CURS 3

DEMERS EDUCATIONAL

Competenta Continuturi tematice

C1. Demers educational
Evidentiaza rolul 1.6 ideal educational dimensiune sociala, psihologica,
educatiei, ca pedagogica; obiective - ale formarii (aptitudini, capacitati,
actiune sociala priceperi si deprinderi); - invatarii- asimilare de cunostinte;
specifica, in 1.7 operationalizarea obiectivelor pedagogice: conditii generale;
dezvoltarea achizitii ale invatarii (in plan cognitiv, afectiv, psihomotor);
personalitatii

Idealul educativ a evoluat de la o epoc istoric la alta, cunoscnd diferenieri n cadrul diverselor societi
(Stanciu, 1999): n antichitate, n Atena, idealul educaional urmrea dezvoltarea armonioas a personalitii, n plan
estetic, moral, fizic i militar (kalokagathia), iar n Sparta viza ndeosebi dezvoltarea fizic i militar; n feudalism
idealul a cunoscut dou modele distincte: idealul clerical (concepea personalitatea ca rezultat al nsuirii celor 7 arte
liberale: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia i muzica) i idealul cavaleresc (concepea
personalitatea ca rezultat al nsuirii celor 7 virtui cavalereti: clria, mnuirea spadei, vntoarea, notul, ahul,
cntul i recitarea de versuri); n Renatere idealul concepea personalitatea ca homo universale; n epoca modern se
impune idealul personalitii eficiente ntr-o activitate productiv (faza de industrializare timpurie), idealul personalitii
complexe, multilaterale (faza industrializrii avansate) i idealul personalitii creatoare (societatea postindustrial);
idealul educaional al colii romneti const n dezvoltarea liber, integral i armonioas a individualitii umane, n
formarea personalitii autonome i creatoare (Legea Invmntului, 1995, art.3) (Creu, 1999).

Idealul educaional Etimologic, termenul

Idealul, exprim, n esena sa, modelul sau tipul de provine din latinescul idealis, care
personalitate solicitat de condiiile sociale ale unei etape istorice semnific existent n mintea
i pe care educaia este chemat s-l formeze n procesul noastr, ceea ce posed
desfurrii ei (Stanciu, 1999, Stan, 2001). Idealul educaional perfeciunea la care aspirm.
este rezultatul unui proces de raionalizare, generalizare a unor
fenomene sociale, psihologice i pedagogice, specifice unei etape istorice, proces n urma cruia se proiecteaz
apoi trsturile fundamentale ale omului pe care educaia urmeaz s-l formeze.
Idealul educaional se caracterizeaz prin urmtoarele trei dimensiuni:
dimensiunea social vizeaz tendina general de dezvoltare a acelei societi i care va anticipa unele
stri posibile;
dimensiunea psihologic se refer la tipul de personalitate pe care societatea l solicit;
dimensiunea pedagogic posibilitile efective de care dispune aciunea educaional pentru a transpune n
practic idealul respectiv (Stan, 2001). Idealul si obiectivele educationale
1) Delimitari conceptuale
1) Idealul educational reprezinta tipul de personalitate dorita de societatea actuala.

Daca societatile industrializate puneau accent pe formarea unei personalitati multilateral

dezvoltata, societatile postindustrializate, informatizate pun accent pe formarea unei
personalitati unilateral dezvoltata, adica formarea omului pentru un singur domeniu de
activitate.

1
 2) Finalitatile educationale reprezinta orientari strategice de functionare a sistemului de
invatamant, fiind prevazute in documentele de politica educational( legea
invatamantului).
3) Scopurile educationale reprezinta rezultatele ce se astapta a fi realizate la fiecare nivel si
tip de scolarizare, fiind prevazute in documentele de politica scolarara( programa
scolara, planul de scolarizare, etc.).
4) Obiectivele educationale reprezinta intentia de a produce schimbari in comportamentul
elevului, de a forma capacitati intelectuale, motorii si afectice, ca urmarea implicarii sale
in procesul de invatamant.

Obiectivele educationale se caracterizeaza prin:

- Sunt exprimate sub forma verbelor de actiune la sfarsitul orei elevul trebuie sa
- Vizeaza abilitatile, competentele ce urmeaza a fi formate la elev;
- Au grade diferite de generatate;
- Sunt prevazute in programele scolare.

Obiectivele educationale indeplinesc urmatoarele roluri:

1)Functia de proiectare a activitatii didactice exprim necesitatea ca educatorii s contientizeze
sistemul de valori care s le orienteze activitatea practic;

2)Functia de evaluare a elevilor; - obiectivele devin criterii de evaluare, ele fixeaz nu numai reuita, ci
i criteriul de msurare al acelei reuite
3)Functia de anticipare a rezultatelor scolare( standarde sau descriptorii de performanta)
4)Functia de reglare a procesului de invatamant- pe baza obiectivelor se selecteaz, se
organizeaz, se transmit coninuturile nvrii, se aleg strategiile de predare, nvare, formele de
organizare a procesului de nvmnt, locurile cele mai adecvate de realizare a activitii de predare-
nvare. Nerealizarea unor obiective declaneaz reglarea prin mecanismele conexiunii inverse (Cuco,
1999, Stanciu, 1999)..

Organizarea si taxonomia obiectivelor educationale

Obiectivele sunt organizate pe urmatoarele niveluri:
1) Obiective generale;
2) Obiective specifice sau de referinta( competente specifice);
3) Obiective operationale.
1) Obiectivele generale se caracterizeaza prin:
- sunt stipulate in documentele de politica scoalra( programa scolara);
- releva procesele psihice implicate in actul invatarii;
- sunt valabile pentru un ciclu de scoalrizare.

Obiectivele generale unt clasificate dupa urmatoarele criterii:

- domeniul de continut;
- etapele formarii unei capacitati.

2
Dupa aceste doua criterii, desprindem urmatoarele obiective generale:
a) obiective cognitive;
b) obiective afective;
c) obiective psihomotorii
a) obiectivele cognitive se refera la asimilarea cunostiintelor si formarea capacitatilor,
deprinderilor intelectuale.

Capacitatile intelectuale se formeaza in urmatoarele etape:

- memorarea;
- intelegerea;
- aplicarea;
- analiza si sinteza;
- evaluarea.
b) Obiective afective constau in interiorizarea normelor si regulilor de conduita sociala.

Ele se formeaza in urmatoarele etape:

- Receptia si asimilarea valorii;
- Reactia fata de valoare;
- Aplicarea valorii;
- Promovarea valorilor personale.
c) Obiectivele psihomotorii se refera deprinderi motorii, care se formeaza in urmatoarele
etape:
- Perceptia acelor componente ale deprinderilor;
- Producerea starii de pregatire, pentru realizarea actelor respective;
- Exersarea fiecarui act;
- Automatizarea progresiva a tuturor actelor;
- Aplicarea deprinderilor in diferite situatii.
2) Obiectivele specifice se caracterizeaza prin:
- Sunt specifice fiecarei discipline de invatamant;
- Sunt elaborate de catre Ministerul Educatiei;
- Sunt valabile pentru un an de scolarizare;
- Sunt organizate pe niveluri si cicluri scoalre.
3) Obiectivele operationale se caracterizeaza prin:
- Releva sarcinile de activitate la nivelul fiecarei lectii;
- Sunt elaborate de catre profesor sau educator;
- Sunt elaborate pe baza obiectivelor specifice;
- Sunt specificate in proiectul de lectie si in cel de evaluare, sub forma verbelor de
actiune;
- Reflecta performantele scolare.

Obiectivele operationale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- Sa fie accesibile, clare si precise;

3
 - Sa fie adecvate lectiei;
- Sa fie variate, cu grade diferite de dificultate;
- Sa indice metodele si mijloacele de realizare;
- Sa fie masurabile, observabile;
- Sa releve performanta astepatata; sa contina o singura sarcina.

3)Operationalizarea obiectivelor educationale

Operationalizarea obiectivelor consta in specificarea insusirilor concrete, indicatorilor unui
concept, enunt abstract. De asemenea, presupune trecerea de la obiective generale la cele
specifice si la cele operationale.
Operationalizarea obiectivelor are la baza doua criterii si anume:
1) Performanta;
2) Competenta.
1) Performanta reprezinta nivelul de realizare a unei sarcini, care poate fi superior, mediu,
inferior.
2) Competenta reprezinta ansamblul capacitatilor intelectuale prin care elevul transfera si
aplica cunostiintele in diverse situatii

Operationalizarea conceptelor se realizeaza in urmatoarele etape:

a) Specificarea comportamentului final( performanta) , sub forma sarcinilor didactice;
b) Descrierea conditiilor de realizare;
c) Specificarea nivelului de reusita.

Taxonomiile
Termenul taxonomie provine din limba greac (taxis ordine; nomos reguli, lege), i
reprezint teoria care vizeaz regulile, criteriile clasificrilor (Ionescu, Radu, 2001). Au fost
elaborate mai multe taxonomii, pentru fiecare din cele trei domenii (cognitiv, afectiv,
psihomotor). Dintre acestea amintim:
pentru domeniul cognitiv: B. S. Bloom, De Blook, De Corte, DHainaut .a;
pentru domeniul afectiv: R. D. Krathwohl, E.N.Gronlund, L.I.Smith .a;
pentru domeniul psihomotor: J. E. Simpson, H. R. Dave, J. S. Bruner, R. Kibler, A. Harrow
.a (Ionescu, Radu, 2001).
Cea mai elaborat taxonomie este cea alui DHainaut, care prin tipologia
interdisciplinar a demersurilor se apropie de logica didactic (Stanciu, 1999). Taxonomiile
(clasificri) pentru fiecare domeniu sunt redate succesiv n tabelul urmtor (Creu, 1999,
Istrate, Jinga, 1998, Potolea, 1988):

Domeniul psihomotor Domeniul cognitiv Domeniul afectiv

(Simpson) (Bloom) (Krathwohl)
Reacie complex Sintez Caracterizare
Automatism Analiz Organizare

4
 Reacie dirijat Aplicare Valorizare
Dispoziie Comprehensiune Reacie
Percepere Achiziia cunotinelor Receptare
Evaluare
Tabelul nr 4: Modelul taxonomic al obiectivelor educaionale (dup Creu, 1999, Istrate, Jinga,
1998).

Pentru domeniul cognitiv, criteriul principal de organizare l constituie ordonarea

obiectivelor de la simplu la complex astfel (Creu, 1999):
Achiziia cunotinelor vizeaz cunoaterea terminologiei, datelor factuale, definiiilor,
principiilor, teoriilor. Este pus n eviden prin operaii de redare, reproducere,
recunoatere.
Comprehensiunea presupune transpunere, reformulare, rezumarea unei comunicri,
interpretare, extrapolare, sub forma evidenierii consecinelor etc.
Aplicarea vizeaz utilizarea cunotinelor pentru a rezolva situaii noi.
Analiza semnific descompunerea unui material n prile sale componente, relevarea
relaiilor dintre aceste pri etc.
Sinteza echivaleaz cu capacitile de ordin creativ, materializndu-se n producerea
unei lucrri personale.
Evaluarea implic formularea judecilor de valoare n legtur cu o anumit
problem, pe criterii de coeren, rigoare, eficien etc.
Domeniul afectiv, adopt drept criteriu de clasificare interiorizarea unei norme sau valori
(Creu, 1999):
Receptarea presupune contientizarea de ctre elev a prezenei unor valori, norme,
exigene i acordarea ateniei;
Reacia presupune rspunsul voluntar la aceste valori;
Valorizarea implic preuirea i preferina elevului pentru valori, acceptarea acestora;
Organizarea implic ierarhizarea valorilor n sistem i stabilirea valorilor dominante;
Caracterizarea se refer la faptul c sistemul de valori constituit exprim
personalitatea elevului.
Domeniul psihomotor utilizeaz ca principiu ierarhic de ordonare gradul de stpnire al
unei deprinderi pentru a ndeplini o activitate motoriei (Creu, 1999):
Perceperea este actul preparator pentru o deprindere motorie i se bazeaz pe
stimulare i descifrare senzorial;
Dispoziia se refer la starea de pregtire pentru a putea efectua un act motor;
Reacia dirijat are n vedere componentele din care se constituie o deprindere;
Automatismul reprezint deprinderea finalizat;
Reacia complex implic deprinderile eficiente, n contexte diferite.

Esenial pentru operaionalizare este c se precizeaz ceea ce va face cel care se educ,
performana/competena de care va fi capabil acesta dup parcurgerea unei anumite secvene

5
a procesului de predare-nvare. Cadrele didactice trebuie s gndeasc i s proiecteze riguros condiiile
de exersare i de manifestare a comportamentelor preconizate la elevi. Ea reprezint astfel etapa n care se
unete intenia profesorului cu aciunea elevului (Creu, 1999).
Condiiile operaionalizrii dup Mager Condiiile operaionalizrii dup Miller
1. Denumirea comportamentului observabil; 1. Cuvntul (verbul de aciune)care
2. Enunarea consiiilor n care elevii vor exersa desemneaz comportamentul observabil
i vor demonstra c au atins schimbarea urmrit prin obiectiv;
preconizat de obiectiv; 2. Indicator + control;
3. Criteriul de reuit, nivelul de performan 3. Indicaia de rspuns corect.
acceptat.
Tabelul nr. 5. Condiiile operaionalizrii obiectivelor (Dup Ionescu, Radu, 2001).

Procedura de operaionalizare dup De Landsheere

1. Cine va produce comportamentul? 1. Subiectul
2. Ce comportament observabil va dovedi c obiectivul este 2.
atins? Comportamentul
3. Care va fi produsul acestui comportament (performana)? 3. Performana
4. n ce condiii trebuie s aib loc comportamentul? 4. Condiii
5.Pe temeiul cror criterii ajungem la concluzia c produsul este 5. Criterii
satisfctor?
Tabelul nr.6. Procedura de operaionalizare dup De Landsheere.

Unii autori precum D. Potolea (1988), F. Iuliu i V. Preda (1995), S. Cristea (2000), C.
Cuco (2002) consider c principalele funcii ndeplinite de obiective sunt urmtoarele:
1) funcia axiologic sau valoric;
2) funcia de anticipare a rezultatelor educaiei;
3) funcia evaluativ;
4) funcia de organizare i de reglare a ntregului proces instructiv-educativ.

Componenele cognitiv formativ aplicative ale procesului de nvmnt.

n literatura de specialitate sunt menionate patru componente ale procesului de
nvmnt.
Cunotinele - lat. cognoscere (connoscere) informaie.
Cunotinele reprezint componena cognitiv a procesului de nvmnt, exprimat
prin informaii sub form de noiuni, concepte, idei, teze, legi, principii, teorii, ipoteze, care se
predau i se nva n procesul de nvmnt la anumit disciplin. Informaiile pot fi de
cultur general, de cultur social. de cultur tiinific i tehnic.
Priceperile - (lat. percepere ndemnare).
Priceperea reprezint componena formativ acional a procesului de nvmnt,
exprimat prin capacitatea de a aplica cunotinele n mod contient, activ participativ,
corect, cu o anumit iscusin n condiii schimbate.
Deprinderile - (lat. deprendere dexteritate, executaie cu uurin).
6
 Deprinderea este capacitatea de a aplica informaiile cu uurin, rapid, operativ cu
randament sporit, cu respectarea tuturor calitilor priceperii (corectitudine, iscusin, abilitate
n 7 condiii variate i schimbate). Priceperea se transform n deprindere n rezultatul
exercitrilor repetate n mod sistematic i continuu.
Obinuinele componenta formativ acional sub form de aplicare a cunotinelor n
mod curent i frecvent, ca o necesitate vital, ca act reflex total.
Aptitudinile (lat. aptus apt de )
Aptitudinile sunt un ansamblu de nsuiri de ordin instrumental-operaional care
difereniaz oamenii ntre ei n ceea ce privete maniera de desfurare a diferitelor activiti
i, mai ales, n ceea ce privete randamentul cantitativ i calitativ al acestora.

Cunotinele Priceperile Deprinderile Obinuine Aptitudinile

le
Figuri geometrice: Observarea i Tehnici de Splatul pe Spritul de
triunghi, ptrat, cerc, nelegerea legitilor cusut i mni, observatie
dreptunghi. Corpuri ntre nmulirea i brodat: stingerea
geometrice: cub, sfer. mprirea exact a executarea luminii, Cognitive
Marul, dansul i numerelor naturale, unui motiv punctualita Artistice
cntecul mari sfere ale efectuarea probei popular tea. Sportive
expresivitii muzicale. mpririi exacte prin simplu alctuit Senzoriale
Limbajul muzical: nmulire i invers. dintr-un Motrice
melodie, metrul i Verificarea rezultatelor singur
ritmul, tempoul, unor operaii prin element
modulul, timbrul, rotunjirea numerelor la decorativ
registrul. zeci, sute, mii ntregi. transpus n
form de la un
col al
nframei.

BIBLIOGRAFIE

1. Creu, C., (1999), Teoria curriculumului i coninuturile educaiei, Iai, Editura Universitii
Al.I.Cuza"
2. Cuco, C., (2002), Pedagogie, Ediia a II-a, revzut i adugit, Iai, Editura Polirom
3. Cuco C., (2008), Teoria i metodologia evalurii, Iai, Editura Polirom
8. Potolea, D., Neacu, I., Radu, I.T., (1996), Reforma evalurii n nvmnt. Concepii i
strategii, Bucureti
9. Radu, I. T., (1981), Teorie i practic n evaluarea eficienei nvmntului, Bucureti, E.D.P
10. Radu, I. T., (2000), Evaluarea n procesul didactic, Bucureti, E.D.P
11. Stoica, A., coord., (2004), Criterii de notare pentru clasa a VIII-a, Bucureti, Editura Sigma
12. Stoica, A., Mustea, S., (1997), Evaluarea rezultatelor colare, Chiinu, Editura Liceum
7
La finalul acestui curs, inteleg sa formulez urmatoarele concluzii:
- Nu toate obiectivele educationale pot fi operationalizate, cum ar fi urmatoarele verbe de
actiune: sa inteleaga, sa gandeasca, sa fie atent, etc.
- Nu toate capacitatile psihice implicate in actul invatarii pot fi masurate, cum ar fi
interesul si vointa elevului.

Tema pentru portofoliu

. 1.Pornind de la o disciplin preferat (i cunoscut) ncercai s aproximai:

- un obiectiv didactic specific acesteia
- un obiectiv didactic specific unei teme cuprins n disciplin
- un obiectiv didactic operaional n cadrul temei pentru care ai optat

2. Formulai un exemplu de obiectiv didactic cognitiv i specific unei discipline de

nvmnt (liber aleas); formulai un obiectiv didactic specific de tip psihomotor