semiton n semiton pn la SOL, iar n coborre din ton n ton.
Se execut un recitativ pe DO de sub portativ n cheia SOL, cu mai
multe texte. Textele nu au un corespondent n vorbire. Sunt alese foneme corespunztoare scopului: impostaia. - nimm, nimm, nimm, nimm, mnn, mnn, mnn, mnn - cte patru de fiecare - bitte, bitte, bitte, bitte - completate cu nimm, nimm etc. - tub, tub, tub, tub - linge, lnge, lango, longo, lungo - linge, lnge, ninge, nnge, dinge, dnge, dango, dongo, dungo Se observ c este vorba de toate vocalele - a, e, i, o, u, - combinate toate cu diferite consoane sonore. Important este cum cntai!
CI - NO - CI DI - TO - DI FI - NO - FI GHE - KA - GHE HI - HO - HI JI - CO - JI LI - RO - LI MI - NO - MI PI - BO - PI RI - LA - RI SI - NO - SI TI - DO - TI VI - LA - VI ZI - TZO - ZI
Se execut pe toat ntinderea vocii, dnd foarte mult atentie
- se urmrete forma gurii i poziia limbii la i i la o
Repetate cu struin, limba, dinii i celelalte organe participante
vor duce la DICIE, necesar pentru a fi nteles, att n vorbire ct mai ales n canto. Consoanele sunt sunetele care permit articulaia, elementul ce ne deosebete de celelalte fiine. n combinaie cu vocalele a, e, i, o, u dau natere silabelor care formeaz cuvntul. aceast minune care permite comunicarea dintre oameni. Consoanele se produc prin micri combinate ale organului fonator format din buze, dini, palatul fonator (cerul gurii) n prezent i cu concursul nemijlocit al limbii, fr care nu se poate nchipui vorbirea articulat. Consoanele se mpart n grupe, dup organul principal din aciune: - labiale (buzele): - b - p - m - linguale (limba): r - linguale dentale (limba i dinii): d - uiertoare: s, z, , j, h, c, g, f, v Limba este organul principal care determin vocalele i alctuirea consoanelor, nici cele mai simple nu pot exista fr prezena limbii (ou, au, ai, ea, ei etc.), care prin forma ei determin vocalele. n canto, 94 % din greelile fcute de un cntre se datoresc poziiei i formei limbii, care nu s-a ncadrat perfect n munc.