SUBIECTE POSIBILE PROTETIC DENTAR

Partea a II-a

1.Enumerai etapele pentru determinarea relaiilor intermaxilare.

La edentatul total nu mai exista DVO Mandibula se situeaza cu ajutorul bordurilor de ocluzie, prin tatonari
successive, la o anumita distanta de maxilar.Aceasta pozitie a mandibulei este necesara pentru determinarea si
inregistrarea relatiei centrice a mandibulei.
Etape: 1.verificarea sabloanelor de ocluzie
2. det curburii vestibulare a sablonului superior
3. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie in zona frontala si zona laterala
4.det dimensiunii vertical a etajului inferior al fetei
5.det si inregistrarea RC
6.stabilirea indicatiilor necesare alegerii si montarii dintilor artificiali

2.n ce situaii poate apare bascularea abloanelor.

A. cand exista un torus palatin proeminent, iar tehnicianul dentar a uitat sa il folieze
b. cand bordure de ocluzie nu a fost montata pe mijlocul crestei edentate in zona laterala

3.Determinarea nivelului i direciei planului de ocluzie n zona frontal.

Nivelul planului de ocluzie=portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii sau fonatie
minima.Se considera ca atunci cand pacientul este cu gura intredeschisa si cu mandibula in pozitie de repaus,
marginea libera a bordurii sablonului maxilar trebuie sa fie pozitionata la 1-2 mm de marginea libera a buzei
superioare. La tineri lungimea valului de ocluzie poate fi cu 3mm sub buza sup in timp ce la cei in varsta va depasi
doar cu 1 mm buza sup/
Directia planului de orientare ocluzala in zona frontal trebuie sa realizeze un parallelism cu planul
bipupilara atunci cand simetria faciala plaseaza ochii pe aceeasi linie orizontala. Se admit abateri de la parallelism in
cazul: asimetrii faciale, pareze oculare, paralizii faciale, cicatrici, situatii in care se va urmari conturul buzei
superioare sau o alta linie orizontala accesibila.
Practic , stabilirea directiei se face cu 2 rigle drepte, una plasata la niv planului de referinta si cealalta pe sup
ocluzala a valului de ceara in zona frontala.
Se foloseste des si :planul lui FOX, care permite o vizualizare per ansamblu atat in reg frontala cat si in cea laterala.
Se face cu o rigla metalica perfect dreapta , fie chiar trasand o linie pe tegument cu creionul dermatograf de la
subnazal la tragus.

4. Determinarea nivelului i direciei planului de ocluzie n zona lateral.

Se realizeaza in functie de planul de referinta al lui Camper care este situate intre spina nazala anterioara si centrul
conductului auditiv extern.Orientarea planului de ocl cu pl lui Camper trebue sa tina cont si de tipul constitutional al
pacientului si de profilul facial al acestuia.Dupa ce s a realizat modelarea sablonului maxilar, respective
determianrea corespunzatoare a directiei si nivelului planului, se va realiza adaptarea bordurii de ocluzie a
sablonului inferior astfel incat in final cele 2 suprafete libere sa se atinga in mod egal pe toata intinderea lor.

5. Metode de determinare a poziiei de repaus a mandibulei.

1.antropometric: se considera distanta dintre comisura buzelor si unghiul extern al ochului este egala cu distanta
subnazal-gnathion
utilizarea numarului de aur 5/3:exista un raport constant intre dimensiuna etajului inferior cu gura larg
deschisa(5) si dimensiunea etajului inferor(3)
2.Functional: dupa pronuntarea repetata a literei M, mandibula ia pozitie de repaus
Dupa deglutitie , mandibula revine la poz de repaus
dupa Pedro Saizar , pacientul are aspect de individ distrat
existenta intre valurile de ceara a unui sp de 2-3mm
3.Electromiograficcand mandibula este in repaus se inregistreaza un minim de activitate electrica

6.Reguli ce trebuiesc respectate pentru determinarea relaiei de postur.

1.stabilirea relatiei de postura intr o atmosfera relaxanta ptr pacient
2. pacientul are o pozitie veritcala si nesprijinita a capului, privind spre infinit
3. daca este purtator de proteze totale, acestea nu vor fi purtate pentru a combate reflexele eronate
4.prin repetarea unor propulsii extreme se oboseste musculature pentru a anula tendinta de propulsive a mandibulei
5.se realizeza numai cu sablonul superior in gura
6.se vor face determinari repetate, prin mai multe metode

7. Testul lui Ismail.

In loc de bordura de ocluzie inferioara, se plaseaza 3 piramide de ceara foarte moale. Dupa determinarea DVR
pacientul este rugat sa faca o deglutitie. Piramidele de ceara se vor turti corespunzator DVO, moment in care se
solidarizeaza sabloanele.

8.Testul Silverman.
Dupa stabilirea DVR se aplica ambele sabloane in gura si se verifica existent spatiului liber de inocluzie
fiziologica.Apoi se cere pacientului sa pronunte cuvinte terminate inS. La pronuntia acestor cuvinte se poate
masura valoarea spatiului minim de vorbire intre valurile de ocluzie. In acete conditii se considera ca DVO este mai
mica cu valoarea in milimetri a spatiului minim de vorbire.

9.Semnele clinice ale supraevaluarii D.V.O.

1.aspectul esthetic neplacut datorita vizibilitatii exaggerate a dintilor
2.buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu effort
3.pacientul prezinta facies crispat
4.apare asa numitul zgomot de catagnete deoarece dintii sunt permanent in contact
5.pacientul edetntat total are tendinta aproape permanent de a strange dintii pentru a invinge dimensiunea verticala
prea mare
6.daca pac incearca sa poarte protezele apare oboseala permanenta a musculaturii

10.Semnele clinice ale subevaluarii D.V.O.

1.pac cu aspect imbatranit
2.accentuarea santurilor peri si paralabiale
3.aparitia frecventa a perleche-ului la niv comisurilor bucale
4.vizibilitate redusa a rosului buzelor
5.oboseala in masticatie datorita suprasolicitarii muschilor ridicatori

11.Metode de conducere a mandibulei n R.C.

1.homotropia linguo-mandibulara: se aplica o bila de ceara pe sablonul superior in trepimea posterioara.Prin
atingerea bilei cu limba de catre pacient se obtine retruzia mandibulei.
2.deglutitia-in finalul acestui act mandibula este pozitionata posterior
3.memoria tisulara:cu oglinda se atinge usor valul palatin sau lueta si se cre pacientului sa duca limba in locul in
care a fost atins. Memoria tisuala il ajuta pe pacient sa duca limba spre locul atins si totodata mandibula se
pozitioneaza spre posterior
4.reflexul molar-se plaseaza degtele aratatoare la nivelul molarilor fie pe fata externa a obrajilor fie direct pe creasta
si se cere pacientului sa stranga in locul unde percepe contactul digital
5.memoria ocluzala consta in plasarea a cate unui molar bilateral pe valul de ocluzie avand ca antagonist o zona de
ceara moale.
6.oboseala muschilor pterigoidieni externi- propulsie extrema a mandibulei timp de 45-60s provoaca oboseala
muschilor si relaxarea acestora cu pozitionarea in RC
7. momentul psihologic- se cere pacientului sa duca maxilarul inainte
8.Dawson conduce mandibula in rc bimanual, pacientul fiind asezat in decubit dorsal cu capul pe spate. Medicul sta
in spatele pacientului si tine strans capul pacientului intre antebrat si cutia toracica.Toate cele 4 degete in afara de
police se plaseaza pe marginea bazilara iar policele pe menton. Cele 4 degete de fiecare parte exercita o presiune
egala in sus pe condili iar cu policele se ghideaza mandibula inferior si posterior.

12.Cum se face verificarea determinrii R.C.?

1.exobucal: -in RC condilii nu se palpeaza
-inchiderea gurii se face mereu in aceeasi pozitie retrudata
-contractia simetrica a muschiului temporal apare la sfarsitul miscarii de ridicare a mandibulei-acest lucru se percepe
palpand bilateral zona temporala
2.exobucal: se verifica existent sau nu a contactelor intime, uniforme, constant intre marginile ocluzale ale
sabloanelor pozitionate pe campul protetic in RC
3.pe modelele functionale: sabloanele asezare pe modelele de lucru se privesc dinspre dital si se apreciaza dinstanta
dintre ele, care, in directe vertical , trebuie sa prezinte simetrie stanga spre dreapta
-un alt test=existent unei miscari de alunecare cand bordurile de ocluzie se intalnesc intre ele= DERAPAJ
El poate fi : simetric-se datoreaza unui contact prematur posterior intre cele 2 borduri de ocluzie care forteaza
contractia pterigoidienilor externi pana la aducerea in contact a celor 2 borduri in pozitie confortabila
Asimetic:contact premature unilateral care se trasnpune la niv sabloanelor prin necoincidenta liniilor mediane
anterioare gravate pe valul de ceara

13.Descriei ce repere sunt trasate pe ablonul de ocluzie.

1.linia mediana trasata cu directive vertical dupa linia mediana a fetei
2.linia caninilor=locul de proiectie a vf caninului superior, se traseaza de o parte si de alta a liniei mediene la
distanta variabila
3.linia surasului-corespunde cu nivelul pana unde se ridica marginea buzei superioare si constituie limita la care se
va aseza coletul dintilor frontali superior
Linia caninilor si linia surasului reprezinta repere dupa care in laborator se aleg dintii frontali:distanta dintre liniile
caninilor este egala cu latimea(mezio-dist) a celor 6dinti sup
distanta dintre linia surasului si marginea libera a bordurii de ocluzie este egala cu inaltimea acestor dinti

14.Indicaiile ce nsoesc fia de laborator n vederea alegerii i montrii dinilor.

Culoarea si forma dintilor
Relieful fetei ocluzale a dintilor frontali
Materialul din care vor fi confectionati dintii
Tipul de montare si eventualele artificii pentru mascarea prezentei protezelor

15.Enumerai factorii ce influeneaz alegerea formei dinilor frontali.

Forma si conturul fetei
Varsta
Sexul
Personalitatea pacientului
Tipul somatic
Tipul constitutional
16.Indicele lui Lee.
Lee raporteaza latimea dintilor frontali la latimea nasului. Distanta care separa fetele externe ale aripii nasului
trebuie sa corespunda celei care separa vf cuspizilor celor 2 canini superiori iar latimea ICS =1/4 din aceasta
distanta.
LATIME IC=latime IL+1/2 latime Canin

17.n funcie de ce se allege culoarea dinilor frontali superiori?

1Mediul inconjurator sa fie neutru chromatic
2Lumina va fi din sursa naturala in conditii de cer senin preferabil dupa ora 10 si ininte de ora 14 sau din surse
artificiale cu filtre corespunzatoare
3Cavitatea buc a pac trb sa fie la inaltimea ochilor medicului
4Dintii trb analizati din diferite unghiuri, iar ca buc nu trb sa fie larg deschisa
5Alegerea culorii se face la inceputul sedintei de tratament, ptr ca medical sa aibe ochii odihniti
6Alegerea culorii cu cheia de culori nu trb sa depaseasca 5 secunde
7Intre determinari ochii vor fi relaxati prin privirea unui fond albastru
8Culoarea se compara in medii diferite:uscat, umed, cu buza retractata si coborata
9Cea mai ridicata valoarea a saturatiei nuantei domineante corespunzatoare dintilor nturali o are caninul
10Caninul va fi utilizat ca element de referinta in alegerea culorii
11Cand apar dificultati se prefera culoarea care prezinta o saturatie mai scazuta si o stralucire mai crescuta

18.Avantajele i dezavantajele dinilor artificiali din acrilat.

AV:confectionati din material dur, nu se fisureaza, au rezistenta mecanica buna, supr lucioase, stabilitate coloristica
in timp, neimpregnare cu resturi alimentare si flora microbiana, sunt usor de individualizat, usor de frezat si lustruit,
sunet discret la contact dinte-dnte
DEZAV: uzura in timp poate fi rapida, transmit forte reduse

19.Avantajele i dezavantajele dinilor artificiali din porelan.

AV: estetica excelenta,transmit toate fortele,uzura f lenta, rezistenta mecanica mare, sunt duri , nu se abrazeaza
DEZAV: material fragil, se poate fisura, greu de lustruit si de frezat, greu de individualizat, sunet ascutit la contact,
numai retentie mecanica,cost ridicat, sunt casanti

19. Avantaje si dezavantaje dinti din portelan

Avantaje:-compozitie chimica anorganica(nu se degradeaza in timp)

-structura este omogena,densa,cu suprafete lucioase

-impenetrabili la lichid si flora microbiana bucala

 -rezistenta metalica foarte mare,sunt foarte duri,nu se abrazeaza

-se prezinta in nuante coloristice variate

Dezavantaje:-au pret de cost ridicat

-nu se pot prelucra prin sfefuire

-sunt casanti(sub actiunea socurilor se sparg)

-fixarea pe seile protezei este obtinuta prin sisteme mecanice sub forma de crampoane
scurte,butonate din Crom-Nichel si prin cavitati retentive

20.Verificarea ocluzorului si modelelor la proba machetelor

Controlul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:-ocluzorul nu trebuie sa prezinte niciun fel de joc in axul
balama

-contrapiulita trebuie sa fie fixata

-planul median al celor doua modele trebuie sa coincida cu planul median al ocluzorului

-pe modele trebuie trasate:linia mediana,linia.caninilor,linia planului de ocluzie,linia surasului,mijlocul crestelor

alveolare,curba sagitala

Se dezinsera machetele de pe modele si se insera din nou sabloanele de ocluzie,verificand daca datele transmise
prin sabloane au fost respectate de catre tehnicianul dentar

21.Verificarea arcadelor dentare la proba machetelor

-daca dintii respecta culoarea si forma inscrisa in fisa de laborator

-morfologia orala a dintilor frontali ,care trebuie sa permita realizarea corecta a fonatiei

-morfo.supraf.ocluzale ale dintilor laterali

-daca linia interincisiva corespunde cu linia mediana de pe model

-daca grupul dintilor frontali superiori ocupa spatiul dintre cele doua linii ale caninilor

-curba incizala trebuie sa respecte indicatia scrisa in fisa

-daca dintii realizeaza unitati masticatorii formate de catre trei dinti

-daca s-a respectat principiul de nu se monta dintii pe zonele biostatice sau sascendente distale ale campului
protetic(tuberoz.maxilara,tuberc.piriform)

-daca dintii laterali au fost montati pe mijlocul crestei

-daca s-a respectat regula lui Pound

-daca s-au realizat curbele de compensatie

-supraocluzia frontala si inocluzia sagitala trebuie sa respecte indicatiile din fisa de laborator
22.Verificarea bazei de ceara la proba machetelor

-evaluarea grosimii bazei de ceara

-respectarea liniei functionale ale campului protetic :sa ajunga pana in fundurile de sac ale modelelor functionale ;
sa acopera celor 2/3 ant ale tubercului piriform;sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonelor de inchidere
palatinala post.

-modelarea conveza a papilelor interdentare

-modelarea conveza a versantului vestibular al machetei

-modelarea convexa a verantului linguala al machetei inferioare

-daca s-au respectat limitele pentru obtinerea inchiderii marginale distale

-aprecierea gros.marginilor machetei la nivelul fundului de sac vestib. si gradul lar de prelucrare

23.Ce este proba spatulei?

-consta in incercarea de a insinua o spatula de ciment intre dintii laterali ai arcadelor artificiale,mai intai pe o parte
,apoi pe cealalta.Este NEGATIVA daca spatula nu se poate insera si indica precizie si corectitudinea tuturor
determinarilor c;linico-tehnice anterioare.

24.Proba spatulei pozitiva

Daca spatula se insera ,PROBA SPATULEI ESTE POZITIVA ,determinata de:

-montarea necorespunzatoare a dintilor artificiali

-determinarea incorecta a relatiilor intrermaxilare

-absenta acoperirii corecte a suprafetei de sprijin

25. Situatii care necesita reontarea dintilor artificiali:

Daca PROBA SPATULEI ESTE POZITIVA UNILATERAL atunci spatiul dintre arcade se amprenteaza cu o pana
de ceara moale.Modelul superior se desprinde din ocluzor si se regipseaza in noua relatie stabilita dupa
reamprentare.Se remonteaza dintii.

Daca PROBA SPATULEI ESTE POZITIVA BILATERAL se redetermina relatiile intermax. cu aju.sabloanelor de
ocluzie si se trimite in laborator pentru remontarea dintilor

-daca apar contacte premature ,ce determina alunecari ant. sau ant.-lat ale mandibulei 1 mm,este necesara corectarea
prin slefuire slefuire selectiva.Slefuirile selective se realizeaza la nivelul foselor antagoniste cuspizilor de sprijin
,care se adancesc

-daca apar contacte premature grosiere este necesara o remodelarea a dintilor artificiali si o noua inregistrare a
relatiei centrice

26.Contolul extrabucal al protezelor totale

-medicul verifica cu pulpa degetului fata mucozala a protezei totale pentru a identifica eventualele asperitati sau
plusuri ce se vor indeparta cu frezele de acrilat
Se verifica:

-daca fata ext a protezei totale este corecta ,perfect lustruita si fara masa de amalgam(a fost prelucarata corect de
tehnicianul dentar)

-fata mucozala sa nu prezinte urme de masade amalgam sau de plumb/ciment utilizat la foliere

-marg protezei sa nu fie ascutite ,se pot rotunji cu freze de acrilat

-dintii artificiali(daca sunt retentionati si pozitionati corect)

Ulterior medicul angreneaza cele doua proteze in mana urmarind corectitudinea intercusp.maxime ,apoi se spala
protezele si se mentin intr-un vas cu apa pana la aplicarea pe campul protetic

27.Ce presupune igienizarea protezelor?

Protezele se spala cu apa si sapun in fata pacientului inainte de aplicarea pe campul protetic ,ocazie cu care
pacientul este instruit cu privire la igienizarea protezelor

Igienizarea presupune:

-dapa fiecare masa protezele se scot din cavitatea bucala ,se vor spala cu apa si sapun cu ajutorul unei periute de
plastic de unghii cu grija deasupra chiuvetei ,fara a le scapa in timpul igienizarii

-nu se foloseste pasta de dinti pt igienizarea protezelor

-protezele nu se vor igieniza in cavitatea bucala niciodata

-protezele se vor spala pe ambele parti(ext/int) si pe dinti

-se pot curata cu sol.comercializate la farmacii sau mai simplu se pot lasa peste noapte intr-un pahar cu apa si otet (o
lingurita intr-un pahar cu apa)

28.Ce trebuie si cum trebuie sa manance pacientul cu proteze totale?

-la inceput alimentele vor avea o consistenta mai moale apoi se creste treptat consistenta alimentelor odata cu
acomodarea

-alimentele se vor taia in bucatele mici cu cutitul si se vor introduce in cavitatea bucala

-nu se musca cu protezele deoarece ele se vor desprinde din cavitatea bucala

-se evita alim.lipicioase precum:mamaliga ,gris cu lapte,paste fainoase,orez cu lapte,caramele,guma de mestecat

-cuprotezele in timpul masticatiei nu se pot face decat miscari de inchidere si deschidere simultan pe ambele parti

29.Reguli dupa care se face retusarea protezelor

-se identifica zona care aprodus disconfortul pacientului

-se marcheaza cu un creion chimic zonele lezate

-se aplica proteza in cav.bucala,iar zona marcata cu creionul chimic se imprima pe fata mucozala a protezei
-retusul se face din interiorul zonei marcate

30.Cauzele fracturii protezei totale

-prezenta unui torus palatinal proeminent (ca urmare a atrofiei crestei edentate,devine ax de balans)

-prezenta unui fren al buzei superioare inserat jos pe creasta (pacientul in faza de dentat a prezentat o diastema
mare)presupune decupareaa exagerata a marginilor protezei si devine zona cu rezistenta redusa

-scaparea protezei totale in timpul igienizariide supraf.dure

-masticatie puternica

-prezenta parafunctiilor(bruxism)

-prezenta unei arcade antagoniste in cazul edentatiei totale unimaxilare,integre sau protezate cu lucrari protetice fixe

-atrofie asimetrica a campului protetic edentat total poate duce la bascularea protezei urmata de fracturarea ei

31.Indicatiile captusirii protezei toatale

-dvo mentinuta corect

-ocluzie stabila

-dinti laterali montati corect pe creasta

-protezele toatale sunt stabile pe camp

-protezele totale nu au fost reparate ,nu au baza deteriorata sau impregnata

32.Factori etiologici generali incriminati in producerea stomatopatiilor protetice

-diabet zaharat

-arterioscleroza

-boli vasculare

-hematopatiile

-insuf.renala cronica

33.Factori etiologici locali incriminati in aparitia stomatopatiilor protetice

-autocuratirea

-cresterea temp.sub proteza totala

-microporozitatile acrilatului terrmopolimerizabil /autopolimerizabil (in cazul captusiii directe)

-lipsa igienei protezei totale sau igiena necorespunzatoare

-imperfectiunile tehnologice ale protezei totale

-purtarea timp indelungat a unor proteze totale necorespunzatoare

-instabilitatea oclizala(lipsacoincidentei IM cu RC)

34.Simptomatologia stomatopatiilor imediate marginale

Aceste leziuni apar de obicei sub forma de EROZIUNI provocate de insertia/dezinsertia protezei totale ,de
conformarea gresita a marginilor protezei ,a greselilor de amprentare ,a unui proces tehnologic gresit(utilizat in
obtinerea protezei totale)

Simptomatologie:

Subiectiv:aparitia durerii ce variaza ca intensitate de la jena dureroasa la durere vie,provocata de insertia/dezinsertia

protezei toatale;tulb.masticatorii,fonatorii ,de deglutitie,sialoree,disconfort la purtarea protezei totale

Obiectiv:prez.unor zone congestive insotita sau nu de ulceratii ,cu dim.variate in fct. de localizare ,profunzime,prez.
adnopatiilor daca leziunea este suprainfectata;durerii la insertie si dezinsertia protezei ;prezenta sangerarii daca
lez.este profunda la insertie si dezinnsertie

35.Simptomatologia stomatopatiilor imediate bazale

-apar EROZIUNI sub baza protezei totale la 48-72 h de la aplicarea in cav.bucala

-poate aparea kematoza traumatica-de obicei sit. pe mucoasa jugala ,creasta edentata sau limba

-dupa un traumatism acut se prod. o tumefactie sau ulceratie ,muc.bucala reactionand la agresiunile de tip functional
cronic in1-2 zile prin ingrosarea epiteliului cu hiperkeratinizare .Progresiv leziunile devin mai dense si albe su
supraf devine rugoasa

-trebuie identif. sursa de iritatie cronica a caror leziuni ca marime si forma sunt suprapuse sub aspect de keratoza
acuta.Lez.trebuie sa dispara in cateva saptamani dupa eliminarea cauzei (proteza defectuos adaptata)

36.Diagnostic diferential in leziunile de decubit si leziuni maligne

LEZIUNI DE DECUBIT LEZIUNI MALIGNE

Tumefactie eritematoasa sau ferma daca lez.este mai Consistenta dura,margini indurate
veche
Loc.frecvent in zona craniana la maxilar si reg.ant.la Localizarea la orice nivel
mandibula
Fara miros fetid Prez.halenei fetide
Flora microbiana moderata Flora microbiana abundenta
Adenopati moderata si inconstanta Adenopatie relativ constanta ,chiar dura
Absenta diskeratozei Diskeratoza frecventa