Edificiul romano-bizantin de la

Callatis
– bazilică sau horreum-
Context istoric și geografic

• Edificiul se află pe
teritoriul orașului Callatis
(actual Mangalia)

• Callatis devine parte din

Imperiul Roman după anul
72/71 î.Hr. (foedus
aequum)

• Orașul este menționat ca

episcopie în Notitiae
Episcopatuum (datare a
menționării probabil sub
Anastasius, 491 -518 d.Hr.)

Provincia romană Scythia Minor - sursă:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7
/78/Scythia_Minor_map-en.svg/1200px-
Scythia_Minor_map-en.svg.png
Istoricul cercetării
• Sondaje întreprinse de P. Polonic și O. Tafrali în anul
1915 – descoperirea încăperilor sudice și curtea
edificiului

• Cercetări efectuate de Dr. Iacobs de Munich (1918)

• Scoaterea la suprafață a întregului edificiu de O. Tafrali

(1924)

• Zidul de incintă cercetat de Radu Vulpe și V.

Dumitrescu în 1931

• 1959 - cercetările arheologice descrise în studiul lui

Dinu Theodorescu din revista Dacia (1963)

Edificiul romano-bizantin în relativitate cu zidul de incintă și orașul

Mangalia. Sursa: Dinu Theodorescu, „L'édifice romano-byzantin du Callatis”,
în Dacia, nr. 7, anul 1963, pag. 259
Edificiul romano-bizantin în relativitate cu zidul de incintă. Sursa: Dinu
Theodorescu, „L'édifice romano-byzantin du Callatis”, în Dacia, nr. 7, anul 1963,
pag. 259
 Planul edificiului după
ultimele cercetări (1959)
• Zidurile sunt reprezentate cu
litera „Z”.

• Partea cea mai mare descoperită

din edificiu este notată cu
„B1...B7”.

• Camerele sudice, camera estică

și curtea interioară au fost notate
cu „A1...A8”.

• Piaștrii curții interioare sunt

notați cu „P1..P4”.

• Canalele de scurgere sunt notate

cu „C”.

• Turnul de pe zidul de incintă

este notat cu „T1”.

• „S” desemnează suprafața ce

limitează edificiul la Sud.

Planul edificiului romano-bizantin după ultimele

cercetări. Sursa:Dinu Theodorescu, „L'édifice
romano-byzantin du Callatis”, în Dacia, nr. 7, anul
1963

Pozele capitelurilor găsite în
edificiu. Sursa: Dinu
Theodorescu, „L'édifice
romano-byzantin du
Callatis”, în Dacia, nr. 7, anul
1963, pag. 272
Elementele arhitecturale descoperite
• Elementele 3, 4, 5 din figura 12 schițat și în figura 13 numărul 2 Schițele și reconstituirile
elementelor arhitecturale
au fost descoperite în spațiul B1. descoperite în edificiu.
• Elementul 6 din figura 12 și elementul 3 din figura 13 au fost Sursa: Dinu Theodorescu,
„L'édifice romano-
găsite în stare nefinisată și au fost identificate ca făcânt parte din byzantin du Callatis”, în
Dacia, nr. 7, anul 1963,
coloanele ce înconjurau atrium-ul. pag. 273

O. Tafrali:
• Therma transformată în
bazilică creștină.
• Consideră spațiul
B1...B7 ca fiind
ambulatoriul thermei.
• Consideră camerele A5
și A6 ca fiind tepidarium
și respectiv caldarium.
• Invocă canalele existente
pentru a-și susține teoria.
Teorii
R. Netzhammer:
• Edificiul este o bazilică
• Reconsideră orientarea
bazilicii – spațiul B este
un narthex și spațiul A
este corpul principal ce
găzduia nava și piaștrii ce
ar fi susținut o cupolă
asemanatoare celei de la
Sfânta Sofia
(Constantinopol).
• Ignoră existența camerelor
A5 și A6.
Dinu Theodorescu:
• Bazilică de tip sirian.
• Sala bazilicală trinavată (B1, B2 și
B3) - împărțită de cele două
rânduri de coloane Z 12 și Z 13.
• Altarul probabil așezat în spațiul
B 5.
• Camerele B6 și B7 ar fi funcționat
ca și prothesis și diaconicon.
• Orientarea altarului către sud nu
este un contraargument – Sfânta
Sofia are aceeași orientare a
altarului
• Lipsa absidei are precedent în
cazul bazilicilor (ex. cazul Luxor).
• Atrium-ul lateral este element
comun în Siria și Asia Minor.
• Caracterul creștin este întărit de
elementele arhitecturale.
Efthymios Rizos:
• Horreum
• Nu aduce în discuție
descrierea din revista Dacia
– afirmă că cercetările nu au
fost publicate.
• Afirmă că spațiul B1...B7
este clădirea folosită în scop
al depozitării.
• Afirmă că încăperile sudice
erau destinate depozitării de
dolia.
• Invocă proximitatea față de
zidul de incintă și forma
clădirii ca argument, invocă
precedente.( Tokod, Ungaria
fiind cel mai apropiat.
 Sinteză
• Elementele arhitecturale și dispunerea spațiilor
B1...B7 argumentează probabilitatea că această
clădire avea un scop religios (bazilică).
• Dispunerea intrării estice către naos și atrium-ul
lateral sugerează că avem de a face cu o bazilică
de tip sirian.
• Atrium-ul este decorat cu simboluri creștin în
cazul capitelurilor lucru ce demonstrează că se
află în legătură cu bazilica.
• Orientarea sudică a altarului și lipsa absidei nu Reconstuirea bazilicii siriene din Callatis în viziunea lui Dinu Theodorescu. Sursa:
sunt contraargumente, există precedente în acest Dinu Theodorescu, „L'édifice romano-byzantin du Callatis”, în Dacia, nr. 7, anul 1963,
pag. 297
sens.
• Teoria horreum-ului nu se bazează pe planul
rezultat în urma cercetărilor din 1959 astfel nu
aduce în discuție simbolurile creștine și
elementele arhitectonice care decorau spațiul
B1...B7 și A1.
 Bibliografie
• Dinu Theodorescu, „L'édifice romano-byzantin du Callatis”, în Dacia, nr. 7, anul
1963.
• Dumitru Tudor, Enciclopedia Civilizației Romane, București, Editura științifică și
enciclopedică, 1982.
• Idem, Arheologia Romană, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976.
• E. Rizos, „Centres of the Late Roman Military Supply Network in the Balkans: a
Survey of Horrea” în Jahrbuch des Römisch – Germanischen Zentralmuseums
Mainz, 60, 2013 (2015).
• Vitruvius, The Ten Books on Architecture, trad. Morris Hicky Morgan, Dover
Publications, New York, 2017.
• Ion Barnea, Arta Creștină în România – Vol. I – Secolele III-VI, București, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1979.