‘Stata ee .. ata), sistem de guv. a Imp. roman Dare en absolut a imp. (Dominus). Potrivit noului sistem pol., influentat de Or., imp- era singurul reprezentant al divinitati supreme, dispunea de toate puterile in stat si le exercita far& vreun control. Senatul si armata nu mat aveau nici o putere pol. D. a fost instaurat de Diocletian in primavara Jui 285 e-n., pentru a pune capat crizei int., instabilitatii tronului imp. si interventiilor abuzive ale armatei. Deoarece nol pericole amenintau Occ., Diocletian si-a ales ca pirtas de domnie pe > Marcus Aureliusstu (Qh iul. 287 em) rea originii obscure = ‘altibuirea unei descendente Jupiter Hercules. Decarere ‘Maxinianus ca Aususrer uzurpatorul — Care in in Brit. si N Gall. te ha fost Indlfat la rangul de ‘us Flavius Valerius Constantias ioe irzin Chlerus din caves fe in Jagi timp, la frontierele @ orient. perioolul devenise ma : Hn ce Peni a face fat situatici.ta 5 sau mai pre jpabil la 21 mai 293 e.n. joe Tea usr Va Caesar pe —» Caius Galerius i taurind un nou _ sistem trarh teres, Pan abdicind (1 mai 305 & ius Chlorvs si Galerius far in locul lor au fost numi{i de ip» Maximinus Daz Geverus,to Ove, Tetrarhii in fr Fe dus 0 intensé aclivitate per hot. Imp. gi mentinerea Tints Parsll on aceasta, Diocletian a intr serie de veforine ol cal m BF tdeclonie:, Verit. Lmp. a fost imp Be ice. fig. 168), iar acestea in cea 0 = tor consune de ~> vicari, Nutoritates > fepetate Finduti, se proclan daurhiei din sec. 3, a fost mult ‘atribujiilor civile de ol treburilor civile din p unni. praeses, iar_coman stan {i get mit. peste vey multe prov. Hfectivul armatel a fost Pes, depiyind in total cifra de 5 Girmnta a fot innpar\its in unit mili. ¢ deanite (rniites ripenses sau limitanet) 5h Beit. mobile, eu garnizoane in int. Ixnp.. (7m Piiaenses), arupe de manevra la disporit fexp. Armated de frontierd i s-a acordat c-2 # tacee wleniie, iar cu privire 1a org: Tisnes-unior, in wer J, se observa 0 uni “are Tadopiaaceleasi idei strategic Unelor variate ale fiecdrei frontiere. Dioete @ comteibuit, cel mai mult dintre tmp foniifiearen limes-urilor, cu rejele de fort, ‘aemats. Imensele cheltuieli mitt iu oele necesitate de aparatul ide constructiile de tot felul gi 1 impus reforme adie Yeniturile statului. Veckiul Se banana fost transformat In aya ne ‘=r cagitatio-iugatio, impor. pe cap (caput) ‘pe eantitatea medie de pamint ce se Sha) (iugum). Leper. Crest. moti pentru care, mat sf de cenarcl Galerius, ginerele sau, fons derfatuit ia anii 303206 en. unit EXD mai erunte persecutit impotriva crogts permanent ameninjatd, frontiera e eee bucurat deo atentic cu Lolul specialgy Tose, D. de azi a fost despartit de prov. Mew: & Aactormat in prov. independent J Nethia Minor apartinind: de < Seind ca resedin{d oragil “Tomi Pentru apararea ProV. Ow ete dona leg. speciale; lest F 2 Noviodununt (Isacoets jade uv regedit: ba jnd, Tulcea mate, ates Garvan, jud Traiani ete. SUlpii 5 ecn., purtind fal de timp, In frunte ‘osi de pe tert nia Soythia, 1m ‘lor de ordin mt cunoscuti cel mai maalfe (rit, dintre Dandie 38 its murind in Brit fin prov, au. proclamat 1p: J acestuia, Viitorul imp; Cam o grea lovitur: mip Jinja orasul —> Trewert jal la paza frontiers’ mina aceluiasi an (306 ete i Maximianus si ginerele Ist ‘ma imp. ka Roma, Maximise nd la tronul Ta eae rea= nat de Diocletian, a ciutat si fea Jui pe Constantinus, edruia sitorie pe fica sa Fausta, som Intre timp, Constantinus @ recuneseat Augustus (25 dec. 307) en) fie Carauntum a avut loc o intilnire a augustiles Diceletian, Galerius si Maximianus (toamey amilui 308 em.), care, In loc si restabi Grdinea In sistemul adinc zdruncinat al telrar fies, au inrdutajit.situatia, numind direct Augustus pe —~ Valerius Licinianus Lieini Sort al lai Galerius, Astfel, In anul G10 e-85— Imp. era condus de cinci tmp. ot titul © Augustus: Galerins si Maximianus Daza im ‘r wal I Gothious (268—270 nfl mogtenca de dr. In loeul Iai ‘Constantin isi alegea ca zeu protector ictus, protectorul din. Iwi Claudius Un an mai tirzin se stingea i Galerins ‘e.n,), dind, inainte de a muri, un edict HA fag de crest. (90 apr. 11 en.) ‘acelasi timp, tensivnea dintre Constantinus © rupsese orice legiturai cu din. Herculiana gi Maxentius (reprezentantul acestei din.) a cres- Cut tot mai mult, terminindu-se in cele din urma in renumita batalie de la— pons Milvius 8 oct. $12 e.n.), la N de Roma, in care Maxen- ius $i-a gisit sfirsitul, iar Constantinus, victorios isi Va croi drumul spre monarhia absoluta. Rim!- nind singur stapin tn Occ., la inceputul febr. 313 e.n., Constantinus | s-a intilnit cu Licinius la > Mediolanum, unde avea loc cel In AsHitoriei acestuia cu Constantia, sora ‘Yitregi a lui Constantinus I. Aici, cei doi imp. au dat edictul de la Mediolanum, prin care, luin- du-se ca bazd edictul de toleran\a emis de Gale- ius, se acorda libertate tuturor rel. din Imp. roman, inclusiv rel. crest. Dupa moartea lui Maximinus Daza (aug. 313 e.n.), Licinius ram nea singur slapin in Or. Astfel, Imp. se imp: fea intre el $i Constantinus, tetrarhia transfor mindu-se in Diarhie. Dar chiar in anul urm tor (314 e.n.), intre cei doi augusli a izbueni conflictul terminat cu victoria Tui Constantinus $i'semnarea unui tratat de pace. Dupa moart Tui Diocletian in palatul sau de la Salona (3 4 $16 e:n,), Constantinus sia mutat resedint, dofinitiy in pariea de risdrit a Imp., mai intii Ja Sirmium (Mitrovita, la V de Belgrad), ia apoi_la—Serdica (Sofia, Bulgaria). Trep Telafiile intre cei dot augusti s-au inrdut fou, ducind in 324 e.n. Ja batalia de la polis (Scutari), pe malul de E al. Bosfc Unde Constantinus a repurtat o victorie deci Siva asupra rivalului sfu (18 sept. 924 en icinius a fost lasat in via{a numai la interven fis soli slo Constantia, sora vitregt alu stantinus. Aflind insé ed Licinius a incerca: sh intre in legaturd cu pop. de la Dundrea d Jos, pentru_a-gi recisliga tronul, a ordonat asasi area lui. Constantinus I raminea singur stapin a1 intregului Imp. S-a preocupat tn cel mai inalt ad de menjinerea integritatii gi unilatii Imp fonyins c& pentru pastrarea acestei unilati era Inecesara si 0 rel. wnicd, pusd in slujba statului, ‘& conyocat si prezidat primul sinod ecumenic de la Niceea (825 e.n.), care a condamnat erezia Tui Arius si a pus bazele dogmatice si canonice ale his. crest. Totodata, dindu-si ‘seama ea Roma nu mai corespundea nici uneia din necesi- Luifile de moment ca regedin{a statornica a Imp., a mutat capitala in jumalatea de E a Imp. ‘Aceasta se gisea la hot. dintre Fur. gi As. si la “incrucigarea celor mai importante dramuri stra- fot Constantinus 1 noi tu Eaigton reg. de Ea Imp. Pees. La incepatal anului sf porneasc& Impotriva Ficstions 1 sourea bolnav la vila ae toma, in apropiere de Niceea. (22m Dised im domeniul rel. Constantinus famed revoluionar, cu (atl cecletian pe t4rim jut, adm. 9 mihi lutea ss reprezinta. 0. completarw eae rfectionare a manly aie tral sia predecesor, Car primol ind a fost dine 2druncinatt de tn continuare ti isi a luptat tmpot 2 antocihi mae Ada ae ftrald Si adm BOW Mh fl 2 Tot Constantinay orient. ‘Vedi sag s), 00 caracler co intitle peng imele de sae a iat mei fe care: tare Im emg Scniiee de gan le ‘lite palatine) copre ee 1 ish inal quaestr See cnctionart din ally fori, care Tera vc sae pa Cantrii “permanent a largitionsm, Valens (364-898 em). Deg tara cultura, cei doi frati eran. buni eomandwut mit, Primul conducea partea ‘eccid. a Lape avind regedin{a la Mediolanum. Celde al doilea Agi avea resedinja la Constantinopol, conducind