89. Rickettsiozele. Clasificarea. Vectorii de transmitere.

Particularitafile clinice ale rickettsiozelor

acariene. Principii de diagnostic si tratament.
Rickettsiozele reprezint un grup mare de boli infecioase acute transmisibile ce afecteaz omul i snt
provocate de nite microorganisme specifice rickettsii. Tuturor acestor boli le snt comune un ir de
caracteristici epide-miologice, patogenetice, patomorfologice, clinice i imunologice.
Termenul rickettsii" (Rickettsia) a fost pus n uz de ntemeietorul tiinei despre rickettsii i rickettsioze,
savantul brazilian da Rocha-Lima n 1915, denumire pe care a referit-o la microorganismele,primul
reprezentant al crora agentul patogen al febrei Munilor Stncoi a fost descris n 1909 de patologul
american Ricketts. Ulterior toate afeciunile provocate de rickettsii au fost denumite rickettsioze".
Rickettsiozele umane s-a convenit a fi subdivizate n 5 grupuri : 1) grupul tifosurilor exantematice
tifosul exantematic epidemic, boala Brill i tifosul exantematic endemic ; 2) grupul febrelor ptate acariene
febra ptat a Munilor Stncoi, febra de Marsilia, tifosul exantematic de cpue din Asia de Nord,
tifosul exantematic de cpue din Australia de Nord, rickettsioza va-rioloid sau veziculoas ; 3) grupul
tsutsugamushi febra tsutsugamushi (tifosul exantematic tropical transmis prin cpue) ; 4) grupul febrei Q
febra australian ; 5) grupul de rickettsioze paroxistice febra de Volhynia, sau febra de tranee.
Descris prin 19451948 n Ucraina de unii autori, aa-nu-mita rickettsioza paroxistic transmis prin
cpue n-a putut fi definit ca unitate etiologic, epidemiologic, patogenetic, morfopatologic i
imunologic nici pe atunci, nici mai trziu. Exist toate temeiurile s-o considerm inexistent n natur, de
aceea i relatrile noi ce mai apar n literatura fost sovietic n acest sens tot trebuie considerate fr temei.