Proiect emiterea sunetului „F”

Floricica Fifi va fi alături de noi și ne va îndruma!

Bună!

Mă numesc Fifi!

FLOARE
 Mai întâi vom
învăța să pronunțam
corect sunetul „F”!
Să ne pregătim:

Dințișorii iepurașului: dinții de sus vor mușca ușor din

buza inferioară.
Ne răcorim: copilul va sufla aerul cu putere pe gură,
direcția jetului de aer fiind spre piept, în acest timp se scutură ușor palma (imitând
gestul pe care îl facem atunci când ne este foarte cald).
Poziționarea corectă a aparatului fonoarticulator în timpul emisiei sunetului „F”:
buza de sus este puțin ridicată și nu o atinge pe cea de jos;
maxilarul e puțin lăsat;
buza de jos e ridicată și cu marginea de sus atinge ușor dinții de sus;
limba stă liberă în partea de jos;
aerul suflat printre dinții de sus și buza de jos produce sunetul F.
 Bravoo!

Te-ai descurcat
minunat!

Copilul trebuie încurajat și lăudat continuu pentru a i se spori încrederea în

sine și pentru a face reușita posibilă! Orice progres, oricât de mic, este motiv de
bucurie!

Pentru obținerea unei pronunții corecte, se realizează:

exerciții de respirație și de mio-gimnastică a componentelor aparatului fono-articulator:

buze, limbă, palat, obraji;
exerciții pentru dezvoltarea auzului fonematic (a capacității de diferențiere între sunete);
exerciții de pronunție a sunetului izolat, urmând instrucțiunile de poziționare corectă a
limbii, buzelor, dinților, de emisie a aerului, de vibrare a corzilor vocale;
exerciții de pronunție a sunetului în silabe, la început de cuvânt, în interiorul cuvântului, la
finalul cuvântului, în grupuri consonantice;
exerciții de consolidare și automatizare a pronunției corecte în propoziții, conversație, joc,
povestire.

Toate aceste etape sunt necesare pentru asigurarea succesului în emiterea/pronunția

sunetului „F”.

Progresele copilului, oricât de mici ar fi, trebuie recompensate, lăudate și apreciate pentru a-
i crește încrederea în forțele proprii.

Captarea atenției copilului este o etapă foarte importantă în orice activitate educațională, fie
că are sau nu un scop terapeutic. Se pot folosi cântecele, poezii, povești sau dansuri.
Fișă de lucru – captarea atenției

Poezia furnicii

Poezia furnicii
O furnică lucrătoare
Cât mai duce în spinare!
Când o vezi cât e de mică,
Pe spinare te furnică.
Fă, de vrei, o încercare,
Că, doar eşti atât de mare
Şi de-n spate nu te strică,
Tot de-atâtea ori ridică!
 Metodele cu caracter general de lucru nu se adresează în mod special corectării emiterii sunetului „F”, dar ajută la dezvoltarea
aparatului fonoarticulator și crearea a unei atmosfere de destindere a copilului pentru o mai bună recuperare, emitere a sunetului alterat
sau omis.

Gimnastică – pentru
mobilitatea generală și fină
(exerciții precum întinderea
Gimnastică mâinilor în față, scuturarea
Dezvoltarea auto-controlului gestuală
auditiv palmelor, rotirea corpului,
sărituri, batut din palme,
imitarea activităților zilnice)

Educarea Terapie Gimnastică

auzului recuperatorie fono-
fonematic generală articulatorie

a) Exerciţii de expiraţie: – suflă nasul în

batistă – suflă aerul pe dosul mâinii – ţine
un fulg în aer – stinge lumânarea – umflă
balonul, face baloane de săpun b)
Exerciţii pentru inspiraţie – miroase
florile – miroase parfumul c) inspiraţia
diferenţiată – inspiraţie alternativă pe o
nară şi pe cealaltă – inspiraţie pe gură –
inspiraţie pe gură şi expiraţie pe nas
Scoaterea limbii cu vârful în jos;
Scoaterea limbii cu vârful în sus;
Gimnaistică Ducerea vârfului limbii spre bolta
respiratorie palatină, spre obraznul drept și stâng
(Avem o bombonică în gură!);
Țuguierea buzelor (Pupic!); Buzele
strâns lipite; Imitarea unui zâmbet;
Imităm un pește
 Exercițiile de gimnastică contribuie la:

dezvoltarea și perfecționarea pregătirii fizice a organismului

dezvoltarea creativității și stăpânirii de sine
creează o stare de bine
educă voința, disciplina, curajul, perseverența

Gimnastica gestuală cuprinde o varietate mare de exerciții, precum: rotiri şi aplecări ale
capului; mişcări la nivelul trunchiului; mişcări la nivelul palmei şi degetelor; imitarea unor activităţi
din viaţa cotidiană; mișcări ale membrelor și trunchiului.
 Gimnastica fonoarticulatorie este o metodă folosită în activitatea logopedică și cuprinde
mai multe serii de exerciţii de gimnastică facială, linguală, mandibulară, velo-palatală şi labială care
trebuie executate ritmic deoarece, pe lângă antrenarea şi tonifierea segmentelor aparatului
fonoarticular, au şi menirea de a introduce ritmul în vorbirea copiilor. Pentru dezvoltarea
motricităţii organelor fono-articulatorii, se recomandă o serie de exerciţii ce se referă la dezvoltarea
mişcărilor expresivităţii faciale, făcute în mod diferenţiat, în funcţie de caz.

exerciţii de mobilitate a exerciţii de mobilitate a exerciţii de mobilitate a exerciţii pentru buze şi

feţei:
- umflarea simultană a
obrajilor;
- umflarea obrajilor cu
dezumflarea prin lovire;
- clipirea ochilor
concomitent şi apoi
alternativ;
- închiderea şi deschiderea
ochilor, concomitent cu
ridicarea şi coborârea
ritmică a sprâncenelor;
- imitarea râsului şi a
surâsului;
- încreţirea şi descreţirea
frunţii;
- umflarea alternativă a
obrajilor;
maxilarelor
- închiderea şi
deschiderea gurii;
- împingerea înainte şi
apoi retragerea
maxilarului inferior;
- mişcarea maxilarului
inferior de la stânga la
dreapta şi invers;
- ridicarea şi coborârea
maxilarului;
- muşcătura.
limbii
- pisicuţa bea lapte;
- limba şterge dinţii;
- limba şterge buzele;
- scoaterea ritmică şi
rapidă a limbii şi
retragerea ei în cavitatea
bucală;
- mişcări la dreapta şi la
stânga ale limbii, astfel
încât limba să atingă
colţurile buzelor;
- mişcări în sus şi jos ale
limbii;
- scoaterea limbii în
formă de lopată;
obraji
- acoperirea alternativă a
unei buze prin cealaltă;
- formarea unei pâlnii
(limba ca un jgheab);
- strângerea buzelor şi
suflarea aerului cu putere,
ca la pronunţarea sunetelor
“b” şi “p”;
- umflarea buzelor prin
reţinerea aerului în
cavitatea bucală;
- mişcări de sugere-
umflare a obrajilor;
- mişcări de ţuguiere-
întindere a buzelor (surâs).

Aceste exerciții se pot realiza cu ajutorul unui set de cartonașe drept suport vizual sau în fața
oglinzii logopedice prin imitația terapeutul de către copil.
 Începem
jocul!

Deschidem
gura așa.

I
E
Ș
I
R
E
 Gimnastica respiratorie are un rol important, nu numai în asigurarea unor funcţii biologice, dar şi în
pronunţie. În timpul expirului, suflul face să vibreze coardele vocale implicate în producerea sunetelor.
Presiunea expirului şi a inspirului se modifică în funcţie de fiecare sunet, devenind când mai puternică, când
mai puţin puternică, prin alternanţă, dar păstrând un echilibru ritmic. Nici musculatura necesară actului
respiraţiei nu este suficient de dezvoltată la copiii cu o vorbire deficitară , din cauza lipsei de exersare naturală.

Exerciţii pentru dezvoltarea muşchilor toracelui şi a capacităţii pulmonare:

inspiraţie pe gură expiraţie pe nas şi invers;

inspiraţie şi expiraţie numai pe nas şi apoi numai pe gură;
inspiraţie scurtă şi expiraţie lungă şi invers;
stingerea unei lumânări;
exerciţii de inspir pe nas şi expir pe gură, respectiv inspir pe gură şi expir pe nas;
învârtirea moriştei prin suflu;
suflarea de balonaşe;
suflarea cu paiul într-un pahar cu apă;
stingerea lumânărilor de pe tort (creioanele sunt imaginate a fi lumânări);
suflarea pufului unei păpădii (creionul galben sau cel alb e ales să fie păpădie);
mirosirea unei flori (un creion colorat).
 Educarea auzului fonematic, adică a capacităţii de a identifica, discrimina şi diferenţia
sunetele limbii, contribuie la realizarea unei pronunţări corecte. Tulburările auzului fonematic
pot merge de la incapacitatea diferenţierii tuturor sunetelor sau numai a unora şi până la
imposibilitatea perceperii chiar a silabelor şi cuvintelor, ca unităţi specifice limbajului.

La copiii preşcolari, dezvoltarea auzului fonematic se poate face sub forma unor
jocuri(ghicirea vocii celor care îl strigă, identificarea vocii unor persoane cunoscute sau a
strigătului animalelor, apăsărilor înregistrate pe casetă, prin întrecere în recitarea unor poezioare
cu intonaţie etc.). Cuvintele care se folosesc pentru consolidarea sunetelor învăţate, cât şi a
propoziţiilor care cuprind grupuri de asemenea sunete, contribuie şi la dezvoltarea auzului
fonematic. Aşa dar, folosind aceste cuvinte în corectarea tulburărilor de limbaj, se realizează ,
concomitent, şi dezvoltarea auzului fonematic şi, în felul acesta, consumul de energie este mai
mic, iar timpul de corectare, mai scurt.

Să nu uităm de faptul că în toate aceste etape premergătoare activității terapeutice

specifice (emiterea, corectarea unui sunet), laudele, recompensele și încurajările nu trebuie să
lipsească!

Bravoo!

Te-ai descurcat
minunat!
Exerciții pentru dezvoltarea auzului fonematic: onomatopee
Ceva cade pe jos: Bufff!

Bate vântul frunzele: fâââș-fââș!

Prăjim mâncarea: Sfâââr-sfââr!

Pot fi folosite și zgomotele animalelor din natura:

PIU
-
PIU

HAM
-
HAM
Etapa de impostare (obținere) a sunetului.

Orice persoana care poate pronunță în mod corect sunetul, este capabilă, cu ajutorul unei oglinzi, să
surprindă mișcările de articulație, valabile în general pentru orice om. Se explică poziția corectă pentru emisia
sunetului „F”:

buza de sus este puțin ridicată și nu o atinge pe cea de jos;

maxilarul e puțin lăsat;
buza de jos e ridicată și cu marginea de sus atinge ușor dinții de sus;
limba stă liberă în partea de jos;
aerul suflat printre dinții de sus și buza de jos produce sunetul „F”.

Se cere copilului să repete, prin imitație, in fata oglinzii logopedice.

Este importanta obținerea sunetului cât mai corect, întrucât după etapa de consolidare, sunetul se va
automatiza (va intra în reflex).
Fișă de lucru – Anexa 1

Colorează litera „F” și încearcă să o pronunți cât mai corect! Ce obiecte sunt desenate în interiorul ei?
Fișă de lucru – Anexa 2

Unește punctele care formează sunetul „F” și pronunță-l cât de

bine poți în fața oglinzii!
Fișă de lucru – Anexa 3

Caută litera F și încercuiește-o!

 Etapa de fixare și consolidare a sunetului „F” în silabe, în cuvinte, propoziții.
Primele exerciții de pronunție trebuie făcute în șoaptă, urmând ca pe măsură ce se consolidează
pronunția corectă a sunetului, să se folosească vocea din ce în ce mai puternică.

Sunetul „F” în silabe, în poziție inițială:

• silabe directe: FA FE FI FO FU FĂ FÎ
• diftongi: FIE FEA FIU FOA FIO FUI FEU FAU FOI FĂU FEI
• în combinaţii consonantice: FLA FLE FLI FLO FLU

Sunetul „F” în silabe, în poziție mediană:

• intervocalic: AFA EFA IFA OFA UFA AFE EFE IFE OFE UFE AFI EFI IFI OFI
UFI AFO EFO IFO OFO UFO AFU EFU IFU OFU UFU
• repetate: FAFA FEFA FIFA FOFA FUFA FAFE FEFE FIFE FOFE FUFE FAFO FE
FO FIFO FOFO FUFO FAFI FEFI FIFI FOFI FUFI FAFU FEFU FIFU FOFU
FUFU

Sunetul „F” în silabe, în poziție finală:

• inverse: AF EF IF OF UF ĂF ÂF

Silabe cu şi fără sens care conţin sunetul „F”:

• FAR FET FIC FOC FUM

Silabe cu şi fără sens ce conţin sunetul „F”:

• SAF TOF REF TIF NUF
 Fișă de lucru – anexa 4

Ce flori are șoricelul Mickey în grădină? Hai să le numim împreună!

✂---------------------------------------------------------------✂
Fișă de lucru – Anexa 5
Fișă de lucru – Anexa 6

Scrie și
pronunță
silabe care
conțin
„F”.

Fișă de lucru – anexa 6

 • Exerciţii pentru diferenţierea sunetului „F” de sunetul „V” :

FAG – VAG FALS - VALS

FIU – VIU FAR - VAR
FIN – VIN FOI – VOI

• Exerciţii pentru diferenţierea sunetului „F” de sunetul „P” :

FAR – PAR FOST - POST

FIR – PIR FOC - POC
FIX – PIX FAC – PAC

• Structuri verbale progresive prin adiţie:

fe f – fe – fel, fes; fe-să, fe-se; fe-lul, fe-li-e; ru-fe, ga-fe, tu-fe, mu-te, va-fe, fe-bră tru-fe; gi-ra-fe, ta-ri-fe;
fi f – fi – fie, fin, fir, fiu, fix, fiu; fier, film; fiert; fi-lă, fi-nă, fi-or, fi-să, fi-xă; fi-bră; fi-a-ră, fi-e-ca-re; car-
tofi, pan-tofi....
fă f – fă – făt; fă-ră, fă-cu; fă-cut, fă-raș, fă-ceai, fă-gaș; fă-i-nă; bi-fă, ga-fă; gi-ra-fă......
fa f – fa – fac, fad, fag, fan, far, fax; fals, fapt, fa-ce, fa-de, fa-gi, fa-na, fa-ta, fa-za, fa-ța; fai-ma, fal-sa,fap-
ta; șe-fa, gre-fa; cea-fa: ga-roa-fa....
fo f – fo – foc, foi; fond, fo-ca, fo-sa, foa-ia, fo-car, for-ma, for-ța, fo-bi-a,
fu f – fu – fug, fum, fur, fus; fulg, fund, furt; fu-fa, fu-ga, fu-lar, fu-mul, fur-ca; a-fum, di-fuz, pra-ful....
• Sunetul „F” în
cuvinte
monosilabice,
poziție inițială:
FOC
FILM
FRIG
FIER
FIR
FORȚĂ
FAR
FURT
• Sunetul „F” în
cuvinte
bisilabice:
FLOARE
FOTBAL
FATĂ
FRUNZĂ
f

CAFEA
PANTOF
CARTOF
TRIFOI
• Sunetul „F” în
cuvinte
polisilabice:
FÂNTÂNĂ
FURNICĂ
FOARFECĂ
ELEFANT
PORTOFEL
FOTOGRAF
Anexa 7

Propoziţii care conțin sunetul și litera „F”

Felicia face figurine frumoase.

Florin face flotări.

Florăreasa face fapte frumoase.

Florile frumoase fac fetele fericite.

Fetele fierarului fac friptură.

Florina fugăreşte furnicile fricoase.

Fetiţele fură fructele Florentinei.

Bravooo!