care o duce Motul; cci
aproape un trai identic ca geografie umana II duce si tribul
albanes al Gheghilor, ceea ce nu-i impiedeca de a fi cei mai
arrttosi. mai impunatori si ajar mai frumosi dintre toti lo-
cuitorii sud-dunareni ai diferitelor nationalitati. Un exemplu
din imediata vecinatate a Motului traiul Tomnaticenilor se
aseamana cu cel al Motilor ; totusi tipul lor, cu trasturi
regulate, se distinge radical, ducindu-ne prin albastrul ochi-
lor si prin albul-roz al fetei spre o provenienta slava (cf.
pl. VIII, 1).
Portu 1. In aceasta privinta nu exista nici o deo-
sebire intre ei si Baiesi. Poti totusi cunoaste din ce sat e
fiecare dupa coloarea siretului cusut in lungul si in afara
cioarecilor sau cusut inainte i in dos ; se mai pot cunoaste
i dupa coloarea sau tesatura hainei. Rar vezi pe cite unul
imbracat cu gatiile ardelenesti (cf. pl. iv, 2). Portul lor na-
tional mush, Il formeaza cioarecii de lina.
Cel femeiesc astrizi nu presinta nici o caracteristica
zaghii nu se mai tes si nici nu se mai poart, desi arta
acestor tesaturi nu le-a lipsit. Keptarele le cumpara tot din
bold. Doar camasa e singurul element al Imbracamintei pe

Om gras prir.tre Moti nu poa te fi deeit eineva eminamente se-

dentar: eireiumarul sau eirciumIreasa, primarul i preoteasa (nu i preotul).

www.digibuc.ro
16 TACHE PAPAHAGI

care o cos acas. La toate ins constati eh' fundele piepta-

relor formeaz tricolorul romInesc.
Vieat a. In conditiunile geografice relevate, traiul
Motului e cu totul rudimentar. Casa lui e asezat In
sau ling mofia sa, care nu-i ofere decit psunat, ma-
terial pentru industria lemnului i anume brad, si pe alo-
curea citeva smnturi de toamn Rar constati situatii gos-
podresti frumoase. Srcia domin. Sint numeroase casele
care n'au nici o vit, mcar, nici cal de povar. Vieat, ps-
toreasc nu exisa de loc. Rar iarsi vezi pasri de curte :
doar pe cite un cring auzi cite un cocos. Singurul sat care
face exceptie e Certeja, unde se intretin gini de dimensiuni
marl. Aceast lips se explic i prin faptul c, in singur-
tatea inltimilor In care locuesc uliul si-ar putea oricind
gsi prad, dup cum nici vulpea nu s'ar indeprta prea
mult dela atari gospodrii. Pentru aceasta, foarte rar, dac
nu chiar de loc, vezi cite un cine la vre-o cash, mai rsrit.
La aceste lipsuri vin s se adauge in vieata Motului
altele. Sint dealuri intregi care sufer din causa lipsei de
ap, pe care locuitorii slut nevoiti s o transporte in bu-
toaie Incrcate pe cai din vi sau dela izvoare relativ inde-
prtate. Aceasta am constatat-o si la Mununeni, care locuesc
pe crestetul sudic al muntelui In care se gseste Gherarul2
subteran, i anume pe Munund. Locuitori din Imprejurimile
Ghetarului mi-au afirmat c, in anumite casuri fac us sit de
ghiat. Aceast lips ins se resimte si mai mult in timpul
iernei, cind din causa omtului abundent sint siliti s-si
adape vitele timp de dou, trei zile cu ap din zpada to-
pit. Dar, in afar de inconvenientele pe care li le aduc 'mac-
prtrile lor fat de centrele administrative bunoarl, unul
dintre cele mai mari neajunsuri pe care le indur este immormin-
tarea in timp de iarn mai ales in satele Albac, Scri-
soara, farba-rea si Lpus. Din causa marilor zpezi sau din
1 Pe dealul ROW Balceftilor, in zitia de 26 august (1921) viline1e
incit nu erau bine coapte.
2 Cf. descrierea Gkefarului in Frincu E}i Candrea, Z. c., 59.

www.digibuc.ro
 PL. IS

www.digibuc.ro
I. Spre Lespezeni (Segrisoara-de-jos): drum 2. Casil isolat6 Qi avzatil, in inijlocul
de care ureind pe un deal mie mo0ei" pe valea Girdei
0 eu pantii linA. (86,risoara-de-sus).
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 17

causa viscolirilor, preotul din Scgrisoara (de sus sau de jos)

nu poate sg se deplaseze ping In fundul Girdei de exemplu,
sau st urce dealul trecind dincolo de Runcu, n directia eg-
lineasa, etc. Si cum Motul tine ea sg fie immormintat numai
in cimitirul bisericei, atunci vezi petreefndu-se hotgrfri eu
adevgrat surprinzgtoare : dacg eel mort este un copil, Mr-
batii cringului, ba chiar si feineile, bgtgtorese cu lopetile
zgpada fgeindu-0 cgrare si astfel II due pe umeri cite doi
insi ping la biserieg ; dacg insg eel mort e un om fn virstg,
si cum plaiurile ea si pantele repezi mi permit ducerea mor-
tului in ir de cite doi ini, atunci inharng la o pgreche de
boi un jug cu doug ori chiar trei birne lungi i groase sau
late peste care se leagg corpul neinsufletit si in modul acesta
e transportat ping In vale, -Linde se ggseste biserica. ceea
ce e si mai surprinzgtor e situatia in care se ggsese dealuri
intregi si chiar case singuratice, care rgmfn pe timp de eiteva
luni de zile mai mult sau mai putin complet inchise, cu
totul isolate, tinIndu-0 vitele In mdieturile din imediata apro-
piere. Atita bun au in timp de iarng cg frigul de munte nu
poate egala gerul Brgganului bungoarg, dupg cum, pe de
altg parte, toti lupii coboarg la esuri, dupg pradg mai tior
de ggsit.
Ca ocupatiune, rolul femeiei se resurng, in afarg de gos-
podgria casnicg, la cultivarea redusg a inului si a cfnepei.
Industria lemnului e ocupatiunea de cgpetenie a bgrbatului.
In timp de varA, ea i iarna, cu o indeminare remareabil,
Motul se indeletniceste en facerea ciukirdlor, a donitelor
a cercurilor pe care 0 le procurg din rarnuri de brad mai
mlgdios, mai moale (cf. plana iv, 1). Fabricarea sindilelor ca
si a tulnicelor face parte tot din industria lor proprie. Incgr-
elndu-si cgrutele cu ciubere, doniti i cercuri, Motii ies din
tara lor pe la sfiritul verei percurgind distante mari pentru
desfacerea convenabilg a produselor lor. Inainte de rgzboiul
european strgbgteau pusta Ungariei ping la Budapesta, prin
Croatia 0 pang la Fiume. In Ungaria mai ales isi vindeau
ciuberele pe o toemealg convenabil6 edor, 410114' p'kirti Urt

56509.

www.digibuc.ro
 18 TACHE PAPAHAGI

gurul sg dea Motului atita grin cit poate incgpea in ciuberele

cumpgrate. Cutreergrile acestea In regiuni si tri indepgrtate,
flcute la pasul cailor si cu popasuri de zi sau noapte la
marginea soselelor, durau cite doug si chiar trei luni de zile
si drept orientare in chiar tinuturi necunoscute nu le servia
alt ceva deal acel flair" special entithtei lor de a le scormoni
si a le explora Mfg, ea sg rataceasett. Si astgzi incl aceste
colindgri se desfitsurg inaintea ochilor nostri : pentru statele
vecine, ea Ungaria si mai ales Iugoslavia, pe o scarg mai
redusg decit in trecut ; ceva mai pronuntate hug pentru
Rominia din sud-estul Carpatilor. Formind grupe de cite 4-15
cgrute acoperite cu h! ern'ee i unii luindu-si ea ajutor si
cite un bgiat pe care incg din frageda copilgrie il initiazg
in explorgrile sufletesti ale unor atari indeletniciri, acesti
Moti, in simtul lor de orientare, tree prin toate defileurile
carpatine, cutreerind in lung si in lat intreaga Basarabie,
intreaga Dobroge precum si toate judetele dungrene, unde
cautg sg-si desfacg munca lor, la care putem adguga si yin-
zarea tiocurilor de rgsing ceea ce, de altfel, reiese si din
cintecul lor :
A plecat Motul la targ
Cu i'ercuri si cu 6jubarg,
Si cu tiocuri de rhsing
In targ, dupg fring.
Evident cg in tendinta acestor peregringri comerciale trebue
sg vedem in primul rind gindul lor de a realisa un ctstig en
care sg poate iesi din iarng cu intreaga familie. La basa
acestor peregringri insg cred &A trebue sit vedem si anumite
impulsiuni sufletesti de explorgri spirituale, de neastimpgr
etnic in dorinta de a vedea si a cereeta cit mai mult si cit
mai variat. Gratie inteligentei sale vioaie si adine scrutgtoare,
Motul si-ar putea da totdeauna sama cg oricare ar fi eistigul
pe care 1-ar realisa, el nu poate egala valoarea eelor doug
sau trei luni de zile de cutreergri si cg pe orice alta cale
si-ar putea agonisi acelasi elstig, fgrg sg mai fie supus di-
feritelor ingrijorri pe care i le pricinuesc simplele sperante

www.digibuc.ro
 CERCET AEI IN DIUNT II APU SEN I Iti

sau chiar riscurilor unor asemenea deplasgri. Asa cg si din

acest punct de vedere cred cg. trebue s admitem o inclinatiune
etnicg proprie entitgtei sale inclinatiune pe care o con-.
stgtgm si mai desvoltat n carvdneiritul Arominilor si care
e perfect acoperitg, de scopul material al existentei pgmintesti.
De altfel o inclinatiune aproape identicg trebue sg, vedem si
in peregrinatiunile pg,storesti, cu singura deosebire cg. ea e in-
dreptatg exclusiv in explorarea naturei, nu a lumei, fiind
ea cel putin tot asa de acoperitg de o grije, aceea a turmelor.
Un amgnunt privitor la comertul produselor de brad ce
meritg sg fie relevat ar fi urmgtorul. Cu furnisarea acestor
produse se ocupg in special Albgcenii i Scgrisorenii care,
apoi, le transporta pe cai vinzindu-le in deosebi Vidrenilor
care le desfac la targ. Causa e c. primii, ca i Lgpusenii
toti cei ce locuesc atgrati prin meleaguri unde nici nu se
poate face mgcar drum de car, nu pot intretinea decit cai
de munte ; rare slut dealurile din partea superioarg a Ariesului
ale cgror pante sg permitg drumuri de care cu boi nu si
de cgrute. Plansa ir, 1, care represintg relativ un deal lin si nu
toemai inalt (dealul care urcg spre Lespezeni din Scgrisoara-
de-jos) dovedeste cu prisosint marile greutgti de transport
re care Motii nu le pot invinge decit cu ajutorul cailor
Intru citva cu ajutorul boilor. Satele din valea Vidrei insg
dispun si de o sosea bung singura mai practicabilg asa
c numgrul cgrutelor e mai mare pe aceastg vale.
Un alt aspect, caracteristic si el, al vietei petrecute pe
dealuri sau in munti ni-1 ofere pgsunarea vitelor. Toate
vitele cornute i neintrebuintabile de care dispune un sat
sInt trimise in timpul verei la pgsunat, i anume in
partea muntoasil nordicg a fgrei bor. Pentru pgscutul lor
smut angajate de obicei fete, muntrite. Spre deosebire de
ceea ce constatm in Maramures bungoarg, aci numai fetele
nevestele cilia din tulnice i aceasta mai mult in Gura-
Argzei, ca pgstorite. Pentru vitele sau prea putinele oi ca
pasc in imprejurimile caselor se trimit copii ping la 15 ani :
dealurile rgsung de chiotele prelungi in gamg cromaticg de-

www.digibuc.ro
40 TACHE PAPAII 401

scendent pe care le dau acesi copii dintre tufivuri. Se

afirma privitor la ei cA. grit atit de inapoiati in vieata so-
cial vi a ar fi ma de slbaticiti cu firea, inch un tat
vi faptul s'ar fi petrecut in Albac , strigind din vale pe un
bAiat al lui care stetea cu vitele pe deal ca 8A', vie acas
spre a fi botezat, i-a zis :
MA, pucg, m ! G'iuri acas, c'o sirit popa &A, t'e
bot'edze!" la care fiul i-a rspuns :
Da rte-i aela popa? D'e mgrincatu-i?
Car a c t eru 1. Din firea lui Motul e democrat, ceea
ce se poate constata vi din faptul c' in vieata lui social nu
exist absolut nici o deosebire de clash'. Ca vi la Aromini,
de pild, termenii de politete (d-ta, d-voastrei, etc.) erau ne-
cunoscuti Motilor, adresarea fcindu-se direct prin tu' lucru
pe care 1-am putut inregistra vi eu atit pe valea Bulzului
din Gura-Argzei, cit vi pe valea Girdei, unde convorbirile pe
care le aveam erau intretinute cu tutuire. E de o cinste
perfect vi. cu o pronuntat independent sufleteascii. In
ciuda configuratiei de geografie urnan a acestei tAri con-
figuratie ce ar putea tinui mice hotii sau chiar crime pe
cari oricine le-ar putea comite cu uvurint furtul nu exist&
nici in anii acevtia de coruptie contagioas. In dup arniaza
zilei de 1 septembre 1921 am plecat din LA,puv ca, trecind
prin rsfirarea nordicit a Ierbei-rele vi prin punctul Tarnita,
s ajung in Vidra-de-sus. N'am putut obtinea pe nimeni
drept clhuzA, vi insotitor. N'aveam nici hart vi nici vre-o
crare nu cunovteam. Dup indicatii vi asigurri linivtitoare,
a trebuit s tree firevte, singur printr'una din desele vi
putin umblatele pduri de fagi ce se intind la poalele Biha-
riei. In mijlocul pdurei, la o cotiturg de crare, intilnesc
doi Moti, cu securile lingl ei. Devi trecerea nrea orn strein
pentru ei in aceste locuri li s'a prut cu totul ciudat pentru
firea lor bnuitoare, totuvi bung ziva" al meu fu intimpinat
cu Dumnezeu t'a'iute" al lor, fr ca s mi se adua nici
1 Cf. Frineu si Candrea, 1. c., 23-24.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUBENI 21

eea mai micg neplgcere. Faptul cg atit la Mori cit si la

Bulzesteni eircurg striggtura (culeasg si de Frincu si Candrea) :
Tine, Mot, de hastg straith,
Sg mg h'it ea hastg Meat !
Ping mg, h'itai cu Meata,
Motul se duse cu straita
nu poate fi socotitg ea o notg contrart corectitudinei lor,
pentru cg prin aceastg striggturg se reliefeazg de cgtrg Mot,
in sens de batjocurg, naivitatea de care a dat dovadg Bul-
zesteanul la Tirgul (de fete) de pe muntele Ggina.
E iute si violent atunci and ii este in joe ceva din pa-
trimoniul lui sufletese, national sau din interesele lui obsteti.
E ultra-xenofob. Asa se i explieg faptul eg in toate satele
Motilor nu existg nici un strein. Mi s'a relatat cg, inainte de
rgzboi un Evreu a incercat sg deschidg o circiumg la mij-
local drumului dintre Albac si Secgtura, la poalele Dea-
lului-frumos. Dupg putine zile indrgzneata lui hotgrire 1-a
costat propria-i vieat in chiar localul lui. De altfel aceastg
tenacitate de caracter au dovedit-o cu prisosintg atit sub stg-
pinirea ungureascg chiar fatg de temutii jandarmi maghiari,
cit si sub cirmuirea noastrg dad s'a incereat sg, li se exploa-
teze singurul lor avut, anume pgdurile de brad.
E foarte bgnuitor fatg de oricine care le calcg tam. In
vara anului 1922 urcam spre dealul Ptrusestilor din fata
Scgrisoarei-de-jos. Intr'o poienitg, o nevastg stetea algturi de
bgrbatul ei care dormia era pe la amiazi. Cum mg vede,
femeia desteaptg iute pe sotul ei. Acesta, ca muscat de sarpe,
pune mina pe coasg si sare sus : II deranjase de geaba,
pentru cg Motul mg cunostea din cgltoria mea precedentg.
Evident cg aceastg caracteristicg, sufleteascg si-ar putea avea
mai mult sau mai putin si o explicatie istoricg relativ reeentg
si anume : bgnuiala Motului fatg de un strein care-i cutreerg
tara e cg in acesta el vede un Ungur ceea ce isi poate
avea originea in crincenele lupte pe care intreaga Motime,
bgrbati si femei, le-a dus in contra asupritorilor bor. Dar

www.digibuc.ro
 TACHE PAPAHAGI

aceasta nu poate explica totul. Suspiciunea lui cred di ii are

rgdgcini adinci i vechi, proprii unei entitgti care s'a refu-
giat in labirintul acestor munti, rIdgcini care s'au putut
perpetua ping in zilele noastre gratie configuratiei i isolgrei
lor geografice ; aa cg, in urma luptelor din 1848 mai ales,
uor s'a putut face derivarea acestei lature psihologice in
sensul unguresc.
In sustinerea acestei explicatii cred cg meritg sg fie rele-
vatg i urmgtoarea constatare. In ziva de 21 iulie 1924 m'am
dus pe dealul Feletilor, in spre izvoarele Girdei. Mg opresc
putin in apropierea unei cgscioare. La marginea und mici
sgmgngturi de cinepg stetea singurel un copila de vre-o 5-6
ani. Indatg ce mg vede incearcg sg se ascund pe dupg d-
uel-A. Cu privirile tintite in vag, dar cu fata: in spre el, il
urmresc cu ochi furii : ca o pasgre speriatg se bag in
cinepg, pitulindu-se ghem i urmrindu-mi micgrile in neli-
nite. N'a fugit dela inceput direct in casg, pentru cg intre
cinepg i cas era loc deschis de vre-o 15 in. Mi-am intors
privirile intr'alt directie, urmgrindu-1 cu coada ochiului.
Crezind c a scgpat de sub urmrirea mea, fr A dea nici
un tipt, fugi cit il tinurg picioarele in cas.
Firete c acest copila nu putea vedea in mine un Ungur,
bungoarg, ci un strein ... rgu-fgator, care, in sufletul lui
de copil i sperios, va fi fost identificat cu acel Gota sau
GQata din limbajul copilgresc : mamele, pentru ca A facg pe
copiii kr A inceteze de a mai plinge, li se adreseazg cu
cuvintele t5Zi, cg vine Go(a)fa" echivalent cu aceemi
sperietoare a mamelor romane : Hannibal ad portas. Dar nu-
mele acesta, care nu poate fi alt ceva decit numele etnic al
Gotilor, ne dovedete in de ajuns cum earacteristica de suflet
lagnuitor al Motului ii are rgdgcini adinci i vechi, care
evocg vremurile turburi din epoca de formatiune a popo-
rului romin.

' Frincu gi Candrea, in i. c., 100, Il explicK prin dihanie en care

se sperie copiii cind pling".

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII A.PUSENI 23

Ca o consecintg directg a acestei trgsgturi psihice, e

firese lueru ca Motul sg nu fie comunicativ, sii fie un suflet
inchis, in deosebi fatg de un necunoseut. Reserva pe care
impune in asemenea imprejurgri egaleazg mutenia. Din
causa acestei netnerederi pe care i-o manifestg fatg de orice
strein, e firese iargi ca Motul sii aparg neospitalier, foarte
putin primitor 1. Tinuturi romineti sgrgcgcioase mai slut, dar
sint numeroase casurile care dovedesc cg siirZicia nu exclude
ospitalitatea. Chiar pe dealul Haiduceti (pe versantul nordic
al Meigitrei), la ruggmintea mea de a-mi da contra-cost o
farfurie cu lapte acru, femeia Parastia Haiduc a lu Durniiitru
m'a Inthnpinat in 1922 ell cuvintele : nu prea day pg
bawl, fgrit numa aa, eg ti-1 Dumnezgu cg are o nu omn
bani". In legturg cu aceastg notg, de remarcat cg lipsa de
ospitalitate privete pe Mot, na pe Moatg, care e i natural
sii stea in pling reservg.
Raportate unele la altele, satele nu presintg intre ele ca-
racteristice de diferentieri pronuntate ca fire. Sufletul lor e
unul i acelai. Aa se i explicg faptul eg nu se prea pore-
clesc uncle en altele. Ill afarg de ce am relevat la pag. 20,
despre Albgceni de exemplu se zice eg stilt turtle, iar Al-
bAcenii zie la adresa Scgriorenilor eg ,tund pita cu fQar-
fe6i clad o scot din cuptor" Mend alusie la orzul pgros
cu a anti fiin, amestecatg eu grtu, acetia ii fac pinea.
Oricum, geografia lor umang, cel putin, a contribuit i ea la
lipsa unor asemenea porecliri care, printre altele, sint in
functie i de grupgri compacte i intregi de sate.
Trecind ins peste hotarul sudic al Vidrei-de-sus, in spre
Tomngtieeni i Bulzeteni, constatgm cii poreclirea e mai
pronuntatg i mai vioaie. Tomngticenii, bungoarg, stilt pore-
cliti greluff i batjocura le-o poti aduce printr'o simplg in-
trebare sau propositiune in care sg figureze forma tri4 (trei)
I M folosese de ocasie sl adnc aci viile mele mulOmiri familiei
r4osatului invX0tor Eliseu Moreau din Sckipara-de-sus, ea &i familiei
avocatului Furdui din Cimpeni, a ciiror ospitalitate a contrastat profund
cu cele constatate in general i in toate satele.

www.digibuc.ro
24 TACHE PAPAHAGI

intrebuintatg de ei : din cintecul, din trilul greerului se des-

prinde trie, trii! pentru care motiv au fost Zqufuluit"
yrelufi. Bulzetenii, la rindul lor, grit porecliti capra in bi-
sericei : o caprg a intrat in dimineata unei sgrbgtori in altarul
bisericei ; in prostia" lor, Bulzetenii au crezut c e Maica
Precista i toti au sgrutat-o sub coadg. Hglinggenii, de altg
parte, stilt porecliti scroafa In bisericii: in dimineata unei
sgrbgtori i in ateptarea sgtenilor in fata bisericei, preotul
deschide ua i inainteazg spre altar ; o scroafg, care se bg-
gase inguntru fuge repede, trecind printre picioarele preotului ;
in trecerea ei, acesta Amine cklare pe scroafg, cu fata spre
coadg. ; i astfel dus in fugg, popa zice poporenilor" sgi
cu sgagtate, poporeni, c pg mine mg du.Ce dracu !"
Iatg in.s C cu aceste relevgri tangentgm un alt capitol,
i anume
Folkloru I. Din cele relatate ping aci uor se
poate forma convingerea de multiplele i variatele greu-
thti unele aproape insurmontabile de care se izbesc ase-
menea cercetgri. Admitind c increderea e cltigatg qi c
Motul ii deschide sufletul, se ridicg dificultgti fisice pe care
numai o abnegatie de sine non plus ulera le-ar putea invinge.
In cele patru cglgtorii fgcute in aceastg targ, in mai toate
convorhirile avute cu diferiti oameni eu nu m'am putut
folosi In fata lor de creion i carnet pentru a nota ce mi
se pgrea interesant de retinut, Mtn' cit bAnuiala lor i-ar fi
amutit eu desgvirire ceea ce la inceputul cercetgrilor mi
s'a i intimplat. Riscam iargi, dacg ai fi intrebat pe oricine
i oriunde asupra nomenclaturei topouimice. tin cas din mai
multe : coboram de pe Mggura in spre Neagra la 17 august
1922. Poposesc la un izvor singuratic. lath cg trece un Mot
i se oprete Rugg mine. In momentul acela priviam dupg
o credintg aromgneascg omoplatul prevestitor al unui pui
de gging fript.
Bung ziug, zice Motu].
Bung ziva. Poftim, stai putin
Da ce faci aici?

www.digibuc.ro
 PL III

1. Cael mai gospoditreasel din Sarisoara-de-jos, alezat5. Rugg

drumul de tarii" in apropierea bisericei.

2. Colibe de toamng li. iarnA pentru vite, oi sau porci, ea li pentru

muntdrite, din hotarul satului Tomnatee.

www.digibuc.ro
CERCETARL IN MUNTII APUSENI 25

Uite, prinzese. Ce zici, ploug astAzi ori nu!

Ba. Da unde te duci?
La Neagra. Mai e Inuit ping acolo?
Ba. Da de unde vii?
Din Scgrisoara. Cum ti ziceti voi la osul acesta?
Os. Da de unde esti?
Din Cimpeni. Ce esti : Mot ori Crisan?
Ba. Da ce umbli p'aici?
Ia, s vg cunose en tan, voastrg. Ascultg : nu e
vre-o btring pe-aici care sg-mi descinte de milsele?
Ba. Da cine esti dumata?
In felul acesta a mai continuat eonvorbirea, el intero-
gindu-mg amgnuntit, fgrg Ins ca eu s pot obtinea vre-o
linurire la tot ce Il intrebam.
La aceste constatri vine A, se adauge i o mare sgrcie
folkloric. Se poate afirma in mod peremptoriu c Motul
n'areliteraturg folkloricg : doing' boeet colindg balad, hasm
2

traditie, etc. N'are nici alte genuri, ca striggturi, ghicitori,

etc., intru cit seztori de iarng, bungoarg, in tam kr nu pot
avea loc. Cu tofg netgrmurita dorintg pe care au avut-o
Frincu Candrea-,--de pildg, de a da eit mai mult si mai
variat material folkloric din vieata Motilor, totusi realitatea
de care s'au izbit a lost crudg i mihnitoare. Ceva mai mult :
asiste cineva la petrecerile Motilor, sau la horele kr din zile
de sgrbtori i rar, foarte rar va auzi vre-o strigturg sau
vre-un eintec. Nici in vieata lor munteneaseg de toate zilele
nu vei putea anzi vre-o doing din asa numitele eintece de
coastd, dupg cum nici mie nu fost dat sg aud vre-odatg
aria Morul la drum, armonisat de I. Vidu, desi am mers
deseori i in chrutele cu h'ern'ee ale Motilor.
Nici in domeniul credintelor sau al superstitiilor n'am
fost mai norocos. Doar cele eitera care urineaz le-am putut
culege :
a. La surg se pune o furcg cu fuior i fus in contra

b. Pieptenusii se aseazg cu dintii unul intr'altul si se

www.digibuc.ro
26 TACHE PAPAHAGI

tin aa, dela sf. Mihail ping la sf. Andrei, pentru ea astfel
i gura lupului A, fie inclqcatei chiar atunci and ar trece
printre oi.
c. Odat cu asfintitul soarelui, Motul nu d din casa
lui afarg nimgnui i nimic.
d. Tiganului fi d in orice zi, deci i in zilele de hini,
miercuri i vineri, mice de ale mincgrei, pentru c` se teme c,
refusindu-1, sg. nu se prefaca in pricoli4 (---- vircolaci).
e. Lecuirea boalelor de bube sau beici se face cu splturg,
de apii fiart la foc viu. Focul viu se aprinde astfel : se ia un
sul, ale arui capete se bagg in ggurile anume acute in doi
brazi alturati ; la capetele lui din guri sd pune iascg i apoi
se invirtete repede ; invirtirea sulului insg trebue fcut numai
de doi veri dulci. 1
f. Afumatul vitelor se face marti i simbtg, seara,.
g. La o junineg ce fat pentru prima oarg i se ggurete
cornul drept in care i se pune tri fire de piper, tri fire de
griu mindru, tmlie neagr i argint-viv" (toate culese in
Scgrioara-de-sus).
lat, deci, cam la ce se reduce recolta folkloricg. Am
totui impresia &A nici Motului nu-i lipsete cu desvirOre
elementul folkloric i cg, clack' i 1-am cunoate amAnuntit,
ne-ar orienta algturi de alte criterii pe crgri mai sigure
chid e vorba de lgmurirea istoric a entittei sale.
Pentru a incheia i cu acest capitol, voi releva obiceiul
de a tinea pe virfurile muntilor doug, tirguri anuale 2 : unul
pe muntele Cglineasa in ziva de S. Petru i Pavel, i al doilea
pe muntele Gina in prima duminecg ce urmeazg sgrbgtoarei
Sin-Petru dad, aceastg sgrbgtoare cade in zi de luni sau
marti sau in a doua duminecg, daeg, Sin-Petru cade intr'una
din celelalte zile. Tirgul de pe Cglineasa e visitat de locui-
torii de pe versanturile i imprejurimile acestui munte, pe
cind la cel de pe Ggina particip toate satele Motilor, ea i

i Cf. T. Papahagi, Din folkioral romanic .si cel latin, 76-80.

2 Au mai fost inainte li altele, ef. Frineu li Candrea, 1. c., 71.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII _1PUSENI 27

cele din tinutul Zrandului. Caracteristica amindurora e pri-

lejul pe care 11 ofer participantilor de a petrece laolalt pe
mari ; cu aceast ocasie se mai expun spre vinzare
i articole mrunte de prvlie. Niciodat ins nu a
existat vre-o tendint care s poat motiva denumirea ce li
s'a dat, i anume arg de fete. Firete c la asemenea bilciuri
simplele cunotinte dintre bieti i fete puteau fi oricind i
chiar imediat urmate de conditiunile astoriei de pe vremurile
acelea ; traditia ins nu ni le presint ca avind drept prim
scop ceva dup care le-am putea numi tirguri de fete.
Totui, obiceiul acesta nu poate fi trecut pur i simplu
ca vederea.
Mai intii, asupra originei lui n'avem nimic solid i edi-
ficator. Ca simple traditii, amintese i eu o versiune a preo-
tului Ion Draia din Tomnatec care seamn cu cea relevat
de Frincu i Candrea (1. c., 56), privitor la tirgul de siirutat
din Ealmagiu i care e datat tot de pe vremea nvlirei
Tureilor. 0 a doua, culeas in Bulzeti, e c acest tirg s'ar
datori unor muntarite care doriau s vnd diferite produse
ale lor i care se indeletniciau cu pstoritul in jurul acestui
=lute. In al doilea rind, ceea ce trebue remarcat e nu atit
felul cit locul in care se tin.
Indiferent care anume din aceste dou tirguri e mai
vechi sau dac amindou dateaz din aceeai epoc, logica
faptelor ca i a consideratiunilor etno-geografice ne determin
s socotim genesa lor ca fiind anterioar oricAror inceputuri
de civilisatie rudimentar sau aezmint de stat, ba chiar ca
apartinind epocei de forrnatiune a poporului romin. Pentru
unul care a visitat tirgul de pe muntele Clineasa (cf. pl. v, 2)
ale crui inltimi i aspect ofer priveliti slbatice i pline
de fiorii unei singurtti care ti face impresia c te gseti
la marginea lumei, gindul lui se duce spre vrernuri hide-
prtate a cgror tain cauta sit o ptrund. Cci, se nate
intrebarea ce anume va fi contribuit ca pentru un atare
tirg s fie ales cretetul unui munte slbatic i in acelai
limp eel mai deprtat de satele Motilor? 0 atare petrecere

www.digibuc.ro
 TACHE PAPAHAGI

in virful unui munte e conditionat in alte regiuni rominesti

de serbarea patronului sau bramului unei mnstiri existente
pe acel innate. Dar aci nu e nimic de naturg religioas. Un
rspuns in sensul c muntele Mina, bungoarg, fiind intre
Criseni, tinutul Zgrandului i intre tara Motilor, era firesc
ea sg devie locul de intilnire pentru un tirg nu e satis-
fgcgtor, pentru &A nu explic elementele constitutive ale acestui
tirg sub raportul istoric, etnic, social si economic. Prin aceste
tirguri, Motii exci ale Motilor slut ele, mai ales acel de pe
Cglineasa la care nu participg in afarg de ei decit pgstorii
criseni din imprejurimi (cf. plansa VI, 2) nu urmgresc aproape
nimic din punct de vedere economic, asa cum se poate constata
la tirgul anual din 15 august ce se tine in Cimpeni ; i apoi nu
virful unui munte, fie el chiar mai putin inalt:decit Mina, poate
fi prielnic unui Wei. Asa O.', sub orice aspect am analisa
acest obicei, totul pare a ne transporta In epoca unui trecut
indeprtat, si nu vedem de ce nu ne-am opri la epoca de
formatiune a poporului romin.
Iatg, deci, i o caracteristicg folkloricg ce vine s co-
roboreze, alturi de alte consideratiuni, la concretisarea unui
specific element etnic ce trebue vgzut in Motul din zilele
noastre. Asupra causei sau causelor ce vor fi determinat un
atare obicei i in atari conditiuni geografice, fireste c ipote-
sele pot fi diverse ; inclin totusi a crede cg ele gut de na-
turg etno-socialg ce s'ar datori diferitelor imprejurgri isto-
rice. In asemenea circumstante, e posibil, pentru vreinurile
acelea, s fi existat i tendinta inlesnirei de cdstorii, In sen-
sul asa numitului Virg de fete.
Grain I. Pe cit de fireascg ar fl impresia unui cer-
cetgtor c, in cunoscuta isolare geograficg, graiul Motilor i-ar
putea oferi material interesant sub toate aspectele, pe atit
de sgrace i chiar infructuoase ii rmin explorgrile sale. Uni-
ficarea graiului, lu sensul modernishrei, care a intervenit re-
lativ repede zgdgrniceste orice incercare in directia revelgrei
sau urmgrirei vre-unei rgnigsite lingvistice ce ar putea inte-
resa istoricul romine. Totusi, din aceast pronuntat

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTI I API I BEN I 20

penurie vom releva clteva constatri mai earacteristice

insotind unele din ele cu oarecari consideratiuni istorice ex-
plicative.

ParticularitAti fon.etice
Vocale
A tonic se pronunt, ea d accentuat in forma (el se) sel
turd dela indic. pres. (Bulzeti). -
A apare ea a in mai multe forme inregistrate numai in
satele Albac, Scgrioarele, Iarba-rea i Lgpu : barbat, batut,
calufit, dokan'esc, mutaturei, padure, samanatuN,zabov, etc. (deci
si ei din e aton e rostit la fel). Aceastg, particularitate e mai rs-
pndit n Bulzeti, nude aln notat forme ea : amaralei, (am)
batrinlit, (se) batuse, camefe, carare, carel, dascarifcl, drayut,
factqi, farmacaturi, yainei, (set) indrajoascd, (Ole descinta de)
marit, (se) maritei, paduri, pariy, sacarei, samanaturei, sarbatori,
satul, (m'am) saturat, vanvint, (de sau am) vazut, etc. Fonetismul
acesta se aude i in Tomnatic : (am) batut, caldare, (am) fa-
cut, pastor 2, etc. In ceea ce privete cronologia acestei
pronuntari, ea ni-i uuratg prin forme ea batrin, sacarei,
santanaturet, vantint, vazut, etc. toate dovedind eg, avem
a face cu un a provenit din ti reproducind un e aton.
Apare ea o in postii (Mggurg) i ea u in suruman.
E se mentine constant in formele : crep, crepay, etc. i
In (met) 'mbet(ii).
e pgstrat in Winei o inscriptie mortuarg din eirni-
tirul Segrioarei-de-sus ne ofere i ea acest fonetism.
trecut la u (prin fasa i) in dzuei Final, in terminatiunea
-a rius bungoarg, se aude rar : amnarf, holte4, etc.
O. Asupra calitgtei acestei vocale, interesantg e de re-
levat urmktoarea constatare. In Gura-Argzei, send de vorbg,

1 Unele pot fi urmXrite in glosar sau in texte.

2 In privinta acestei pronuntXri, cf. Ovid Densusianu, Hist. de la
langue roumaine, II, 78, i mai ales 103-104. Cf. acum in urm i N.
DrItganu, in .Daeoromania,. III, 480.

www.digibuc.ro
 30 TACHE PAPAHAGI

eu bkrinul Ion Corc4 (88 ani) din Dealul-Movi in 7 au-

gust 1922, 1-am intrebat cum 11 chiama. Dupa ce mi-a spus
numele, 1-am repetat i eu, pronuntind pe o din Gordis aa
cum se pronunfA i o din corn bun'Aoarg. Bittrinul m'a eorectat
imediat, pronuntind inchis pe o. Repetindu-1 i a doua oarg
cam la fel, mi-a dat s. inteleg eh, nu e un o ca in corn, ci
un o inchis. Aceeai vocalit se aude ca u in pas?'116,1 (MAgura).
U final Ii mai pstreazti pe alocurea o slabit resonant6 :
(a) festii (Saxioara-de-sus), (m6) 'mbcat, seniwri, ve-
rim, etc. Nu apare in vb. feigiidui: (am) feigeidit.
Asimilatie:i i> i imbli, impli, infli ;ao>oo:
oltoi; u> u u: munuse (XIV); o>o o> locomi
Protesa lui a in aspar (formit rarri ; se aude mai mult
in Tomnatec).
Epentesa lui e in fesele (Scariqoara-de-sus).
Consoane
P. De relevat c5 palatalisarea labialelor, asfAzi rara, e
pe calea disparitiei. Existenta ei ni-i doveditA prin forme ca
lup0, pk'etri, taw 1, Top& etc.
B abg fa, etc.
F : (o) h'i. Pentru aceasa consoanA, de remareat in-
locuirea ei prin t in stredel (Albae) ; prin p in paszda.' (I-
gura), sparm, spirtica (Albac). Foarte rar o constafdin
trecua la s (x.) In Tomnatec se aude ea g (sa)
V : Tridra, In Tomnatec i in Bulzeti se aude
i ca , rar i cu resonan t. de y : tin, isin, Ei.
davci apare i ca m'aduldi (Ix).
mn' edit, mn'ercuri,
T. Rar se aude ca (Albae). In Bulzeti litera-
rul chi (k'i) se aude i ca T'itila. In Tomnatec t', ea
i k', a evoluat spre 6: Tomna6ec, (o 'neieput) stropei (sei)
peie. Acest fonetism pentru Bulzeti 1-am inregistrat in
forma holeeriu.
1 AceastA formI exista qi la 11.dureni, cf. I. Popov ici, Diateetele
romine din Istria, 1, 116.

www.digibuc.ro
 CERCETARI IN MUNTII APUSENI 31

D : aceleasi observatiuni ea i la t: g in Tomnate

i Bulzeti : ge unge.
N palatalisat in : in'imei, Mean' ilevedesc, etc. Tre-
cut la m in zdramf'd cu pl. zdremte (Scgrioara). Rotaci-
sat, 1-am putut inregistra in urmgtoarele forme : arinee, buret
are, cire, cirepei, dimireatd, durnirecet, ir, irinteg, lurei, lur
mire pirei , pire, spurem, Otrei (toate in Scgrioara-de-sus);
dirainte, dirapoi, spure, Galbeira (in Lgpus); are, getirei
gir, Otrf, mire, seipteimiri, tire (In Iarba-rea); seip-
(Scgrisoara-de-sus).
In leggturg cu acest fonetism caracteristic graiului Mo-
tilor, cred eg nu slut lipsite de interes constatgrile fticute in
urnirirea acestei probleme. Incg din prima clgtorie mi-am
intins cereetgrile in directia aceasta, Meg sit fi putut da de
ceva care s dovedeascg existenta rotacismului : din contra
rspunsurile toate erau negative. Astfel, bgtrinul Ion Coregs
(cf. pag. 30), ca si btrIna Maria Nicula din dealul Nicu-
lestilor ca sg nu dau decit citeva nume tgtiduiau exis-
tenta unui atare fonetism, afirmind cg ei nu au apucat o
astfel de pronuntare. Indoiala Incepu s m cuprindg. In 8
aucmst 1922 stau de vorbg cu biltrinul Simt-Ion Nicula din
Capul-Dealului (79 ani), care mg asigurg di nu a apucat
forme ea buvei dimireatei, etc., adilugind insg cit unu o uru,
d'apoi aZieea titt una e". Rgspuns negativ mi-a dat i PAN-Ain
Dumn'itru Trit (88 ani) din Dupg-Plesea Balcestilor
Albac), ea si bgtrina Todora Matei a lu Andrasu (86 ani)
de pe versantul apusean al Mununei (Scrioara-de-sus), etc.
Afirmatiunile acestea irni pgreau cu atit mai surprinzgtoare,
cu eit In vara anului 1921 (1 septembre), fiind in Lgpu si
stind de vorbg cu un copil de vre-o 12 ani care pgstea doug
vaci Bugg prgul sting al Lpusului, am putut auzi clar cum
copilasul, fgrg sg-si dea samg de acest fonetism, a pronuntat
cuvintele dirainte i dirapoi find vorba de o vacg ce chio-

1 Forma /Ara e eurentl. Am inregistrat-o gi la o biltrinI din satul

Cirta de pe valea Oltului (Jud. Flgitral).

www.digibuc.ro
32 TACIIE PAPAIIAGI

Om de un picior. Ceva mai mult : in aceea0 zi, indreptin-

du-m spre Vidra-de-sus, in apropierea prului Galblna am
intrebat pe un Mot de mimele riuletului ; mi-a rk'spuns c.
se chiama Galbra. Cum?" Galbna" n'a mai pro-
nuntat Galbra. Ca o alta dovadii, de rigurosul control pe
care i-1 fac in vorbirea lor cu un strein sau chiar cu un
Mot dintr'alt sat, relevez i urmkorul cas. Pe la orele 5 ale
aceleimi zile m'am oprit in partea nordic4 a Ierbei-rele, la
un grnp de fernei ; o btrin '. m'a asemAnat cu cineva din
Lpu, rminind convins de aceasta. Am cAutat s m fo-
losesc de aceast intimplare i, in convorbirea angajat, am
inceput s pronunt forme cu un rotacism nasalisat uor per-
ceptibil, ca : inVa, 8u7ra, etc. In loc de a-mi atinge scopul,
tocmai aceasta a determinat-o sii ingrdeascg vorba, s
devie sceptie, dindu-mi s inteleg c eu nu silt din tara bor.
Curiositatea fiindu-mi rscolit, am cgutat s urmresc
acest fonetism cit mai mult, infruntind diferite
In 16 august 1922 m'am dus in Iarba-rea. M'am pitulat dup
gardul unei grdini in care dou femei ingrijiau de cinep.
Fr s m fi observat, am auzit cuvintele : cirepe, ir,
gearei, geiiri, buret i dumirecei. Intrind apoi in vorb cu cea
care pronuntase aceste forme o cherna Ilina a lu Gheorghe
Negra, morrit in Iarba-rea mi-a fost imposibil sl mai
aud vre-o form rotacisaf. Numai forma aline e (XXXII) a
fost pronuntat deschis. Nu mai poate ins, exista nici o in-
doial de fonetismul acesta. In afar de cele cunoseute din
alte hicrri, ca i de cele relevate pin aci (cf. i pag. 31),
merit s fie relevat expresiunea curent i astzi turi
la irima drumului, ca i urmtoarea relatare pe care mi-a
fcut-o biatul Constantin Neacn (14 ani) din Seatura in
23 iulie 1924 ea o batjoenrit la adresa Motilor din prtile
superioare ale Arieului : .6ei din sus de Arie griesc i azi
aa turi la irima drumulni, mrin'e-te ciri nu ne las
Dumn'edzn la pagube. E elar, deci, c disparitia acestei
particularitti s'a efectuat relativ repede i c, printre alti
factori determinanti, la aceasta a contribuit mult i contactul

www.digibuc.ro
 PL. iv

1. Motul Mihai Matei Pueea de pe dealul lioanca Matiestilor

(Sekisoara-de-jos) luerind in casa lui
la cercuri, ciubere, etc.

2. Feciori de Moti de pe Munun5, (Scilrileara-de-sus), transportind

sin dile pe cai.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 33

Motilor ca atitea regiuni rominesti contact resultat din

peregrinatiunile lor (cf. pag. 17 si urm.).
In 1924 (21 iulie), am inregistrat in Dealul Felestilor
de pe valea Girdei forma Acest fonetism Lam auzit
dela o bgtring locuind la nord de Ghetar in ziva de
13 iulie 1923, cind, cu un grup de studenti ne intoreeam
dela Tirgul din Cglineasa. Intrebind-o cit mai e ping la
Sinta-Marie, rgspuns c mai sint vase seipteintinri.
Dar aiei numai cocosi aveti, mgtuse?" Ba, avem
gainrr
Privitor la eontroversata problem asupra genesei in timp
si spatiu a acestui fonetisrn problemg desbgtufg de name-
rosi lingvisti, ea Densusianu, LCandrea, Puscariu, Meyer-
Liibke, Weigand, etc. 2 ne oprim la pgrerea, admisg in
general, eg : 1. rotacisarea a fost precedatg de nasalisare
(bunu> bunru> bur(A)); 2. nasalisarea aceasta, care era fasa
intermediarg dintre -n- i -r-, e anterioarg asezgrei masei
slave in regiunile dungrene ; 3. teritoriul pe care a :incoltit
acest fonetisin nit poate fi decit Nordul iliric cu filoane nord,
dungrene (deci si Mantii Apuseni); 4. rotacismul Motilor
poate fi algturat in timp i spatiu eelui din graiul Toskilor
locuinta acestora fiind admisg pentru acele vremuri in Nordul
iliricca si nasalisgrei din dialectul Gheghilor (cf. si'pag. 45).
L apare ea r in staur (Lgpus) si dasceir, deisceiritcl.
R apare ea n in inepin (Mggura) sau (Bul-
zesti) si in mazin'e (Mggura). Pentru r analogic, cf. pag. 34.
Z din vb. zice nu se aude : (el) ice.
.1 e inlocuit ea r in pcfryte (Tomnatec), probabil
prin analogie eu
TIV > mn in i gn in Zlagna.

Astlzi mai toti profesori gi anume : Caraman Petre, Cardas Gh.

Ciobanu M., Constantinescu Emil, Dieu D., Gregorian M., Teodorescu 13:
Vigoiu Gh.
2 Cf. in aceast privin istoricul coneis ea gi conclusiunea la care
s'a oprit Al. Rosetti in al slu Etude cur le rhotacisme en roumain.
56508 3

www.digibuc.ro
34 TACHE PAPAHAGI

;ST> fc in indic. pres. (i.pf) inclecwit (gura); la subj.

ins se pronuntg inclWe (Scrioara).
Disimilatia lui n n> r n in rerin; r r >1 r :
clieri, grelu13, olintari, etc.
Protesa lui s apare in (ma) strezesc.
Epentesa lui r in : arvocat sau arvocateir avrocatr),
cotret (Albac), holteriu (Bulzeti), istret (Bulzeti), sorpon,
trafricei (i tafricei) prin propaginare, etc.
Metatesei in mil:loc.

Particularitti morfologice
Vb. a f : la pers. 1-ii sing. i la a 3-a pl. dela indic. pres.
circuM i formele (ey) iest(4)1 (Scrioara-de-sus) i (ei)
(MununA). In Bulzeti : Pin volbure marl jest peti mult ; acolo,
p /a dumilia-vQast, iesttt munt cu paduri?.. Da m9acre de-
aiastea jestii?. lestti prun'e psi, la durnn'ia-voast?" (Avram
Dan din dealul Ernetilor, 1924).Participiul trecut : Cut
: ,de h'iut, Ant peti".
Vb. a area: la pers. a 3-a pl. dela indic. pres. se aude
forma (ei) r (xxvi). Forma aceasta am auzit-o i in Neagra,
Sarioara-de-sus, Iarba-rea, Lpu. Am inregistrat-o i in
graiul Slitei (jud. Sibiu) : i SA6e1eni ar oi". Forma exist
i in graiul Frerotilor din Albania 2.In legAtur en acest
r analogic, de relevat &A el apare i Ill uriratoarele forme
verbale : (et) tar = ei taie" (Toinnatee), (nu-t) treburti (ne_
veste)? (Bulzeti).
Analogic vb. a gurii vb. a sui i-a insuit pe r in toate
formele : (ey) sur, surim, (sec) sure (a) suri, suriy, surit, etc.
0 influent invers5, dar mai restrins se constat in a guri
care, analogic lui a sui, se zice guim, gui, etc.
In graiul copilresc am inregistrat forma am dzicat =
am zis" (Bulzeti).
Forma aceasta am auzit-o i in Poiana-Tapului Cjud. Prahova) :
mine, la opt, ev jest
Aceeasi forms o gisim o singura data in literatura scrisa a Aro-
minilor (Cf. Lumina, II (1904), 272, rindul al 11-lea).

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 35

E curent imperativul vt = mergi, du-te" : vt (tat feiga).

Rar se aude la timpurile compuse participiul in -4:
(l-ant) tomfaitei; Oa venit (teit) era bine.
Particularitti sintactice
Diferitele documente publicate 1, ca i unele regiuni dia-
lectale de astzi ne ofer numeroase exemple de prepunerea
articolului de genitiv (masculin sau feminin) inaintea sub-
stantivelor proprii, artind posesiunea ; In mai toate ins
chiar genitivul aton feminin illaei a devenit i (< ei <1'4).
Tonicul i 11 a e i s'a pstrat in aromin ca l'ei, corespunztor
dr. (0i; neaccentuat, a devenit li, i precede numai sub-
stantive feminine, indiferent de genul substantivului care arati
posesiunea. Sub aceast form li s'a pstrat i in graiul
Motilor inaintea substantivelor chiar i masculine : Savina
a li Bod ; Ioan a li Ptru ; George a li Lip" (Albac), alturi
de genitivul cu a lu 2. Intrebuintarea acestui a li chiar ma-
intea substantivelor masculine e oarecum rar i se datorete
contaminatiei aceIuiai a li intrebuintat inaintea celor femi-
nine : pru a li Rafil" (= arom. perlu a li Marie").
Intru cit aceast particularitate sintactic vine in atin-
gere i cu postpunerea articolului in limba romin, vom
reveni asupra ei intr'un viitor articol, cind vom releva am-
nuntit i constructii sintactice romineti ca ale lui, ai lui,
etc. constructii care i-au luat naqtere din contopirea ge-
niti velor (i dativelor) resultate din illaei i i 1 1 u i qi care
ne duc la transcrierea a le lui si a i lui 3, etc.
1 Cf. bungoarg, I. Bianu, documente raminesti. Sau, printre cele mai
noug, Ai. Rosetti, I. c., 68, rindul al 9-lea, etc.
In transcrierea Toma Ali-Mof se ascunde acelaqi genitiv a li fe-
minin : Toma a U Mos.
3 Baca ar fi sg corespundg unei curente realitgti lingvistice, inte-
resantg ar fi constructia din Catelaemul luteran (cf. Al. Rosetti in Grai
suflet, I, 256, rindul al 28-lea): porxncitele ale luai dumnedzeu" [=... a
le lu a i dumnedzeul. Atunci vom urmgri dacg i in ce mgsurg se vor
fi algturat nominativele i acusativele lui ill e i i 11 a in astfel de
constructii.

www.digibuc.ro
36 TACHE PAPA IIAGI

Lexicul
0 amanuntita urmarire sau studiere stiintifica a vietei
casnice a Motului ne-ar putea desvalui cu sigurant elemente
lexicale ce ar uura mai mult sau mai putin orientarile cer-
cetarilor n privinta entittei sale, ea origine i evolutie.
Pentru naultiplele motive expuse mai sus, nici aceast lature
lingvistica n'am putut-o urmri de aproape ceea ce con-
tribue ca acelor citeva forme pe care le voi releva mai jos
s nu li se poata da o solutie satisfacatoare.
Trei sint elementele lexicale cunoscute azi ea fiind ca-
racteristice acestui tinut : nut dee (mai rar nut deie(0), fefga
i vb. a vai toate trei cu o circulatie redus mult fata de
formele ma due, fuga i a vedea. Prima formri, ca i cele-
lalte doub", se aud numai in partea superioara a Vidrei, in Bul-
zeti i in spre Bucium-sat ;f4ga se intrebuinteaza in expre-
siunile fuji fefga i va (at) feiga. Din urm'rirea acestor
elemente i en mijloacele de control intrebuintate, pentru
primele dong nu ne-am putea opri la explicatia eh, sub o
influenta streina oarecare, am avea a face cu diftongarea lui
u in Nume de provenienta germana gsim printre Moti,
cum ar fi de exemplu numele Heller2 (Iliah'ila Heller, 78 ani)
din Vidra-de-mijloc ; dar o explicatie in directia aceasta pri-
vitor la vocala u nu o putem socoti p1ausibiI. Niei coin-
cidenta dintre a veii en tema iranicA vai-, vae- 3 nu ne poate
presenta elemente de convingere in sensul unei origini alane
a acestei forme. Dac am admite ins facind abstractie de
explicatia data lui z < d c in acest vai trebue
dem un ei> ai (cf. inri, l4fi, zeddii, etc.), atunci ne-am gasi

N. DrIganu, in Manuserisul nasaudean si sasisme veciti din Deco-

rontania, III, 507, ii atribue o origine sgseascl ceea ce e greu de admis;
cel mult am avea ui: *link *fitig. Cf. si Weigand, Jahresb., IV, 296.
2 Cf. si Weigand, i. e., IV, 288.
8 Ovid Densusianu, uriginen Motilor (in Vieatanouti, XVII (1921),
167-168).
G. Weigand, Jahresb., VI, 299.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 37

in fata a trei elemente avind pe Aceast ipotesg, alAtu-

rata la dubletul fonetic privitor la vocala u sau i care exista
intre limba latin si cea elen de pildA (cf. fugo Tarp.),
duco*deur, etc.), ne-ar indreptti intru citva s emitem
pArerea c in aceste trei forme putem intrevedea o veche
imixtiune fonetic, streinit sau mai de grabk autohtonA, sau
chiar o continuare direct a unui atare fonetism alturi de
cel latin. De relevat insA a nu s'a inregistrat vre-o formA
verbala ca *fe(f)g sau vre-una substantival ca *defect, pa-
ralele ea (ma) de(f)c i fefga.
Citevct apropieri lexicale. Se tie i faptul s'a relevat
ea o simpl constatare fugitivA 2 pe versantul sudic al
Pindului trAete o frinturA de neam arominese numitA de
ceilalti Aromini (i Mecan'i?). Sub acest nume e
designat i o altA frintur aromineasc ce locuete in nordul
Macedoniei, si anume Hitca (nord de Coceani) Coincidenta,
eel putin, a acestor clenumiri m'a determinat s relevez citeva
apropieri de naturA lexical intre Moti i dialectul aromin,
frA ca, totusi, s pot proiecta o eft de slabA lumin asupra
acestei probleme ; cAci, din cercetrile mele personale fcute
printre Arominii afltori aici, in Tark si care gut originari
din imprejurimile acestui versant al Pindului n'am putut da
de elemente sigur indrumtoare intr'o directie oarecare. Le
relevez totusi pentru a putea servi unei ulterioare reveniri
i asupra acestei laturi, dad imprejurArile vor ingAdui stu-
dierea anlnuntit si la fata locului i a acestor Arornini
porecliti Motan'f. Fireste, unele din ele nu sint cu totul ne-
ennoscute si altor regiuni dialectale romineti.
altaoarei arom. alteloard %,altdat".

In privinta fonetismului diftongilor, cf. Iuliu Valaori, Elemente de

lingaisticd indo-europeand, 217 si 220.
G. Weigand, Die Aromunen, I, 270.
3 Numele Motanif ne ntinpin i In diferite alte localitati aroma-
neti. In comuna Samarina de exemplu exista numele de familie
In lamuririle unora, aceasta forma e .considerata ca fiind un plural al lui
Mdean; de aceea se si aude, cani rar, si

www.digibuc.ro
38 TACHE PAPAHAGl

apeirei (DumfiedzAii) = arom. (se-)apeirei

argi (si avade) = arom. a/4mi (si auafe).
baride = arom. barei stttoare". In toponimia Motilor
e si forma Bara.
budium = arom. buNum trunchi".
cedi = arom. clire (cu sensul (le a sterpeli").
cfiti! = arom. qiu! strigt de speriat
diucuti = arom. diucutescu a minca, a inghiti" (in afar
de sensurile de ,.a suna, a bate, a lovi ; a bea, etc."). La Moti
exist& si porecla Oucutilei.
diup = arom. qupti cilti, fire de cinep". Forma aromin
poate reproduce si pe turc. tchup petit morceau de broussaille" ;
cf. sl. dubi, (dup1).
nceircare = arom. nceircare a (se) inurdri" (in afar de
celelalte sensuri).
peiturei = arom. peturti foaie de plcintit".
suditQare = Otalei btul pe care se invirteste foaia (le
plcint spre a fl subtiat". tS(u)falci e un derivat din vb.
fufli = sucesc.
vuii = arom. veizire a roi" (in afarg de sensurile a vijii,
a fi multime mare ca un furnicar)".
Aci e locul s relevm i apropierea dintre adca (cf.
Glosarul) i arom. ica = de geaba, in zadar". Desi forma
aromin e grecescul anca, totusi identitatea de sens si forml
e surprinztoare.
In afar de aceste forme, intre care unele presint ase-
mnri caracteristice, mai relevm citeva din onomastica
Motilor. Ca si la Aromini, mai toate familiile Motilor smnt
cunoscute prin cite o poreclit
Beni = arom. Beni (nume de familie in comuna Avdela).
Cacaraza= arom. Cacaradza qi Gagarara (porecl in aceeasi
comun). In arornin ceicardclzei sau geigeirfet insemneaz
bIligar de oaie", dar mai ales de capr".
Clempuf = arom. clembei' i c(eiflimbdiu sau c(et)lim-
I Unlu di 'Ali avva truplu eft clemba" (= unul dintre dhiii avea
trupul nit prIjina), fn revista Graiu bun, I (190G), n-rul 2, pag. 28.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN WWII APUSENI 39

HON lemn lung, prtijink". Frincu i Candrea ne dau forma

cleoambe 2 cu sensul de .,rainuri" dup context. Forma reproduce
sl. k i p (cf. Berneker). Cf. i Dacoromania, III, 1089.
Gaiu = arom. Gal'u (nume de familie in orvlul Cruova)..
Galva = arom. Gale (nume de familie in acela0 orke1). In
regiunea Zagorului gale e o interjectie insemnind .,dorit i nefe-
ricit ; bade" : lai gale! = HIM bade !".
Mandralieiu arom. Mandraliqu (poreclk in comuna
Avdela).
Murga = arom. Murga (porecll).
Peigitet = arom. _MVO (amindouk cu accentul pe i ; nume
de familie in comuna Avdela).
Zgaibe = arom. Zgab (porec15).
In afark de aeeste numiri, vom releva hick citeva.
In graiul Moatelor am vAzut (pag. 22) c exist forma
Go(a)fa. In aromink forma aceasta se aude ca Goti i se d
ea porecl in comuna Avdela (Pind) cel care poart po-
recla de Goti e un orn inalt i rocat. Conform fonetismului
aromin, ar trebui s, ne ateptm la forma Got -t final
reproducind un -et sau -ciu latin, iar -0 final reproducind
un -cl latin. Cred, totui, c i pentru arom. Go0 avem a
face cu acelmi etimon care st i la basa mot. Go(ana.
0 alt formk care vine sk se intilnease cu una idea-
tick' din aromin e mnsni numele de Mot ce li se clk i sub
care slut cunoscuti aceti munteni ; acceptinnea insk cu care
ne apare forma aromineasck e cu totul alta, gi anume : in
tiinpul mersului caravanei, dack se intimpl ca unii catiri
sk se ingbesueasc incercind ca fiecare sk treack inaintea
altuia i arnenintind astfel eu rsturnarea poverilor, atunci
crvnarul caut pun in ordine, adresindu-le inter-
jectia mot! niof! mot! insemnind linitete-te, stai". Tot
aa se adreseaz un cAryknar unui catir nrva de care
1 BrIgg nite elimbae 'n foe" (== puse niste rgmurele in foe), in
revista Flambura, I (1912), n-rol 1, pag. 13. C(d)limbu'do inseamng
un arbust semgnind cu eornul si care crete in locuri mai calde".
2 L. c., 49. Cf. si Tiktin, Dietionar romin-german, sub clambg.

www.digibuc.ro
40 TACHE PAPAHAGI

vrea s, se apropie. Dup cum se vede, aa dar, deosebirea

de sens e pe atit de deosebit pe 61 de identice ca form se
presintrt aceste doa, cuvinte. Care ar putea fi originea acestei
interjectii mot! din aroming nu putem precisa 1. Pentru po-
recla Illtan'i (cf. pag. 37), Arominul din popor o explia
in sensul unei batjocuri : dup relatrile obinuite, in graiul
acestei frinturi aromineti circul, i forma adverbialrt acmoti,
dupg care i s'a dat i porecla de 1116tan'i explicatie ce s'ar
putea sustinea dac ne-am gindi la porecla de Dotean'i care se
d unui trib frerotesc din sudul A lbaniei dup negatiunea
albanes, dot din graiul lor 2 In casul acesta, i mai ales
dac5, ar fi ca s ne &dim la vre-o corelatiune intre Mori si
Motan!i, originea denumirei etnice de Mot se complic.
Relevari semantice. Trecind peste locutiunea de loc,
en sensul de imediat, indate, care se gsete i In alte re-
giuni dialectale dacoromine, o primg form5, mai caracte-
risticA ce merit A, fie relevat din acest punct de vedere
este vb. urla. In graiul Motilor acest verb i-a pierdut sem-
nificatia originar de a striga tare, a urla" ; astgai insem-
neaz, a cobori (la vale)" : url: d'e-a munte ; urn, la vale".
Prin extensiune, forma a inceput s insemneze i a urea
(la munte). ; cu acest sens am auzit-o numai de don, ori.
Filiera semantic5, prin care a trecut acceptiunea origi-
narri la cea de astzi cred c e urnigtoarea. Prin a urla
intelegem la origine un strigAt, zgomot" produs de o mi-
care oarecare. S'a putut zice, deci, alAturi de lupul url"
bunoarg i apa url 'n Tale". Prin aceast extensiune ins
uor s'a putut trece dela sensul de hurler' la cel de a se
mica mergind la vale, a cobori curgind, a cobori Acesta
e, prin urmare, procesul urmat de actualul urla al Motilor,
Totui am putea preupune eel putin er, In ea se oglindelte ne-
gatiunea albanesA m o s nu" urmind ea prin acest mot! mar al elrvX-
narului aromin s Intelegem : nu [vg inghesuiti a?.]! nu [vA. impingeti] !"
rnergi linitit, fii linitit, nu [misca] !".
2 Cf. T. Papahagi, La Rominii din Albania, 34, eau G. _Weigand,
Die A.runluncn, I, 276.

www.digibuc.ro
 PL. v

1. Mocani din Trimpoiele.

2. Tirgul de pe muntele Cglineasa care se tine anual

in ziva de S. Petru.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN DIUNTII APLISENI 41

mai ales ea orice coborire" dela munte spre vale e o

care insotita si de uu sunet, un zgornot.
Un paralelism aproape perfect ni-1 ofere dialectul aro-
min. In afar% de intele.,u1 de hurler", aurlari mai are si
urmAtoarele acceptiuni : 1. ,.a certe 1: aurlu-l; 2. a trage o
palm" : unit; 3. ra da drumul, a slobozi" : U re-
aurlase eari? ( = unde i-ai minat eaii pascal?); 4. a
(se) introduce, a (se) bAga, a (se) viri" se-aurlarei tu
mmin ( = hotii au ptruns in munti"), me-aurlae nuntru
( == m'am brigat inuntru" ).
Dupa cum vedem, deci, sensul originar de strigAt, zgo-
mot" a trecut la eel de miscare" in general. Evolutia aceasta
o constatIrm, de altfel, si in vb. tuna i ripa: in afarit de
semnificatiile literare de a bubui" si a scoate strigate
stridente", in intregul Ardeal, ca i la Rorninii din Serbia,
primul insemneazA. a ultra (in cas)", iar al doilea a
arunca, a azvirli, a trinti" : tung 'n pAdure" insenmeaztt
eA tunetul intrei in pildure eu zgomotul obisnuit, etc. (cf.
tuna la Glosar).
0 a doua formA care, din punct de vedere al sensului,
se giiseste isolata in dacoromin dar care se Intilneste cu
acelasi euvint din arominA este 'nciirea (a se). Ca inteles fi-
gurat, insemneazA a se inurdAri peste mAsurtt" : on 'ncArc
de finA" = In`a umplu murdtiresc) de noroi. In aromin,
pe Rugg celelalte sensuri, mai inseinneazA si a (se) mur-
dAri peste : mi nceireae (di di farina, etc.)
( ma murdArii (de noroaie, de fAinii"), etc.), sau n'i ndir-
cue sutliau ( = Impovrai [cu murdArii, nelegiuiri] su-
fletul"), etc. Avem, prin urmare, si la nord si la sud, tre-
cerea semanticA, explicabilA de altfel, dela charger" la a
(se) murdAri".
Originea Motilo r. InfAtisindu-ne ea intr'un
tablou toate cele expuse plait aci in legAturA cu entitatea
Motilor, ultima i cea mai grea problema care se pune este
1, In neoe'reaca popnlari, onomatopeicul xouttir.tu inseamn& urlu" si
.cert; alung".

www.digibuc.ro
42 TACHE PAPAHAGI

originea kr. Pentru a o limpezi insg i mai bine, va trebui

mai intii sg ne oprim asupra citorva consideratiuni preliminare.
Raportind aceastg frinturg etnicg dacoromin la intregul
rominism, prima i cea mai importantg constatare pe care
o putem face e eg, atit psihologicete, dar mai ales din punct
de vedere al fisicului i al geografiei umane in general, Motul
represintg o entitate aparte, caracteristicg i care nu pre-
sintg asemgnare frapant eu nici o altg ramurg romineasc
decit numai en Istro-rominii. Chiar din prima eglgtork fg-
cutg in Muntii Apuseni tipul Motului mi-a reamintit pe cel
al Istro-rominilor Pe care i-am visitat in 1919. La aceastg
asemnare vine s coroboreze i laturea iingvisticit, i anume
rotacismul'. In casul acesta se nate intrebarea : admitind
cg Istro-rominii slut o frintur a Motilor 2, care poate fi
regiunea originarg a lor? Trebue oare sit vedem in Moti
nite continuatori directi in timp i spathi ai unei entitgti lo-
cale, anterioarg aezgrei Slavilor? Si care putea fi acea entitate?
Pentru o regiune cum este a Motilor, e surprinzgtor
ping la un punct eg chiar in nomenclatura toponimicg curentg
(sate i vi) a lor ggsim elemente de origine slavg, ca :
Certaa < sl. rte rti 3, Girda < sl. gIrd% (cu sensul de
urit, cppucrk, horrendus"), Poieni <sl. polijan a, Ponor(el)
<sl. ponor%, Sohodol <sl. suhl+dol(b), Vidra < sl.
vidr a, etc. Oare asemenea numiri sg fi fost date direct de
un element slay, incg nerominisat, care va fi pgtruns in la-
birintul acestor multi, ori ele slut datorite unui element
rominesc provenit i dintr'un amestec cu element slay asimilat 4?

E caracteristic si ntilnirea fonetismului dintre istr. Vera (cf.

J. Popovici, Dialectele rornlne din Istria, I, 1171 fti biera al Motilor. Cf.
forma vgera din Candrea-Densusianu-Speranta, Graiul nostru, II, 212.
3 Relevez sub toatg reserva c, dupg Motu, Politica noastrg futurti,
1924, pag. 17, Istro-romInil s'ar denumi ei
e Cf. E. Berneker, Slay. etym. Wrterb., sub a r t 9. Etimologia
aceasta mi-o dale inteo convorbire I. A. Candrea Inainte ca eu sg
apnc a o cguta.
De retinut In aceastg privintg cg bung parte din toponimia slavg
se datorelte unui atare element.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 43

Din restul nomenclaturei toponimice nu putem deduce nimic

care s ne indrepte sigur spre una din aceste dou ipotese,
cci nici un nume nu ne indrituete atribuim In mod in-
discutabil o vechime datind din epoca anterioar venirei Sla-
vilor : AThae-ul, care e o ntimire data dupa aspectul albicios
pe care l ofere tinutul su pietros mai mult, poate
post-slav, la fel ea si Neagra coloarea neagr pe
care valea Negrei o presint prin pietrele sale. Aceeai con-
clusie i pentru Leipus ca i pentru larba-rea, Seceitura ori
S ceiripara priveste Lze,stii i Cimpenii, acestea snt
Injghebri ulterioare, primul fiind dup numele unui Lazei,
iar al doilea find dat n opositie ca locuitorii dela munte
Oricare ar fi ipotesa la care ne-am opri, fapt e c5, nu
ne putem inchipui ca la venirea Slavilor sit nu fi locuit in
aceast regiune o populatiune oarecare. Toponimia slav, sau
chiar cite o urm de vechi fonetism slay ea -sie- din incleca,
Etimologia la care trebue s ne oprim cred e e cea datg. de Per.
Papahagi, Notife etimologice, 28 (in Anal. Acad. rom , XXIX, 228), fgrg
ne mai gindi la forme slave ea lap(p)a, Iopuk, etc.
2 De remarcat eg Scdriparele se ggsese in concurentg eu numirile
Girda-de-sus gi Girdct-de-jos, care par a fi mai vechi. Xumele de Sea-
ripara se crede in popor eg vine dela o stineg ce se ridica in mijlocul
drumulni spre aeeste sate gi in care locuitorii an sgpat de o parte i de
cealaltg mai multe trepte, fcnd astfel doug scaripare, care le servian
sit treacg obstacolul. Pentru Gura-Arazei san Arad cum se mai
made etimologia cred cg, trebne clutatg in forma slavg femining rada
..vese'a" san deschisa, zimbitoarea". In easul acesta, denumirea ei s'a
dat in opositie en g r d a: Girda e, intr'adevIr, o vale urit i infri-
cogetoare, fatg de Arada care are un orizont mai vesel. In ceea ce pri-
vWe fonetismul en a, dinaintea lni r, el trebne explicat din dedublarea
hi a din Gura: Gura-Rdzei> Gura-Ardzei. Se ande gi Gura-Rdzei.
3 In leggturg, en nomenclatura toponimiel, interesantg e de relevat
gi urmgtoarea traditie privitoare la numele muntelui Gaina: Pe yrelnuri,
o giting cu aripele de aur s'a oprit in sborul ei pe acest munte; un vi-
ngtor jidan" insg, eiintind s'o impugte, a silit-o sg sboare si astfel ea
s'a oprit toemai la Ro0a de lingg Abrnd, uncle sint minele de aur (au-
zitg in Bulzesti). Cf. 0 Frincu-Candrea, 1. c., 67. Iidanul" apare i in
textul al vII-lea
4 Acest -fe poate fi gi analogic, dnpg, forme ea imprasca, Inufca, etc...

www.digibuc.ro
44. TACHE PAPAHAGI

nu exclude o atare presupunere basatA cel putin pe logica

faptelor. Dar care putea fi acea populatiune?
Ovid Densusianu, in articolul amintit, a opinat c Motii
slut de origine alanA, relevind intru sustinerea acestei pAreri
pe lingA elementul lexical vi i constatari privitoare la fisicul
lor, ca si la obiceiul de a purta prul lung, Impletit In chicA
lsatA pe umAr E drept c chica a existat : textul al xxv-lea
si al xxvt-lea ne dau chiar oarecari detalii in aceastA pri-
vinta. Dar aceasta nu poate constitui un element sigur pentru
conclusiunea datA, mai ales eA relatarea din textul al xxvi-lea
ne releveazA acest obicei ca existind i la Rusi 2. AsemAnArile
fisice pot fi luate in consideratiune farA ca totusi s ne putem
opri la originea alanic a Motilor.
In adevAr, pe ling alte considerente, logica faptelor, ca
i realitatea etno-istorico-lingvistia i psihico-socialg nu
poate fi de acord cu aceastA pArere. Ca orice popor barbar,
Alanii trebuiau s urmeze In nAvAlirea lor druinurile mari
de sesuri sau citnpii ori, cel mult, lungul apelor mari cu
albii sau viii larg deschise. Era firesc s evite erpuirile in-
guste in susul apelor muntoase, pentru c inaintea lor se ivia
mai la fiece pas fantoma necunoscutului, a surpriselor, a
groazei. F,;i nimic mai natural ca in astfel de circumstante
sufletul barbar sA incerce fiorii groazei. i tocmai prin faptul
c in nAvAlirea lor erau nevoite sA, se scurgA spre locuri des-
chise, atari frinturi etnice erau condatnnate unor asimilri
relativ repezi i aproape fAril urinA.
Dar, sA admitem pentru moment c, in scurgerea lor,
Alanii s'au pripAsit sau cA s'au refugiat de frica altor
barbare in labirintul Muntilor Apuseni. Configuratia
geografic a acestei regiuni nu ne permite sh admitem c in

Cf. p1ansa reproducind pe Horia, din Rubin Patitia, Tara To-

pilor, 168.
2 tin obicei asemnItor II constaam bunloarg i in nordul Africei,
in Maroc (cf. E. Laoust, Mots et choses berberes, 142-143).

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 45

vechime va fi putut trai aci o populatie numeroas ; asa

ea, in atari imprejurri, si (lucind o vieata barbara, nimic
nu le-ar fi putut grabi asimilarea; din contra, fiinta lor et-
nica s'ar fi putut mentinea pe o perioada, mai lunga mai ales
ca, la asezarea lor, populatiunea ce va fi locuit in aceste
01.0 s'ar fi retras in fata lor ceea ce cu siguranta c ar
lasat urme numeroase i evidente in continuatorii lor de
astazi. Asa eeva ins cercetarile facute pina in ziva de astazi
nu au constatat i apoi, In cas ca etimologia propusa pentru
Go(a)tii (cf. pag. 22) e cea adevarata, ar fi inch' un motiv
ca in Moti sa nu vedem descendentii Alanilor, intru eh aces-
tia navalese In secolul al v-lea, pe end Gotii apar pe la
sfirsitul secolului al m-lea.
Atunci, care ar putea fi originea lor?
In fata penuriei documentare privitoare la popoarele
autohtone, evident ca tot ce se poate afirma nu poate fi deeit
supositie. S avem a face oare en resturi dacice ro-
manisate mai ales ca acest tinut poate fi considerat is-
toricete ca un centru geografic al Dacilor, find in imediata
apropiere a Sarmisegetuzei (Gradistea de astazi)? Ori ar tre-
bui sa admitem ca la asemenea resturi se vor fi adrtugat ,si
elemente nord-ilirice, din spre coasta adriatica, ce vor fi ve-
nit aci fie in calitate de coloni, fie pentru lucrarea minelor
de aur, etc.? Aceasta din urma presupunere ar mai avea si
avantajul c, raportindu-ne la nasalisarea lui -n- intervocalic
in spre rotacisare, am vedea astfel regiunea Motilor de as-
tazi in legaturi etnice cu Nordul iliric (cf. pag. 33). Aceasta
ipotesa ne-ar -duce si la apropierea pe care trebue sa o fa-

1 Dupg, o statisticI ungurease, din 1913 ap5,rutI in A Magyar Szent

Korona Orszgainak Helysgnvtdra, numIrul Motilor propriu zisi se ri-
dich la 34961, repartisat astfel : Cfmpeni, 2967; Certe,ja, 1289 ; Seciltura,
1987: Sohodol I Poieni, 4713 ; Ponorel, 1872; Vidra-de-jos, 2674; Vidra-
de-sus, 3612; Neagra i Iarba-rea, 3056; Albac i Gura-Arlzei, 6519;
ScIripara-de-sus, Scitrioara-de-jos, Lpu i I.Azeti, 6272. Statistics e
Mcutg conform repartisirei administrative a satelor repartisare care
ma cum apare, e foarte incomodg, pentrn populatie.

www.digibuc.ro
46 TACHE PAPAHAG1

cem intre tipul de sate al Motilor cu cel al aeestui Nord

iliric : Gheghii de astzi traesc in sate cam tot aa de ras-
firate pe terenuri accidentate, ea i prilnii. E aa numitul
tip Stani-viali pe care II gsim in intreaga Dalmatie i pe
care i etnografia sirbeasea Il considera a fi le type fonda-
mental et primitif"
Ca o completare a tuturor acestor consideratiuni etniee,
ar fi de relevat i numele sub care slat cunoscuti aeeti
munteni, i anume acela de Mori i Topi.
S'a emis parerea ea Mot ar veni din chica de par pe
care o purtau aceti locuitori, sau din tufa de par mai lung
pe care obinuiau sa o lase deasupra fruntei aa cum
am constatat la eitiva din G-ura-Arazei i dupa cum se poate
vedea in plana v, i care reproduce trei Mocani din Trimpoiele;
pentru Top se crede a fi o forma slava sau ungureasca
nu germana, sau ca dupa interpretari populare ar fi
o forma onomatopeica provenita din faptul ca Motul, netiind
sk danseze, topiie ca un urs". Denumirea Top a fost pusa
in directa legatura i cu forma 1-Zorrv pe care o gsim
atestata de doua ori in capitolul TTcp Top gavoug TIJV TTa-
TZlvaKtTliN dela Constantin Porphirogenet 4.
Inainte de toate trebue s. se tie c aceti munteni nu
se denumese ei singuri Moti5 nume pe care it ignoreaza
ostentativ, dupa, cum am avut ocasia s constat ehiar in prima
mea calatorie dud, mergind spre Gura-Arazei, Motul- cu care
mergeam alaturi a protestat cu enervare in contra acestei
numiri ; noi sintem Romini, nu Moti Pentru ei Mot" e
o batjocura ; i daca astazi se observa o generalisare in in-
suirea din partea lor a acestui nume, eausa trebue cantata,
in influenta culturala etno-istorica, convingindu-se i ei c

1 Jovan Cviji, La pninsule balkanique, 217-918.

2 Ovid Densusianu, Originea Motilor (in Vieata nou, XVII, 170).
3 Rubin Patitia, Tara Topilor, 3.
4 De administrando imperio, JI, 165 (ed. Bonn, 1840).
5 De relevat cA In Sebe;u1 de pe Olt mot insemneazA gurguiul"
opincei.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 47

numele de Mot" e o paging glorioas in istoria noastr

national. i cred c5. aceasta e realitatea. Un paralelism
identic de altfel ni-1 ofere i denumirea de Freroti sub
care sunt cunoseuti in general Rominii din Albania i pe
care le-o dau ceilalti Aromini. De fapt, ei nu se nuinese
niciodat Feireroti, ci numele de Frferot find
considerat ea o poreel a altora.
Dar nici numele de Topi nu i-1 dan, mai ales e la
auzirea acestuia nu-i pot stpini indignarea ; aa c5. e curios
totui cum Rubin Patitia i-a intitulat lucrarea sa Tara
Topilor. Probabil, de dragul istoricului 1-ZoTrv.
Tat, ins c, paralel apropierei filcute intre Mot i arom.
mot (cf. pag. 40), ered di nu e cu totul lipsit de interes
intilnirea dintre Top i sb. arom. topei: in dialectul aromin
topei, insemneaz no bucat de pine care constitue o portie
prea mare pentru un copil" : un top (di pne)". Evident
e forma aromin e imprumutat dela Albanesi in graiul
crora avem tsope. Dar topa, ea i tsopE, exprimg in sens
figurat i ideea de ceva rgrosolan, necioplit, tiat dintr'o
bucat" ; aa cit aceast semnificatie poate fi alturat celei
de grosolgnie" ce reiese din aplicarea poreclei de Top
oamenii infundati in munti fiind de obicei considerati de cgtr,
cei dela esuri drept grosolani, neciopliti".
Ca incheiere, ne intrebrn : in cas c asemnrile dintre
Moti i Aromini relevate pin5, aci Ant exclusiv intimpltoare,

In La Rominii din Albania, pag. iv, rindul al 13-lea, s'a omis la

corecturg negatiunea nu: pe care nu si-1 dau.
2 Familia Patitia locueste i astrtzi In Ponorel, aproape de conflu-
enta Vidrei cu Ariesul. Posedg o mica dar interesantg bibliotecg mai
mult religioasrt, cu numeroase manuscrise reprod.ucind diferite crirti bi-
sericesti.
3 Cf. si Th. Capidan, Raporturile albano-romine (in Dacoromania,
IL 552).
4 111 intreb dacg n'ar trebui sg allturgm acestui Top i porecla de
qop ce se dg de obicei Bulgarilor si prin care se intelege ca i prin
Zdangan crspitinos, grosolan, brutg".

www.digibuc.ro
48 TACHE PAPAHAGI

atunci nu survine vre-o nouii complicatie; printr'o

ulterioar urmArire temeinicA i amAnuntit a lor, s'ar do-
vedi intre ele o corelatiune oarecare. atunci problema originei
Motilor se coinp1ic i mai inult. O limpezire a acestei ches-
tiunile, deci, in functie de cercetilri minutioase i Inuit apro-a
fundate la fata locului, atit la Moti, cit i la Motan'i.

Toponimie.
Afdna, munte (Ighiu-Trna). Dealul Mdgdrij (Neagra).
Basita, vale (Ldpus). Dealul Morcitnestilor (Neagra).
Bisoara (Bucium-sat). Dealul Mitteisestilor (Gura-Arzii).
Bele2u, munte (Scdrisoara- Dealul Niculestilor (Gura-
de-sus). Arzii).
Bsiharia, munte (Lpus). Dealul Ptrsestilor (Gura-
Blindis, deal (lghiu). Ardzii).
Bodeasa (Bucium-sat). Dealul Stdnestilor (Neagra).
Bu6nisu, vale (Lapus). Dealul Sturu (Scdrisoara-de-sus).
Bulzu, munte (Ighiu). Dealul seruluj (Ighiu).
Capu Dealuluj (Gura-Arzei). Dealul teultij (Lapus,).
Cetlineasa, munte (Scrisoara). Dealul Todirestilor (Neagra).
Cdpretretu, munte (Scrisoara- Dealul 2urleij (Bucium-sat).
de-sus). Dosul caselor (Bucium-sat).
Cocosu, pdure (Ighiu). Dosul Turdij (Scrisoara-de-sus).
Copa6ju, vale (Ighiu). Drdsita, munte (Scrisoara-de-
Cornistea, deal (Ighiu). sus).
Curcubta, munte 1849m (Lpus). Dumbrava, pdure (Ighiu).
(...,etatea Crevej, munte (Ighiu). Fiircosoaja, munte (Ighiu).
Cingu, pdrau (Ighiu). Ferietul, deal (Gura-Arzii).
Cjorok/ju, pddure (Ighiu). Frasdnu, munte (Ighiu).
Citera, deal (Scrisoara-de-sus). Ga lbdna, vale (Ldpus).
Cjumrna, munte (Ighiu). Galbra, munte si vale (Lb:pus).
Cjungij (Bucium-sat). Grohota, munte (Ighiu).
Dealul Bagjuluj (Lpus). Grohotisu, munte (Ighiu).
Dealul Bara (Neagra). 9ilagu, deal (Ighiu).
Dealul Belestilor (Neagra). Sizgitu, vale (Scdrisoara-de-sus).
Dealul Ceurat (Neagra). Hajduestj, deal (larba-rea).
Dealul Cirelulor (Neagra). (Bucium-sat),
Dealul Dobruluj (Tritnpoiele). (H)i2u, deal (lghiu),
Dealul Drsitij (Neagra). iapa, deal (Scrisoara-de-sus).
Dealul Duduenilor (Neagra). in scaune (Scrisoara-de-sus).
Dealul Wejuluj (Gura-Arzii). Matra 601, munte (Igniu).

www.digibuc.ro
 PL. vI

www.digibuc.ro
1. Neveste din Tomnatec, cu tulnicele in 2. Plstori Crivni, care i pase turmele
pe muntele Gina in zi de trg. do oi in apropiere, participind
la tirgul de pe
CERCETARI IN MIINTII APUSENI 49

Matra tjat, munte (Ighiu). Porciretu, vale (Ighiu).

La Negrileasa, munte (Ighiu). Prozu, pdure (Ighiu).
Liipusu, deal si vale (SOrisoara- Ripa rosie, pdure (Ighiu).
de-sus).
Magulidiu, deal (Ighiu).
Magura (Bucium-sat).
Mgra, deal (Ighiu), munte
(Neagra).
Mestectinisu, munte (Ighiu).
Moli Visu, munte (Neagra).
Mir lu, pdure (Ighiu).
Qarziina (Bucium-sat).
Ordfncusa, deal (Scrisoara-
de-sus).
Prfu Badinului (Ighiu).
Par lu BrEtduletului (Ighiu).
Priu Crudii (Ighiu).
Parfu Ceptilor (Ighiu).
Ptiriu Litam (Bucium-sat).
Priu m (Ighiu).
Parfu Qarznii (Bucium-sat).
Priu Phrtjului (Ighiu).
Parfu Top (Ighiu).
Pariu Turcului (Ighiu).
Pariu vaai (Ighiu).
Peretu, deal (Ighiu).
Piatra micului (Bucium-sat).
deal (Gura-Arazii).
Plaisorul (Bucium-sat).
Poiana fur6i1or (Ighiu).
Poienile ursului (Scdrisoara-de
sus).
Popesele (Bucium-sat).
Rituri (Bucium-sat).
Rogozina, pdure (Ighiu).
Runcu ru, munte (Ighiu).
Runcurile (Bucium-sat).
Sfredelusu, munte (Ighiu).
Stniseara, deal (Lgipus).
Stina, munte (Ighiu),
munte (Ighiu).
Sub leetri, deal (Neagra).
Suliti (Bucium-sat).
Tranas, vale (Ighiu).
Trifestii, deal (Gura-Arzii).
Ticu, munte (Ighiu).
Vaiea Abruzelului (Bucium-sat)
Valea Albacului (Albac).
Valea Arzj (Gura-Arzii).
Valea Bti (Neagra).
Valea Braicului (lghiu).
Valea Bui!iumului (Bucium-sat).
Valea Comarnielor (L'apus).
Valea Mgrij (Neagra).
Valea Muntelui (Ighiu).
Valea neagra" (Neagra).
Valea 2ompului kLpu*).
VIl6elile (Ighiu).
Virteapele (Bucium-sat, lghiu).
Virtop, vale (Sciirisoara-de-sus).
Vulturu, munte (Scdrisoara-
de-sus).

Onomastic5,
A Luri (Albac). Bindura (Gura-Arazii).
A To li (Gura-Arzii . Birlea (Gura-Ardzii).
Bara (Albac). Birza (Albac).
Brbur (Scrisoara). (Scrisoara).
Barnd (Albac). Bocul (Gura-Arazii).
Barsa (Scarisoara). BoCianul (Gura-Arzii).
Beni (Albac). Bodeacii (Sciirisoara).
56509 4

www.digibuc.ro
50
Bodogoi (Scrisoara).
Bodo los (Scrisoara).
Bodor (Albac)E intrebuintat
si ca nume de bou.
Bodrozul (Gura-Arzii).
Bog leu (Scdrisoara).
Bogolou (Albac).
Borodel (Scrisoara).
Bo (Albac).
Bota (Scdrisoara).
Boza (Albac).
Breant (Scrisoara).
Breb (Albac).
Brezdeu (Albac).
Brindas (Albac).
Brot (Gura-Arzii).
Brotul (Albac).
Bura (Albac).
Buha (Scrisoara).
Buholt (Albac).
Burdnu (Albac).
Burduna (Albac).
Butanteu (Scrisoara).
Buzser (Scrisoara).
Cabeu (Scrisoara).
Cacaraza (Albac).
Cahala (Sarisoara).
Cnora (Albac).
Canta (Scdrisoara).
Cantu (Gura-Ardzii).
Careea (Gura-Ardzii).
Catescul (Albac).
Cauaeiu (Albac).
Candbas (Gura-Arzi)).
Circan (Scdrisoara).
Cirdiu (Albac, Scdrisoara).
Cirpola (Albac).
Clempus (Albac).
Coco lot (Albac).
Coejoab (Scrisoara).
Co Ina (Albac).
Contor (Albac).
Corlombea (Scdrisoara).
www.digibuc.ro
TACHE PAPAHAGI
Corneal] (Gura-Ardzii).
Corzac (Scdrisoara).
Cora) (Scrisoara).
Cosomandea (Scrisoara).
Cotrea (Scrisoara).
Cotrejou (Gura-Arzii).
Cula (Albac).
Culenei (Gura-Arazii).
Culieju (Albac).
C los (Albac).
Cusma (Scrisoara).
Cutruj (Scdrisoara).
Cioaca (Albac).
CjQaZ (Albac).
Cjoban (Al baC).
Ciocoi (Scrisoara).
Cioeionea (Albac).
Ciompera (Albac).
"iongo. (Albac).
Cioptrtu (Albac).
Ciorble (Gura-Arzii).
Ciortig (Scdrisoara).
Ciortului (Scrisoara).
Cioz (Scdrisoara).
Ciru (Albac).
'Club (Scdrisoara).
Ciucutil (Gura-Ardzii)
'julta (Albac).
Ciup (Scrisoara).
Ciurt (Scrisoara).
Ciutul (Albac).
Didan (Gura-Arzii).
Digal (Alba c).
Diuza (Scdrisoara).
Dirdalit (Al bac).
Doag (Scdrisoara).
Dobra (Albac).
Dod (Albac).
Dolgoz (Scdrisoara).
Dolomina (Albac).
Dosa (Albac).
Drelea (Albac).
Drimbul (Albac).
CERCETARI IN 3IVN7'II APUSENI
Drulekt (Scdrisoara).
Dudul (Albac).
Dupa (Scdrioara).
Ferh't (Albac).
Flior kScdrisoara).
Flocosu (Scrisoara).
Flontos (Scdrisoara).
Fluturul (Gura-Artaii).
Flutar (Scdrisoara).
Foltoj (Albac).
Fiet (Albac).
Fusa (Albac).
Gaita (Scdrisoara .
Gaiu (Albac).
Gaiea (ScArisoara).
Gartkt (Scarisoara).
Gavozd (Albac).
G2el (Albac).
Gigoi (Scdrisoara)
Girganzd (Gura-Arzii).
Goangd (Scarioara).
Goberna (Albac).
Golonnoz (Scdrioara)
Gortalki (Scdrisoara).
Gortoi (Scdrisoara .
gebea (Scrisoara).
Giurcutul (Gura-Arzit)
Si urita (Scrisoara).
Sjuza (Scrisoara).
jurgiu (Albac), nume de bo-
tez.
Haidkt (Scrioara).
Haiduc (Scrisoara).
Halic (Scdrisoara).
Hand (ScArisoara).
Hi2 (Scdrisoara).
Hoi6j (Albac).
Hondrea (Albac).
Horoboa6i (Albac).
Homolete (Albac).
Hunti (Albac).
Hurtoi (Gura-Ardzii)
Hurtag (Albac).
www.digibuc.ro
51
Imbor (Gura-Ardzii)Nume de
bou frumos.
Ispote (Albac),
Impdratu (Scdrisoara).
Incurcat. (Scdrisoara).
Juganul (Albac).
K'irtac (Scdrisoara).
Latetu (Albac).
Leba (Albac).
Laterna (Scrisoara).
Libuz (Albac, Scrioara).
Lica (Scdrisoara).
Licrea (Scdrisoara).
Lisckt (Scdrisoara).
Lutina (Albac).
Manguli (Albac).
Mandralleikt (Albac).
Martou (Albac).
Mdgald (Scdrisoara).
Mgar (Albac).
Mdglut (Gura-Ardzii).
Melegas (Scrisoara).
Migos (Albac).
Mirca (Albac).
Mitrotul (Albac).
Mitigui (Albac).
Mit (Scdrioara).
Moidd (Scrisoara).
Murga (Gura-Ardzii).
Murie (Albac).
Natea (Albac).
Natul (Gura-Ardzii).
Ndrild (Scrisoara).
Noaptea (Albac).
Ogra (Albac).
Omul (Scdrisoara).
On6jul (Gura-Arzii).
Pndorul (Gura-Arzii).
Panganet (Albac).
Pantea (Scripara).
Papadea (Albac).
Pasula (Albac).
Patrimanti (Atbac).
52
PAgit (Scrioara).
Pepe lya (Albac, Scdrioara).
Perti (Albac).
Pitira (Scdrioara).
Plrtilig (Albac).
Plrtul (Albacl.
Pocote (Albac).
Pocul (Gura-Ardzii).
Porcut (Scarioara).
Puck (Albac).
Pu6u (Albac).
Pulu (Scarivara).
Pura (Sciirioara).
Re lya (Scdrioara).
Scirnaval (Albac).
Scoaba (Scarioara).
ScorO (Gura-Arzii).
Scripa (Albac).
Sfertya (Albac).
Sopor (Gura-Ardzii).
Sor (Scrioara).
Straitti (Scarioara).
Sufletul (Gura-Arzii).
Surel (Scrkoara).
Su2ecoc (Scrioara).
Sab (Scdrioara).
$oare6ele (Albac).
$ofan (Albac).
$otinj (Gura-Arzii).
$abuc (Scrioara).
Taga (Albac).
Talaie (Albac).
Tambor (Albac). Nurne i de cine. Zebote (Albac).
Tembotya (Albac).
Talecud (Albac).
Ticul (Gura-Ardrii),
Tifor (Albac).
Tiptiru (Albac).
www.digibuc.ro
TACHE PAPAHAGI
Tiz (Albac).
Tirfan (Albac).
Todo (Scdrioara).
Toje (Scdrioara).
To Ica (Gura-Arzii).
Tolya (Scarioara).
Tolyati (Albac).
Toma EScirioara).
Torele (Albac).
Tortiel
Tripulita (Scarioara).
Triput (Scarioara).
Tryaca (Albac).
Trocul (Gura-Arzii).
Tuluc (Scaripara).
Turc (Sciirioara).
Tutrnand (Albac).
Tuz (Albac).
Taca (Albac).
Tinadel (A lbac).
Tiga (Albac).
Toc (Gura-Arzii).
Tonc (Albac).
Tuputel (Scarivara).
Untura (Scarioara).
Urmya (Scrioara).
Utrya (Scrioara)
V2ul (Albac).
Visalom (Albac).
Vr 6ju (Scitrioara).
Virul (Gura-Ardzii).
Vup (Scdrioara).
Zebrya (Scrioara).
Zgaiba (Albac)
Zunta (Gura-Arzii).
2abra (Sarioara).
CERCETARI IN MUM] APUSENI 53

Texte
Ca de-ai6j pina 'n Brasu
Nu-i nime singur ca ev,
Ba mai este mfierla, zakt.
Nij mfierla nu-i singurea :
Cucu-i frate linga ea,
Ca. tot vine si o 'ntreabd:
Ce ti-i tie, mfierlA draga
0 foame, o seta,
0 ti-i dor de codrut verdet
Nu mfii-i dor de codrul verde,
dor de sotu mfieu,
Ca vide o haisdu
SI 'mpusca sotutul mfieu".
1921, Builum-sat Cosma Nicolae, 81.
II
Ai, sdracu mdirele,
batrin ca cifiele;
Apoi sraca mdireasa,
Ca-i tinitra ca 6reasa.
1921. BUium-sat leva Cosma, 68.

0 fost o fat la capre; apoi ea vrea sa. se 'nitrite, apoi din

capra sa faca zarna, apoi
Tit, vintd
Pin simbatil.
Apoi de simbt 'ncolea
La tine ptic.
La mine sic ;
La tine pic,
La mdireas. sic. Aceeasi.
Iv
Bifiele de mide fuge,
Rau dinapoi m'atunge.
D-mi si mdie, Doamile, bide
SA nu ma mai rog de 'lime,
Ca de ie m'am rugat
M'ocarlt s'apoi mfii-o dat. Aceeasi.

www.digibuc.ro
54 TACHE PAPAIIAGI

Apoi nunta la noi se fa6e asa: vifelii imbl din casii fri cas
cu plosed cu vin i cu prime prinse in umr i cind se bagd in
casd, in lontru, striga:
S'o 'nklinat mriirele tindr
$1 mriireasa tindrd,
V pofteste la un tipou f rumos,
Trupu lu Hristos,
Ca s bem i s ne veselim.
Dac'om putea om verii.
1921, Bui:jum-sat Nicolae Dand'ea, 45
VI
Haidat, tere, la califie,
Ca' la Mc nu v e
$i tie v va lua
P toare nu v'a luca:
Smnret multle ca jarba
$1 btitrifie ca mama.
1921. Buium-sat Sofia Viidan, 17.
VII
Din batrini s zie c 2idani o vrut s se gurd la Dum-
riedzdu sus. Apoi o mers o muiere impovdrat, de 2idan i o dzis
cd s'o trzriiaqui Dumriedzdu Detunata aeea, s'o aseze, s nu
mai gull atita dfealu mare. Apoi, la citva vreme, asa o Mont
Dumriedzdu c'a si trdzriit-o. Inainte o lost lemn si apoi Dumriedzitu
o fdcut-o numa cut de pleiatrd.
1921. Bu6um-sasa Vela $endrut.
VIII
Descintec de oimd (sau ujmd.).
oim, pi cure,
Int'un virv munt'e;
Cut/ea s vie,
Oima s rdmie
Urie cocos nu cintd
$i mit nu miaund
$1 cifie nu latr
$1 vacd nu rage.
$1 acolo
$'acolo rspleei,
$1 incd ij acolo.
1921. Builum-sasa Sofia Costea Aron, 77.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 55

ix
De sclintit
Cum se stringe sfinta lunj
Dup sfinta martj,
SA se stringd os la os,
Si villa la vinA,
$1 cantle la carrie,
Si singe la singe
51 mAduh la mAduli.
Cum se stringe sfinta marti
pupa sfinta mjercurj,
SA se stringA os la os,
51 villa la vin,
$1 carne la carne,
Sf singe la singe,
SI mAduli la miiduhii.
Cum se stringe sfinta mjercurj
Dup sfinta ioj, . . .
Aceeasi.
X

Din visrit
De-o i venit eel de vint,
Potca neagra de noud felurj,
De noudzeej i noud felurj
De-o si aruncate de brbat
S-j pleiee Narsele;
De-o si aruncate de rnujere
SA-i Wee titele;
De-o si aruncate de fat
SA-j pleiee cositele.
S esj din . . .
S te du'ej In reunt pustij,
Urie om nu lticueste,
$1 pasrea nu ejurlicd
S cocos nu cintA.
Acolo staj
5'acolo lficuestil

ContinuI in felul acesta pin5, ce arnintete de toate zilele

www.digibuc.ro
55 TACHE PAPAHAG1

Ej din . . . 1

Sd rmie . . .
Curatd,
Luminat,
Ca de la Dun-meaty sfintu
1921. Budjum-pojenj Lina a li Iancu a li Stilpu, 40.
X1

De selintit
Md luaj pd cale,
Pd cdrare,
Pin' la mi pod de aramd:
Tre'e-md, sfinte Petre I
Nu te po6j tree,
Nu te po6 petrete
114j-am sclinit o mind (o un pi6jor)
Md.dund la mdduhd,
inkfeeturd la inkfeeturd,
Vind la via..
Aa sd-mj trvacd de jute
Cum am dzis de jute.

XII
Colo 'n ios, la Sesurele
lidsrird cloud stele
Ba-s do surarj a mele.
Una ride, una plinge.
Cea e plinge florj tipa.
Cca 6e ride culega.
De 6e plingj, soruta ma
Cum n'oj plinge, sorb. dragd.
C'am avut o grddinitd
,51 n'am frat sd. mj-o 'ngrdcascd,
Ni6 surorj s mj-o plivascd;
Ni6j, n'am frat, ni6 n'am surorj
Ginde*tj cd-s picat' din nod ;
Ni6j n'am mama', nij n'am tale:
Gfndetj cd-s fticut' de pjatrd.
1.121. Seciltura Maria Bota, 45
I Se pronuntl numele eau fiinta areia se descintI.

www.digibuc.ro
 vn

www.digibuc.ro
J. Port femeiese din Glureni 1. Moatg. de pe
(Valea-Ampoitilui). mergind eIaie spre Vidra-de-sus.
CERCETARI EV MUNTII APUSENI 57

Frunzd verdfe de setcarii,

Minios badea de-asar
C n'am esit citi n'am putut:
M'o pus maica Ja 6ernut
Si mi-a dat o sit deasd
Sa nu po6 esi din cas.
S'am fAcut cum am putut,
luat una mai rard
S'am esit la badea-afar.
CInd fusei s-rni stimpar doru
MA strig s'aprind cuptoriu;
Clad fusei la srutat
MA striga la frmintat.
1921. Secatura Lina Roman, 22

XIV
A Iancului
Vine lancu de la munt'e
Cu trei mii si seapte sute,
Tot catatie. nu rgut'e,
51 feiori de ;.ei de frunte.
Sade Iancu la fintInd
Cu pusca plind a mina.
Nu stiu plin o e goal
Fug Unguri de s'omoar..
lancu pusc printre braz,
Fug Unguri fa-rd. nddragi ;
lancu pusc pin muzua
Fug Unguri Ural papui.1;
Iancu pusc si scInteie,
Fug Unguii fard h'ink'ee.
Pe dealu Feleagului
MArg carle Iancului:
Boi-s cu coarrie de ..'eard,
Om ca lancu nu-i In Tar:i;
Boi-s cu coartie d'e
Om ca Iancu nu-i In lume.
lancule, Mdria-ta,
Lasd Turda, n'o prda,
Cd-ti dau bani cu ferdela

www.digibuc.ro
58 TACHE PAPARAGI

galbeni cu merta,
Numai Turda n'o prdda.
Da eij 'n Turda m'oi bAga
Turda n'oi sprma.
Numa Domia oi tipa,
Ca dQamiiile i warae
SA' tipe munusile
s, tasd pinzile,
Pecum tds Ruminae
Aceeasi.
XV
Ma9iaran crescut in jarbd,
Tree badea, nu md 'ntreabd,
Gindesti cd, nu i-am fost dragd?,
neagra,
dat de mni-esti dragd?
Nu Vain dat, bade, nimincd,
Ce t'arn fost dragd de mdicii.
Pentru dumi-tale
Coborii din deal in vale
sdrii valea 'nctiltat,
Nij un pic nu m'am udat,
Num' o tird laun pleiejor,
C'am grilbsit fo' dor.
Dorul mei,A e numa dor,
Nu-I pot spune tuturor.
Las' cd-1 stie oareeine
Care-I trage ca si mine,
C tot dPint'un loc ne
1931. Albac loan Todea, 62

XVI
Vjun muncd si-1 ja dra6
Pe bddiutu multe-mi
L-as jubi si nu-mi prea plaee,
CA-i musteata 'nteptitQare
Ca urzica din rdzore.
Nu te tinea, lele, tare,
Nu eVj mindr, numal pare.
Nu gindi, mindrd., cd-mi pla6,

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 59

C numa niicaz imi fai;

C 'n zadar, mindrA, gindeti,
Mdie nu-mi mai trebue0i.
DacA nu Vain trebuit,
Pentru e m'ai (:eluit?
Frunzii, verde semenic,
Cyatd-t, mindrd, alt voinic
C cu mifie n'ai nimfilc.
Cd cu avut,
Credfinta nu u-ai ttnut.
La credfinta muereascd
Dracu s sal b9izuiascii,
Cd muierea cind sd 2urd
DA-i cu palma peste gurA,
SA curd singe 'nkregat,
SA-si cunoascd pe brbat;
mai sua 'o mai intoari:e
Pind o despoi de floaC:e,
Si de easele din gurei,
C nu-i orn, fdditurd.
Acela0.

XVII
Cifie vrine pe dos in 2os?
Mriicu ela frumos
Cu clopu cela flocos,
Si cu cizme-abrudddesti.
SA bagai n Casa; la Mode 0i.
Modea Pdtru
Da-s'ar mamii dracului,
FA.cut-ai vasele cumnatului?
CA-t dau un pumn
De-t merge fum;
'T day o palm
Nu cot cd etj cu ndframd".
Mdicu trasd clopu p Wig
sd lud in 2os cdta- popk,j.
Cind fu la Tisadi
SA fticu 11Ifticu pogan;
Clad fu la Solomon
S fAcu Mdicu cocon.
Sd bAgd la popa in casd

www.digibuc.ro
60 T 40HE PAPAHAGI

Si s pusses dup masii :

(4No, parinte, s m cununi cu pdsteare.-
Popa s 'mbSia i nu prea tare:
Locomia pntru piisteare.
lj cununard dusiird acas.
Miculae Pircleta
Be lea lavita
Ca s (re mincare la uspt;
Fi Ninon, cukn tiircat,
Thia un pomnol de vatr.
Mincar
Si sa" osptarti
Si s culcard.
Dirnineata s scular:
Bind, fat. plcutd,
Haida tu de Ind srtita.
Bucuros tle-a sdruta,
Da-i flrnind gura mea.
Invatii-te cu a rdbda,
Nurna pir-a tie dcda;
Ce uite C:e clop flocos port
Si rbd form de m 'ncord.
Da om vinde leeptariu
Si orn lua cu patrariu,
Sd mai mincitim odatd,
CUM mincai la Vleni, fat.
1021. Scdrieara-de-sus Seorse Paca, 30.

Wide*, m deare capu:

Du-te a0.erne patu;
Si m deare capu rdu
Dar mi-aterne patul Wm.
Ba eu nu, e t'arn tot spus
Ca mindrele te pun sus.
Spusu-ti-am lua-te-ar dracu
Mindrele t'or pune capu.
Cind grita rnaica de tind,
Pe V lean tinea lurnind;
Si cind fu la mfijaz-noapte,
V". lean trgea de rnQarte;
Cind rdvdrsa zorile,

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 61

Il cintau surorile.
CintA cucu dintr'un spin,
Pe V lean lurnin tin;
Cintd cucu dintr'un fag,
Pe VA lean clopote trag;
CintA cucu dinteun nuc,
Pe V lean la greapA-1 duc.
1921. Scrisoara-de-sus (Rozdresti)POruse Rafila, 24

XIX
Fleare albA-galbnd,
Dorul tau m leagn.
Nu grAbi la mritat
Ca floarea la scuturat:
Flarea mai Inflore-odatd,
Dar tu n'ai sA mai fii fatd;
Floarea are-a mai 'nfluri,
Dar tu fatA nu-i mai fi.
Aceeasi.
XX
Adu, DQamne, vara iute,
SA m gur si eu la munte,
S'aud fagi valin
$i mindra 'n frunza zicin;
Ea s zic, eu sA cfnt,
SA ne treacd de urit.
Aceeasi.
XXI
Citu-i lumea si tam
Nu-s fe6ori ca la Girda:
Horitori si butori
La twat cri2ma detori;
$i la mine si la tine,
C duar nu stie nime.
Eu trudesc s m pltesc
Mai tare m detoresc.
Aceeasi.

www.digibuc.ro
62 TACHE PAPAHAG1

XXII
0 venit vorb inteo seard cd. Unguri o esit pin la Petreasa
veni vorba c la neapte pk'ic la noi, ca ne omuard prin cas,
si mama o fost s bake pleit in cuptori si muaa o dzis c ea
nu fuge de Unguri. Da mama o dzis ca ea nu ede s bage pleit
in cuptori, cd vin Unguri si ne omeard. N'avea haznd de pita
aia. Am fugit pe dosul esta 'n sus, Dosu-FerieluM, pin pdure.
Ne-am asezat acolo si o vinit pe un drum un gornic de-a iera-
riului i o dat de noi acolo:
Cine esti?
Marna o dzis: Eu sunt, Mo.uaia',
$i copilul 1-ai gasit ai6i?
$i, da,
D'apoi, unde-i copilul?
ai6!
Ai, dragu bajuluj, s-ti dee ba6u vin-ars.
Avea o palasa cu vin-ars cit o mat de plug. Mi-o dat vin-
ars si am but Mai bea..."
Dede i mamii vin-ars. Mama dzise c nu bea.
No, mereti dracului acasd si v. culcatiu.
Dac ni-am culcat, dimineata a vinit acas si ai aflat pita
scuasd din cuptor, gata coapt, i n'o fost nimfric.
Atun6ea bdtaia dela Fintinele s'o gtat i o vinit i tata-
meu de-acolo, dela btaie, noaptea, i o intrat pe usa ash si
o strigat pe mine:
Sin-Iuane, scoald-te !
Da ine-i?
Eg sint, tatal-tdu.
D'apoi acuma trebue?
Da nu-mi treab alt, numa mfriere.
Pad nu-t trebue?
Nu-mi trebue. No, vind la tata.
$i m'am dus pe bratele lui si 1-am srutat. El m'o srutat
da plingin:
Bine, dragu tatii, da tu plingi. Da eu am plins mai amar
de cum ai plins tu.
Apoi atun6i btaia s'o gittat.
1922. Gura-Ardzii Simt-Ion Nicula, 79.
XXIII
Casa lui Horia e p dealul Ferietului acolo acum nu mai
este nimfric, numa o grdind cu flori mirositoare, alta nu mai

www.digibuc.ro
CERGETARI IN 3IUN7'II APUSENI 63

este acolo nimic. Usa cdsii o fost tliate litere de mina lui, apoi
usa s'o dus la Bucuresti pind in bittaie 1, cam la 120 de ani dupd
moartea lui Horia.
Oameni aeeia care 1-o prins p Horia il-o trimes la Zlagna
o fost de-aieea, din Gura-Ardzii, de pe dealul Mdtesestilor. 0 cd-
pdtat o porunc ca vor cdpiita o platd bung de 1-or putea prinde.
Si 1-o prins noaptea In coliba lui, iarna. Din Zlagna, dupd. de 1-o
primit pe el, le-o venit o poruncd s s ducd la Zlagna oameni
deia care 1-o prins p Horia; i s'or dus acolo i or cdpdtat fies-
tecare cite o eiubicd de galbeni si o venit cu bani i o cumpdrat
grit); si o meinat griul si 1-or dus acasit i or fdcut pitd. Si o
fern* bdtrind o scos din cuptori un cocil i 1-o rupt In doa s
sA. rdeeascd. $i dupd. e 1-o rupt in (load o gdsit in coca un dobr
de singe inleegat si o dzis cdtrd irezi : No, vai de voi ! Ce ati
Dicut voi? Ati vIndut pe Horia i iacd-t, sing,ele esta j singe ne-
vinovat si acuma voi vreti s mincati singele Horii. Niee voi,
niee copii vosti nu v'iti fi gazde, numai sdrantoei care umbld din
Casa' fn casii sd cumpere o bucatii de mdmiiligd. aa viti fi In
veei pentru ttdeauna"2.
1922. Gurl-Ardzii Acelasi.
XXIV
Horia o fost cu pdru mare, negru si fata obrazului tot nea-t
grd. Acurna ea nu 1-am vdzut, fdral am auzit dela bdtrini care
o fost inaintea mea. 0 fost negridios si orn mare de ease. Era fn al
si gros, olei negri, barba neagrd si mare.
1922. Gura-Ardzii Aceeasi.
XXV
Chid am fost de treizdei de ai IAN]. I aveam impletfit, cu o Jelled
numa la o urelee, d'e-a dreapta, aij. Kfica era lung, mai gios
d/ela Ma% Mgurefii numa avea doati da noi numa una.
1922. Albac (Pdriul Baleetilor) Pavan Durnfiitru Trit, 88.
XXVI
Ea in Rusia, tumna In Galitia si la Ivangorod am viizut ba-
trini care sta acasd, care nu s'or dus la armat, cu paru mare
si cu barbd mare. Cind fie-a vzut p noi tunzindu-fie apoi fii-o
spus cd de de fie tundfem? Batrini tipaa pru asa p spatfe,

1 Inainte de 1914.
Vezi si relatarea din Rubin Patitia, Tara Topilor, Oristie, 1912.
pag. 141 i urm., precum si pag. 161.

www.digibuc.ro
64 TAGHE PAPAIIAGI

indrtipt, numa cu o singurd implettitd. purtaii paru

lung, cu kfica impletfitA. Care sint batrini i amu ar pdru lung.
Tat a.EL o fost i la nob in tam nQastrd, numa c purta Mat
pe o urekte.
1922. Albae (Dealul Sohodol) Toka Ispas, 33.
XXVII
Deseintec de navise A
Navlsca albd,
Navise, neagrd,
Navlscd galbrd
Naviscd porumbd
NavIscd brazd,
Naviscd, de peatrd
NaviscA de ceastd,
NavlscA de baltd.
1022. Scdrioara-de-josRusanda Ivan Urseaia, 80.
XXVIII
D e erpe
serpe alb,
Serpe negru,
Serpe galbdr,
Serpe sur,
serpe vinat
Serpe de apA,
Serpe de baltd,
serpe de coastA,
Te tai cu cuvintu rnfien
Si cu a lui Dumfiezdu,
SA te seee,
SA' te usee,
SA destimfle,
SA se desgimfe.
1923. Scdrivara-de-jos Aceeai
XXIX
A potleei
Potca. verde,
Potcd, galbdrd,

www.digibuc.ro
 PL. vm

www.digibuc.ro
I. Nevasta Maria Sirbu, nriseuta Drain, 2. Tip i port din Mogo: ferneia
din Tomnatee, en copilul ei Salvina Biler;an din grupol
in Iea.2.,Kn Miele
CERCETARI IN MUNTII APUSENI 65

Potc surd,
Potca neagra,
Pota, vfnata,
De-ai tipat in peri de pore
In peri de porc tfe du;
De-ai hli tipata fn floae de cine,
in floae de cine tie du;
De-aj h/i tipata In Nate de gaina,
In floa6e de gainit Ve du;
De-ai hli tfpat fn \Tint,
In \Tint tte du;
De-ai tipat in boare,
in Ware t/e du;
De-ai hi ipata de vacluv grasa,
De fate', frumoasa;
De-ai hli tipat de duh necurat,
in duh necurat tte du.
Ca de nu te-ai duC'e
Cu foarfeele te-oi tdia,
Cu matura te-oi matura
Si 'n Marea Rosie te-oi tipa.
1922. Scdrisoara-de-jos Aceeasi.

XXX
De poCitur
S'o luat p cale, pa' curare,
S'o tilnit cu Sinta Maria mare,
S'o slobozit pa o scard de ftur
Cfntinu-sa,
Vitinu-sa.
Ce te
Ce te vajeti?
Ca mi s'o pus paitura in brinca.
S nu te plingi,
S nu te cfnti?,
Ca putere t'oi da
Si durerea Voi lua,
In munti o-i tipa,
Unde nu cintd cocosu
Si oil nu 'Aura,

56509

www.digibuc.ro
66 TACHE PAPAHAGI

$i pastiri nu cfnt;
In munti pustii
$i 'n codri sdlbatiti.
1922. Scrisoara-de-jos Aceeasi.

XXXI
M tot miiir de codru ver de
De Ce toamna vestedzdste,
Primdivara infrundzdste;
Ca eu dacti beitrifiesc
Nu pain s, mai 'ntifieresc.
1922. Scrisoara-de-jos Aceeasi.
XXXII
Dacd te ved'e lupul arint'e dimineata, atunCea rgusesti;
fr numa coa' s-t tii pdrul crestetul capului i atunCea
nu rdgusesti.
1924. Scdrisoara-de-sus

GLOSAR
a, la: ai venit a oi sd cum- altd-oar, cf. oard.
peri ; se duce a piaiogi si-i amdiadzAdzi: a prinzi: sd am-
mincd" (Albac). diadzdzim" (Albac).
abruddfiesc xvn, din Abrud. apdra, a feri: apard Dumfie-
dcari, oricare (Scrisoara) ; cu dzde (Scdrisoara-de-sus).
toate cd: cari cd a zis" (Bul- arintfe mu, inainte.
zesti, Tomnatec). Cf. alina. aspdrea, a speria: s'o aspriatn
adca, de geaba, in zadar: a- (Tomnatec).
deca graiesti" (Tomnatec); astard, de seard.
deca te duCi" sau ai viit dud, aici (Bulzesti). Se aude foarte
de-adeca" (Vidra-de-sus). rar.
agest, deschis vederei i frumos: auade, aici. Forma curentd.
aloe agest (Albac, Liizesti).
alina (a sa), a se apza pc ceva barie, fintind cu apd stdtdtoare
in sus, pe arbori, pe casd, etc.: $i plind de mtasa broagelor ;
sd alifie indeva 'n sus, c'apoi mocirld (Mgura).Accentuat pe I.
pufiem brinca pe ei [pe pui]" biera xxx, a zbiera.
(Bulzesti) ; a $e a$eza, a se bindurd (cu accentul pe i), ve$-
Mt omu coa' sa s'alifie mint parasit (Gura-Ardzii).
acari unde"(Sarisoara-de-jos). bombeoz, pl. bomboazd, bomboane

Cf. T. Papahag, Din folktioral romantic ;Rti col latin, 129-130.

www.digibuc.ro
CERCETARI IN MUNTII APUSEN I 67

(Valea Ampoiului). Forma am Dumfiedzkr" (Scarkoara, L-

auzit-o si in Bretea-Streiului pu).
(Haniedoara). cut VIII: cut de pleiatra, bucati.
brined xxx, mind.
budium, bustean, buturugd (Bu- 6eaptd, impletiturd de afd ce se
cium-cerb). pune pe cap (Ighiu).
buholt, vifor (Albac). delnic, liber, fard nici o povard:
bui, a cobori:'bui la vale" (Hal- cal 6elnic = cal care nu duce
mdgel). Urmarind forma si in nici o povard; mei ca elnic"
Bulzesti,mi s'a rdspuns numa mergi liber, fara nici o greu-
la Vata s dze bui la deal tate; uite omu cela, me' delnic,
o bui la vale; Motii dzic c n'are nimfric in spate" (Bul-
amu ma, goi a munte". ze,ti, Tomnatec). Et. sl. eli-
butte, butoi: but'e de yin (Nea- nik'b.
gra, Vidra-de-sus). devca xv, corvus monedula".
elui XVI, a insela.
calut,, cdrare (Scarkoara-de- copil, bdiat (Scarkoara)
sus). Et. ung. cseld.
canta, iapd (Scarkoard). Intre- 6iopor, pl. 6iopeara., o parte din
buinlat ca porecld de familie. Et. turmd, din cireadii: 6jopor dte
ung. kanca. \Tate" (Bulzeti).
catvira, neveistuicd (Cimpeni). 6joz, pazitor (Scarkoara). Et.
call, a fura, a terpeli : mfn l-o ung. cssz.
alit in noaptea asta" (Bul- 6ir, scrobeald facuta din Mind
zeti). de griu fiactd (Albac).
cinta (a sa), a plinge, a jell (Bu- 6iubicd xxm, vas mic de lemn.
cium-*asa). 6iucuti, a paste, a minca: ca-
cktig, grije, pazd, ingrijire: dau prele sau oile 6jucutesc virful
oile in cktig. de plante" (Gura-Arbizei).
cktiga, a ingriji, a pdzi: 6iup, putind lind sau larbd (Scd-
tig de vite". La unele crin- rkoara).
guri" sensul curent e necu- ciurlica x, a ciripi. Et. bulg. au-
noscut. rulikam.
clacan, cosas (Gura-Ardzii).
creeri (Bulzeti). dascarit, invatatoare (Bulze,ti).
coca xxur, pinipard de cuptor. dec (m dec), ma duc (Bucium-sat
cotret, cotet de gdini (Scdri- Albac).
oara). deicu (Ind deicu), se aude numai la
ciii 1 strigdt pentru a speria indic. pres. pers. 14 sing. (Bul-
i alunga gamite (Albac). zeVi, Tornnatec).
* cure: numai la per fectul com- desfatat, cleschis si incintator:
mis : o curs, a alergat. aloc desfatat (Bucium-mun-
custa, a finea in vieald s-lcuste tari).

www.digibuc.ro
68 TACHE PAPAHAGI

desgimfa XXVIII, a desumfla. Winkfeu, xiv, trasur. Et. ung,

destimfla xxvm, a desumfla. hintO.
dole, versant de munte in forma (h)oar, gina: noi nu umblm
de vale (Tomnatec). Et. sl. dolL. cu hori (BulzWi); cumptir
doscd, scindura (Abrud). cucuruz pentru hoar" (Zlatna).
dovlete, pl. dovleti, dovleac (Bul- hudd, gaurti: numai in expre-
ze.,ti); am auzit-o $i in Brelea- siunea hud, (Pe nuntd o hud
Stretului. la mfdreas" (Bulze0.i).
dric, mijloc, toi: in dricu zilei"
(Abrud-sat). erar xxii, Stat.
drulu, lemn intortochiat i nodu- indfe i ie, unde (Bulzeti).
ros (Scdrioara). irez xxin, descendent, urmaf.
izvuc, izvoram (Neagra).
faC'e, a zice (Vidra-de-mijloc).
factura xvi, diavol. indlui, a porni (TrImpoiele,
feiga, fuga: vet tt feiga" (Bu- Sohodol).
cium-sat, Vidra-de-sus). indrmflic, rau,
flird i flur, fluer (Bulzeti, (wine indrmelic (Iarba-rea).
Tomnatec). Inlesni, a iefteni: marhle s'o
Inlesnit".
gavozd, cuiul de potcoavti sau sb., adunat, strins (in le-
coroana lui (Albac). gatura cu stringerea urzelei pe
gdi, mullime de fiare salbatice sul) (Bucium-sat).
(Scrivara).
glbiniii (la fat.,), gtilbui (Se- loagar, revolulie (cea din 1848)
ctura). (Scdrioara).
golomz, ceva care e infamrat, loc : ade loc, imediat, indata.
strins; mototol (Scdrioara). lume, pamint, farine, holde: lu-
Go(a)ta, nwne cu care mamele mea- goal, nu s'o fcut nim-
sperie pe copii ca sa inceteze hic ; Un Mot o spus cd la
de a mai plinge: ta6 c yfire SIrsia o ploat, c lumea tt
Go(a)ta" (Scripara). e bund" ; vdzduh, atmosfera,
grelu(u), greenq (Bulzeti). vrenie: Aj gindfi c ploaie la
guri, a sui, a urca. noapte, ca, uille, lumea e
guri, urm. blind nori" ; ...vezi, lu-
sebe. cal slab, mirfoaga (Scri- mea- blindd, nu &Jura' nidi
oara). Et. ung. gebe. un vint, fi cald sara ui-s
nori" (BulzWi, Dealul Dane-
haiduc, politist (Scdrioara). tilor).
haisu I, pu.Fm.
h'erfieu, invetisul carufei facut mazre alb, fasole (Tomnatec,
din lipideu" de cinep. Bulze5ti).

www.digibuc.ro
 CERCET AEI IN MUNTII APUSENI 69

mzine, mazeire (Magura). olintari, orientati (ortodoxi) (Bul-

m Agnr, mdgurd (Scarisoara). zesti).
mietQare, pl. mdietori, $urei pen- oimd yin, buba, abces.
tru vile (Scdrisoara).
mieturd, $arei de paie (Bulzesti, palasc XXII, ploscei. Et. ung. pa-
Tomnatec). laszk.
mrsind, tren (Maigura). priste, paji$te (Tomnatec).
mereu, incnt: umbl menu (Sal.- pasl., fasole (Mgura).
risoara). pasasir, pasager (Ampoiul).
mieuna vm, a miorldi. pazitUrd, mincare de mazine"
mirli (a s), termenul obiinuit (Mgura).
pen tru impreunarea oilor. pntru, din causa : pntru setet"
mit vm, pisicd. (Tomnatec).
idromel, un fel de limo- paradei, pettlgele ro$ii (Tomna-
nada (Bulzesti, Vidre). tec, Bulzesti).
incase xxn, &Mind $i bunicd. pstQare xvii, servitoare.
(Bulzesti). ptur, pl. paturi, foaie de pla-
monitie, decoratie (Albac). cinta (Bulzesti).
beitrin $i bunic (Bulzesti). pepingine, pecingine, spuzitura.
mule-e, moale: Ha. muMee pfrei (a sa), impreunarea caprelor
(Albac)). pirtilig, orn geigauf (Albac).
muMela (a s), a (se) coace: rne- poarcd, scroafei (Albac).
resoarele se muleelQaza" (MA- pogee, colac de nuntd, cu dese-
gura). nuri deasupra $i uns cu oua
murza, ape' indulcild cu zahr (Carpinis).
(Bulzesti). pogn xvi,mare i puternic:epo-
mutaturd, $urii de yard la munte gana esti, dQamn !" (Mununti).
(Scalrisoara). policr, porecl (Vidra-de-jos).
muzc XIV, brdet. pomnol xvn, darab", bucatei.
porumb,-d xxvii, surin".
nevstuicei (Sc risoara). postii, pistdi (Mgura).
ncrca (a s.), a (se) murddri: predanie, tradifie (Tomnatec).
m ncrc dle Vind." (Albac). prima v, planktic6." (pan ghee.
ncolea III, incolo.
ncorda (a sa) xvu, a (se) incloi, rguiit., rscoald (Gura-A
a (se) ghemui. raplit, reparat : aiserical rp-
noatra, urzeald netesutei dar lita (Tomnatec).
aranjat in rzboi (Bucium-sat). ra.tali, a fugeiri (Bucium-poieni).
fievedit, neivdit (Bucium-sat). rodle, negurei care stricei semein-
turile $i fructele (Scrisoara).
Qard : de alt-oarii", de alta data
(Albac). srfintoc xxm, srac prpdit.
okli de galind, btturi la dege- scorus. arbore semnind cu calinul
tele picioarelor (Scitrisoara). (Gura-Ardzei).

www.digibuc.ro
70 TACHE PAPAHAGI

socald, un fel de cicric (Bucium- tSe, clepanaturd cu ajutorul ci-

sat). cricului.
sor, soric (Scdriwara). tdrni, oameni dela ses, dela fard
spdrma my, a sfarima. (Ampoiul, Abrud)
staur, staul (Sciirioara). tipoe, v, colac, pine de nuntd.
strezi, a trezi; a apuca: aa ting54, copil zburdalnic de 16-17
ne-am strezit din biitrinj (A- ani (Ighiu).
brud, Scdripara). tuputel, derivat din vb. a topai
saiteare, bdtul cu care se subtia- (Scdrioara).
zd foile de placinta (Bulzeti). imd, cf. 'pima.
suri, a sui, a urca: e dedat a suri urla, a cobori. Cf. pag. 40.
i a cobori ; suri pe cal ; nu urm nurma caprei" = ,,fdtd.-
surim" tearea caprel" (Bulzeti).
sur4, urcus (Bulzeti).
cirtavet, castravete (Scarioara). loc gol nesemdnat intr'o
patr, plimbare, caleitorie (Vi- grddind (Tomnatec).
dre). vdi, a vedea (Bulze.,ti).
vrrneZe vrmeZea Clunluj
traficd", debit (Albac). comitatul Clujului (Certeja).
tdrcat xvir, pestrif. vdtrit, loc unde nu e prite
tirsd, loc acoperit cu arbustimici; ca in curte" ; intins, ldfit pe
incilciturd de arbusti mdrunti vatrd (Tomnatec).
(Tomnatec). Et. sl. trmca. vifel v, colacer de nuntd.
tortiel, buruiana (Gura-Ardzii). vindroc: Moti merg vindrai
troacd, jgheab in care se da por- la tard", Molii merg incarcati
cilor de mincare (Tomnatec). pe spate [cu cercuri, ciubere,
cdpistere mica (Tomnatec). etc..] la lard (Scaripara). Et.
tucd, strigatul cu care sint che- ung. vndor.
mate gainile: tucd ! tucd ! vorovi, a vorbi (Bu1ze0).
Hui la vale, Pascule, c'o tu-
nat o anevoe vinatd 1 'n sat vuii, a furnica, a roi: geameni
la noi i nu mincd numa tucii vtaesc pe dealurj (Bulzeti).
de gdind friptd i virvu lapte- yieard; apd limpede ca yieara
lui !" (Vidra-de-mijloc, 1924. (Vultori). Intrebind ce insem-
Rahfila Heler). Et. ung. tyUk. neaza ,ca yioara", beitrina de
tulnic, trimbita facutel din lemn la care am auzit cuvintul n'a
de cires, lunga de 2,80 pind la qtiut sd-mi dea nici o ldmurire.
3,10 m. Fdrd a putea fi explicata de cei
tuna, a veni, a sosi (cf. tucd). ce o intrebuinteazd, forma cir-
tuturez, un fel de tulnic, bucium cula si in aromind in expre-
(Scrivara). siunea apii yieard".
1 Prin ,,nevoe vin6tit" se ntelege Bulzesteanul, care umblI intbrg-
cat In haine negre. E o striglturt, a Motilor la adresa Balzestenilor.

www.digibuc.ro
 CERCETARI IN MUNTII APU SEN I 71

zed& pin (pinus picea). zgruntari (de platra), piatra

zark lapte beaut (Bulzesti). Forma runtei (Neagra).
am inregistrat-o fi in Bretea-
Streiului 2eb, buzunar (Albac).
zdramt, zdreanfd (Sce.risoara). 2ingr, gingq (Bulzesti).
zdravtii, a strnuta (Abrud).

Musick POPULARA.

Tarinele ce urmeaze: sint generale fn Tara Motilor. Ele con-

stitue aproape unicele arii instrumentale la petrecerile ca si la
dansurile lor. Sint cintate de obicei din clarinete fnsotite de viori
sau de contrabas. Toate aceste patru arii le-am cules dela Traian
Marita (18 ani) din Poiana-Sohodolului fn 1922, cfntate din fluer.
Tarina BdeOlor
INIMillIER11111ltl-=1.,_WIN .1111MIll 11=111
WAIMIWIIIPI11/1=.JINIMIMMI=1....-71 ..._-;r111=1=f11:11
111111MUMNIMP7MIANIrs0=111EVAINOMMININMACM14111=1,-

.011=mw,111111--11
MEW, INM.M.iMMM1111.:..7...=1 = 771
fAsMMIMIMIMF=1111M1v..MINIM=1Mii=MIMMIMIMMIMMIIII11=,--101
CAINNEMnnlriaMNIMINIli=11=,=1MMWMINlr=VMW.MMNIIMRM=Mr..

.111U11
MITIMILM= Moommilb=.7.^...11%
IKIaMIMINIMCM47E; .1.1.4.E.aw-.ms...wrJas.rmin..;-_1,
Am....m.vmaimammi

Tanina Mofilor

Mra...~10.1111= M1.1_71.M.MOINIMM"
1/4111Mi.MBAWFACJI=1M=EMIMMIIIMOMIM=1141=-M.1111.C.B ."IMMI
1.Eir
14.14//7YlIWIIMIMMEIM1=MIIMIMYMMMINIMMMINEW,MINM1{--MIMI=S111=
w. ,..........IMIIMIYLIO
`......_.
7,0/MI

Lt
M11=1==taMMMORMINNNU1111Mr.MI=1
MI NMI
AANNIM7rJa711WINN,M171111111=11111VIM1
.211MANNiMMIMIMI=IMANNIMMIIMIJIM11,1=,MIMMINNItAIIIMI=M1=01=1MMOM
M.V.IIMIIMINIM11= 17 WANIMINININIM,=IN
"MEN

ors damma.mal um.rINE...1..rur-aaMIICAPIILMINIIIMIIMIIMOIANAM.IIIMMI11:1

---s
-.1111111...
Wanli-J=1.1=WJNIMOMIMINYUIMMIMIU.AMEMIL=WIIIMI.M.M.MIIMaNalfG=1.
141111MILSIMMINMAMWMIC.W.M.W.M1-/IMMIIMIIIMMI=IrAYM.O.704BOVC.FIEIMMIS-

www.digibuc.ro
 72 TACHE PAPABAG1

ranina Abr udenilor

l.
fEW,411MNMOMEMMOMMIM... =MIN MNIVII.IsrOIN=INNMMII...
.il.,21,/MMIUIMIMIMMIMI=IIINMIMMMPIWJMS.1INMJNIRNIMIIIMIIMJIMIMINJ
a& mmaiww.....enimmumwarnmv..wimmurlamu^a orAssa. NINNINIMMYCN=Im

=IL 01
111.: MP. :. =NH..
IMIN,AMM,a1611111,1WMIIIIMIN.-
Mao! .01111MINIIIYMOIMMINIIIMMINNIIIMIM
wiNionaMIIMIIIMIMMIN=MNIMINIMI=MINVIIIMIIIMI......,._
L.ANIWARNIMI011111,WJEMIMMINIWAMM11111.7.--MIMIMMMIIMMIMr-AMPIMIIMIIIICI
MO!

Mint IVALLz ,..... ....7. NIMIMIMMUNIMMalli IMINIMMINEIN

- mwallew...
I- 1WILJNINIMMINI. . ...., NM .anIMIMEMIN
IMIE.=1MB ACIIIMINIMINIar ICIERNWrILUILIMMINII.N7
IIIINIMINOPME-710YECIIMINIM!".MMIVAIIIM11
twAMMIIMIriarAIRMNIMINUMIMINEVPjlEIN=.MMIMICAN1 11011MM

a.eimm;.=. _...- -...,

.MaMILINIUMQ.'=_.1=1=11=11=1..--,,-MIMI
:
MIEJO71=011.1111MIMMIIMMINMIralliaNIMMIMIMMIr7MMBMIIIMIWIMIIMMM...10r
MMIINlilfP
fa UalP7MirrIIRMIMMiltIMITAYMMI=74M71MMMIMMIAMIMMraMGAnallrAlliMINIIMIMIMIMINNIM
MOM -11U-NINUMRINIIMIN -
Wife
:=111. I NOUN OEM
1I1=IMM
"'VI= -. WIMII
mnIMEM1=flw..!1,-NIMIIM
=III% I IIMINIMMIN
wo ..-11
MIMINIMI
,11MOW7IBMIINIMINOMMZIMMIMMENM.MCM

A Iancului

Me it; .MITWO5IMIONW MI I I I II. '''''J N I= I MIIMINIIN Ola-71M 1 MINMEN17.11_MIE =1,....11=1119111

MUEMMIIMIMI1111411111=131MIWIMIMMAINNI=MIIIMI
If NEW s_WINIWAISEINIMMIIMIMIWWWINOMMUZIMENIMOd MOM IIIM =Ma .1711
KW IIKCJIMI1= JUWIMIYNNIC.All -NEW WIYAINIMINIIr
lb-rNIMINNI
IIMIEMMMIIMIIMP
%...,

WWIINUOAMIWAMMINNEMINff 110MINUMIN
IMMIra011101M1WMINNIWILMINEMair-JORMIM11.111 MIMINEC/1
L: ...WM N71r7ail SMNIIIMMIMr=12 8=151 11MMr
MIME I MIMIC

Tache RAPAHAGI

www.digibuc.ro
 Capul.5001ul9'a_. 6
calineasa
1426 1432
D.SK 0.Coch
Birdieoora 0.Frinturilor
--a p__, - -VriVirlulul
r. iri; *Ica-
51000illi ",D.Cliteltor A
A
IS'

PlaiuL/
..
1417.' .... __ - -1065

A
1367
7489 .. -.....
A A
i ,..- )347
.
aStinei .11"
. .r Vci Pletroaso
642
; 16)
TARA MOTILOR
Va4
A 4426 1441 .....A.,4324
.- -- 1378 (Cicero Scara: 1/150.000
6
1p- 4. -4499,
La Certege ..c
a 14145 Stinieoara 17
P octopi; I 165 I
Iiir t
'. 1208 . 0Co012
6 1000
al_. 'I,
I
/273 irk.
S A a -
A .=,....
1403 Runcul;
1341
Quad-Pe*. '''. La Oaso
!An 6 a A
1,51,e

.ss
4353 Gura- rdzeiii'm i
711 Costeasa
\ paria ALbactani -- Typ O.` .,
Piatra-grditooN Natout Runcul
VrI.BraderOl
6. A Fericetul
5A
Rise 1201 1569
\ a
13 70 1
A
188
OS
476
100.7

..e. i Preluca-Mununel
a ,/
\
e

.6 1040
%alto ui-lonel
t.
I126
lo55
Lespezeni
A
1103
4.r1
Kite IN
1
'
A c0"
t
1094 -s"""...sBalarnireaso
1593
\ ScArisoara os . 1633
-3u

1776 781 Oidoe*li

a
Alba
,
4193
1089 6, 909 a Girda
Curcupela 1056
A V./311=1,114M liaiduceo
1849 ',,,,, muntiwrui
Muntiwrul a 1166 06, orecup*
A
1211
I so D.Crapului A
1201 'A A larba-rea
1400
erze, woo P.
176V 0 Mdaura-Negrei p 1200 1124
.''. a
1142 Lizesti
D.FrU17103
15.
1343 1009
Tornita 6, 4081
1197 1370
V. 14e4ti"
131.112goi Certeja
LupeOi o
(
821 1024
1230 960
8176 6 a
7% t6 1 n2.5
CC1 Obireio Timm 1"-rn121Neagra
A Seci'44tura
Piatra-nrodulul 4430 1202 69f Bordeeti
1154
Va2ea Negrei A
142,1 934
Bistra
1469 896

740
Vidra-de-jos
643
,)65
6 ul Arreprl
Ponorel
4010 593
tkise`
\Munlele-rolund a Pleeculo
Vidra-de-sus oLl
14 s; 7i 14,5
s, La Tirg
6 965
Baum' 1132
V11. Pleatrel Poienile
14216
IS Lupoola Sturul Sohodol
rim
1299 Vi2r1;6i9
1153
A
Pelee 0
620
A
891
D.Cneului_ -

390
Rosia
Poieni
115

AeRUD
609
Strimba
To atec
Bulze tii-de-jos 0 1154

C1'0
cORzIr

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro