Gimnastica limbii

Am artat c limba este unul din factorii principali n canto. Nu

putem insista ct am dori asupra acestei chestiuni. Pentru a stpni
acest muchi anarhic este nevoie de mult munc, de mult
gimnastic. Amintiiv c sportivii fac mii de e!erciii pentru a
de"volta o fascicul muscular, spre a o putea scoate n relief.
Aceeai munc ne ateapt i pe noi#
$rmtoarele e!erciii, efectuate cu regularitate, vor duce la o bun
stpnire a organului%
&. 'n faa unei oglin"i, pentru control, se scoate limba afar, aa
cum se procedea" la un e!amen medical (timpul unu).
se retrage limba n gur (timpul doi).
*. +e scoate limba din gur, lat, necontractat (timpul unu).
contractm limba pentru a o ntri (ascuit), (timpul doi).
,. -imba afar din gur, ascuit. .idicm vrful ei ctre dinii de
sus (timpul unu).
idem, ctre dinii de /os (timpul doi).
0. Gura deschis. 1ucem "vcnit vrful limbii ctre colul din
stnga al gurii (comisura bu"elor). .etragem limba n gur. (timpul
unu).
idem, ctre colul drept (timpul doi).
2. Gura semideschis3 se urmrete cu vrful limbii conturul
bu"elor de la stnga la dreapta, de cinci ori (imitm micarea prin
care un pisoi i linge bu"ele, dup ce iam muiat botul n lapte)
(timpul unu).
repetm micarea n sens invers (timpul doi).
4icarea se face lent, foarte lent, pentru nceput n cinci secunde
pentru un tur, apoi se mrete pn la "ece secunde pentru un tur.
5. Gura deschis. 1ucem vrful limbii la vrful dinilor. .etragem.
idem, pe dini.
idem, la rdcina dinilor.
idem, n spatele dinilor.
idem, la un centimetru de dini, pe cerul gurii.
idem, din punct n punct, ncercnd s obinem cel puin apte
puncte pe cerul gurii, limba venind napoi, spre omuor, la fiecare
micare.
6. +e deschide gura la ma!im3 bu"ele de sus las s se vad dinii3
limba st /os, lipit de dini3 distana dintre dini permite plasarea
celei de a doua falange ntre ei. 'ncercm s obinem o form ct mai
oval a gurii, micnd muchii faciali n direcia gurii (invers dect
atunci cand ducem gura pn la urechi).
-aringele este principalul organ n fonaiune. -egat de rdcina
limbii, n partea superioar i de trahee, n partea inferioar, prev"ut
cu mai multe perechi de muchi, aprat de mai multe scuturi de
cartila/e, asigur producerea sunetului att n vorbire ct i n canto.
7urentul de aer trimis din plmni, sub aciunea presei abdominale,
trece prin glot, unde se transform n sunet datorit muchilor
fonatori, aritenoi"ii. Nu e!ist cor"i vocale. Nu vibrea" nimic
altceva dect aerul.