TITUS FILIPAS DE LA MITUL ASTRAL LA ASTROFIZICA 4 | SCRISUL ROMANESC Craiova, 1984 Ccopeeta. MARIUS GHERSUCapitolul | maT CONSTELATI ‘Tabloul cerululinstalat, pe care-1 putem vedea nol in cursul noptilor senine, nu diferd probabil prea mult de Imagines con template de primit observatori mai singuinciog al selelor, cal een, din virful xiguratelor de argilt arsB, precam gl de tofi fel ce Je-au urmat in anticitatea clases Impllearea emolle- nalé difers, totug, cet vech! avind, In Ideal structurllor stiin- {Ulice, o mitologle’ pe care o agterneau peste configuratiie al- ‘itulte din astrele mai vii, in congruente bizare i fortute, isa fotdeauna miraculoase $1 halve 201s! evel, animale g himere, ‘un panteon vibrind de porsie 41 o 2oologle fabuloast Ie! aflav, intro efemerd niaingh spre vegsicie, refugiul in periodic taten binuits eterna a rotator sidcrale ‘Dar numele antropamerfe ¢) 200morfe sle constelatilor le pputem privi la fel de bine gf ca rezultatul unui stravechi test de aperceptie tematies, propus de naturd unui Home Sapiens, tmereu tentat sf se transforme In Homo Ludens ‘Cu uncle rare excepti, constelagile mw reprezinth decit {ntimplitoare grupici pe boltA ale prolectilor unor stele intre ‘are nu exist niel o legdtura mecaniea. Si pentra ¢ Pamin- ful sernvirte, la fel pare ch tage s1 sfera ca proiectit de stele, {hn jural unui ax ce treve prin Steaua Polar, steaua navigato- flor, ‘Tramontans, a care! positie se poate ‘gsi eu ajutorul Consielatilor Cara? Mare (respectiv’ Ursa Mare) sl Carul Mic {respectiv Ursa Med) — poate cele mai bine cunoscute dintre sociale conventionale de astre (fi. 2. Din cele mal vechi timparl, Carvl Mare a servit la orien tarea fn stepe #1 posthurl de isip, osf pe mari Intinderi de pi, populatilor de pBstorl si navigatorl. Aceasta explick existenta a cicea o suth de denumiri diferite ale constelatel Numirul de legende inspirate de aceasti consteatie este tot atta de mare, dar nu ne propunem aici prezentarea lor. Ste-oe Sah ie ern Se aa dp lel printpate, notte cs lteretealfdbeulut gree fn ondinen Severna ei se dcr le name parts me fente fv general dea asionomi arab medical Alla) Ua tri A eae hee sion () Lin Mave wie ana oAlth ee Saf) goannas Aen epi eal de aah Uae aerate ic une pt sere mule ase shimen presocraied enol, iniemeletoral. oil ceator Pentru acele vremusi de sineretism al gindiislintificesfere faci Indolata ca era mal mk det un imple gio ere snd 5 totodaté tn sum al smettior univers de afer Sonmolelce, ale eur raze ar ft noe te altele tn Faportrs nimerice simple, sar fi mifet sub ie ep pe ih dine Aare poet ma rel st detinenscd on sel explo Migcarea se: Stlor arf urmat 38 proiessuete, a fel fn ibnatie cor ‘hor de lid Era fatmorm tacted i sfertlor, care gh plevaut finite timp semnitcaia riginers,tersformmngrse ites te tater Tak adeviratut macstra al counclogiet sferclor secbie sensiderat matematicianal gf asronemel Eodewen din Contos Ce vec creda oft i apertine Tn faptfeferratia Pate Inatieh dintesa V-a carte a I Euclid. Din extrem de putlnle Gate care neu ramen despre vata Iu se ome tosh flea (fa fost tel astronom modern al ltl Retestogin ie dcr fl indemna sd se ocupe alt de aspecnieteoretir, it 4 de cle practne ale concetirs, Eades Inereio al mle bservatoare aironomice tm Ase, Eeip, Probabi ch in, Gre, Gia poninsulra. Dups trade, el eer finer Mt Inthe Lingh pitagorcc, care perpetin, fn forme tncisate, sth Su ar or marr Bu est emt en ‘ingtice si rationale din dogesele promagste de epigont tl Fitagora, Eudoxos # vent laAtena, uns la seoale Blonfieh 4 Platon, celebra Academie, e practcn o egled tat rig rons iar gindiea matematicd era a tmare pret. Sb mal ep em, penta el fixa tn timp, c& Fudoxon era cu douizec) de ‘0 msi tne ett Paton st cara tot acca diferent, dar in a ‘alt gens, il despartea de gi mal tin dru] Aristotel, Injelepciunes ‘cdpitatd la Academic se'pare cl na La multumit prea mult ‘aga cl a plecat 19 Bgipt, ropetind, intr-un fel, pelerinajul cule {ural al Ibi Thales ort Pitagora. Mai tielu, Eudoxes se dedies Integral studiulut astronomis, cu mijloacele instrumentale sd rare ale timpulul sau. Pe plan teoreric, el vine sa tinpace prin- tiptul pitagoncie al sferiitatt cermich Cu mntplictaten misc flor obseevate la corpurile cerest. EL construleste modell de cosmos ca pe un angrena} de sfere concentric, rotindtnse In jurul uner axe care trecean prin Pimint Ge gtia c& Pamintu texte rotund, inm multe din argumenicle avancate ma tra de ‘ite Avisttel in favoarca acestel del Sar putea s4 fle doar ‘cou nor evgetirisle isi Budoxes). fs ecea ce priveste r STerelor, este caracteristle pentra (oath gindirea antied, alsmin- tert bogat in remarcabile intulfl sinfifes, faptul cA era de- serisd ca uniform, cu viteaA constant, intrudt conceptul de colratie Te or etn, Uniformitate rgd fia Tal Sf rot era eva pregt in sine, dar addugarea ipateze! suplimen- tare, despre existenta woul motor primordial, Primum Mobile in lisinay care intetinea, era dovada peremptoric a tne! us amentale neinteloger! a naturi migeuris mecanice. “Eudoxos fre, totus, 0 idee Mare, intlinita mult mat tra la Galle, Huygens i Torticelli: descompunerea misciril complexe in- trun set de migedri simple (cu deasebite cd la. el misearile simple nu erau si elementare). $i llustreazi aceasta Ta. migca- rea Luni, Astronomul dia Cnidos inelesese 8 orbita Luni e ugar inclinaté pe ecliptios. Tn afaed de acta, punctele de Inter” Scctie ale orbitel lunare et: planul ecliptiell’se deplaseaz’ ct © perlosds de 19 ani (ajo-nummitul an solaro-selenar). Budoxos Inceared 64 explice aceasta cinematic’ prin participarea Lunii Ia totatile uniforme sc perloade diferite ale unui numar de cel pilin trei sfere, tna de 24 de ore, alta de un an gi incl tina de 19 ani. In fine, era necesara sia patra sferd pentr: ‘cf, invirtinduse fn Sunil polilar orbtel Tunare, cu pericada de (© luni, si realizeze migearea observath a sateitului natural al PAmintulut. In acelast fel, migcares flecarei planete era divi- ath in patru rotatil simple, azociate, freste, unor sfere. Mis- carea aparenté a Soarelui coves rumai dous sfere pentri a fi desert, lar a stelelor fixe numal wna singurd. In total, «ls- femal Iai Eudoxon pretindes 27 de sfere mobile pentru « er- plea intreg wniversul. Reluatd sl amplificaté de Aristotel, Seeastd costologie primara ajungea st implice nv mai putin 2%ae 56 de sfere. Des are 0 vere ‘wamologie al sferelor exe fy te 4 obvervetil concrete.” “ Tntruct fecare dintre planets ae mn sferele al céror centru este Parsinte iar urea oe la distame constante de not sh dee, ae avantaje extetice, model! vacord flagrant tin nema fl ar Urma ote mere, ti ar ava oie st se medifice Dar Ivertrle ow staan fe realitate har aga, Tocra evident tn prim rind Tn coed wet ‘mai luminoase dintre planete, Venus. De sich ss tras consi, a corecta ch iluminaren planctel de ritve Scare rate vate, Di, stag inte Sonre plumes reap oe mene, schimbitoare, deci cd Venus se mig neapirat in jartl ees ied neaprat in ara Observatil de acest gen Its cond i : = Iau condus pe Apelloni din Ro- dos si introducd un cere” suplimentar, epiclaidy he fare sc rls planeta, in vreme ce orbita anual, cereu! mers, va f dlescrisd de central epelelulut (fig. 14). Aceasta infirm’ ere ePicicty iG 18 Daal mite! cirolae peatrs sex 26 ia cant rere. capil sit modifies, cel putin pan tial doctrinele. pentra a le pune intr-un acord [provizorit ct aele ‘reniltaie ale cbservatilor. Preluiad de la. Apollonios, ‘dees de eplech, astronomul Hippare a gisit mijlocul dea Lime, in eadralacestut model, newniformitatea misetrit Soa roltt Lunt) Astfel, cosmotogia sferolor a fost detronata ined ‘iin antichitate de un medel eonrarent, care descria ceva mal Corect eveluille astrelor. Acest sistem, supranumit geocentric, Wate ateibult, uaeori, in mod exehusie Iut Claudiu Ptolemea, fin astronom alegandrin care a trait in secolul . S-ar putea, Ines, ea numa) parle rele ale sstermult sacl apartina tal P2o= {Chol Hippare 1a poate fi in nicl wn caz tnvinult cd a iitat_modelul epiclelllor ; merit su, ea astronom, @ ful ales eel de descoperiter al feqomenulsi de precesie a cehie Tctiilr, ceea ew arr dept efect geometric user inteligibil fieregtinaren polilor cere iteun core introg pe bolts intr-an, imp de 25.000 do ani in ocea ce priveste observatlle de pom ditie asupra planetelor, detceminarile Zu Hippare se remarca printr-o acuratete exceptions pentrt acea epocd : in fine, ca~ {alogul lui de stele, cupeinzind poditile unul numar de 0” mie tie astro, avea si rimink multd vreme Sn astronomie ca un ‘exempht de meticulodtate $1 observatie pertinent’, Claudin Prolemew, omul al elms! aume se confund cu ‘venta in eee Se-pune problems sunoateni, determin ‘ost reper, mo plsisoyte cai simatologie, insite in sorrorcmie, La melnl, reperul era se solstall fe rack ‘an ig eave mbra iaata de soare ane cea mal mich ato dees. fa ma! practi, fenoment ponte fi urmiit cunt Dis bat vera, infpe pe un teren orzontay exp bata Faso sane. Stim’ cd s2tedh contnustors|malaior in ssironumie Sin ‘pone, eau 6 sBrbitoae religisss den interes dooatbit denumitl srbatoaren Toreot eave se pete ‘ea clan in sia solattale de ard: Punctal culminant ia core- ‘vomit oer evenlnent religiosfeonatisin un ritual apes Fe Int eo gestuel care ficou s2 tenspart spectacle Svste! tradi cote nero srichtos indeparat, atl ev ‘ferment une! singe care dst se ccupa Ge-migcirle sparen istrelor ent detsaoit de uta scl pe Pam. In waa oe fermonted Toxeat, sm grap Ge reat npinta isa vinta ‘ivprimele raze ale some, print wertele. Ca toste ca ‘poca in cate spaniol au shuns in Lumes Nou aw petet sists In asomenes sone, semnniietia dint, origina ae "faseoe probit tat eal el scan vechea obsnsnts «ayant mb pent datarea radimentant a 7ile slst {isle Amfet chin Gack nu exota tn mare fiwhay seed ‘vim pesiodige in ennaele de ratio st ssigre pereniat cconemicd a evilzaiey en carol Egiptaai ante tata ‘voi o extronomie an ealendar cae fe fron informa felosnate sb, el pain entra o rem silent pent was ata stallitten satel, In comparatic ca calendar sole, ‘trom de perfectionat, al malaglor (casi is alies alte pe ite fn urm, de pid ei ma eunostens nisi micar oat), c= nvgtinele nttebunfate peste) masurazen timpulst et) in ‘si vreme in Europa ereu rudimentare Remareu fptul i agrcultra egitcand se oucura de 0 figalizare signsi ciclulsh producitor al miloselor de tat. {h ultma itani, pate ef niet mal era neveie de un et vendae, Tradiia veeulsth de geogratt sk astronemitantichi=