STUD1E ASSUPRA JUDA1SMULUL

TALMUOULI
Ci PROFESSIUNEA. DE CREDINTI A POPORULUI
isuARLITil

ng

B. PETRICEICU-HAJDEV;
Directorate Archivel istorice a Romhniet," Preedintele sectiunii
&tittle lora morale i politice in Atheneulit Romani'.

Beni hizzaher bedibhre sopherint

ioser middibhre thorn!,

(Mule! baga in sma mdi mutt

borbele rabbiniloru, &Mitt Scriptural

Ed; lillnea Particular

BucuREsa. .

Tipografia Theodor Vaidescu, casa Bossel Nr. 34.

86G.

www.dacoromanica.ro
Dreptultt reproductiunii ,i Ad traductiunil e re-
servata.

www.dacoromanica.ro
 Eramii sit ye vorbeseti despre mm din celle mai
frunn5se religiuni umane, all chrii fundatoril fu,
sese nu nil fictinne, nu unit soldatd, nu luta popii,
nu unii Neil, ci unit filosofil practicil, multit mai
anticti i multil mai profundtl , decAtti Socratit
allii Grecilorti.
Eramii sa", desfilsurit inainte-ve nit teologil, nii-
scutti in funduhl b5rbarei Asie in Intunericuhl tim-
pilorii cellorti mai barbari; dar care, in mare parte,
merita de a se nasce munai dra in patria hit
Franklin si a ha Washington.
Eramit s, reproducil aci sublimele principle din
u5. carte sacra, care singura qi cea de 'Maid en-
teqii, a ice: ceia ce vede si aude Cerulti, nu e-
1,ste deciltu aceia ce Vede i ande poporuhl; oda
77
ce poporuld respiruesce sat pedepsesce, este a-
n cela ce Cerulti voesce a pedepsi si a resprati:

www.dacoromanica.ro
 4

ciistigati amorulit poporulul i vetl clistiga pute-

rea, perdeti amorulit poporulul si vet1 perde pu-
terea!" 1)
in fine, eramti sa, studiezil religiunca chines ;
dar calla communictii ac6sta intentiune la -WO,
cittl-va amid, asteptandu-m6 a surprinde in el cu-
riosilatea nouttitil, vequl figurele lora impassibile,
i auliI numal ii rece esclamatiune: aa dar5.1
ne vel vorbi despre Confucius !"
Confucius ! acestii mime e cunnoscutil tuturora:
famosuld zidii de p6tr5. alltl Chinel nu fu in stare
s ascunp, dela nol pe colossalulti reformatord,
din gura cArula e0r5, aceste cuvinte: "virtutea 1i
capacitatea until principe IRA ass6menA cu st6iia
polarik care remne immobilI la loculg seu, pe
candti t6te celle-l'alte stelle, rotinda in giuru-Y,
o lead dreptit cAlAtiz" 2)
Dar d-v6str, car! scitl attn de bine , d6ca
nu opera , cella putinu numele liii Confucius ;
pentru car! este nit nemica t6t5, distanta dela Bu-
curcsci One la Peking; earl ascultatl cu und
aerti de cmmosctori vorbindu-se de religiunea
l3hin es; d-v6stril n'ati put6 respuude la intreba-
rea:cine alt fostti Hillel, Schemmai, Kimchi, Bechai,
Ionachan Saccai. . . . ? de si acestila sunt pen-
fru Ovrel cela ce este Confucius pentru Chines!,

7) Kao-yao-mo ; . 7. Ta hio, cap. X, . 5. Vecli PauMier;

Les livres saers de l' Orient (Paris, I81I, in 8); introd., p. X-XI.
1) Ibid. p, XII, din Lan-yu, cap. II, I.

www.dacoromanica.ro
 5

desi Ovreil locueseft nu peste notie mAri i notle

terre, ca Chinesil, ci chiartl in 1-nip-Meta no-
stru; de si China p6te fi sufferind sat fericitA,
fAel ca sufferintele sat fericirile selle s nriure-
ze cAtti de putinit assupra sufferintelorti sat ferici-
rilor , pe cftnd Ovreil sunt unit venue

intestinalg, ce ne rode pe nosi dreptti la Anima !

Asa (Ida, lAsshrnti la WA parte pe Confucius, si
vonul aborda . .

www.dacoromanica.ro
 I.

Istoria Ovreilorit se Imparte in duo epoee:

Ovreii avena nit t4rai propri a lorti,
apoi Ovreff erescndii din sudrea strAinA,
precum eresce muschinlii pe alte plante ma! no-
bile.

11.

tn primil sevoli at crestinismuhii, ii vedenul al-,

lungati. din Palestina de armele Romel; si de a-
tune!. Incdce, dinteunti popor tare, compactt II-
ber, degenerindd, totit mai multii i maI multi%
lii vagabunli slab!, impastiatI, taritori.

Vechiele institutiuni biblice, acute in lte tim-

purl si pentru alto flinte, nu se mai potrivlat cu
trebnintele i dorintele cello noile alle Judanulni.

www.dacoromanica.ro
 7

Moise fusese legislatorulti until Statii.

Pentru gruppe de retaciti drumasl se eerea a-
cum unit altil legislatort, si nu unulii, ci atatla
legislatori, can't de multe erati acelle gruppe.
Scbimbarea religiunii era ua fatala necessitate
a judaismului.
IV.

inse u cr3dinta antica nu se uita de nit data

i nu de ita data se Iuradecineza iit reformh.
Secolaria lege a Ini Moise devenise pentru 0-
vrei na deprindere, lar deprinderea este singuro.
certitudine a gldtelorg.
Pentru a surpa mosaismuhi, trebulatt nesce 6-
meni, earl sa vorbesca dintru'ntiThl cbiarii in nu-
inele si numai in numele lui Mo

V.

Fie-care communitate ovredscli avea cite unula

sda mai multi rabbini, adeca dascall, insarcinati
cu esplicatiunea i applicarea legilorti divine si
umane, cupprinse in Biblia.
Precum Moise fusese u data mip-locitorti In-
tre Dumneftti i poporultt lui Israelii, de asse-
menea rabbinif adjunserit acuin a fi napi-locitori
intre Noise si Ovreii eel desterrati.
Precum Moise avusese WA data privilegiuld de
a attribui lui Dumneilefi propriele selle &dui
www.dacoromanica.ro
 8

si passiuni; de assemenea rabbinil cApetarit acum

prerogativa de a attribui lui Moise tota cc le ve-
nip, lorii la socotelii.
Precum Judanii cei antici nu puteaii cmimisce
pe Vumnedeti, dechttl numai prin Moise de asse-
menea Judanil ati posteriori nu mai puteaft cun-
nsce pe Moise, decttl. numai prin rabbini.
In fine, rabbinii furl instrumenturn, carele opera,
pe nesimtite, trecerea judaismului de la religin-
nea-i primitivA biblic, la u a1t religiune, mai
correspundetria cu nob, positiune nationa1 4 i so-
ciala a Ovreilord.
VL

Precum Bib lia fu legea liii Moise, totil ap le-

gea rabbinilorti este u volumins collectinne,
numit5, Talmud.
Moise commenta vointele lul Dumnedeil.
Rabbinil commentezA vointele list Moise.
Iat6 uml essemplu:
Moise dise in Bibiia: Dumnedell ve porunce-
see a ye veseli la serbhtriele vstre."
Talmudulti esplica acestit prescriptti in um/to-
riul modq:
RabbinulA Iebuda dice: nu e mai mare vese-
1i5. ca vhmlii i , priu urmare, Moise ve porun-
cesce sl beti;
73 Rabbinulit Seira carnea e cea mai mare
ice :
f fveselia i, prin urmare, Moise ye orunc( see sa
ff
mancati ;
www.dacoromanica.ro
 9

Rabbinulti Asse dice: nu e maT mare vesela

7,
ca amoruld si, prin urmare, Mnise v porunce-
see sA v6 (Trilgostitt .. 1)
Iehuda ceredii vinil, Seira cer8ndil came, As-
se ceradd amorti, Talmudulti, espressiunea tutu-
rord gusturilorti rabbinice, recommendA Ovredoril
cAte-1-tre11e petrecerile, in numele celhl stereotipti
alhl lul MoIse!

VII.

in acestd modti, Talmudulti e distinge cu de-

sev6rire de t6te cArtde sacre de pe fat,a Omen-
tultd.
In Evangelin vorbesce numaI Cristd.
In Al-Corand vorbesce numal Mahometti.
in cartea cea sacrA a judaismului moderml,
vorbescil top rabbiniI, fArl a fi datori, cAtti de
putind, de a se uni in opiniuni unuld cu altuld;
cad fie-care cuventil de a lui Moise, dice Tal-
rmiduld, p6te fi commentatd in s6pte-deei de
moduri. 2)
SA nu uitap, cA numeruld gptecleci se Ica ln
limba ebraica In sensil de unti maximum nedefi-
nitti.
Aa (MIA, assupra textului lui Moise despre

Ap. Infruntarea Jidoviloru (Iasi, 1803, in 4,) p. 27, 28, 29.

2) BUXTORF; Tiberias sive eomnanl. masorethieus triplex (Ba.

siIew, 1665, in-i) p. 80
www.dacoromanica.ro
 --.- 10

veselia cea de serbdtrid, pe Hingiti cei trel rabbini

de mai susti, unuld betivd, altult manefiii, ad
treilea amorosii, lesne mai puteti adauga alti lid
mila de rabbini de differite culori, calif volt dice,
unula dupd altultn .

1. Cea, mai mare veselid este de a danta 0,

prin urmare, Moise ve poruncesce. . - .
2. Cea mai mare yeselid este de a canto,.
Kin urmare, Moise Ye poruncesce. . . .
3. Cea mai mare veselid este de a dormi 0,
prin urmare, Moise ve poruncesce. . .
4. Cea mai mare veselia este de a cdsca gu-
ra &;i, prin urmare, Moise ve poruncesce. . . .
i ap inainte.
Toti rabbinii vorti av6 dreptate; tii uud Judand
devotil se va sili de a respunde la tote poruncele,
ori-catti de multiple!

VIII.

Dar caracterula cella esceptiouala alld rabbinis-

mului mai trage (bpi'', sine uii altrt consecuenta nll
mai putind comied.
Cristii i Mabometa ad datd legi i ape! ad
m uritd.
llabbinii ad data i ei legi, dar le-au datd nu
ca persOna murit6riii cutare sal cutare, ci ca nd
classl, Cc MI mOre, dar care se rennocsre i.ii se
Va rennoi necontenita.
Citardmil mai suet pe rabbinuld lehuda, pc rab-
www.dacoromanica.ro
 11

binuld Seira, pc rabbinuld Asse; annl mai putd

cita alti duo mile si pee mile; inse, n;ci unuld din
el, dupre doetrina fundamentald a rabbinismului,
nu infreee in autoritate pe d. rabbind din Buell-
resei add pe colleguld sod dela Iasi.
Tog rabbinii aunt legislatori egali in putere.
Precum crestinuld aseultil pe Crista i malto-
metanuld pe Mahometd, totd asa Ovreiiilll e da-
tora a asrulta pe fm-eare rabbind.
Rabbinismuld esprimit acdstil obligatinne prin
formula cea mai limpede: ddea rabbinuld iti va
1,spune, ci drdpta e sthngi, sdll ct stiinga e drdp-
td, nu mai eduta la natura Nun este, ei crede
,-locmni cmn te Invdtd rabbinuld. 1)
Asta-felia, euvntuld Talmudd tin are numal sen-
suld restrinsti, ce i-la damn noi.
EllU nn insemndzd numai cartea numiti Mi-
na add cartea numit Ghemara, cartea numiti
Talmuduld cad mica sat cartea numitA. Talmn-
dulU celd mare; nu!
Ella 1111 insemndzi numai scrierile rabbinulni
spaniold Maimonidd sdd alle rabbinului francesil
Jambi; nu!
Ella nu insemndza numal cela ce ail publicatil
differitii rabbini, in differite timpurl si in differite
pentra pov6tuirea Israelitilord, nu tiu! tI
itt sensii intinsd, Talmuduld este totalitatea

I) RABBI SHELEMO,Commeql. a I Defile. XVII. II, ap. BUXTORF;

Synagoga ludnica (Basilew, 1722, in-S) P. 73.
www.dacoromanica.ro
 12

commentarielorn rabbinice assupra Bib liel, atdtd

scrise precum i verbale, atdtti trecute, precum
si presente sat riitrie. . . .
Mai pe scurtii, Talmuduld se pte numi totti ce
ad lucratti p6ne acurn rabbinil in cursti de opt-spre-
4eci secoli, si totti ce vord mai lucra de acum
inainte in secolii cel nesfersiti.

Ix.

Enorma differint dintre Talmudd i celle-l'alte

religiuni umane fu und effectii necessard all enor-
mei differinte intre conditiunile, in earl se afftati
pusi Ovreii, dupd emigratiunen lodi din Palestind,
in allaturare eu conditiunile essistentel cellora-l'alte
pop6re crestine sal mahometane.
Destinuld spulberase pe Judani in tOte partile.
Il intelnial in Lusitania, in Britannia, in Egiptil,
in Persia, in Arabia, One si in China.
Ovreii de pe mallurile Tagului nu visail de-
spre correligionaril lord de pe termula Amurului;
Ovreii, ce se scldati in Tamisa, nu se gandiati.
daa alti frail al lord s'arti fi scaldandd totd a-
tunci in Nilii sdii in undele Gangului. . .

Templulti lui Salomond nu mai era: lipsia mai

singurd centru, din care s5. plece raqele spre bite
puncturile line! singure circumferente.
In ac6std stare de lueruri, cum Ore se va fi pu-
tutu mentin6 Icgdmentuld ideel judaice ?
www.dacoromanica.ro
 13

Orl-mille eratt catl,va Ovrel, era neape'rata

unti rabbintl.
Deci, fu admisti drepta dogma, ca orl-care nab-
binti, din orl-care Ioc. sa fie ua sacra autoritate pen-
tru judaismulti intregit.
Rabbinulii cutare locuesce in BotornI sal in
Berladil: el bine ! invelaturele seller orl-carl sa fie
acelle inv6tature, nu stint opiniune personala
sal, cella multd, s fie obligat6rie numal pentru
Ovrel din Botoen1 s611 din Berladti; nu! elle ldga,
pe toff Judanil din t6te partile parnatulul.
AcellA rabbinil este pentru religiunea sea de
ua grentate mal mare, de ctfl, bun 6ra, sfintal
Crisostomtt sat santulii Augustinti penlru religi-
unea crestinl !
Talmuduld dice lamurita: "ori-si-care rabbinii se
consulta prin suffletti d'a dreptulit cu 1nsu1
Dumnedeil". 1)
Cuvintele orl-i-caruI rabbinit sunt chlarA cu-
vintele divinitatil.
OrI-i-care rabbinil nu este, decatil ua trilmbita,
prin care suffll Creatoruhl UniversuluI, pentru ca
Ovreii sA-ld auda ovreesce.
In lipsa until singurti centru i a unel singure
circumferente, Judanil au creatti ua religiune a-
tittil de ingeni6sa, incata t6te puncturile sunt cen-
trurl i circumferente, fie-care punctti pniimiidtt

1) Shemoth nabba Parashah, 28; op. Mac-Caul; Les scn-

tiers d'Israel (Metz, 48, in-8); p.171,

www.dacoromanica.ro
 14

rage dela tte celle-nite puncturl ii trimittadfi raqe

tuturorii cellorfi-l'a!te punturi.
Niel la alta natinne pe suprafata &Wu! nu
fu pussA in posithmea Ovreilorfi; nici ui alt na-
tiune nu putu concepe ideia unul rabbinismfi; nici
uti alt natitme nu pcite avd unfi Talmudfi !

x.

E grefi, ca scrierile unui singurd autora sa fie

tOte de la potriviti bane; dar apol greutatea de-
vine impossibilitate, cnd e vorba de nit miriad
de autori lucrAndu totl la u5. singurl scriere !
Astd-felid, Talmudulti este unit chaosil mon-
struosil, carele, de cello mai multe or!, ne scar-
besce, adessea ne irrit, dar citite-nii-datii are in-
susirea de a ne face s'a pufnimfi de risti, velendd
pane la ee gradii de absurditate se pogOrfi. u.
minte necult sat nit anima retAcitA.
Vomit da aci duo-trel dintr'unit milliond de es-
semple.
Noi, Romnii, ne mndrimti, c strilbuna Romft
numera intro fill se! pe anti Mareti-Aureliii-An-
tonimi, imp'eratii-filosoffi, modelluld unui mare su-
veranft in resbellti i in pace . . . . el bine! Tal-
muduld ne incredintak eumel acestti illustru
principe fu Israelitfl!
Sciinta credo, (.1 geniuld omenescti celld may
sublimfi totfi ilia nu e in stare de a imita pe
www.dacoromanica.ro
 15

numnecleit crandil fiinte din ilemica . . . . ei

bine! Ta la ne assicurA, ca unit rabbind pte
BA creeze din nemica urtu viteld i chlard pe tind
omit; cu acea numal mArginire, ea acestil mud
de fabric& noul va fi lipsiat de organnld vocil s;
c. uA assemenea creatiune, pentru a reusi, trebue
essecutata, intruP qi de sAmbeta !
Nu scid, ddca d-vcistrA ati pututd observa , c.
hainele rabbimlord sunt mai totti-d'a-una p6tale
dar sell, crt ad observat'o insii Ovreii; 'yeti cre-
de, de signrd, cum eh ac6st necurateniA este re-
sultatulA negligentei personale . . . . el bine! Tal-
mudulti ve. lamuresce, ca. bainele rabbiniloril stint
Otate, pentru cA le pLltdza, draculd, din urra c5.-
tre religinnea judaied !
V6 scutimit de mai multe!

XI.

Asa ddrA, Talmuduld se rare a fi tessutd din

contradictiuni ames' ecat. cu galimatie; inse acelle
contra,lictiuni i acelle galimatie sunt contradictiuni
galimatie namai pentru Doi.
Judamthi cr .de tuturord rabbinilord: dee!, pen-
tru elld, Talmnduld nu se contragice nici u (Tani.
Judanuld erede tuturord rabbinilorti: decl, pen=
tru elld, Talmuduld nu tiiiirdzI nici u5, datA.
Pentru Judabd, Talmuduld este armoniA i an

www.dacoromanica.ro
 16

dev6rti, intocmai ca Al-Coranuld pentru maho-

metani s611 ca Evangeliuld pentru crestini.
Religiunile se basal pe credintd: astil-felid, re-
ligiunea cea mal rea este pentru al se.' totti atdtd
de certd, precum pte fi certit pentru alti religi-
unea cea mai bund,.
Credinta nu distinge: rationamentuld cella mai
luminosd este pentru ea ca curcubeuld pntru unit
orbit din nascere.
Dugald Stewart, unulti din cei mai profunqi
cunnosc'etori al legilord nature! umane, citOzd, in-
tru ditti mmi adducd a-minte, essempluld unul co-
pillu lirsitii de vederi, carele sustinea, el roplit
trebue sa aibe uit aseemenare cu sonuld unel
trompette.
Acelld nenorocitd vedea culorile prin urechie!...

XII.

Filantropil se incdra, necontenitti a deschlde

ochil Ovreilord assupra deantgril Talmudului.
Munch' perdutd , vorbd i cernla cheltuitd, in
moduli' cella mai neproductivii.
Celebrulti Mendelssohn, Platonuld judaicti alld
Germaniel, scriea, in secoluld trecutil, catre celebruld
Lavater, Anima cea mal punt, cea mal nobilit, eea
mai morald:
"Amit cititti sute de cdrti contra judaismulul;
si, cu tote astea, protestii inaintea lni Dumneqed,
www.dacoromanica.ro
 17

cid volu remAnd totd-d'a-una nestrAmutattl in cre-

,,dinta men; cad pentru ca s'o potd schimba, tre-
tbue mai Intetu sa-mi schimbd insa1 natura
mea!" 1)
Cine nu 'Ate convinge pe und Mendelssohn,
put-va re convinge pe und Shylock ?

Pentru a fi tiiretd, nu se cere inn1t intelligenti.

Copia' eel mid mai totti-d'asuna146115, pe Orin-
tit lord, astd-felid tncitd und Metternich pdte fi
prinsd tn cursa unul trengard de Oece atm!.
Fonclele celle mai ordinarie 111611A mal totil-d'a-
una pe bArbatii cel mai fini..
Sclavii, In comediele Int Planta ti alle liii
Terentid, tnIis mai totii-d'a-una pe stapinil
lord.
Selbaticit din Australia i din America, tnpl-
lad mai totdd'a-una Pe unit Pizarro 8& pe und
Cook.
Totit aa rabbinismuld, dei cea mai brutd, si
cea mai nesistematiel (in religiuni, tot* posse.
li u. arm terrbiI, ce-la aped contra loviture-
lord milord mai crancene.

4.
1) Phidon ou entreMens sur rimmorialiti de ("tune, trad,
par Junker (Paris, 1773, in-8); avertissement, p. VI-VIII.
www.dacoromanica.ro 2
 18

XIV.

Judaismulti se imparte in rabbini 5i ne-rabbini

Unii legluescit, altii ascultA.
Unil si altii, trAindii in cursuM secolilort1 totit
in mi1ii-locult1 s65, mai bine, totil pe spatele po-
p6relorii straine, crestine i mahometane, remAnit
impetriti in credintele celle imbrAtiate in urma
cderii Jerusalemmei.
Rabbinii nu cautl a face secte, precnm fAcuse
popa Luther i atatia alti in crestinismii, sg pre-
'cum" fAcuse chalifulit Ali i athtia alti in mahome-
tismil.
Ne-rabbinii Ostr4zA institutiunile rabbinilora astfi-
felt, incitil astA4I, in Constantinopole, sub ochii ma.
jeslAtil sOle sultanului, mai multi OsmanlAi devinu
crefitini, decAtu Orvreii sA se facA mahometani !
De unde 6re ac6st5. miracul6s1 triA de granitil
a Talmuduldi ?

XV.

Cristit i Mahometil recommeandatincenicilorA de

a se amibesteca en t6te n6rnurile, resplindindu in
giuril, unil prin predicl, altii prin sabiA, unii prin
induplecare, alii prin fanatismA, propriele lord
credinte, adevruri i error!.
Voesci a te face mahometanA ? Al-Coranulti
se grApesce deschide in lature portile volup-
tosului part4s4 orientalti.
www.dacoromanica.ro
 19

Voesci a te face crestint? singnra vointii It!

adjunge pentru a fi nantuitt !
Potl fi Marti, Lapont, Groenlandest, Otteni
Cristd i Mahomett. taunt Ile u potrivt pentru toti!
Rabbinil adoptar u calk diametrabnente op-
pus'a.
Ei nu voescil a face proseliti.
ET nu tindil de loctl a lti doctrinele lort1 af-
fart, din sfera natiunii judaice.
Un t. ne-OvreIn nu pte deveni Israelitil, de-
cattl ea cea ma1 mare difficultate i in urma u-
nort formalit0 franc-maconice 1); 'apoi chiart
reuOndti, eIIfl tott1 inca nu incetait de a ti sus-
pectii cellort-l'alt1 Ovrei i se va bucura, dup
mdrte, numal de ul mica parte din fericirea ga-
tit unuI adeve'ratii Judant !
Principiuh1 cella caracteristict Ilii rabbinismu-
tnt este: nu te ammesteca en celle-l'alte n6muri.

XVI.

Acestii principit*se pte observa, i fu deja obser-

vatt, in legea cea antict. a Judanilort.
Inse e pr-mare differinta intre esclusivismult
biblicil i esclusivismuld rabbinict.

,1Dumnespult lui Moise este mid Dumneqeil ge-

lost, frte gelosii, totii-d'a-una gelosit , carele,

1) Selden; De jure naturali et gentium juxta discipli-

nam Ebraeorum (Witenbergm, 1712, in-4); p. 148.
www.dacoromanica.ro
 20

eScessullt gelOsiei, se teme de rivalitatea leitflti-

lora pagane, do Baaln si de Moloch !
DeprtiuTh pe .Thdanl de cei-l'alti 6merif, acelhi
Dumnecjea luase nit mesura preventiva contra con-
tagiu nil ui.
Ella c singura i voosc a fi singura.
Asta-feliu, in Biblia, preceptula nu te ammes-
steca cti celle-l'alte n4rnuri-' este subordinata dog.
mei: "nu crede inteund altU Dumneqeii".
De tale en unitatea lni Ditynne(leii nu e ammenin.
tatA, Moise se arr6t5. bucurosa a fi mai sociabila.
Sunt passagie, Itt earl ella athnitte fraternitatea
tuturorti 6meni1ora; stint passagie, in cari ella in-
sufflii Ovreilorit sentimente de ospitalitate in prii-
vinta strainilora; stint passagie, in fine , in caril
Biblia se pare a ghiei pe Crista.
Acelle passagie stint patine i obscure, dar elle
aunt.
In rabbinisma, din contra, in zadarit ati cauta
untl paia de fraternitate umana, tta umbra de off--
pitalitate, n scinteia de liberalisma
Ovreiultimoderml se India, until singurti Dumne-
Oat; dar se inchina numai intru cAtii acesta singuril
Dumne011 este unit thimneftii curata ovreesca, In-
bind numal pe Israeliti, nepasatora i fr mila pen-
tru remaita n6mu1ui omenescill
Asta-feliu, in rugaclunile selle matinale, lar
Oitla se cunasce de dimindta in rugkiunile
selle matinale, Judanula striga :

www.dacoromanica.ro
 21

O DOmne ! desr5deeinda,, surp6, dramit ,;i

nemicesce pe totl ne-Ovreil!"
77

DesrdeeindzA, surpA. dramA, nemicesee !

Patru verbnri imperative infricoate, grAmdite la
una loca, pentru ca acellit Dumneftil de creatiune rab-
biniel A auclii macara unulti din elle, de nu va
at* cAte-1-patru!
Totd aa, in a dotia qi a Paseekra, nu e la
synagogl, in care s5. nu resune urmtria invo-
catiune :
FA, Dmue, i astA-datl, precum fcu1 in acea
tnpte , in care cutrieranda Egyptuld, al piistrata
pe Ovrel i. al seceratil pe ne-Ovrei! " . . .
Mai pe seurta, deosebirea intre esclusivismuld
biblica i eselusivismula talmudica este IA deosebire
totalit, atAta in scopuri, precum i in mi1i1-16ce.
Scopuld lui Moise este : IA tote pentru a nu
crede inteuna alta D-cleil."
Seopula rabbinilort1 este : f tOte pentru a nu
te ammesteca en celle-l'alte n6muri."
Micla-loeula 10 Molse este : pentru a nu crede
inteung alta D-qea, e bine 85, nn te ammested cu
celle-lalte nOmurI"
Mip-loeula rabbinilora. este : pentru a nu te
ammesteca en celle-l'alte nOmurI, e bine stt nu
ere4I inteuna alta Vika" . . .

www.dacoromanica.ro
 22

Crestinit i mahornetanii, ca elevi aI Bib Het,

credit i el, na data cu Talmudulit, intr'uni1 rsia-
gnat D-qed.
Primitiva i naturala differinta Imre monoteis-
multi crestint, monoteisroulti mahometanft i mo-
noteismulii rabbinicit, consista intennii fenomeni1, a-
nalogli tat aspectulft miul -si acel1uia1 lucru, ve-
Otit prin trei felinfi de ochilari, buna-ra ochiIart
albi, ochilari verqi, ochilari negri.
Crestinii priiveset1 pe D-qed prin retina liii Crista,
mahometanil prin retina lui Mahometil , Ovreii
prin retina rabbinilorti : unulit i ace11ati D-qeft
kimbia hri Cristft in albta luminel cella pure, ridea
liii Mahomedit in verd6ta tine! gradine de luxu, ho-
both rabbinilorti in negr6ta unui norti !
Dar Tulmudulti nu se multumi cu ac6sta sim-
pla deosebire intre puncturi de vedere : ellft se te-
mea, ca timpulti sa nu faverl6sca sat ash' ntt inal-
bdsca, sa nu mahometisese or! sa tin cretineze,
conceptinnea D-Oeului cellui negru.
Divinitatea cretinilorii are momente de justO
mmiaa, divinitatea mahometanilord are momente
de spiritualismit; astit-feriu, pentru crestini i pen.
tru mahometani, divinitatea posseda nit voinl,it, ce
se manifestO prin possibila varietate de dispositi-
turf . . .

Talmndulti inventtt tutu lantu, prin care sa lege

www.dacoromanica.ro
 23 .
pentru totil-d'a-una pe insui D-qea in cereulti de
fent allt1 separatismului nationahi.
Acelhl lanta este Messiah, unit ambassadorit de_
plina-Imputernicita alla Cern lui, pe care divinita
tea e fatalmente fortatii de a-la trimitte, mai cu-
renda sdA mai taNift, nu cu n alta missiune, de
(Atli numal i numal pentru a stinge de pe fata
pam'entului ori-ce sufflare neovre6sca !

XVIII.

Ca i ideia unul singurft D-qet, tottl asta-feliu

ideia hti Messiah , e luata din Biblia ; inse am-
bele de ua potriva perdura cu deseverire anti-
cula lora caractera, din data ce trecuse prin min-
tea i Anima rabbiniloril.
Ori-ce institutiune umana adjunge la una mo-
menta de betranete: aa fusese i cu legea lui
Moise.
CAndll Biblia, dupa ia ee olI de essistenta, ince-
puse a, nu mai gAsi vechiu--1 resunetti, atunci se
simti din tate 'Agile u vagi dorinta de n re-
forma, carea sh intiner6sea unit corpfi, cAlutii in
neputinta.
Poetii, earl la Ebral, pal multi' Inca deciltil la
Romani, essercitati professiunea de prooroel, se
grabira a Implini sarcina unorii adeverati poeti,
esprim8ndit spiritul epocei.
Ei dedera ua poetica speranta de venirea unui
personnagiii misferiosh., careic va comOeuta n(%d-

www.dacoromanica.ro
 24

junsfilti i va Verge prisosu1 t1 unel legislatiuni de-

venite anacronisma!
Mal pe scurta, Messiah cella fagliduitti in Bi-
blia, p6rta totii-d'a-una sigilliula until mare re-
generatorti, menita a desfiinta abusurile trecutula
Contrariula ne intimpina in Talmudd.
Rabbinismula se crede a fi perfecta : prin ur-
mare, ella nu are nevoia de imbunatatire.
Ad Messiah ne appare desbr6cata de t6te at-
tributiunile selle de reformatora : sarcina-1 va fi
nu de a controlla, ci numal de a confirma Tal-
InudulA !

XIX.

Facnda pe Dumneqeft Ovreiti, rabbinismuld nu

putea sa admitta ua egalitate de natura Intre Is-
raeliti i celle-l'alte n6murl.
Trebuia imaginata, cu ori-ce pretti, ua notti
goologia, in care Judanula sa stea in culmea crea-
tiuniI, privinda Universula la pici6rele selle i ne,
recunoscenda divinitatii decata nit mica superio-
ritate de primil-cetat6na in imperiulti judaica.
.Aa d6ra, Talmudulii declara , ea numaI 0-
vreiulti c Oma:1), applicanda apo! ao6sta definiti-
une &ate 16te casurile speciale.

1) Ilabbi Motet Nainionidet ; Porta Musis sive dug-

sertationes aliquod Pionii, 1655, in-i, p, 1191,

www.dacoromanica.ro
 25

Assupra preceptului biblicii de a nu jura strAmbd

apr6pelui sett, rabbinismulii himuresce, di, sub ett-
vintulit aprdpele, se intellege unit Judanit: nu ju-
ra stre Lbit unui Israelitil."
Assupra recommendatiunii lui Moise de a in-
napoia piignbasului luerulti ce perduse, rabbinis-
multi adauge, ca, ,nu se innapoesce luerulti perdutti
de unit ne-Ovreitl."
Pe t6te paginele Talmudului ne surprinde a-
edsti curiOsa deelarafiune de drepturile onzului!

XX.

Faimosuhl Spinoza, earele preferi mai bine a

deveni ateit, deetti a remAnd Judanti, Oiee ca, 0-
vreii facit reit Ingontrandu-se de superioritatea
f) lora assupra cellorti-l'alti dmeni."1):
Precum vedeti, chiarit facendu-se mare filosofit,
ehiart. 15pedandu-se de Talmudit, chiarti punendu-
se in lupta cu judaismulii; unit Israelitti totit incii
nu p6te renunta la ideia, cum ea n6mu1ti ovreescit
stA, in adel6rti, mai pe susti de t6te n6murile lu-
mil!
.A.tt credea unit Spinoza! apoi cum sa nu cr6 .

I) Oeuvres, trad. par Saisset (Paris, 1841, in-8); t. I. p.100...si

Cf. t. 1., p, 181.

www.dacoromanica.ro
 72

l Judanasil eel mitutel, cunica tI i nol suntemil

ca (Jena i piimentulti !

XXI.

Vet! intreba: u religinne, plina, de contradic-

tiuni si de gallimatie, cum ore pOte fi atittil de
uniformii si de consecuent?
Egoismulti este partea cea mai animall a spi-
ritulta mann.
Unii tapE u. byenna, un tigra, sunt egoist! in
tOte si tottl-d'a-una.
Inse nemene nu admir uniformitatea i cense-
cuenta lorti!

XXII.

De i numai Ovrell sunt Omen!, iar celle-l'alte

popOre inebipueseti uit ciassl inferiGriii; totusi
Talmudulit nu e de IA potriii aspra pentru tot!
ne-lsraelitii.
Pe unii ell suffere.
Pe altil urresce.
Unii sunt dobitOce domestece, pentru earl at-
danulft 'Rite stt aibe
Ail sunt flare selbatece , ursite unei eterne
persecutiuni judaice.

www.dacoromanica.ro
 27

XXHI.

Apr Ope tUte terrele, unde sunt Ovrel, se reducti

la duo rubrice religise.
ln Asia, in Africa, si re-unde in Europa, el
trescfi in miqii-loculfi mahometanilorfi.
In restulfi continentalul nostru si in America, ci
sunt furisatI pe'ntre crestinI.
N'aril fi re dreptil ca Judanil, in bine si in
reti, sfi. fie egali pentru totI ne-Judani1? pentrir fiil
luI Crist i pentru discipoliI lui Maliomettl?

XXIV.

Cndti se nAscea rabbinigmuh1, mahometisnnilii nu

fiinta incA; iar cfinthl ell incepu a fiint, rabbi-
nismulti era deja de toti1 thaintatii.
Mahometismulfi, de la prima-I apparitiune pe
scena istorieY, combratu pe crestinI.
Rabbinimulti ii combttuse si-i totfi combAttea
cu multil de mai 'nainte.
In lupta, ce ardea inire Talmudii i Evangeliti,
Al-Coranuld veni la timptt in adjutorulti Talmu-
\dului.
E1 bine ! Judanii puteati ei ore sa urr&ca pe
tnaliometanI ?
De la aast logie a laptelorti s trecemil la
storia cea positiviti
www.dacoromanica.ro
 28

In Bagdad, in Egiptd, in Spania, in Turcht,

Ovreil fuserd totd-d'a-una bratuld dreptd alld lut
Mahommed contra abominabililord mftnedtorl de
came de pored."
M'amd servitd de propria espressiune a unul
rabbind carele, Intr'uo pomps odd, cant& effecte-
]e alliantei Judanilord cu mahometanil contra
creti nismului. 1 )
Militattori de carne de pored!"
Ac6sta ne a-mintesce ei Ovreit i mahometanit
mai sunt unit! i prin communa lord aversiune
pentru rimtort.
Identitatea gusturilord e unuld din motive de
amicht Intre indivili; (Ie ce nu i intre popre ?
In fine, argumentuld cellft mai pretiosd, insu!
Talmuduld declard limurit, ed mahometanii nu
Bunt pgfini, dar cretinit stint." 2)
Deci, tOte blsteinele rabbinismului contra acel-
lora ce edit II specified sub numele de goim" sdii
ievunim", adied idolairi, nu priivesed de locd cd-
tre mahometani, ci kite eadd assupra eretinilord!

Luzzallo; Notice sur Abou-Jousouf Hasdai Ibn-S chap.-

rout (Paris, 1852, in-8); p. 31.Despre simpatia Judaniloru chitty
pentru teologia mahomelantt yetli AT,i Janfar ebn Tophail,
Philosophus autodidactus sive Episiola, ed. Pocock (Oxonii, 1700,
in-4); praefatio.
2) Hilehoth Machaloth Asuroth; e. XI, 7 .Cf. Mae-Canl;
p. 384.
www.dacoromanica.ro
 29

Xxv.

Dupii ee nnmal Judanuld e ornd, far 110I tjT

turmn luI Cris lit, nu suntem decMit nesce simple
dobit ice, i incfi. multti mai infericire vitelorti din
turma lot Mahometii; apoi ni se pare tiirte curi-
osit de a aqi resuntIndil, din tte prtile, strigfi-
tele Ovreilorii de a fi priimiti ca cetateni in si-
nulti Statelord cretine !
Cum ap ? d-Y6stra s ye pogoriti pane la nol?
d-aistrit RA ye desbrAcatl de splend6rea original
judaice pentru a ye infr5ti en brute i cu pagan!?
d-v6str s imbrtiati pe ace!, pe carl maul s6iTi
poimni ii va sdrumeca sabia MI Messiah, pentru
ca sd ve fad, voile und loci/ maI largil la lumina
s6relui? d-v6str5, in fine, ad ye suppunet! unoril
institutiuni, in fruntea cirora nu figur6a, nie! ma-
card und singurd rabbind ?. .

XXVI.

Ascultatt Talmuduld :
Cinda Intelnesd in calle-ti unil cretiA, saltt-
)4-10; dar aasta s. o fad numai One ce vei
0,reui a te emancipa; din data inse, ce va sosi dra,
0,ca Ovreil s fie ei mai tar!, atunci si nu maI

www.dacoromanica.ro
 30

seed. pe crestini intre VOT, nici ca pe loeuitori,

nici ca pe negutitori, nici ca pe drumasI. . . ."1)
Unfi altfl passagiu, tad din Talmudii, espri-
ma acest inv6tatura stub la forma attita de elegan-
ta, lncatit tiusa1 perfidia devine poetica.
Silesce-te a fi ea pragula uel, ce tota ltimea
il la Wel sub picire, dar carele remane Ia lo -
7/ cula sea
chiaril diipa caderea tntregului edi-
ficia . . .2).
Ap (16ra, TalmadulCt prevede pentru Judani
duo cal de purtare in priivinta nstra;
D6ca suntet i. mai puternici decatti crestinii, es-
terminati-1,
D6ca sunteli mai slabi decatt1 crestinii, lingu-
siti-i . .
Inse, unit omit mai slab(' de Cita mine, pentra
ca sl pta adjunge ua data a fi mai tare decatit
mine, trebue mai. iinteiti s. tr6ca prin u tr6pla
de miqii-loca, in pare sa fie egalii cu mine.
Acuma, intellegeti Ore ce vrea sa qica a ac
corda Judanilorii drepturile aa numite politice?

1) Hilehoth Akknm; eap 10, 5, etc.; apud !Vac-Cant

p. 33.
2) S. Levy; La source de la vie nu choix d'idees Conte-
nues dans le Talmud (Mulhausen, .1845, in 8) p. 88.

www.dacoromanica.ro
 31

XXVI.

Volu tncliela prin u. ultima citatiune.

Talmudulft dice, ca, cretinulit ce-la studiatl me-
rita pedpsa de mrte.
Precum vedetI, in casulti de fat'a, adsttl terri-
bill legiuire me priivesce pe mine in speeil.
Ddca amil fericirea de a mal fi inca. viii, dupl
ce avusei eroismulti de a citi legislatiunea judai-
csa; apol adsta o datorescti numal lipsel cellei
provisdrie de ua. Curte CriminalA OvrdscA, care
m'arn trimitte dreptil la sph1urt6re, pe temeiula
capitolulul X, artieoluld 9, din legea Hilclwth Me-
lachirn!

www.dacoromanica.ro
 APPEND1CL
Cu occasifthea scrierii n&,tre intitulgte Trel
Ovrel", Oiaraa Trompeta Coy,a, 1 1.," face ur-
tnilt6ria observatiune :
1,Regrettamn1, ca D. Hajdea n'a crequtil de tre-
buinta s'i espuna prin talentulti seil i seena cea
terribila, in care Judanulil venet anil cere taia-
rea carnif datornicului sell. Ac 6st5 scenii reit-
tatea innascuta, a Judanulul i obligata prin Tal-
mudil contra crestinilorti, ara ii arr6tata i
"maI bine denunciarea ce face geninth seespirianti
veninultii judnescil spre a se fed lumea de den-
sulti.
M6 grithescil a respunde arnabilulul mil cri-
ten: de'uthiu, ea tocmaI scena cea cu came o
Inaprumutata dintr'uti nuvella italian8 din evulit
medial pe chat intentiunea mea era de a analim
www.dacoromanica.ro
 - -34

tramal cda ce este pura eespiriana in earacte-

rulit lui Shy lock; i anti duoilea, eg ug sceng ca
aceea cu write nu p6te fi decata ILA esceptimie in
vidta Judamilorti, pe arida scopulti mea era de a
Concentra numal trh'seturele judaice celle mal u-
Itiversale.
1;liarula Sentinella publicist, tota cu acea occa-
siune, ii alta eritica, subscrisa de stimabilula
nostru agronoma d. Pang Buescu.
D-lul ne accust ea nu cunn6scem economia
politica, de vreme ce amtl cutelatti a lice, ea ba-
nii surd nit marfa, ce differesce de t6te celle-ralte
marina . ,
Nu ne 1)erm1tter/1U de a Int6rce accusatiunea de
uescihlta lui InsiiI d. Buescu.
Ne vomU margini a proba Numat atitta, ea in
casula de fatg ea nu ne p6te priivi pe no!.
.Aa d6ra, rugamir timicalmente pe d. Buescu
de. a lua cea mai renumita pubbcatiune economi-
40 An Europa, Journal des Economistes, chiart.
din alum 1865,1una lul tebruarit, n. 12; sj de
a citi pc, ziagina 220 UrmatOrible cuvinte ale ee.t
lebrulni teonijmigtAbancesit, preedintele Acade-
mic): Sciintelora morale -6i politics, d. Wolowski:
,Si Targent est une marcbandise, c'est unTniar-
chandise tellerwmt difp rente, tellment distthcle
d4 tb,ites les autres, unemarchandise ayantun
or tet re tenement particulier, que je ue seri%
,,po.lit tent6 de me butter a des assertions g4-
,,tn4ralei ."
www.dacoromanica.ro
 35

Annii ma ruga pe d Buescu, deca nn-lft

prd ingreuemii pen'ru una singura data, l'amil
mai ruga de a chi assupra earacterului banilorii
opera d-hil Perin, profes tut de drepta publieii
de economia politica' hi, Louvain in Belgia, publi-
cata d cum de curr6nda la Paris, sub titlulfi: L'u-
sure et la loi de 1807.
Nu avemti cum& de a cere, ca d. Buescu si
mai citseil i scrierea d-lui Lelivre, tiparita totil
in mita 1865 si to la Paris, sub titlulu: Le
travail et le I I znfir t . . .

Precum vedeti, multii-res ectatu% meg adver-

sarti, din noi doi tiia, unniti cunnesce destullfl
de bine nu namal econornia politica' cum se me-
moree pd banca scelei , ci tunnesce insu1 pro-
gressulti sciintei tocmai pane la decembre 1865.
Din curtesia, macit simti fericita, deca acell
much' din duo ar fi d. Buescu, pe care, o mai
repeal IA data', ilia stim pre-mull% ea pe una
din luminele ag icultureI romfine.

CZ,1%a

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro