George

C{LINESCU
VIA|A +I OPERA LUI
ION CREANG{
Ion Creang[ (Via\a =i opera) 3

TABEL CRONOLOGIC

1899 2 iulie (stil vechi, 19 iunie). Se na=te, la Spitalul Filantropia din

Bucure=ti, Gheorghe Vi=an, fiul Mariei Vi=an =i al lui Tache C[pit[nescu,
cel care avea s[ devin[ G. C[linescu.
1907 17 martie So\ii Constantin =i Maria C[linescu (n. C[pit[nescu) adopt[
pe Gheorghe Vi=an, elev ]n clasa a doua primar[. Familia se afla la Ia=i.
}n acela=i an moare tat[l adoptiv.
1908 iunie Maria C[linescu se mut[ la Bucure=ti, ]n casa surorilor sale.
1910-1914 Este elev la gimnaziul Dimitrie Cantemir.
1914-1916 Elev la sec\ia modern[ a liceului Gh. Laz[r, unde-i are ca pro-
fesori pe C. Giurescu, Gr. T[u=an, Hildebrand Frollo =. a.
1916-1917 Fiind ]n refugiu la Ia=i, face aici, ]n particular, ultima clasa de
liceu.
1918 octombrie Trece bacalaureatul la Liceul Mihai Viteazul din capital[.
1919 19 aprilie Apare Sbur[torul, revist[ literar[ condus[ de E. Lovinescu,
unde G. C[linescu trimite primele versuri. D. N[anu] reproduce o strof[
nereu=it[ la Po=ta redac\iei din mai. Spre sf`r=itul aceluia=i an, E.
Lovinescu ]i r[spunde la aceea=i Po=t[ a redac\iei cu privire la ni=te
cuget[ri de originalitatea c[rora se ]ndoie=te. Primul semn ]ncura-
jator din partea lui E. Lovinescu survine la aceea=i rubric[, ]n 15 noi-
embrie.
octombrie Se ]nscrie la Facultatea de filozofie =i litere, sec\ia filologie
modern[ a Universit[\ii din Bucure=ti, iar ]n luna urm[toare se anga-
jeaz[ ca subbibliotecar la biblioteca facult[\ii.
1920 Urmeaz[ cursurile de literatur[ rom`n[ \inute de Mihail Dragomirescu. }l
cunoa=te pe Ramiro Ortiz, titularul catedrei de limba =i literatura italian[
4 G. C[linescu

a universit[\ii bucure=tene. Se angajeaz[ ca paleograf =i bibliotecar, ulteri-

or ca arhivar la Arhivele Statului, fiind recomandat de D. Onciul, decanul
Facult[\ii de litere. }=i d[ demisia din postul de subbibliotecar.
Debuteaz[ ]n publicistic[ ]n paginile ziarului Diminea\a.
1921 Semneaz[ ]n revista Roma, I, nr. 3, traducerea nuvelei Nastagio degli
onesti din Decameronul lui Boccaccio. Particip[ la excursia organizat[
]n Italia de Ramiro Ortiz, vizit`nd, ]n drum spre Roma, Istanbulul, At-
ena, Catania, Napoli. Colaboreaz[ la ziarul Dacia.
1923 Apare romanul lui Giovanni Papini Un uomo finito (Un om sf`r=it),
tradus de G. C[linescu, cu o prefa\[ a autorului, scris[ pentru aceast[
traducere, =i cu un cuv`nt ]nainte de M. Marcu. }n acela=i an ]=i trece
examenul de licen\[ =i devine profesor suplinitor la Liceele Gh. +in-
cai =i Matei Basarab din capital[. Renun\[ la postul de arhivar.
1924 Redacteaz[, scriindu-le de fapt, numerele pe ianuarie, martie, iunie-
iulie =i august ale revistei Roma. Promoveaz[ examenul de capacitate
la limbile italian[ =i rom`n[ =i devine profesor la Liceul Diaconovici
Loga din Timi=oara, prin ordin ministerial. Nu se prezint[ ]ns[ la post,
deoarece ob\ine concediu de studii =i o burs[ de doi ani pentru =coala
Rom`n[ din Roma, atunci de arheologie =i istorie. Fusese recomandat
ministerului de Ramiro Ortiz, iar hot[r`rea o luaser[ D. Onciul =i Va-
sile P`rvan. Va frecventa biblioteca +colii, a Institutului De propagan-
da fide =i a Vaticanului. Va asculta cursurile lui Adolfo Venturi =i va
vizita muzeele Rena=terii. Se va feri s[ se specializeze strict, dar va
deprinde obi=nuin\a muncii organizate.
1925 Public[ ]n revista Diplomatarium italicum studiul Alcuni missionari
catolici italiani nella Moldovia nei secoli XVII e XVIII, studiu tip[rit apoi
]n volum de Academia Rom`n[ ]n colaborare cu Libreria di seienze e
lettere din Roma.
1926 Se ]ntoarce ]n \ar[, unde este deta=at, prin ordin ministerial, ca profe-
sor de limba =i literatura italian[, la Liceul Gh. +incai din capital[.
Frecventeaz[ cenaclul lui E. Lovinescu =i debuteaz[ ]n Universul literar
(nr. 51) cu poezia Nova mihi apparuit Beatrix.
1927 }=i extinde colaborarea la diverse publica\ii: Vremea lui I. Valerian (unde
Ion Creang[ (Via\a =i opera) 5

scrie p`n[ ]n 1929, apoi, sporadic, ]n 1932 =i 1933); Sinteza (unde

]ncepe polemica cu E. Lovinescu, dus[ intermitent, p`n[ la moartea
acestuia, ]n diverse publica\ii); G`ndirea (unde public[ neregulat p`n[
]n 1929); Politica (accidental, dar revine =i ]n 1928).
1928 Colaboreaz[ la Universul literar, condus de Camil Petrescu, la revista
Opozi\ia, preia cronica literar[ a Vie\ii literare, ]ncepe polemica cu re-
vista Kalende, condusa de Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu,
Tudor +oimaru =i +erban Cioculescu. }=i ia ]n primire postul de la Liceul
Diaconovici Loga din Timi=oara, dar vine lunar ]n Bucure=ti.
1929 Se c[s[tore=te cu Alice Vera Trifu, fiica lui Simion =i a Elisabetei Trifu
din Bucure=ti. Vor locui p`n[ c[tre sf`r=itul anului la Timi=oara. Atunci
ob\ine aprobare ministerial[ pentru deta=are la +coala superioar[ de
comer\ nr. 2 din capital[.
Colaboreaz[ cu studiul Valachia =i Moldavia ]n vechile periple italiene
la volumul colectiv Omagiu lui Ramiro Ortiz.
1930 Se transfer[ la catedra vacant[ de italian[ de la =coala superioar[ de
comer\ nr. 2 din Bucure=ti. Redacteaz[ revista Roma (unde public[ mai
intens p`n[ ]n 1932), scoate revista Capricorn, dou[ numere, unde
folose=te prima oar[ pseudonimul Capricorn, ]ncepe s[ publice ]n Vre-
mea un studiu despre E. Lovinescu (ultimul episod ]n febr. 1931), ]ncepe
polemica cu G`ndirea, colaboreaz[ ]nt`mpl[tor la Vestul. Apare Altre
notizie sui missionari catolici nei paesi romeni ]n acela=i Diplomatarium
italicum, publicat apoi ]n volum de Academia Rom`n[ ]mpreun[ cu Li-
breria di scienze e lettere din Roma.
1931 Este numit profesor titular de limba italian[ ]n ]nv[\[m`ntul secundar
=i comercial din Bucure=ti. Colaboreaz[ la Adev[rul literar =i artistic,
ziarul Cuv`ntul, la Via\a rom`neasc[. Termin[ de scris Via\a lui Mihai
Eminescu =i ]ncepe s-o publice ]n foileton ]n ziarul Mi=carea. Mihai Ralea
o cite=te ]n manuscris =i o recomand[ c[lduros lui Al. Rosetti, direc-
torul editurii Cultura na\ional[.
1932 Colaboreaz[ regulat la Adev[rul literar =i artistic (p`n[ ]n 1939). Pub-
lic[ =i cu pseudonimele Sportiv, Ovidius (]n 1932); Ad. Lit. (]n 1933,
1937); Al. (]n 19331938); Aristarc (]n 19331938). Public[ manu-
6 G. C[linescu

scrise eminesciene ]n Adev[rul literar =i artistic ca =i ]n Via\a rom`neasc[,

Rom`nia literar[ (colaborare solicitat[ de Camil Baltazar). Tot ]n
Rom`nia literar[ public[ un prim capitol al romanului intitulat ini\ial
Ursitoarele (viitoarea Cartea nun\ii). Apare Via\a lui Mihai Eminescu.
Este propus de G. Ibr[ileanu =i numit codirector al Vie\ii rom`ne=ti,
al[turi de Mihai Ralea. Este ales, la propunerea lui Al. Rosetti, mem-
bru ]n juriul pentru decernarea premiului Tekirghiol-Eforie, premiu
ce va fi ob\inut de Mircea Eliade pentru romanul Maitrey.
1933 Apare ultimul foileton al romanului ]n Rom`nia literar[. Apare, ]n Ed-
itura Adev[rul, Cartea nun\ii. }ncepe polemica cu Camil Baltazar. Inau-
gureaz[, ]n Adev[rul literar =i artistic, Cronica mizantropului, pe care
o semneaz[ la ]nceput Al., apoi Aristarc, pseudonim folosit frecvent p`n[
]n 1947 =i, mai rar, p`n[ la sf`r=itul vie\ii. Ini\iaz[ apari\ia bilunar[ a
Vie\ii rom`ne=ti. Aici, ca =i ]n Adev[rul literar =i artistic, public[ frag-
mente din Opera lui Mihai Eminescu. Apare edi\ia a doua a Vie\ii lui
Mihai Eminescu. Colaboreaz[ la num[rul festiv al ziarului Diminea\a.
}n vara acestui an ]ncepe polemicile cu Mihail Sebastian, Pompiliu Con-
stantinescu =i I. Valerian. Este ales din nou membru ]n juriul premiului
Tekirghiol-Eforie.
1934 Apare primul volum din Opera lui Mihai Eminescu. Se ]mboln[ve=te de
astenie nervoas[ =i p[r[se=te redac\ia Vie\ii rom`ne=ti.
1935 Apar volumele II =i III din Opera lui Mihai Eminescu.
1936 Apar volumele IV =i V din Opera lui Mihai Eminescu. Prime=te premiul
Hamangiu al Academiei Rom`ne pentru Via\a lui Mihai Eminescu =i
volumele I-III ale Operei lui Mihai Eminescu. }ncepe colaborarea la Re-
vista Funda\iilor Regale, unde va publica intermitent p`n[ ]n 1940,
Re]ncepe colaborarea la Via\a rom`neasc[. Apar ]n Adev[rul literar =i
artistic primele fragmente din Istoria literaturii rom`ne..., cu titlul Din
istoria literaturii rom`ne=ti. Face o excursie ]n Fran\a =i Italia.
Se ]nscrie la doctorat la Universitatea din Ia=i. Comisia, format[ din
I. M. Marinescu, Mihai Ralea, Iorgu Iordan =i Octav Botez, pre=edinte
O. Tafrali, confer[ titlul de doctor ]n litere lui George C[linescu pentru
teza Analiza unui manuscris eminescian (Avatarii faraonului Tl), tez[
Ion Creang[ (Via\a =i opera) 7

complementar[ fiind volumele IV =i V din Opera lui Mihai Eminescu.

1937 D[ concurs pentru conferin\a, vacant[, de estetic[ =i critic[ literar[ a
universit[\ii ie=ene. Comisia este alc[tuit[ din Mihai Ralea, pre=edinte,
Iorgu Iordan =i Octav Botez, membri, I. M. Marinescu =i I. C. Balmu=,
membri suplean\i.
1938 Apare romanul Enigma Otiliei, 2 vol.
}nfiin\eaz[ asocia\ia literar[ Noua Junime, care-=i deschide =edin\ele
]n redac\ia ziarului Ia=ul, ]n prezen\a lui Andrei O\etea, Iorgu Iordan,
George Iva=cu =. a. Va colabora la Ia=ul. Apare Via\a lui Ion Creang[. E
considerat demisionat de la +coala superioar[ de comer\ din Bucure=ti.
Se stabile=te la Ia=i, unde va sta cu intermiten\e p`n[ ]n 1944. Apare
edi\ia a III-a a Vie\ii lui Mihai Eminescu =i edi\ia Poezii de Mihai Emi-
nescu, ]ntocmit[ =i comentat[ de G. C[linescu. C[l[tore=te ]n Fran\a =i
Italia.
Re]ncepe cursul la universitatea ie=ean[ cu prelegerea Despre biografi-
ile roman\ate.
1939 Apare la Ia=i Jurnalul literar, s[pt[m`nal de critic[ =i informa\ie liter-
ar[, scos de G. C[linescu. Folose=te aici =i pseudonimele Aristarc, Nostra-
damus, Vera Com=a, J. L. Revista apare p`n[ la sf`r=itul anului, func\i-
on`nd =i cu drept de editur[. Astfel apar studiile Liviu Rebreanu =i Tu-
dor Arghezi, semnate de G. C[linescu. Peste var[ se mut[ la Bucure=ti,
l[s`nd secretariatul publica\iei lui George Iva=cu.
Public[ Principii de estetic[. Sporadic, colaboreaz[ la }nsemn[ri ie=ene,
unde va mai publica =i ]n 1940.
1940 Lucreaz[ la Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent, din
care public[ fragmente ]n Revista Funda\iilor Regale. G. C[linescu ob\ine
de la Comandamentul cercului de recrutare din Ia=i ordinul de Rechi-
zi\ionat pe loc pentru lucru la facultate, iar din partea Ministerului
Educa\iei Na\ionale, concediu cu salariu ]ntreg, cu ]ncepere din decem-
brie =i p`n[ ]n aprilie anul urm[tor, pentru urm[rirea tip[ririi Istoriei
literaturii...
1941 iulie Apare Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent,
8 G. C[linescu

st`rnind un puternic ecou ]n critica literar[ a vremii. Se public[ peste

o sut[ de recenzii, articole =i bro=uri. Acestea apar pe tot parcursul
anului 1941, la ]nceputul anului 1942 =i, mai rar, ]n anii urm[tori. Prin-
tre cele mai notabile interven\ii men\ion[m urm[toarele: a lui Eugen
Lovinescu ]n Curentul literar (sept. 1941). +erban Cioculescu ]n Revis-
ta rom`n[ (oct.-dec. 1941), Perpessicius ]n Universul literar (mai 1945)
=i a lui Pompiliu Constantinescu la radio (iunie 1945).
1942 Ob\ine definitivarea pe postul ocupat la universitatea ie=ean[.
1943 Apare +un sau Calea neturburat[. Mit mongol, dedicat[ lui Iorgu Iordan,
pentru marele s[u caracter. Semneaz[ p`n[ ]n 1944, cu pseudon-
imul Aristarc, o rubric[ ]n Vremea.
1944 Public[ la Vremea 12 poeme. Colaboreaz[ la Ecoul; scoate ziarul Tribuna
poporului.
Se alc[tuie=te o Comisie de chemare pentru catedra vacant[ de Isto-
ria literaturii rom`ne moderne a universit[\ii ie=ene, comisie alc[tuit[
din Dan Simonescu, Iorgu Iordan, Petru Caraman, D. Caracostea (scrie
raportul de chemare), D. Popovici.
G. C[linescu este votat ]n unanimitate =i numit, prin Decret, profesor
titular la respectiva catedr[.
1945 Este numit profesor titular la catedra de Istoria literaturii rom`ne mod-
erne a Universit[\ii din Bucure=ti. Tribuna poporului ]=i ]nceteaz[
apari\ia. Scoate s[pt[m`nalul literar, artistic =i social Lumea, care va
apare p`n[ ]n 1946. Re]ncepe colaborarea la Revista Funda\iilor Regale
=i o continu[ p`n[ ]n 1947.
Apare Istoria literaturii rom`ne. Compendiu.
1946 |ine lec\ia de deschidere la Facultatea de litere =i filozofie a Universit[\ii
din Bucure=ti, cu prelegerea Sensul clasicismului. Apare volumul Im-
presii asupra literaturii spaniole =i edi\ia a doua a Istoriei literaturii
rom`ne. Compendiu. }ncepe colaborarea la Contemporanul, unde pub-
lic[ p`n[ ]n 1964. Va folosi =i pseudonimul Aristarc.
Ianuarie Uniunea Patrio\ilor se transform[ cu prilejul Congresului care
are loc acum ]n Partidul Na\ional Popular. G. C[linescu este ales mem-
Ion Creang[ (Via\a =i opera) 9

bru al Biroului Executiv. Apare ziarul Na\iunea al Partidului Na\ional

Popular, ziar condus de G. C[linescu. Aici ]ncepe publicarea impresi-
ilor de c[l[torie ]n urma vizitei ]n U.R.S.S., ]ntreprins[ ]n acela=i an,
pe ruta Kiev-Moscova-Leningrad.
1947 Apare edi\ia a doua din Enigma Otiliei. Termin[ noua redactare a Op-
erei lui Mihai Eminescu =i Editura Funda\iilor Regale ]ncepe culegerea
ei. Apare primul num[r din noua serie a Jurnalului literar. Re]ncepe s[
scrie cronic[ literar[ la Na\iunea, care-=i va ]nceta apari\ia ]n 1949.
Folose=te pseudonimele Aristarc (19461948); Belfegor, Aretino, Selt-
abadil, Machiavel (toate ]n 1947). Scoate manualele de limba rom`n[
pentru clasele IIII de gimnaziu =i pentru clasa a IV-a de liceu.
Deschide cursul de la Facultatea de litere =i filozofie cu prelegerea Is-
toria ca =tiin\[ inefabil[ =i sintez[ epic[. Moare Maria C[linescu.
1948 Este ales deputat al Marii Adun[ri Na\ionale ]n Circumscrip\ia elector-
al[ Br[ila din partea Frontului Democra\iei Populare. Este ales mem-
bru activ al Sec\iei literare a Academiei Rom`ne ]n locul lui Sextil
Pu=cariu. Apare ultimul num[r din Jurnalul literar. Renun\[ la cronica
din Na\iunea. Moare Maria Vi=an.
1949 ianuarie |ine ultimul curs la Facultatea de litere =i filozofie. Este deta=at
la Institutul de istorie literar[ =i folclor. Apare volumul Kiev-Moscova-
Leningrad. Este numit membru ]n Comitetul na\ional jubiliar pentru
s[rb[torirea centenarului lui Mihai Eminescu, comitet condus de Mi-
hail Sadoveanu.
1950 Colaboreaz[ sporadic la Flac[ra.
1951 E ]ncadrat director la Institutul de istorie literar[ =i folclor.
1952 |ine ]n sala Dalles conferin\a Caragiale despre alegerile din trecut ]n
\ara noastr[. Public[ ]n Contemporanul nuvela Necunoscut. Public[ ]n
revista Studii articolul Al. Odobescu =i Rusia. Este ales membru ]n
Comitetul pentru s[rb[torirea centenarului Gogol. I se acord[ medalia
A cincea aniversare a proclam[rii R. P. R.
1953 Apare romanul Bietul Ioanide. Apare manualul de Istoria literaturii
rom`ne pentru clasa a VIII-a redactat de Ion Vitner =i Ov. S. Croh-
m[lniceanu, colectiv condus de George C[linescu. C[l[tore=te ]n R. P.
10 G. C[linescu

Chinez[.
Mai Apare nr. l al revistei Studii =i cercet[ri de istorie literar[ =i folclor,
buletinul anual al Institutului.
1954 Cu aceia=i colaboratori editeaz[ manualul Istoria literaturii rom`ne pen-
tru clasa a IX-a.
}ngrije=te =i prefa\eaz[ edi\ia Opere de Ion Creang[. Apar litografiate,
sub egida Institutului, monografiile Scriitori minori =i Nicolae Filimon.
Este numit directorul revistei La Roumanie Nouvelle, care va apare p`n[
]n 1958.
1955 Apare volumul Am fost ]n China nou[. Apare litografiat[ la Institut
monografia Gr. M. Alexandrescu.
Apare ]n Contemporanul, pentru prima oar[, Cronica optimistului.
1956 Apar volumele Studii =i conferin\e, Trei nuvele, Enigma Otiliei, edi\ia a
III-a. Public[ ]n Studii =i cercet[ri de istorie literar[ =i folclor monografi-
ile Nicolae Filimon =i Gr. M. Alexandrescu. Colaboreaz[ la revista Steaua.
Este ales membru ]n Comitetul Uniunii Scriitorilor. }ntreprinde, ]mpre-
un[ cu membri ai Institutului, o c[l[torie de studii prin \ar[, pe urme-
le lui Goga, Slavici, Blaga.
1957 Public[ ]n Studii =i cercet[ri de istorie literar[ =i folclor un capitol din
noua versiune a Operei lui Mihai Eminescu. Revizuie=te documenta\ia
Vie\ii lui Mihai Eminescu. }ntreprinde c[l[torii de studii prin vechi ora=e
rom`ne=ti. Organizeaz[ acas[ spectacole cu scenetele Directorul nebun
=i Irod. Particip[ membri ai Institutului =i invita\i.
1958 C[l[torii de studii ]n Moldova =i Transilvania. Spectacolele acas[ cu
Brezaia, Napoleon =i Fouch, Napoleon =i Sf. Elena, Ileana Flutureanca.
Public[ ]n Contemporanul un studiu despre Nicolae Labi=.
1959 Apar edi\iile a IV-a =i a V-a din Enigma Otiliei, ca =i versiunea ]n limba
francez[ a c[r\ii. Apare ]n volum monografia Nicolae Filimon. Se con-
stituie colegiul redac\ional pentru elaborarea tratatului de Istoria liter-
aturii rom`ne, condus de George C[linescu. Este s[rb[torit ]n =edin\[
solemn[ de c[tre Academia Rom`n[ =i Uniunea Scriitorilor cu prilejul
]mplinirii v`rstei de 60 de ani. I se acord[ Ordinul Steaua Republicii
clasa a II-a. Public[ ]n Gazeta Literar[ un ciclu de poezii erotice. Merge
Ion Creang[ (Via\a =i opera) 11

la Praga pe itinerarul lui Nicolae Filimon. Organizeaz[ spectacol acas[

cu piesa Tragedia regelui Otakar =i a prin\ului Dalibor.
1960 Apare romanul Scrinul negru. Este numit profesor onorific la catedra
de Istoria literaturii rom`ne a Facult[\ii de filologie a Universit[\ii din
Bucure=ti, unde are dreptul s[ \in[ cursuri facultative de specialitate.
[...] C[l[tore=te ]n Cehoslovacia pe aceea=i rut[. Organizeaz[ specta-
cole acas[ cu piesele Phedra, Secretarii domnului de Voltaire. Soarele =i
Luna.
1961 Apare edi\ia definitiv[ a Enigmei Otiliei, ca =i versiunea ei german[,
scoas[ la Berlin de Editura Der Morgen. C[l[tore=te ]n Fran\a, la
invita\ia lui Jean Louis Vigier, pre=edintele grupului de prietenie franco-
rom`n[ din Senatul francez. C[l[tore=te la Moscova. Este ales deputat
al Marii Adun[ri Na\ionale ]n Circumscrip\ia electoral[ nr. 24, din fos-
tul raion R[cari.
1962 Apare monografia Gr. M. Alexandrescu. Apare la Praga =i Vilnius Enig-
ma Otiliei, iar la Var=ovia Scrinul negru. Este reales ]n Comitetul de
conducere al Uniunii Scriitorilor. Ini\iaz[ ]nfiin\area unui Muzeu de is-
torie literar[ =i folclor al literaturii rom`ne, ]n sediul Institutului, =i
doneaz[ piesele care alc[tuiesc fondul de baz[. |ine un curs despre
Eminescu la Facultatea de filologie a Universit[\ii din Bucure=ti.
Merge la Floren\a la Adunarea general[ a Comunit[\ii europene a scri-
itorilor.[]
1963 Apare volumul de versuri Lauda lucrurilor. Apare Scrinul negru edi\ia a
doua. }ngrije=te edi\ia bilingv[, rom`no-francez[, a Operelor lui Ion
Creang[. Public[, ]n Gazeta literar[, Tragedia regelui Otakar =i a prin\ului
Dalibor. Public[ fragmente din piesa Ludovic al XIX-lea, f[r[ a-=i dest[inui
paternitatea. Merge la Modena pentru festivit[\ile dedicate celui de-al
cincilea centenar al na=terii lui Pico della Mirandola.
1964 Apare Via\a lui Mihai Eminescu ]n edi\ie definitiv[. Apare tratatul de
Istoria literaturii rom`ne vol. I, al c[rui coordonator este. |ine la Sala
Mic[ a Palatului comunicarea Eminescu poet na\ional ]n cadrul Sesi-
unii =tiin\ifice a Academiei =i Uniunii Scriitorilor, organizat[ cu prilejul
]mplinirii a 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Prezint[ comu-
12 G. C[linescu

nicarea Umanismul lui Creang[ la Sesiunea jubiliar[ a Facult[\ii de limba

=i literatura rom`n[. |ine la Facultate cursul special despre Ion Creang[.
Este numit =ef de catedr[ onorific =i conduc[tor =tiin\ific al cadrelor
care doresc s[ ob\in[ titlul de candidat ]n =tiin\e, specialitatea rom`n[.
Prime=te Premiul de Stat pentru activitatea literar[ =i publicistic[ din
ultimii ani. Este internat la Sanatoriul Otopeni cu diagnosticul ciroz[
hepatic[.
1965 Apare, ]ntr-o form[ rev[zut[, monografia Ion Creang[. Apare versiunea
maghiar[ a Enigmei Otiliei. Este propus candidat la func\ia de deputat
]n Marea Adunare Na\ional[ din partea Circumscrip\iei electorale
R[cari. Este ales din nou ]n Comitetul de conducere al Uniunii Scriito-
rilor. Public[ ]n Contemporanul versuri. Apare primul volum din edi\ia
de Opere de G. C[linescu.
12 martie Se sf`r=e=te din via\[, la Sanatoriul Otopeni, G. C[linescu.
}ncepe destinul postum al operei sale.
Apar urm[toarele volume din scrierile lui G. C[linescu: Vasile Alecsan-
dri, Impresii asupra literaturii spaniole, Estetica basmului, Eminescu, Bi-
etul Ioanide, Enigma Otiliei, care se public[ tot ]n acest an =i la Atena,
]n versiune greac[, Teatru, Iubita lui B[lcescu.
Institutul pe care l-a condus se va numi G. C[linescu.
1966 Via\a lui Mihai Eminescu ]n versiune rom`neasc[ =i maghiar[, Studii =i
cercet[ri de istorie literar[, Studii =i comunic[ri, Poezii, Ion Creang[ (Via\a
=i opera), Ion Eliade R[dulescu =i =coala sa, edi\ia a doua a Enigmei Otiliei,
]n german[, la Berlin.
1967 Scriitorii str[ini, Ulysse, Enigma Otiliei, care se =i traduce la Buenos
Aires. Apoi versiunea german[ a Vie\ii lui Mihai Eminescu =i, ]n limba
maghiar[, o selec\ie de poezii.
1968 Catina Damnatul, Istoria literaturii rom`ne. Compendiu, Principii de es-
tetic[ (antologie), Scrieri despre art[, Scrinul negru. Apar ]n magiar[
Bietul Ioanide =i un volum de critic[ literar[, iar ]n bulgar[ Enigma
Otiliei.
1969 Cartea nun\ii =i Enigma Otiliei. Apare ]n maghiar[ Scrinul negru.
Ion Creang[ (Via\a =i opera) 13

1970 Opera lui Mihai Eminescu, ]n 2 vol. Ion B[lu public[ G. C[linescu. Eseu
despre etapele crea\iei.
1971 Universul poeziei, Texte social-politice 19441945, Enigma Otiliei, Bi-
etul Ioanide =i, ]n limba bulgar[, Via\a lui Mihai Eminescu, iar ]n maghi-
ar[ Cartea nun\ii.
1972 Studii de literatur[ universal[. Literatura nou[. Cartea nun\ii, iar ]n
francez[ =i englez[ Studii de poetic[.
1973 Via\a lui Mihai Eminescu, Universul poeziei, G`lceava ]n\eleptului cu lu-
mea. Pseudojurnal de moralist, vol. I, Ion Creang[ (Via\a =i opera).
}nsemn[ri de c[l[torie; Bietul Ioanide, versiunea polonez[ la Var=ovia a
Bietului Ioanide.
1974 Principii de estetic[, Enigma Otiliei, Scrinul negru, versiunea maghiar[
a Laudei lucrurilor.
1975 Via\a lui Mihai Eminescu, Ion Creang[ (Via\a =i opera), Bietul Ioanide,
Opere alese, ]n limba rus[, la Moscova; Enigma Otiliei, Ion Creang[ =i
Cartea nun\ii, ]n maghiar[. Ion B[lu public[ George C[linescu (1899
1965) Biobibliografie.
1976 Opera lui Mihai Eminescu, Enigma Otiliei, +un sau Calea neturburat[.
Mit mongol. Apare ]n bulgar[ Scrinul negru.
1977 Scrinul negru, Via\a lui Mihai Eminescu =i Coresponden\a lui George
C[linescu cu Al. Rosetti.
1978 Mihai Eminescu (Studii =i articole), Ion Creang[ (Via\a =i opera), Cartea
nun\ii.
1979 Avatarii faraonului Tl, Scrisori =i documente, Enigma Otiliei.
Dumitru Micu public[ studiul G. C[linescu. }ntre Apollo =i Dionysos, iar
Ion Nu\[ ]ngrije=te edi\ia Amintiri despre G. C[linescu.
1980 Bietul Ioanide.
1981 Ion B[lu Via\a lui G. C[linescu =i Mircea Martin G. C[linescu =i com-
plexele literaturii rom`ne.
1982 Apare edi\ia a doua a Istoriei literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n
14 G. C[linescu

prezent, Editura Minerva. Este o edi\ie rev[zut[ =i ad[ugita. Autorul a

]nceput revizia Istoriei... ]nc[ din 1946.
Edi\ia a doua cuprinde cam o sut[ de pagini ]n plus (de formatul pri-
mei edi\ii). De=i viziunea de ansamblu, periodizarea, structura lucr[rii
=i judec[\ile de valoare nu sunt substan\ial modificate, totu=i exacti-
tatea informa\iei este net superioar[ primei edi\ii. Exemplific[m:
documenta\ie ]mbun[t[\it[ la Gr. Alexandrescu, Al. Odobescu, Mihai
Eminescu, I. L. Caragiale, Al. Vlahu\[, B. Delavrancea =. a.; =tiri biobib-
liografice noi despre C. D. Aricescu, G. Baronzi, St. O. Iosif, M.
Kog[lniceanu, V. Alecsandri, N. T. Or[=anu =. a. Au fost luate ]n
considera\ie, ]n prezenta edi\ie, modific[rile operate de C[linescu ]n
paginile primei edi\ii, ]n num[r de 58, ca =i informa\iile, ]n num[r de
138, publicate cu ]ncepere din 1946 ]n diverse periodice (Na\iunea,
Studii =i cercet[ri de istorie literar[ =i folclor, Lumea, Revista Funda\iilor
Regale) cu men\iunea complet[ri la Istoria literaturii rom`ne. Unele
capitole ale prezentei edi\ii sunt rescrise ]n ]ntregime ]n vederea
reedit[rii lucr[rii (ex. Kog[lniceanu, Negruzzi, Bolintineanu, I. L. Cara-
giale =. a.).
ECATERINA |AR{LUNG{