Sunteți pe pagina 1din 3

Lophanthus anisatus

Principalele caracteristici ale plantei-valori medii inregistrate la S.C.D.L. Buzau

Inaltimea plantei- 90-100 cm

Diametrul tufei- 50 cm

Nr. lastari principali-12

Nr. lastari secundari-34

Nr. inflorecente mari-22

Nr. inflorescente mici-26

Lungimea inflorescentei mari- 18 cm

Lungimea inflorescentei medii- 12 cm

Lungimea inflorescentei mici- 5 cm

Distanta intre internodii- 7 cm

Lungimea petiolului frunzei- 2 cm

Lungimea frunzei fara petiol- 6 cm

Diametrul frunzei- 3,5 cm

Numarul de frunze mari/lastar principal= 14 frunze mari si 38 frunze mici

Frunza are marginile sectate, varful ascutit, suprafata usor poroasa, asemanatoare cu cea de
urzica moarta.

Inaltimea tulpinii de la sol si pana la bifurcatie-4 cm

Diametrul tulpinii la baza- 15 mm

Diametrul (grosimea) lastarilor-2,5-3 mm

Tulpina si lastarii sunt canelati, in sectiune avand forma patrata.

Diametrul inflorescentei- 2,2 cm

Nr. de etaje florale din inflorescenta mare- 16


Nr. de etaje florale din inflorescenta medie- 12

Nr. de etaje florale din inflorescenta mica- 6

Diametrul florii- 2 mm

Culoarea florilor- mov-lila

Nr. de stamine in floare- 4 dintre care 2 lungi si 2 scurte (androceu didinam)

Perioada de inflorire este foarte lunga- se realizeaza esalonat incepand cu luna iunie pana la
venirea inghetului.

Semintele sunt dispuse in numar de 3-4 in cavitate, prezinta culoarea maroniu-inchis spre negru.
Samanta este mica, ovala, usor aplatizata.

Diametrul semintei-0,8-1 mm

Lungimea semintei-1,5 mm

Maturarea semintelor se face esalonat, incepand de la baza inflorescentei spre varf. Un gram de
seminte = 2520 seminte. O planta produce- 17,5 g sem cu un numar de peste 44 100 bucati.

Greutatea totala a inflorescentei verzi- 3,9 g

Greutatea totala a inflorescentei uscate-1,1 g

Tehnologia de cultura:

Cultura se recomanda a fi infiintata prin rasad. Samanta, fiind foarte mica, se recomanda a
fi semanata intai in pat germinativ. Adancimea de semanat trebuie sa fie sub 0,5 mm, o atentie
deosebita trebuie acordata densitatii pentru a preveni alungirea si deprecierea rasadului. In cazul
unei densitati mari se recomanda raritul. Cand frunzele au ajuns in faza de inceput de cruciulita
se recomanda a fi repicate.

Repicatul se poate face in ghivece sau palete alveolare. Cele mai bune rezultate s-au
obtinut in palete alveolare cu un numar de 70 de orificii. De precizat ca plantele mici sunt foarte
firave si sensibile si operatiunea de rarire si repicare trebuie facuta cu multa grija. Semanatul se
realizeaza in spatii protejate, sere,solarii,rasadnite reci,incepand cu data de 1-10 martie iar
rasadul ajunge la varsta optima de plantat in jurul datei de 1 mai, perioada cand se recomanda a
se face si plantatul in camp.

Varsta rasadului trebuie sa fie de 45-60 de zile. Infiintarea culturii se poate face folosind
mai multe variante tehnologice, insa cea mai eficienta varianta elaborata la S.C.D.L. Buzau a fost
cea de 70 cm intre randuri si 30-35 cm intre plante/ rand.
12 46 12 70 cm. 30-35 cm.

140 cm.

Schema de plantare in camp, pe teren modelat- Lophanthus anisatus (irigat pe rigole)

70 70 cm. 30-35 cm.

Schema de plantare in camp, pe teren nemodelat- Lophanthus anisatus (irigat prin picurare sau
aspersie)

La infiintarea culturii se tine cont de sistema de masini folosita si de sistemul de irigare.


Lucrarile de ingrijire sunt cele comune, specifice tuturor legumelor, planta nu are cerinte
tehnologice deosebite, nici pretentii ridicate fata de sol, poate fi cultivata pe tot teritoriul
Romaniei, se recomanda a se efectua una-doua prasile mecanice si una-doua prasile manuale in
functie de starea fizica a terenului si gradul de imburuienare al acestuia.

In ceea ce priveste aprovizionarea cu apa, planta se incadreaza in grupa speciilor cu


pretentii moderate fata de apa. In cazul absentei precipitatiilor se recomanda a se aplica udari cu
norme cuprinse intre 250-350 m3 de apa/ha. Absenta apei conduce la maturarea fortata a plantei
si la inducerea fenomenului de piticire.

Cercetarile intreprinse pana in prezent au demonstrat ca bolile si daunatorii nu produc


pagube semnificative acestei specii, singurul daunator semnalat a fost nematodul dar s-a
constatat ca, chiar si in locurile infestate puternic cu nematozi, plantele au rezistat, nefiind
diminuata semnificativ productia.

S-ar putea să vă placă și