Aportul medicinei privitor la dezvoltarea conceptiilor filosofice despre formele

miscarii, spatiului si timpului.

Spatiul si timpul biologic caracterizeaza lumea vie. Spatiul biologic este
totalitatea biocenozelor si biogeocenozelor, reflecta o anumita structuralitate si
densitate a relatiilor organismelor vii. Timpul biologic este intensivitatea
proceselor si ritmurilor biologice, durata schimbarilor biologice a organismelor
vii. Orice organism viu are ceasul sau, ritmurile sale care depind de
intensivitatea proceselor fizico-chimice si biologice. Spatiul uman (social si
individual) este spatiul real cu care interactionaeza oamenii si societatea, este
asimilarea spatiului inconjurator si includerea lui in sfera activitatii umane. El
presupune raportul dintre natural si artificial si influenta lor asupra spatiului
biologic. Timpul uman deasemenea poate fi divizat in timpul social si individual,
psihologic. Timpul social caracterizeaza durata, succesiunea, devenirea activitatii
umane si relatiilor sociale in dezvoltarea proceselor sociale. Timpul social este
diferit de la o epoca la alta, el are diferita intensivitate. Timpul psihologic
este intensivitatea, durata si ritmicitatea proceselor psihofiziologice ale
omului. Exista nu numai perceptia subiectiva a timpului, dar si existenta timpului
individual. Fiecare individ are ritmurile sale temporale, care se schimba cu
virsta. In organismul uman exista aproape la 300 de ritmuri de diferita amplitudine
si intensivitate (ritmuri de o zi, o saptamina, o luna, 3 luni, 6 luni, un an, 6,
12, 60, 100 si 1000 de ani). Ritmurile biologice ii dau posibilitate organismului
de a se acomoda optimal la ritmurile fizice, ritmurile naturii, de a coordona
optimal procesele fiziologice pentru activitatea vitala normala. La copii timpul
curge mai rapid (fiindca sunt mai intensive procesele fizico chimice), iar la
batrini timpul se desfasoara mai incet. Insa psihologic aceste procese se retraiesc
invers: la copii timpul curge incet, iar la oamenii in virsta timpul zboara.
O ora traita la virsta de 5 ani este echivalenta cu 5 ore traite la 50 de ani.
Parintii si copiii se gasesc in diferite dimensiuni temporale. Stiinta contemporana
afirma, ca materia, miscarea, spatiul si timpul se gasesc in interactiune si
interconexiune, formeaza o unitate. Despre aceaste ne vorbeste teoria relativitatii
si alte conceptii stiintifice.