Ghid practic pentru o voce irezistibilă

Acest ghid urmărește în primul rând, obținerea unei dicții clare, a unei voci bine pozate
și a unei bune respirații. El conține 30 de exerciții practice pentru dicție, voce și
respirație. Plus alte 200 de exerciții de dicție speciale numite și „ încurcă limba ”.

Eu este Cătălin Popa și sunt actor, trainer și entertainer și m-am gândit că aș putea să
mă folosesc de toată experiența mea de până acum pentru a te ajuta să-ți îmbunătățești
semnificativ vocea.

Exerciții pentru RESPIRAȚIE

Vom lucra pe respirația completă (costo-diafragmatică). Este cea mai eficientă: minim
de efort și randament maxim.
Se realizează prin coborârea diafragmei concomitent cu împingerea abdomenului spre
înainte, depărtarea coastelor şi ridicare umerilor.

 Pentru a înțelege mai bine ce se petrece în procesul respirației, vom descrie ce se

petrece atât în timpul inspirației cât și expirației.

o În inspirație:

-diafragma se contractă, coboară, devenind plată și mărește cavitatea cutiei toracice pe

verticală;

-abdomenul este împins în față;

-mușchii inspiratori ai trunchiului, gâtului și feței ridică coastele;

-se măresc spațiile intercostale;

-se mărește cavitatea toracică;

-plămânii legați de ea prin pleură, își măresc și ei volumul;

-mărindu-se volumul, presiunea interioară scade, iar aerul dinafară, având o presiune
mai mare, pătrunde în plămâni.

o În expirație:

-diafragma se relaxează și se ridică, micșorând cavitatea cutiei toracice pe verticală;

-abdomenul revine la normal;

-coastele revin și ele la normal, iar spațiile intercostale se micșorează;

-plâmânii revin la volumul inițial, datorită elasticității și greutății lor, antrenând după ei
toracele și diafragma;

-micșorându-se volumul toracelui, aerul este expulzat din plămâni.

#1. Floarea imaginară preferată

Cu maximum de relaxare ne imaginăm că avem în mâna dreaptă floarea preferată. Ne

imaginăm mirosul ei plăcut. Inspirăm adânc și relaxat, apoi expirăm. Este important să
menținem egali timpii de inspirație și expirație.

#2. Exercițiu de conștientizare a respirație abdominale sau diafragmatice

Pasul 1: întinde-te pe spate, pe o suprafaţă tare.

Pasul 2: pune-ţi mâinile pe abdomen, în zona ombilicului.

Pasul 3: respiră încet şi profund, făcând în aşa fel încât mâinile să se ridice şi să coboare
pe abdomenul tău la fiecare respiraţie.

#3. Sifranta „ s ”
În vederea susținerii coloanei de aer cât mai mult timp, fără ca sunetul să vibreze, și într-
un ritm constant, punem mâna pe diafragmă (între torace și abdomen), inspirăm lung pe
nas conștientizând cu ajutorul mâinii dilatarea acestuia, după care pe siflanta „ s ”
eliminăm aerul în cantități mici și într-un ritm regulat.

#4. Inspir, expir

Stând relaxați și cu spatele drept, inspirăm complet (diafragmatic,toracic,claviacular)

ușor și adânc pe nas și expirăm pe gură, după modelul:

Pas 1: Inspirăm pe 1 secundă, expirăm pe 2 secunde.

Pas 2: Inspirăm pe 2 secunde, expirăm pe 4 secunde.

Pas 3: Inspirăm pe 3 secunde, expirăm pe 6 secunde.

Pas 4: Inspirăm pe 4 secunde, expirăm pe 8 secunde.

Pas 5: Inspirăm pe 5 secunde, expirăm pe 10 secunde.

 Repetăm exercițiul până la completa mobilitate a mușchilor interesați. Apoi,

putem continua cu exerciții mai avensate, făcute pentru acest tip de
respirație.

#5. Sifranta „ s ” pe timpi

 Stând jos sau în picioare, inspirăm complet, pe nas, apoi expirăm pe gură,
printre dinți, pe siflanta S, după modelul:

Pas 1: Inspirăm pe 1 secundă, expirăm pe 2 secunde pe siflanta S.

Pas 2: Inspirăm pe 2 secunde, expirăm pe 4 secunde pe siflanta S.

Pas 3: Inspirăm pe 3 secunde, expirăm pe 6 secunde pe siflanta S..

 Pas 4: Inspirăm pe 4 secunde, expirăm pe 8 secunde pe siflanta S.

Pas 5: Inspirăm pe 5 secunde, expirăm pe 10 secunde pe siflanta S.

 Foarte important ca emisia să fie egală, lină și fără întreruperi.

#6. Numărătoarea

 Stând jos sau în picoare, inspirăm complet, pe nas, lin și fără zgomot. Apoi, ne
ținem respirația o secundă, timp în care ne pregătim să începem a rosti rar,
clar și cu voce tare cifrele. Se respiră după modelul:

Pas 1: Inspirăm pe 1 secundă, apoi rostim 1.2

Pas 2: Inspirăm pe 2 secunde, apoi rostim 1.2.3.4

Pas 3: Inspirăm pe 3 secunde, apoi rostim 1.2.3.4.5.6

Pas 4: Inspirăm pe 4 secunde, apoi rostim 1.2.3.4.5.6.7.8

Pas 5: Inspirăm pe 5 secunde, apoi rostim 1.2.3.4.5.6.7.8.9.10

 Foarte important ca emisia să fie egală, lină și fără întreruperi. De asemenea,

să ne dozăm aerul astfel încât cantitatea de aer inspirat să fie consumată în
expirație strict după modelul prezentat.

#7. Exercițiu de retenție

 Se respiră complet după modelul:

Pas 1: Inspirăm pe 1 secundă, retenție 1 secundă, expirăm pe 2 secunde.

Pas 2: Inspirăm pe 2 secunde, retenție 1 secundă, expirăm pe 4 secunde.

Pas 3: Inspirăm pe 3 secunde, retenție 1 secundă, expirăm pe 6 secunde.

 Pas 4: Inspirăm pe 4 secunde, retenție 1 secundă, expirăm pe 8 secunde.

Pas 5: Inspirăm pe 5 secundă, retenție 1 secundă, expirăm pe 10 secunde.

#8. Un exerciţiu de retenţie mai puternic 6-3-6-3

 Stând jos sau în picioare, inspirăm complet, pe nas, apoi expirăm pe gură,
după cum urmează:

Pasul 1: Inspirăm 6 secunde

Pasul 2: Retenție 3 secunde
Pasul 3: Expirăm 6 secunde
Pasul 4: Retenție 3 secunde

 Repetăm de minim 10 ori.

#9. Exercițiu pentru dozarea respirației pe text

 Se va rosti prima strofă pe o singură expirație, apoi primele două strofe și vom
continua în acest fel până când vom rosti întregul text pe o singură expirație.

Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor
Până ce pier.

După un semn
Clătind catargele,
Tremură largele
Vase de lemn;

Niște cetăți
Plutind pe marile
Și mișcătoarele
 Pustietăți.

Stol de cocori
Apucă-ntinsele
Și necuprinsele
Drumuri de nori.

Zboară ce pot
Și-a lor întrecere,
Vecinică trecere
Asta e tot...
(Stele-n cer, M. Eminescu)

#10. Exercițiu de respirație pe mișcare

 Acest fel de exerciții ne ajută să ne coordonăm ritmul respirator cu mișcările

corpului.

Stând în picioare, relaxați și cu spatele drept, în timp ce inpirăm, ridicăm încet

ambele brațe pe lângă corp, prin față, până sus, deasupra capului. Se face o mică
pauză, apoi, pe expirație, înclinăm ușor trunchiul și brațele până jos la vârful
picioarelor.

După o mică pauză, se ridică, din nou, trunchiul și brațele sus, foarte încet. Se repetă
aceste mișcări de 3-4 ori.

Pentru cei care motivează faptul că nu fac exerciții de respirație din cazuza lipsei de
timp, le pot spune că acestea pot fi realizate chiar și atunci când mergem pe jos. Vom
realiza inspirația pe un număr de pași, apoi vom sta pe retenție, iar după aceea, vom
expira pe același număr de pași. Numărul pașilor poate fi mărit sau micșorat, pentru
variația exercițiului.

Exerciții pentru DICȚIE

Exercițiile de dicție sunt 100% aplicabile, utilizate de actori și cei care susțin prezentări
de orice fel.

Acest tip de exerciţii previne rigiditatea muşchilor şi contribuie la o mai bună flexibilitate
şi o agilitate în rostire.

Vom începe cu o serie de exerciții de încălzire.

#11. Încălzim musculatura facială

 Timp de 30 de secunde, ne vom strâmba fața cât mai exagerat. Mișcăm toți
mușchii feței, în special cei aflați în zona gurii.

#12. Încălzim buzele și limba

 Încălzim buzele și limba prin realizarea mișcărilor unui sărut în aer. Realizăm
acest exercițiu 30 de secunde.

#13. Încălzim buzele și obrajii

 Încălzim buzele și obrajii imitând fără sonor, cu buzele, mișcările boticului unui
iepure rozând un morcov. Realizăm acest exercițiu 30 de secunde.

#14. Încălzim limba, buzele și obrajii

  Încălzim limba, buzele și obrajii imitând cu ajutorul limbii zgomotul unei
trăsuri trase de cai. Realizăm acest exercițiu 30 de secunde.

#15. Încălzim buzele

 Încălzim buzele prin sunetul motorului: Brrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr . La acest

exercițiu, suflăm pe buze astfel încât ele să vibreze. Repetă de 3 ori.

#16. Încălzim limba

 Încălzim limba prin sunetul mitralierei: Trrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr . Pronunţă prelung

sunetul t urmat de un r prelung şi vibrat (trrrrrrr). Repetă de 3 ori.

#17. Încălzim mandibula

 Mută mandibula cu o mişcare stânga–dreapta, timp de 30 de secunde.

#18. Încălzim maxilarul și obrajii

 Încălzim maxilarul și obrajii prin repetarea grupului de litere UX. Atunci când
rostim X, tragem puternic de colţurile gurii, printr-un zâmbet forţat. Timp: 30
de secunde.

#19. Încălzim gura și obrajii

  Mestecăm o gumă imaginară care devine din ce în ce mai mare și mai greu de
mestecat și pe care o vom plimba de o parte și de alta a cavității bucale. Timp:
30 de secunde.

#20. Următorul exercițiu de încălzire este unul dintre cele mai eficiente.

 Rostește rar, tare și clar.

BRA BRE BRI BRO BRU BRĂ BRÎ

CRA CRE CRI CRO CRU CRĂ CRÎ
DRA DRE DRI DRO DRU DRA DRÎ
FRA FRE FRI FRO FRU FRĂ FRÎ
GRA GRE GRI GRO GRU GRĂ GRÎ
HRA HRE HRI HRO HRU HRĂ HRÎ
JRA JRE JRI JRO JRU JRǍ JRÎ
MRA MRE MRI MRO MRU MRǍ MRÎ
PRA PRE PRI PRO PRU PRǍ PRÎ
SRA SRE SRI SRO SRU SRǍ SRÎ
TRA TRE TRI TRO TRU TRǍ TRÎ
ŢRA ŢRE ŢRI ŢRO ŢRU ŢRǍ ŢRÎ
VRA VRE VRI VRO VRU VRǍ VRÎ
XRA XRE XRI XRO XRU XRǍ XRÎ
ZRA ZRE ZRI ZRO ZRU ZRĂ ZRÂ

#21. Exercițiu de încălzire cu vocale

 Vom avea grijă să deschidem bine gura și să se audă fiecare vocală.

ZOZE – ROZE – BOZE

IA – BAI (de 15 ori )

IA – BEI (de 15 ori )

IA – BUI (de 15 ori )

 IA – BIU (de 15 ori )

IA – BĂI (de 15 ori )

IA – BOI (de 15 ori )

IA – BÂI (de 15 ori )

 Pentru a se evita plictiseala, se recomandă rostirea pe diferite stări (bucuros,

extaziat, supărat, nervos, speriat, rușinat, amețit, îndrăgostit, plictisit).

#22. Exercițiu pentru rostirea corectă a consoanei S

Luăm următorul text:

“Un fascicul fosforescent, fascinant şi incandescent suscita o fascinaţie
susceptibilă de un scenarist sceptic care a descins cu scenariul său într-o piscină
luată drept scenă, că un ascet convalescent, el însuşi piscivor,discipol al unui
piscicultor descendent dintr-un scenograf scelerat şi cam nescenic,care descifra o
scenetă indescifrabilă şi transcendentală, dintr-o pornire ascendentă într-un
ascensor aflat în ascensiune.”

 Se rostește textul corect și clar. Vom avea mare grijă să pronunțăm S corect și
nu Ș.

#23. Exercițiu pentru rostirea corectă a consoanei R

 Se rostește textul corect și clar. Avem grijă, în mod special, de finalurile de

cuvinte care se termină în litera „R”.

Îmi zic, rar un avar cu salariu lunar!

Cer, jur și zbier mereu în zadar
Văd lumea în fir mărunt de mărar
Ador umor de actor, râs de corsar
 Joc de hoinar călător prins în ierbar
Iau onorariu sumar de-un dolar,
Beau un pahar de vin de Cotnar
Sunt un zidar de zile murdar
Îndur calvar de câine fugar.
(Olga Delia Mateescu )

#24. Exerciții pentru îmbunătățirea vorbirii precipitate

Avem textul:

Dintre sute de catarge

Care lasă malurile,
Câte oare le vor sparge
Vânturile, valurile?

Dintre pasări călătoare

Ce străbat pământurile,
Câte-o să le-nece oare
Valurile, vânturile?

De-i goni fie norocul,

Fie idealurile,
Te urmează în tot locul
Vânturile, valurile.

Nențeles rămâne gândul

Ce-ți străbate cânturile,
Zboară vecinic, îngânându-l,
Valurile, vânturile.

(Dintre sute de catarge, M. Eminescu)

Vom avea în vedere să respectăm regulile de mai sus.

  Reguli:

-textul nu se rostește până nu există o imagine mentală

-respirăm acolo unde avem pauze

-se citește pe silabe

-se citește pe un ritm lent

-apoi, se va citi într-un ritm din ce în ce mai alert.

Exerciții pentru VOCE

Atunci când vorbești, oamenii încep să-și facă o părere despre tine în doar câteva
secunde. Oamenii nu te cred datorită cuvintelor pe care le folosești. De fapt, cuvintele
nici măcar nu contează atât de mult. Ceea ce contează este felul în care sună vocea ta.

Cuvintele transmit mesajul, iar vocea transmite emotia.

Vocea ta le spune oamenilor cum sa se simta.

#25. Exercițiu de încălzire pentru o voce mai amplă

 Fredonează „mmmmmm”. pe o notă, încet, și la început pe cea mai joasă

tonalitate, expirând lent, cu ajutorul diafragmei. Pune mâna pe diafragmă
pentru a te asigura că respirația vine și de acolo, nu doar din piept. Fii atent la
vibrațiile pieptului. Apoi fă același lucru pe tonalități din ce în ce mai înalte.
Crește treptat și volumul. Rezonanța vocii va crește pe măsură ce exersezi. Ai
grijă să faci acest exercițiu ușor, fără să forțezi vocea.

#26. Exercițiul „mam, mem, mim, mom, mum”

  Fă exact același exercițiu pe sunetul mam. Repetă 10 secunde. Apoi continuă
cu mam, mem, mim, mom, mum. Dacă zona gâtului se contractă, ți-ai putea
forța vocea. Observă cum sunetele rezonează în piept, în special pe tonurile
joase, iar pe măsură ce treci la tonalități înalte, sunetele încep să-ți pătrundă
mai adânc în cap.

#27. Exercițiu gamei

 Fredonează câteva game, începând de la cele mai joase note și mergând până
la cele mai înalte, folosind vocalele. Nu uita să respiri din diafragmă.

#28. Exercițiu de dicție pe efort fizic

Avem următoarea poezie:

Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Şi eu trec de-a lung de maluri,

Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,

Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;

Să plutim cuprinşi de farmec

Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foşnească,
 Unduioasa apă sune!

Dar nu vine... Singuratic

În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.

( ,,Lacul, M. Eminescu)

 Vom spune această poezie sărind coarda. Acest lucru ne va ajuta să ne

coordonăm respirația, emisia vocii și dicția. Prin antrenament, se obţine
coordonarea pronunţiei şi a respiraţiei în timpul efortului. Alte mișcări fizice
pe care le putem realiza: sărituri normale, genoflexiuni,

#29. Exercițiu realizat cu ajutorul unui reportofon

 Vocea pe care o auzim noi este diferită de vocea pe care o aud cei cu care
comunicăm. Pentru a fi conștienți de cum se aude în exterior îți propun
următorul exercițiu. Să te înregistrezi în timp ce vorbești și apoi să aculți
înregistrarea. Vei observa că, pe măsură ce faci mai multe înregistrări, felul în
care vorbești se va îmbunătăți considerabil și vei fi mai natural.

#30. Exercițiu pentru volum, ton și ritm

Avem următorul text:

,,Şi abia plecă bătrânul... / Ce mai freamăt, ce mai zbucium! /

Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium, /

 / marchează locul unde este permisă respirația

 Se începe textul cu șoaptă netimbrată (articulând foarte bine cuvintele, numai
din buze, fără a solicita participarea corzilor vocale)
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă; /

 Se spun cu șoaptă timbrată (articulând foarte bine cuvintele, folosindu-ne și de

corzile vocale)

Călăreţii umplu câmpul şi roiesc după un semn

Şi în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn, /

 Se spun cu o semivoce, având grijă la respirație

Pe copite iau în fugă faţa negrului pământ,

Lănci scânteie lungi în soare, / arcuri se întind în vânt,

 Se spun cu o voce medie

Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindeni,

Orizontu-ntunecându-l, / vin săgeţi de pretutindeni,

 Se crește intensitatea vocii, vom avea o voce plină. Vom suștine din abdomen
(diafragmă)
 A nu se confunda vocea puternică cu țipat. De obicei, avem tendința ca odată cu
creșterea intensității să se ridice înălțimea tonului sau să se vorbească mai rapid.
Vom păstra același ton și același ritm al vorbirii.

Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie... /

Urlă câmpul şi de tropot şi de strigăt de bătaie. /

 Le vom spune cu voce puternică, fără a încorda gâtul și fără a ne înroși la față.
 Acest lucru se obține cu o bună respirație și cu o rostire corectă a vocalelor.

În zadar striga-mpăratul ca şi leul în turbare,

Umbra morţii se întinde tot mai mare şi mai mare;
În zadar flamura verde o ridică înspre oaste,
Căci cuprinsă-i de pieire şi în faţă şi în coaste,
Căci se clatină rărite şiruri lungi de bătălie; ,,
(Scrisoarea III, M. Eminescu)
  Ultimele versuri le vom spune ca exercițiu, pe o singură respirație, pe voce medie,
normală.

Exercițiul de mai sus l-am realizat pe volum. De la șoaptă netimbrată la voce puuternică.
Același text îl putem spune exersând tonul sau ritmul.

De exemplu, dacă vrem să exersăm ritmul(viteza):

 Se va porni treptat, rostind primul vers foarte rar. Nu într-o vorbire silabisită, ci
curgătoare.
 La începutul fiecărui vers se va accelera puțin câte puțin ritmul, păstrându-l egal
pe durata întregului vers.
 Avem grijă se ne dozăm bine respirația.
 Avem grijă să nu urce tonul sau intensitatea cu care rostim. Avem grijă la
susținerea finalelor de cuvinte și la inspirația fără zgomot.

200 de exerciții de dicție speciale numite și „ încurcă limba ”

 Cum se realizează:
1. La inceput, exercițiile trebuie pronunțate cât mai rar si clar, astfel încât să se
audă fiecare sunet.
2. Se deschide bine gura, chiar putin exagerat;
3. Doar după ce ne descurcăm cu 1 și 2, putem pronunța exercițiile din ce în ce mai
repede și mai tare ca volum!

P.S. Lucrând exercițiile încurcă limba, vom putea îmbunătăți pronunția. Putem lucra și
foarte specific. Și anume, dacă avem probleme de pronunție cu litera F, lucrăm în mod
special acele exerciții pentru corectarea pronunției pentru litera F. Ai prins ideea.
Litera A

1. Armura arămie a asprului atrid Agamemnon atragea, atîrnată asupra altarului

antic, atrăgea așadar atenția armatorilor anatolieni, amici ai aprigului Ahile.
2. Oaia aia e a ei, eu i-o iau. (Frază formată numai din vocale.)
3. Tam tam-tam Hipopotam / S-a-ngrășat un kilogram / De la pîine cu salam / Tam
Tam-tam cel dolofan / A spart cana și-un borcan.
4. Acele fete au pus acele-n pernițe.
Litera B

5. Berbecul Becu înșuruba becul.

6. Balaban Bălăbănescu bîlbîiește bîlbîituri bîlbîite pe negîndite.
7. Bunul bunel ne-mbunează cu bomboane bune.
8. O babă bălană mănîncă o banană babană.
9. Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia cînd s-a întors Bucurel bucuros de la
București.
10. Bucur și Bucura se bucura că Bucurel e bucuros în București.
11. Boul breaz bîrlobreaz în vacile bîrlobrezene, cu greu a dezbîrlobrezit breazul
boilor bîrlobrezeni!
12. Bob breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenilor / Nu e anevoie de a zice: / Bou
breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenior; / Ci e nevoie de a dezbîrlobrezi / Bou
breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenilor.
13. Brad si Bard au văzut un leopard.
14. Trei babe mofluze, fără dinți și buze.
15. O barză brează face zarvă pe-o varză.
16. Bubulina, gospodina, macină pînă se termină făina! Bubulina, gospodina, nu-ți dă
pace pînă nu face ce-ți place!/ Bubulina, gospodina, gătește pîn' se stinge lumina.
Litera C

17. Cărămidarul cărămidărește cu cărămida cărămidarului din cărămidărie.

18. Colo-n vale pe-un pietroi stă o codobatură și un codobăturoi, codobăturoiu
codobăturește codobatura, codobatura nu poate codobături codobăturoiu...
19. Un codobăturoi a putut sa codobăturească pe o codobăturiță, dar o codobăturiță
nu a putut să codobăturească un codobăturoi.
20. Un caricaturist a caricaturizat o caricatură.
21. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza
caricatura sa.
22. Un caricaturist a caricaturizat o caricatură. Poți tu să caricaturizezi caricatura
caricaturizată de acel caricaturist?
23. Cred c-ai spus c-ai doi cai.
24. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu
e rac, nu-i gîndac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.
25. Pe cap un capac, pe capac un ac.
26. Cînd am zis c-am zis c-om zice, că tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis
c-om zice, da tu zici c-am zis c-om zice.
27. Nici n-a zis și zici c-am zis, cînd oi zice chiar oi zice ca să zici c-am zis ce-oi zice.
28. Cine a zis că am zis că-i zice? Eu n-am zis și nici n-oi zice. Cînd voi zice atunci să
zică, c-am zis eu c-am zis că-i zice.
29. De ce-ai zis tu c-am zis eu c-a zis ăla nu știu ce? N-am zis ș-ai zis c-am zis. Cînd oi
zice tot oi zice, ca să zici c-am zis c-oi zice.
30. Tot am zis și-am zis c-oi zice, dar de zis tot zice-oi, să nu zici c-am zis c-oi zice.
31. Tăt am zîs c-am zîs c-oi zîce, da’ dă zîs io tăt n-am zîs. Da’ dă zîs io tăt oi zîce, ca să
știu c-am zîs c-oi zîce
32. Nici n-a zis și zici c-am zis, cînd oi zice, chiar oi zice ,ca să zici c-am zis ce-oi zice.
33. Creață isteață, zîmbitoare și glumeață, scandează cu dicție fără interdicție fel de
fel de poezii - azurii - cu copii și făclii, pe hîrtii, mii și mii apoi pe-un cal merg la bal
triumfal.
34. Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepisconstantinopolizeze.
35. Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape capul caprei-n cinci,
precum a crăpat clinciul-n cinci.
36. Capra neagră calca-n clinci,/ Crăpa-i-ar capu caprii-n cinci/ Cum a călcat capra-n
clinci.
37. Capra calcă piatra. Piatra crapă-n patru. Crăpa-i-ar capul caprei precum a crăpat
piatra-n patru.
38. Capra neagră-n piatră calcă, cum o calca-n patru crapa! Crapă capul caprii-n
patru, cum a crăpat piatra-n patru!
39. Capra paște lîngă casă, capu caprii crape-n șase!
40. Capra noastră n-are lapte, crăpa-i-ar coarnele-n șapte!
41. Cărămidarul cărămidărește pe cărămidăreasă, dar cărămidăreasa nu poate
cărămidări pe cărămidar.
42. Pînă cînd a cărămidărit cărămidarul pe caramidăriță, a cărămidărit cărămidarița
pe cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriță.
43. O coropișniță și-un coropișnițoi se coropișniteau la noi pe gunoi. Nu coropișnița
coropișnițea pe coropișnițoi, ci coropișnițoiul coropișnițea pe coropișniță.
44. Cîntecul cîntat de cîntăreață încîntătoare încînta cîntărețul încîntat de cîntarea
cîntăreței.
 45. Un cocostîrc s-a dus la descocostîrcărie, unde se descocostîrcăreau și alți
cocostîrci nedescocostîrcăriți, ca să se descocostîrcărească de cocostîrcăria lui.
46. Cocostîrcărel s-a dus la cocostîrcărie să se descocostîrcărească de
cocostîrcăroaica lui.
47. Constantin Constantinevicescovici
48. Cupa cu capacul lacătelor rococo cotcodăcea croncănind clocotitor.
49. Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe plic.
50. Ceea ce cerea celebrul Cicero celor cinci sute cincizeci și cinci de ciraci ai săi.
51. Cerce cei ce cer cercei.
52. Ciubotarul are o ciubotărie unde ciubotărește ciubote și ciuboțele.
53. Cel ce știe că nu știe nimic știe mai mult decît cel ce nu știe că nu știe nimic.
54. Croitorul croiește și coase rochii pentru croitoreasă.
55. Ochii lui Chirică privesc chitara prin ochelari.
56. Un căscat cu cască, cască lîngă cascadă.
57. Cupă cu capac, capac cu cupă.
Litera D

58. Duminica dis de dimineata dusei Danei Dobrescu, desenatoare, doua dalii
59. Domnule director, doamna Dida Drăgan dorește două dude din dudul
dumneavoastră de dincolo de drum.
60. Domnule Dudău, dă-mi două dude din dudul dumitale de dincolo de drum!
61. Doisprezece cocostîrci pe casa lui Kogălniceanu.
62. Danilă îi dă lui Nilă dalta dată de Daniela ca să dăltuiască-n dale dalii dantelate.
63. Dragă Doamne, Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Domnitorul
domnitorilor, dă dragoste și duh de dărnicie, de descoperire, de dumnezeire
dornicilor doritori de daruri divine!
64. Domnule Dudescu, dați-mi două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de
drumul dinspre Dudești.
65. Domnule dudar, dă-mi două dude dulci din dudul dumitale de dincolo de Dunăre!
66. Dacă și cu Parcă se plimbau într-o barcă. Dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
67. Dacă și cu Oare s-au dus să se-nsoare. Dacă Dacă nu era, oare Oare se-nsura?

Litera F

68. Florin s-a dus la florărie să cumpere de la florăreasă flori pentru Florica.
69. Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori pe prispă, prisma are flori.
70. Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum.
71. Fofiță fondofirliță, forofifo-fenderliță și fifoi fondofirloi, forofifo-fenderloi.
 72. Florica, fata fostului funcționar, face fasole fiartă fără foc, fiindcă focul face fum.
73. Fata fierarului Fănică face fasole frecată fără foc, fiindcă focul face fum.
74. Fata-i fată pînă-i fată și cînd fată, fata fată.
75. Fata fostului funcționar francez fierbe fasolea fără foc, fiindcă focul face fum.
76. Florica Firea, fata fostului fochist Fănică Florea, face fasole fiartă fără foc, fără
fum, fiindcă focul face fum.
77. Fusu-i ici, fusu-i colea, fusu-n poală la lelea.
78. Ia ai! Ca să-l ai la fusai! Folosindu-l, n-ai să ai bai nici la foale, nici la mai! (în
Aredeal: foale "stomac", mai "ficat")
79. Cum s-a întîmplat că regelui îi fu frică de a-i fi frică și cum s-a întîmplat că lui
Chicot îi fu frică de a nu-i fi fost frică. (Al. Dumas, Doamna de Monsoreau)
80. Fluture pe masă, fluture pe casă, fluture prin casă, fluturi pe toți p-ai noștri, pre ăi
din casă.
Literele G, J

81. Lîngă un gard gînsacul și gîsca gîgîie îngîndurați: ga-ga-ga, ga-ga-ga!

82. Gîndindu-mă că te gîndești / Că mă gîndesc la tine, / Gîndește-te că mă gîndesc /
Că te gîndești la mine.
83. Rege Paragarafaramus, cînd te vei dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza cînd cel
mai original dintre originali se va dezoriginaliza. Dar, cum cel mai original dintre
originali nu se va dezoriginaliza, nici regele Paragarafaramus nu se va
dezoriginaliza.
84. Geamgiii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu triajele gergevelelor.
85. Am o vîjîietoare care vîjîie ca un avion vîjîietor. Vîjîie tare vîjîietoarea, dar mai
tare vîjîie avionul vîjîietor.
86. Eu mă joc în cojoc, / Dar deodată aud: poc! / Mi s-a rupt cojocul, / Se vede
mijlocul!
Litera H

87. Horia are-n harbuzărie harbuji. Harbujii din harbuzăria lui Horia sînt hrănitori.
88. Hrib fiert, hrib fript, hrib nefript, hrib nefiert, tot una-i.
89. Hangiul si hangița au un han cît un an!
Litera L

90. Luni la lumina lumînării luminată de lună prin luminator i-a luminat o luminiță în
lumina ochilor.
91. Lumînările leliței Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor liliachii.
 92. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-
un opal oval, pal, real și natural, fără rival, egal și actual.

Litera M

93. Cîțiva melci-codobelci au fost la un meci.

94. Mormolocii momiți mimetic comemoraseră ramificațiile milimetrice
înmagazinînd endometacinul lucidității memorialisticii înmărmurite numismatic.
95. Un băiat cu minte nu minte, ci cu minte cumințește celui care minte.
96. “D-na Smith: Nu mușca de undeva!
97. Dl. Martin: Nu mișca de undeva! Dl. Smith: Nu mușca de unde miști, nu mișca de
unde muști! D-na Martin: Musca mișcă! D-na Smith: Mișcă musca! Dl. Martin:
Muști mișcați! Dl. Smith: Muștele mușcă mușcata! D-na Martin: Musca mușcă
mușcata ta! D-na Smith: Mușca-ți-ar musca mușchiul! Dl. Martin: Domnule Smith,
ești mușchiul mușcat! Dl. Smith: Domnule Martin, mustul mustește! D-na Martin:
Doamnă Smith, muștele mustesc în mușchiul mușcat. D-na Smith: Doamnă
Martin, mușcă musca mușcată, mușchiul mustește.” (Eugen Ionescu, Englezește
fără profesor)
Litera P

98. Pipotele priponite în panoplia paralelipipedelor pompau pipăind pampoanele

laptopurilor.
99. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică!
100. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor
provinciali.
101. E pestriță prepelița pestriță, dar mai pestriți sunt puii prepeliței pestrițe.
102. Preaplecat primesc poruncă
103. Privind punga prea plinuță, Pizmuind pe prințul pașă Pentru piatra perlă
prinsă.
104. Pili-aș cu pila lungă, pila-n pungă, punga-n pilă.
105. Papucarul papucărește papucii nepapucăriți ai papucăresei, dar
papucăreasa nu poate papucări papucii nepapucăriți ai papucarului care
papucărește papuci nepapucăriți.
106. Eu pup poala popii, popa pupă poala mea.
107. Un vulture stă pe pisc, c-un pix în plisc.
108. Agățați-ai poamele calului de poalele podului.
 109. Pila-n pungă, punga-n pilă, pilalău cu pila lungă pilește pila pilii cu pila
lungă pe
110. dungă pilii, pînă cînd punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă.
111. Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.
112. O găină porumbacă
113. În porumbar s-a urcat, În porumbar, porumbaca Tot porumbul a mîncat.
114. Am o prepeliță pestriță cu paisprezece pui de prepeliță pestriți. E mai
pestriță prepelița pestriță decît cei paisprezece pui de prepeliță pestriți, iar mai
pestriț decît prepelița cea mai pestriță este prepelițoiul cel pestriț.
115. Pimpirel cu pila lungă
116. Și-a pilit pila pe pungă Punga-n pilă, Pila-n pungă Pimpirel cu pila lungă !
117. Pila-n pungă, punga-n pilă, pilalău cu pila lungă pilește pila pilii cu pila
lungă pe
118. dunga pilii pînă cînd punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă.
119. Pitulicea pitică s-a pitulat.
120. Puiul de găină se vindecă, dacă ia as-piri-piri-pirină.
121. O pită lipită, două pite lipite, trei pite lipite, patru pite lipite, cinci pite
lipite, șase pite lipite, șapte pite lipite, opt pite lipite, nouă pite lipite, zece pite
lipite.
Litera R

122. Rică nu știa să zică "rîu, rățușcă, rămurică". Dar de cînd băiatu-nvață
poezia despre rață, Rică a-nvățat să zică "rîu, rățușcă, rămurică".
123. Un oarecare cărturar cronicar, originar de oriunde, face o înfiorătoare
parafrazare.
124. Rar morar fără mărar, morăriță și mai rar.
125. Răsărita s-a trezit la răsăritul soarelui și i-a zis răsărita soarelui: "Știi că sora
soarelui pe pămînt e floarea-soarelui?"
126. Un rîs s-a luat la-ntrecere cu alt rîs care a rîs mai mult decît primul rîs.
127. Treier fără greier / Parcă ăsta-i treier? / Greier fără treier / Parcă asta-i
greier?
Litera S

128. Un sforar a dat sfoară-n țară că i-au furat rufele de pe sfoară, a tras lumea
pe sfoară, a fost legat c-o sfoară și-acum sforăie de se omoară. (C. Dragomir)
 129. Un sas cu glas de bas cam gras și ras pe nas stă la taifas de-un ceas la
parastas despre un extras din pancreas.
130. Spre sfînta sa soră Suzana se suie / Spășită din suflet suspinu să-și spuie /
Și-n susul sarcastic suspinu-și șoptește / Și-odată pe scara sucită se oprește.
131. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?
132. Sisoie se suie seara sus să sară scara singur.
133. Stan sta-n castan. Stanca sta-n castan ca Stan.
134. Stella se uita la stele, Ella scrie-n sailt la Stella, Stella vreu si eu o stela,
roaga Stella un baiat.
135. O sapa lată, două sape late, șapte sape late ș-alte șapte sape late.
136. Stanca sare punînd sare în sarmale.
Litera Ș

137. Știu că știi că știuca-i știucă. Dar mai știu că știi că știuca-i pește. Și că
știuca se mănîncă. Și că știuca se prăjește.
138. Știu că știi că știuca-i pește, dar mai știu că știi că știuca-i știucă.
139. Știu că știu că știu că-i știucă și mai știu că știuca mușcă.
140. Șase sași în șase saci soseau pe șosea, șase sași în șase saci în șase sate.
141. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea.
142. Cosașul Sașa cînd cosește, cît șase sași Sașa cosește.
143. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește Sașa și-n șosea.
144. Și șase case Sașa-și știe.
145. Ce șansă!… Sașa-și spuse sieși…
146. -Spune-mi cine sosește pe șosea?
147. Pe șosea sosește un sas cu un sac și aici mai sunt șase sași cu șase saci.
148. Eu l-aș certa dacă l-aș ști laș.
149. Ursul ursește; creanga trosnește; toporul pocnește; găina cotcodăcește.
150. Sașiul stă pe șasiu și șușotește.
151. Șase sași cosași cosesc șase saci săsești.
152. Șase sute șaizeci și șase de sași în șase sute șaizeci și șase de saci.
153. E "mișto" pajiștea mătușii Sura.
154. În pajiștea mătușii Sura e un pom.
155. E mișto pomul pajiștei mătușii Sura.
156. Pomul pajiștei mătușii Sura are un trunchi.
157. E mișto trunchiul pomului pajiștei mătușii Sura.
158. În trunchiul pomului pajiștei mătușii Sura e o scorbură.
 159. E mișto scorbura trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura.
160. În scorbura trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura e un cuib.
161. E mișto cuibul scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura.
162. În cuibul scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura este o pitulice.
163. E mișto pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii
Sura.
164. Pe pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura
sunt pene.
165. Sunt mișto penele pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei
mătușii Sura.
166. În penele pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii
Sura sunt purici.
167. Sunt mișto puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului
pajiștei mătușii Sura.
168. Puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei
mătușii Sura au piciorușe.
169. Sunt mișto piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii
trunchiului pomului pajiștei

Litera T

170. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei
tidvei.
171. Unui tîmplar i s-a-ntîmplat o întîmplare. Alt tîmplar, auzind de întîmplarea
tîmplarului de la tîmplărie a venit și s-a lovit cu tîmpla de tîmplăria tîplarului cu
întîmplarea.
172. Triedru tridreptunghic.
173. În trecut, un trecător cu trecere, neîntrecut, s-a oprit în treacăt, să treacă
printr-o trecătoare neîntrecută pînă atunci decît de o trecătoare cam trecută.
174. O întîmplare întîmplătoare s-a-ntîmplat din întîmplare.
175. O-ntîmplare-ntîmplatoare,
176. S-a-ntîmplat din întîmplare: Că tîmplarul a tîmplat... Pe tîmplariță... Drept
în cap a nimerit-o... Și-a tîmpit-o!
177. S-a'ntîmplat o'ntîmplare pe strada'ntîmplării:
178. tîmplarul s-a lovit cu tîmpla de tîmpla tîmplăresii!
 179. În tîmplăria unui tîmplar s-a întîmplat o întîmplare. Alt tîmplar, care, din
întîmplare, auzise de întîmplarea întîmplată tîmplarului, s-a dus să vadă ce i s-a
întîmplat tîmplarului în tîmplărie și, din întîmplare, s-a lovit cu tîmpla de tîmpla
tîmplarului și a tîmpit.
180. Stă trîntit Tîndală-n tindă. Trîndav trîntorul se-ntinde.
Litera Ț

181. Țînțarul soț însoți soața țîțîind sancționînd înțepînd nesățios.

182. Un țap țintat în frunte țintește într-un țînțar, țînțarul îl înțeapă pe țap în
ținta din frunte.
Litera V

183. Prin Vulturi vîntul viu vuia.

184. Vînturai vara mălai, vînturunga punga lungă.
185. N-am venit că am venit, am venit că n-am venit.
186. Într-o zi am visat că visam, și în visul visului visam că visam...
187. Mama-i vie și-i în vie, vie cine-o fi să vie.
188. Vărul meu Vasile pe nevrute s-a lovit c-un vas în frunte.
189. Vinerea viitoare verișoara Veruța vine în vacanța de vară la Văleni la
verișoara Viorica s-o vadă vinerea viitoare.
Litera Z

190. Cele șapte muze cu priviri de zuze scriu, ca să se amuze, versuri andaluze!
191. Șase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi farfuze.
192. Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri obtuze și ipotenuze!
193. Patru buburuze, roșii archebuze, bîzîie ursuze zburînd pe peluze!
194. Trei babe mofluze fără dinți și buze trag turte pe spuze, fără să se scuze.
195. Două autobuze lovite de-obuze au lumini difuze și defect la diuze.
196. Una din ecluze la uși cu mezuze luptă cu taluze punîndu-și ventuze.
197. O barză brează face zarvă pe-o varză.
198. Boul breaz, bîrlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a
dezbîrlobrezi bîrlobrezitura din boii bîrlobrezenilor
199. Zece broaște-n baltă zac
200. Și adună apă-n sac. Dacă balta o să sece Să rămînă saci vreo zece.
Unde mă găsești?

Dacă ți-a fost util acest ghid, te invit să intri pe pagina mea de facebook ”Catalin
Popa ” sau pagina ”Cum să ai o voce irezistibilă” și să dai Like și Follow.

Astfel vei fi la curent cu tot ce urmează să-ți pregătesc: cursuri, workshop-uri și

foarte multe materiale gratuite.

Te încurajez să interacționezi cu mine.

Scrie-mi cum ți s-au părut aceste materiale.

Să ai o voce minunată!