1.Structura osoas a maxilarului superior i inferior.Modificrile legate de vrst.

2.Corelaia rdcinilor dinilor arcadei superioare cu sinusul maxilar i cavitatea

nazal.

Raporturile intime ale sinusului maxilar cu rdcinile dentare variaz nfuncie de mai muli
parametri: vrst, dezvoltarea sistemului dentar, a maxilarului i sinusului, morfologia individual a acestei
caviti, precum i de prezena sau absena dinilor.

Sinusurile maxilare cu dezvoltare obinuit au planeele n raport de vecintate cu premolarul secund i primii
doi molari permaneni, mai rare fiind situaiile n care aceast cavitate are raporturi cu premolarul prim i
molarul trei, de obicei, distana dintre apexurile rdcinilor dinilor laterali superiori i planeul
Sinual maxilar este de 2-4 mm.
Distanele medii (n milimetri) dintre apexurile unor dini permaneni maxilari i peretele inferior al
Sinusului maxilar sunt urmtoarele (dup Von Bondsdorff):
- molarul secund 1,3;
- molarul trei 2,3;
- molarul prim 2,6;
- premolarul secund 2,9;
- caninul 7,1;
- premolarul prim 7,5.

3.Corelaia rdcinilor dinilor arcadei inferioare cu canalul mandibular.

Carter i Keen (1971) au studiat din punct de vedere morfologic i radiologic mii de mandibule cu scopul
verificrii traiectului i dispoziiei canalului mandibular, respectiv a nervului dentar inferior, descriind existena a trei
variante :-
Tipul 1. Este cunoscut sub numele de varianta convenional. Canalul coafeaz apexurile dinilor laterali.-
Tipul 2. Este prezent n 20% din cazuri. Canalul este situat la distana de apexurile dinilor laterali, ntre ei i
acestea aflndu-se un plex nervos .-
Tipul 3 Canalul are o poziie inferioar. Trunchiul nervos se divide n dou ramuri, care ulterior se ramific
n plexuri nervoase.

4.Principiile biologice ce in de implanturile dentare endoosoase.

Sint niste principii fundamentale in inplantologie si prevede ca orce metoda de tratament sau interventie sa aiba
o influenta poziitiva asupra organelor si tesuturilor,atit a sistemului stomatognat cit si a intregului organism. Din
acest considerent la finisarea examenului clinic al pacientului medicul trebue sa fie ferm convins de rationalitaea
metodelor de treatament alese si ca ele nu vor duce ulterior la consecinte negative. Medicul trebue sa prevada si sa
evite influenta atit pe parcurs cit si dupa finalizarea tratamentului.

5.Principiile biomecanice ce in de implanturile dentare endoosoase.

Prevede un echilibru eficient al raportului de rezistenta dintre substratul biologic al structurii osoase si implant. In
vederea cu succes a acestui principiu trebue cunoscute legitatile influentei fortelor ce se dezvolta in timpul functiei
implantului si elementelor protetice si mecanismul de transmitere a acestor forte substratului biologic al cimpului
protetic. Ca substratul biologic sa suporte aceste actiuni este necesar ca materialul din care va fi confectionata
structura protetica si sa posede insusiri mecanice si fizice respective (duritate,elasticitate,rezistenta).

6.Care sunt factorii locali ce pot influena asupra contraindicaiilor n implantologia

oral.
1. Locale relative:
- Igien bucal nesatisfctoare
- Prezena unor resturi radiculare n grosimea crestei alveolare
- Afeciuni ale mucoasei bucale
- Procese inflamatorii locale
- Ofert osoas insuficient
- Pat osos slab din punct de vedere calitativ
- spaii interdentare mrite i migrri dentare
 - ocluzie patologic
2. Locale absolute:
- tumori maligne regionale;
metastaze tumorale;
afeciuni ale mucoasei bucale (lupus eritematos difuz)

7.Bilanul general al pacienilor,colaborarea cu alte specialiti.

8.Coraportul diametrului implantului fa de oferta osoas.

9.Planificatrea numruli de implanturi n dependen de breele dentare.

Numarul implantelor trebuie sa fie in concordanta atit cu intinderea restaurarii protetice cit si cu particularitatile
cimpului protetic.Atunci cind se remarca o crestere in intensitate si durata de aplicare a componentelor orizontale ale
fortelor asupra restaurarii protetice sprijinite pe implant ,nr .acestora trebuie sa creasca in vederea distribuirii
stresului pe un nr. Mai mare de implante.

Se indica inlocuirea prin cite un implant a fiecarui dinte lipsa pentru a se asigura o distributie a fortelor pe o
suprafata cit mai mare.Atunci cind din diferite motive nu se poate realiza acest lucru,se incearca insertia a suficiente
implanturi dispuse echlibrat.