Sunteți pe pagina 1din 16

Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Educatie Fizica si Sport

Facultatea de Kinetoterapie

REFERAT
Tema: Mersul normal si patologic in biomecanica uman

A efectuat: Botezatu Stefan,student gr.213K

Coordonator stiintific: Dorgan Viorel

Chisinau 2017
Cuprins

1.Mersul Normal 3
2 Biomecanica mersului i analiza secvenelor mersului din
punct de vedere biomecanic...............................................4
3. Parametrii mersului i analiza centrului de greutate n timpul
mersului...............................................................................7

4.Mersul Patologic ..............................................................8


5. Modalitati de recuperare ale mersului hemiplegic................12
6.Bibliografie.....................................................................16
Mersul normal

Unul dintre cei mai importani factori ai evoluiei umane este mersul rectiliniu biped,
caracteristica ce deosebete rasa umana de restul mamiferelor. Direcia de deplasare
este dat de poziionarea labei piciorului, aceasta poziionare a labei piciorului este
asigurata de articulaia gleznei.

Deosebit de important este faptul c articulaiile membrului pelvin dein o structur


favorabil staticii i mersului. Articulaiile au un grad mare de libertate pe direcia de
deplasare nainte, n timp ce celelalte articulaii au o libertate mai restrns de
mobilitate i micare.

Mersul uman reprezint o micare locomotorie ciclica, care se realizeaz prin


poziionarea succesiva a unui membru pelvin naintea celuilalt, fiecare din cele doua
membre inferioare avnd pe rnd funcia de propulsor si de suport. Stabilitatea
corpului uman in timpul mersului este eseniala deoarece ea trebuie sa susin
echilibrul in timpul accelerrii, decelerrii si oscilaiilor care se produc in timpul
efecturii fiecrui pas.

Mobilitatea este indispensabila dirijrii diferitelor segmente ale corpului uman pe


traictoria mers, fiind rezultata coordonrii activitii musculare, a gravitaiei si a
ineriei sistemelor de prghii osteo-musculare. Pasul simplu este distanta dintre
clciul piciorului de contact cu solul si vrful piciorului de propulsie, lungimea
pasului simplu este mai mare la brbai dect la femei, la brbai este de aproximativ
0,60 centimetri iar la femei este de circa 0,50 de centimetri. Numrul de pai
executai intr-un minut reprezint cadena pailor si se numete caden sau frecvena.
Cadena normala de pai pe minut ar fi de circa 110-120 de pai simpli.

Mersul este declanat de aplecarea trunchiului spre nainte, care duce la proiecia
centrului de greutate corporal naintea bazei de susinere a corpului. Unul dintre
membrele inferioare intra in extensie iar celalalt membru inferior devine pendulant
prsind solul pentru a fi proiectat nainte, urmnd a fi din nou fixat pe sol naintea
membrului de sprijin. Unitatea de baza a mersului este data de un ciclu de pai.
Acest ciclu este format dintr-un pas dublu care este reprezentat de intervalul de timp
care se scurge intre doua atingeri ale solului de clciul aceluiai membru inferior.
Durata fiecrei faze in care membrul inferior este pilon de sprijin sau element
pendulant, este dependenta de viteza de deplasare.
Functia de sprijin se imparte in trei faze:
1- aezarea clciului pe sol si se ncheie cnd halucele este in contact cu
solul, aceasta faza reprezint 12% din faza de sprijin;
2 - contactul complet al labei piciorului cu solul si dureaz 40% din totalul
fazei;
3 - aceasta faza ncepe cu ridicarea clciului de pe sol si se finalizeaz cu
desprinderea degetelor labei piciorului de sol, acesta dureaz 48% din
totalul fazei de sprijin
Biomecanica mersului i
analiza secvenelor mersului din punct de vedere biomecanic

Gamba piciorului de sprijin se nclina nainte, in sensul unei flexii dorsale a labei
piciorului, astfel ca prin nclinarea gambei anterior, ntreg corpul, la fel ca si centrul
de greutate sunt deplasate in direcia de mers. In timpul contactului integral cu solul
degetele labei piciorului se afla ntr-o pozitie neutrala. Desprinderea calcaiului de pe
sol determina extensia pasiva a degetelor, mai ales a halucelui.

Desprinderea degetelor de pe sol se realizeaza prin flexia plantara a lor. Articulatia


soldului este este flectata in timpul plasarii calcaiului pe sol, genunchiul este in
extensie sau usor flectat. In momentul de contact integral a labei piciorului cu solul,
soldul si genunchiul sunt in extensie. Extensia acestora atinge maximum de
amplitudine in momentul desprinderii plantei de pe sol

Analiza secvenelor mersului:

1 Atacul cu talonul se realizeaz cu M.I sprijinit anterior:


- piciorul in unghi drept cu gamba

- genunchiul extins

- coapsa la 30 fa de vertical

- capul, trunchiul verticale, braul opus proiectat nainte

- bazinul realizeaz rotaie anterioar 4

2 Poziia medie de sprijin (sprijin unilateral)


- membrul de sprijin este blocat cu oldul i genunchiul n hiperextensie, datorit
muchilor fesieri, ischiogambieri, cvadriceps

- tricepsul sural, gambierul anterior, controleaz micarea de rulare a tlpii pe sol

- capul, trunchiul, verticale

- braele apropiate de axa corpului

- bazinul rotat foarte uor anterior


3 Desprinderea de sol a piciorului urmeaz dup momentul verticalei, constituind
att o faz de sprijin ct i de propulsie a corpului nainte i n sus.

Propulsia se realizeaz prin:

- extensia oldului, genunchiului, piciorului intrarea n aciune a lanului triplei


extensii; urmat de uoar flexie a oldului i genunchiului

- metatarse extinse din MTF

- trunchiul, capul verticale

- braul homolateral uor napoia axului corpului, cellalt bra naintea axului
corpului.

4 Balansarea
- piciorul n unghi drept i uor eversat

- flexia genunchiului cu oldul iniial n extensie

- nclinarea pelvisului lateral i n jos, aproximativ 5 grade

- flexia oldului

- extensia genunchiului, muchii ischiogambieri blocnd aceast extensie atunci cnd


gamba a ajuns n poziie optim pentru a ataca solul

- dorsiflexia gleznei imediat nainte de contactul clciului cu solul


Parametrii mersului i
analiza centrului de greutate n timpul mersului
Parametrii Mersului:
Ciclul de pit e unitatea de msur a mersului, distana ntre punctul de contact cu
solul al unui picior i urmtorul punct de contact al aceluiai picior. Un ciclu dureaz
1,05 0,10 secunde.

- pasul este distana ntre punctul de contact al unui picior i punctul de


contact al celuilalt

- lungimea pasului este circa 70-80 cm (distana ntre atacul clciului al unui
picior i urmtorul contact al aceluiai clci cu solul)

- distana ntre picioare la nivelul solului este circa 8 cm

- ritmul de mers 90 120 pai / minut

- unghiul de deviaie n afar a piciorului fa de linia dreapt imaginar dintre


picioare pe direcia de mers este de 6,7-6.8

Analiza centrului de greutate in timpul mersului:


Centrul de greutate descrie n timpul mersului o micare sinusoidal att pe vertical
ct i pe orizontal. Centrul de greutate al corpului se afl n dreptul vertebrei a doua
sacrate la 5 cm mai anterior. Micarea lui este n mod normal cam de 5 cm pe axul
vertical i tot de 5 cm pe cel orizontal.n momentul dublului sprijin, centrul de
gravitate este pe mijloc n punctul cel mai de jos. N sprijin pe un picior el se urc n
punctul cel mai de sus i cel mai lateralizat (micarea pe orizontal).
Mersul Patologic
Mersul normal poate fi modificat de multiple afeciuni dobndite pe parcursul vieii
sau congenitale. Pentru a ti in fata crui tip de mers patologic ne aflam, trebuie sa
examinam in primul rnd lanul cinetic al mebrului inferior ,de la articulaia coxo-
femurala la picior. La nivelul articulaiei coxo femurale apar modificri secundare
unor leziuni fracturale. Fracturile de col femural vicios consolidate duc la scurtarea
membrului inferior si la apariia mersului chioptat.

Fracturile masivului trohanterian consolidate vicios produc de asemenea scurtarea


membrului inferior,la fel ca si contuzia capului femural, mersul este schiopatat. In
luxaia congenitala de sold bilaterala, netratata, membrele inferioare sunt scurtate,
micrile in articulaia coxo femurala limitate si dureroase, mersul balansat sau aa
zisul mers de rata cu bazinul in hiperextensie, lordoza compensatorie. In luxaia
congenitala unilaterala bolnavul merge legnat, aplecndu-se pe partea bolnava. In
coxartroza, mersul este lent, ovielnic, pacientul folosete din proprie iniiativ
bastonul de mers. Fazele avansate de coxartroza sunt caracterizate de mers chioptat
si nclinarea bastonului pe partea bolnava.

Exista afectiuni neurologice ale regiunii coxo femurale care modifica mersul normal:
paraliziile musculare partiale sau totale, uni sau bilaterale.

In paraliziile partiale mersul se realizeaza prin efectul de suplinire a muschilor ramasi


activi. Membrul inferior sau bazinul sunt proiectati inainte pentru a se efectua mersul.

In paraliziile totale mersul se realizeaza printr-o proiectare inainte a bazinului de


partea interesata.

Articulatia genunchiului in cazul unor afectiuni traumatice produce modificari


importante ale mersului, ducand pana la imposibilitatea ca acesta sa mai fie efectuat.

O ruptura de menisc, produce un blocaj fix in semiflexie, ce nu permite efectuarea


mersului normal. La fel se intampla si la fracturile complete ale oaselor care
alcatuiesc articulatia genunchiului.

Mersul este schiopatat in entorsele de genunchi, in trumatisme meniscale si contuzii.

La nivelul genunchiului pot exista diformitati sau devieri ce pot modifica mersul
uman normal. Diformitatile genunchiului apar in diferite malformatii congenitale
cum ar fi: absenta congenitala de rotula, aplaziile de femur sau tibie.

Devierile genunchiului sunt descrise sub patru forme principale:


Genu varum, este o deviere in plan frontal a genunchiului, membrul inferior formeaza
o curba cu concavitatea interna, punctul maxim al curburii fiind la nivelul
genunchiului. Acesata deformare ce modifica mersul normal se gaseste in rahitism, in
artropatia tabetica, in fracturile platoului tibial intern, in fracturile condilului femural
intern.

Genu valgum, este o deviere in plan frontal a genunchiului, membrul inferior


formand o curbura cu concavitatea in exterior. Se intalneste in rahitism, sechele de
polimielita, luxatia recidivanta de rotula,fracturile de platou tibial extern, fracturile de
condili femurali externi. La examenul clinic un genu valgum este de180-170
fiziologic, daca unghiul este mai mic de 170 avem dea face cu un genu valgum
patologic.

Genu flexum, gamba se afla intrun anumit grad de flexie pe coapsa. Mersul normal
nu poate fi efectuat. Apare in gonartroza, poaliartrita cronica, T.B.C. osteoarticular,
paralizii spastice, etc.

Genu rcurvatum, este deformarea in care gamba nu se afla in prelungirea coapsei in


timpul extensiei maxime,ci formeaza cu acesta o curba cu concavitatea anterioara. Se
intalneste mai des in sechele dupa fracturi ale condililor femurali, hiperlaxitati
capsulo ligamentare, in neuropatii, etc.

In T.B.C. de genunchi apare de asemenea semnul geambasului, pacientul menajeaza


membrul inferior bolnav, lovind solul mai puternic cu cel sanatos, producand un
zgomot inegal la fiecare pas.

In unele afectiuni neurologice care produc paralizia muschiului cvadriceps,


componenta cea mai importanta a aparatului extensor a genunchiului, proiectia
inainte a coapsei se face de catre muschii psoas si tensor al fasciei lata. O situatie
dramatica este produsa de genunchiul balant paralitic.

Mersul patologic- gamba:


Modificari ale mersului normal apar in diferite afectiuni ale gambei. Traumatismele
directe sau indirecte pot produce ruptura tendonului lui Achile, cu modificarea
timpilor mersului normal si abolirea sariturii si fugii.In fractura de diafiza tibiala
vicios consolidata pot aparea diformari in valus sau valgus, duc la un mers
schiopatat,se produc scurtari uneori. In absenta congenitala a tibiei apare o deformare
in varus, rotatie interna si flexie a gambei pe coapsa. Absenta congenitala a
peroneului produce o deformare gambei in valgus.

In leziunile de sciatic popliteu extern apar tulburari senzitive pe teritoriul cutanat


dependent de acest nerv, iar mersul este caracteristic, stepat sau cosit.
Mersul patologic- glezna:
Articulatia gleznei ocupa un rol important in timpullocomotiei, ca fiind raspunzatoare
de pozitionarea labei piciorului in directia de deplasare, cat si de asigurarea structurii
compacte si stabile in repaus. Un rol foarte important in dinamica mersului il
reprezinta sndesmoza tibio-fibulara,care asigura stabilitatea piciorului si elasticitatea
gleznei, ajuta la economisirea de energie musculara, in timpul mersului si al
deplasarii rapide, prin sistemul sau bioelastic.

Articulatia gleznei este frecvent afectata de fracturi maleolare.

In redorile gleznei de diferite etiologii mersul este modificat datorita faptului ca


piciorul intra usor in usor echinism, pasul se lungest, iar piciorul este rotat extern.

Atunci cand se produce o anchiloza fixa in echinism, secundar apare in timp un genu-
recurvatum de compensare, fapt ce altereaza si mai mult mersul normal.

Mersul patologic- piciorul:


Deviatiile piciorului sunt cunoscute sub denumirea de picior stramb, congenital sau
castigat. Exista patru variante de picior stramb:

-Picior equin, in care sprijinul pe sol se face pe antepicior;

-Picior talus, in care sprijinul se face pe calcai;

-Piciorul varus, in care sprijinul se face pe marginea externa a piciorului, fata plantara
a acestuia privind inauntru, supinatie;

-Piciorul valgus, in care sprijinul se face pe marginea interna a piciorului, fata


plantara privind in afara, pronatie.

De obicei piciorul stramb, in special congenital segaseste rar intr-una din aceste
variante, ele fiind asociate, cel mai frecvent existand piciorul stramb congenital
varus-equin.

Piciorul plat, in care sprijinul se face pe marginea interna a piciorului. Calcaneul este
deviat in valgus; antepiciorul este in pronatie si abductie; degetele sunt rasfirate in
evantai, apare un al treilea punct de sprijinanterior sub capul celui deal treilea
metatarsian.

Piciorul caus: are degetele retractate in ghiara; apar durioame la nivelul capetelor
primului si celui de al cincilea metatars. Toate aceste deviatii ale piciorului atrag
dupa sine modificari imortante ale mersului normal. In maladia Kohler, pacientul
calca pe marginea externa a piciorului, mersul normal fiind foarte dureros.
Mersul patologic in afect neurologice:
Mersul, alergarea, saritura sunt acte voluntare complexe pentru a caror realizare este
nevoie de integritatea sistemului extrapiramidal, piramidal, cerebral, vestibular, a
aferentelor proprioceptive, a sistemului muscular si a celui osteoarticular al
membrelor pelvine(inferiore).

-Mersul cerebelos apare in leziuni ale cerebelului. Este un mers necoordonat, pasii
sunt mari, trunchiul prezinta oscilatii nesistematizate, mersul spastic, hemiplegic sau
paraplegic, in care apar deficiente de pasire si de propulsie.

-Mersul in cazul unui hemiplegic este cosit datorita flexiei plantare a piciorului. In
cazul unei parapareze spastice mersul este rigid si saltaret.

-Mersul extrapiramidal apare in boala Parkinson. Pacientul merge cu pasi mici,


trunchiul fiind aplecat inainte, membrele superioare fiind flectate langa trunchi.

-Mersul talonat este mersul leganat de rata apare in distrofii musculare progresive.

-Mersul stepat apare in paralizia muschilor peronieri si tibiali.


Modalitati de recuperare ale mersului hemiplegic

Mersul la hemiplegic:
Pentru a se putea deplasa, hemiplegicul folosete la maximum forele musculare
restante, ceea ce ns atrage dup sine modificarea n totalitate a structurii pasului.

Afectarea fazei de sprijin i fazei de balans se datoreaz urmtoarelor fenomene:

Reacia pozitiv de suport:


Hemiplegicul spastic, atac solul cu metatarsul (nu cu clciul), iar stimulul
exteroceptiv declanat de contactul piciorului cu solul, declaneaz contracia
simultan a flexorilor i a extensorilor, provocnd astfel rigiditatea M.I. plegic. De
asemenea, i un stimul proprioceptiv produs de tensiunea muscular provocat prin
flexia dorsal a piciorului a piciorului contribuie la rigiditate. Aceast rigiditate are
urmtoarele consecine:

- suport greutatea bolnavului, dar nu permite mobilitatea articulaiilor, precum i a


ajustrilor fine posturale a muchilor M.I.;

- datorit suprafeei de sprijin reduse, crete dificultatea meninerii echilibrului,


fenomen compensat de ctre trunchi, M.S. de partea hemicorpului sntos.

Rspunsul static se termin o dat cu dispariia stimulilor prezentai, adic atunci


cnd M.I. este ridicat de pe sol.
Reacia negativ de suport:
Reprezint procesul contrar al reaciei pozitive de suport. La spastici ridicarea de pe
sol a M.I. plegic n timpul fazei de balans nu produce relaxarea reflex complet a
muchilor extensori, astfel reacia pozitiv de suport nu este niciodat total inhibat,
inducnd un grad de contracie al extensorilor, ce nu permite bolnavului s-i ridice
planta de pe sol n timpul mersului

Reflexul de extensie ncruciat:


Reprezint un reflex medular ce const n tripla flexie a membrului ce este excitat,
concomitent cu extensia membrului opus. Efectul lui asupra hemiplegicului este
urmtorul: ridicarea de pe sol a M.I. sntos provoac exagerarea tonusului
extensorilor gambei de partea plegic, transformnd M.I. afectat ntr-un pilon rigid.
Astfel bolnavul i pierde echilibrul, evit cderea pe spate prin flexia oldului i
plasndu-i M.I. sntos naintea celuilalt, astfel hemicorpul bolnav rmne n urm.

Fora reflexului de extensie ncruciat, ntrit de reacie pozitiv de suport are ca


rezultat mersul caracteristic hemiplegicului.

n faza de sprijin pe M.I. afectat apar urmtoarele probleme majore:

- absena dorsiflexiei piciorului precum i a extensiei oldului

- absena controlului de flexie extensie a genunchiului pe arcul de 0-15

- excesiva deplasare lateral-orizontal a pelvisului de partea afectat concomitent cu


excesiva nclinare n jos a pelvisului de partea intact.

n faza de balans pe M.I. afectat apar problemele urmtoare:

- absena flexiei genunchiului la desprinderea vrfului piciorului de pe sol, producnd


abducia M.I. ce d natere mersului n circumducie (cosit)

- absena flexiei oldului

- absena extensiei genunchiului concomitent cu dorsiflexia piciorului la contactul


clciului cu solul

n timpul mersului, M.I. paralizat este proiectat nainte printr-o micare de balans a
bazinului, se menine rigid i descrie o micare de circumducie. Piciorul sntos este
dus pn la nivelul piciorului paralizat. S-ar putea spune c membrul paralizat
execut numai semipasul anterior iar membrul sntos numai semipasul posterior.
Schema comparativa a mersului la hemiplegic:
Micarea articulaiilor M.I. normal comparat cu cele ale articulaiilor M.I. plegic n
timpul pasului anterior.

ax < ax

ay < ay

Fv > Fv

Mk < Mk

ay ay distana genunchi sol

Mk Mk extensia art. Genunchiului

Fs Fs fora de frecare

Fv Fv fora reactiv a solului

ax ax distana ntre proiecia perpendicular a genunchiului pe sol i contactul


piciorului cu solul
Metodologia recuperarii mersului hemiplegic:
-Recuperarea mersului incepe prin ridicarea pacientului in ortostatism intre barele
paralele

-Dupa obtinere ortostatismului se incepe reducarea mersului intre


barele paralele

-Reducare echilibrului in timpul sprijinului in baston

-Reeducarea mersului cu ajutorul bastonului

-Mersul independent fara ajutor

-Urcatul si coboratul sacrilor cu bastonul sau independent

Reeducarea mersului:
Datorita imobilizarii de lunga durata reeducarea mersului va incepe inca din perioada
imobilizarii la pat

Fiindca mersul va incepe cu folosirea unor mijloace ajutatoare este necesar a dezvolt
musculatura trunchiului si a mebrelor superioare inca din perioada imobilizarii la pat,
atat din decubit dorsal cat si din asezat

Reeducare va incepe cu in ordinea prezentata mai sus dar pe teren plat apoi se poate
trece pe planuri inclinate

Este ideal ca reducarea mersului sa inceapa in bazine cu apa

In cazul mersului pe pante ascendente (rampe) trunchiul se inclina anterior,


genunchiul care paseste se flecteaza mult, iar pe sol se aseaza mai intai antepiciorul si
apoi calcaiul, musculatura MI realizeaza contractii concentrice

In cazul mersului pe pante descendente trunchiul se inclina inapoi , genunchiul care


paseste se extinde iar piciorul este asezat pe sol prima data cu calcaiul si apoi va
ajunge in sprijin pe toata talpa, musculatura MI va executa contractii excentrice
Bibliografie

-Mariana cordun Kinetologie medicala ed axa 1999 pag 418-


430
-Sbenghe, T. Kinetoterapie profilactic, terapeutic i de
recuperare, Editura Medical, Bucureti 1987
-Sbenghe, T. Bazele teoretice i practice ale kinetoterapiei,
Editura Medical Bucureti 1999
-Baciu, C., Chirurgia i protezarea