Cripta de la Niculițel

Bazilica paleocreștină cu criptă din Niculițel este un

monument istoric aflat pe teritoriul satului Niculițel,
comuna Niculițel.
Monumentul a fost descoperit întâmplător, în
primăvara anului 1971, după ce o serie de ploi
torențiale a provocat dezvelirea unei porțiuni din
cupola criptei, într-o zonă locuită și la intersecția unor
căi de acces.
În urmă cu 50 de ani, Bazilica de la Niculițel era total
îngropată în pământ, la o intersecție de drumuri de pe
teritoriul comunei. Ploile torențiale din anul 1971 au scos la
iveală cupola criptei martirice, care a fost îngropată secole de-a
rândul.

”Apa care se aduna în urma ploilor de pe dealurile și străzile

din jur își avea cursul exact pe deasupra criptei, pe drum. În
1971 au fost ploi abundente, care au spălat pământul și au
dezvelit vârful cupolei criptei.Localnicii din împrejurimi au
văzut cupola și au auzit că sună a gol, astfel că au făcut un mic
orificiu pentru a vedea ce este în interior. Când au observat că
înăuntru sunt oase, oamenii s-au speriat și au anunțat
autoritățile, apoi au venit și arheologi.Orificiul făcut de
localnici a fost acoperit cu o plombă de ciment, apoi au fost
începute săpăturile arheologice. Au trecut cam 8 luni până
când a fost găsită intrarea în criptă și monumentul a fost
deschis”,

a declarat pentru Discover Dobrogea, Cornelia Odagiu,

conservator 1A, la Bazilica Niculițel.
Cercetătorii au descoperit în criptă osemintele Sfinților Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip puse într-
un sicriu din lemn. Cripta martirică de la  Niculiţel,  construită din cărămidă, 
este  împărţită în două mici încăperi supraetajate. 
În încăperea de sus s-au găsit patru moaşte întregi de martiri, aşezate într-
o raclă comună, de lemn, după tradiţia ortodoxă cunoscută,
cu mâinile pe piept şi cu capul spre apus. Toţi martirii aveau capetele tăiate,
din care trei erau aşezate la locul lor, iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. Pe peretele din stânga 
intrării se află săpată în mortar următoarea inscripţie în limba greacă: „Martirii lui Hristos”, iar pe 
peretele din dreapta scrie: „Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos”, având deasupra crucea monogramată .
În încăperea de jos, împărţită şi ea în mici secţiuni, s-au găsit aproape o sută de bucăţi de oase sfinte,
care aparţineau altor doi martiri necunoscuţi, care probabil pătimiseră odată cu ceilalţi patru în 
localitatea romană din apropiere, numită Noviodunum, astăzi Isaccea. Pe o lespede de
calcar este scrisă această mică inscripţie: „Aici şi acolo (se află) sângele (vlaga) martirilor”.
Acești sfinți mucenici au pătimit pentru Hristos sub împărăția lui Dioclețian și Maximian. Se crede că erau
ostași în armata romană, dar, pentru credința lor în Hristos, au fost osândiți la moarte prin tăiere cu sabia.
Moaştele acestor sfinţi martiri au fost aşezate în patru racle de
 lemn şi depuse spre închinare în biserica Mănăstirii Cocoş din apropiere, unde se
 păstrează şi astăzi.
Deasupra criptei martirice de la Niculiţel s-a construit o bazilică din piatră şi cărămidă, care a servit, probabil, ca
lăcaş de cult al unei străvechi mănăstiri, în secolele IV-VII. În anul 602, datorită invaziei slavilor şi bulgarilor,
care traversează Dobrogea spre sudul Dunării, majoritatea bazilicilor şi a centrelor creştine organizate din Dacia
Pontică sunt devastate şi rămân în ruină.
Acest complex arheologic, basilica plus cripta, au fost construite dupa anul 370 d. ch. Dimensiunile bazilicii,
impresionante pentru acele vremuri, atesta existenta unei numeroase populatii crestine pe aceste locuri. Nu
intamplator se spune ca dobrogenii sunt printe primii romani crestinati.
 În anul 1983 a început ridicarea unei construcții de protecție pentru a fi ocrotită bazilica, iar cripta a fost declarată
monument unic în Europa, fiind singurul mormânt de natură păgână în care s-au păstrat rămășițele unor sfinți
creștini. Prima clădire de protecție a fost finalizată în 1994, iar în 2014-2016 ea a fost reabilitată. Până în anul 2014,
când s-a reabilitat clădirea de protecție, turiștii puteau coborî la bazilică, pentru că nu era altă posibilitate de vizitare
pentru a fi observată cripta de sus, așa cum se întâmplă acum.
Din cauza vizitatorilor, care, atunci când ajungeau la bazilică voiau să plece cu ceva, în proiectul de reabilitare s-a
introdus un pod din sticlă de unde se vede monumentul în întregime, dar este restricționat accesul lângă criptă.În noua
clădire sunt respectate condițiile de conservare pentru bazilică, temperatura este păstrată la 25 de grade și este
urmărită umiditatea.În partea de sus a bazilicii, vizitatorii pot observa vitralii, o formă de artă modernă cu însemne
creștine, care a fost inclusă în proiectul de reabilitare. După reabilitare au început să vină tot mai mulți vizitatori, de la
un an la altul. Înainte de pandemie veneau la bazilică foarte mulți vizitatori străini.În clădirea reabilitată este amenajat
un muzeu, iar mare parte din obiectele expuse în vitrine au fost descoperite în perimetrul bazilicii.  Au fost găsite
inclusiv monede, care însă nu sunt expuse în muzeul de la Niculițel.