Acorduri Cu Baree - Acorduri de Cvinta v1 PDF

rtauracdheitaEruagdeenE
gen Ka rban www.

Lectii pen
eugenk
Lectii pentru chit
Ka
rb w
a n ww
arb
u
eugenkarban.de
an.de
Acorduri cu barr. Acorduri nrudite cu acordurile cu barr
Eugen Fabian Karban (genuK@gmx.net)
14 noiembrie 2008
Versiunea 1.0
eugenkarban.de
Lectii pentru chit

Lectii pen
an.de
gE erbn aKnawrbwwa.neuwgwenwk.
b
u
r
Ka
a
de tra
uracdheitaEruagen
c www.eugenkarban.de

Rezumat
Despre acorduri cu barr pentru chitara. Formarea si prinderea lor pornind de la diferite acorduri cu coarde libere din
pozitia 1 dupa gradul de dificultate. Tabele cu acorduri cu barr. Discutii despre prinderea acordurilor cu barr. Acorduri de
cvinta (power-chords). Acorduri deplasate . Acorduri deplasate speciale.
Cuprins
1 Formarea acordurilor cu barr 1
1.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Acorduri cu barr pornind de la E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.3 Acorduri cu barr pornind de la A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.4 Acorduri cu barr pornind de la C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.5 Acorduri cu barr pornind de la G . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.6 Alte optiuni pentru formarea acordurilor cu barr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.7 Pozitia degetelor 1, 2, 3 si 4 la prinderea acordurilor cu barr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.8 Pozitia degetului mare la prinderea acordurilor cu barr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.8.1 Pozitia menghina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.8.2 Pozitia vslas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.8.3 Pozitia libera (free-style) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.8.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.9 Exercitii pentru musculatura degetelor minii stngi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.10 Solutii pentru usurarea prinderii acordurilor cu barr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.11 Discutii laterale despre prinderea acordului F . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.12 Cum sa memorezi diferite acorduri cu barr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2 Acorduri de cvinta (Power chords) 9

2.1 Armonii implicite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2.2 De la acorduri cu barr la acorduri de cvinta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.3 Dublarea acordurilor de cvinta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.4 Rasturnari ale acordurilor de cvinta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.4.1 Acorduri de cvinta cu 6 coarde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
3 Acorduri deplasate 11
3.1 Acorduri deplasate fara coarde libere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
3.1.1 Acorduri majore si derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3.1.2 Acorduri minore si derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3.1.3 Acorduri augmentative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3.1.4 Acorduri diminuate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3.2 Acorduri deplasate cu coarde libere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
4 Acorduri speciale deplasate 13
5 Concluzii generale 14
6 Ce am utilizat la crearea acestui document 14
7 Atentie acest articol este Post-Cardware 15
1 Formarea acordurilor cu barr

1.1 Introducere
Pentru ntelegerea acestei mici lectii, pe lnga cunostinte minime despre partile componente ale chitarei mai este necesara
cunoasterea denumirii vestice a notelor muzicale1 , a intervalelor dintre acestea2 precum si a faptului ca un interval pe
tastiera chitarei reprezinta un semiton. Se stie ca degetele minii stngi3 sunt numerotate dupa cum urmeaza: aratatorul -
1, mijlociul -2, inelarul - 3 iar degetul mic - 4. Desi metodele de chitara clasica interzic folosirea degetului mare la prinderea
acordurilor, unii profesori ofera aceasta libertate de aceea notarea degetului mare o vom face aici cu 0.
Exista unele culegeri de acorduri de tip brosura, carte, postere cu 2000 sau chiar cu 8000 si mai multe de acorduri
pentru chitara. O asemenea colectie este impresionanta si valoroasa din punct de vedere teoretic dar la urma urmei ceea
ce conteaza sunt acordurile care le prinzi cu usurinta si care le folosesti n cntecele interpretate de tine.
1
A=La, B=Si, C=Do, D=Re s.a.m.d.
2
Tonuri si semitonuri. Interval dintre B-C = 1 semiton, dintre C-D = 1 ton = 2 semitonuri s.a.m.d.
3
Mna cu care se prind acordurile. Pentru stngaci este binenteles vorba de mna dreapta.
1

Lectia care urmeaza te va ajuta sa nzecesti numarul de acorduri stiute folosind numai acorduri cunoscute, simple,
prinse n prima pozitie.
1.2 Acorduri cu barr pornind de la E
Deci sa pornim simplu de la acordul E (Mi major) care se prinde n mod obisnuit dupa cum urmeaza:

e
1
e 3e
2
Dat fiind faptul ca la prinderea sa avem nevoie de numai 3 degete vom ncerca sa l prindem n asa fel nct aratatorul(1) sa
ramna liber. Pentru ncepatori prinderea noua, cu alte degete, nu este deloc usoara dar cu putin exercitiu se poate nsusi
si aceasta. Deci noua sa prindere este:

e
2
e 4e
3
Tinnd prins acordul alunecam pe tastiera nspre corpul chitarei cu o pozitie (tasta). Acum putem bara toate cele 6 coarde n
prima pozitie pe tastiera cu degetul aratator (1). De aici si numele acestor acorduri cu barr. Degetul aratator(1) actioneaza
n acest fel ca un capodastru n pozitia 1. Obtinem astfel acordul F (un semiton mai sus de E) adica:
e 1e 1e 1e 1e 1e
1
2e
3e 4e
La fel, alunecnd mai departe nspre corpul chitarei prindem acordurile:
e 1e 1e 1e 1e 1e
1
2e e 1e 1e 1e 1e 1e
1
3e 4e 2e e 1e 1e 1e 1e 1e
1
3e 4e 2e e 1e 1e 1e 1e 1e
1
3e 4e 2e e 1e 1e 1e 1e 1e
1
3e 4e 2e
3e 4e
F sau G G G sau A A A sau B
Acordul E major are o serie de acorduri nrudite care se prind cu doua sau trei degete, n prima pozitie. Din mai toate
aceste acorduri se pot construi acorduri cu barr. O tabela cu acorduri cu barr pna n pozitia a 5-a pornind de la diverse
variante ale acordului E este tabela 1.
2

Acordul de pornire: Acordul cu barr n pozitia:

1 2 3 4 5 6 7

r 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rr r r r r r r r
rr rr rr rr rr rr rr
E F F G G A A B

r r r r r r r r
r r r r r r r
E7 F7 F7 G7 G7 A7 A7 B7

r r r r r r r r
r r r r r r r r
r r r r r r r
E7 F7 F7 G7 G7 A7 A7 B7

rr 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r rr rr rr rr rr rr rr
r r r r r r r
Emaj7 Fmaj7 Fmaj7 Gmaj7 Gmaj7 Amaj7 Amaj7 Bmaj7

1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
rrr
rrr rrr rrr rrr rrr rrr rrr
E4 F4 F4 G4 G4 A4 A4 B4

rr
Em Fm Fm Gm Gm Am Am Bm

rr
r r r r r r r
Em7 Fm7 Fm7 Gm7 Gm7 Am7 Am7 Bm7

r
r r r r r r r

rr r
rr r rr r rr r rr r rr r rr r rr r
Tabela 1: Acorduri cu barr pornind de la E
1.3 Acorduri cu barr pornind de la A

Un alt acord de pornire la formarea acordurilor cu barr este A. n mod normal acordul A se prinde cu urmatoarea digitatie
dupa cum urmeaza:

1 e 2e 3e
De cele mai multe ori coarda groasa E nu se interpreteaza. Pentru a forma acorduri cu barr-uri pornind de la A se alege
prinderea:

2 e 3e 4e
astfel ca degetul aratator(1) sa ramna liber.

La fel ca la acordul E prin deplasarea pe tastiera a prinderii se pot interpreta diferite acorduri.
3

Mai jos o tabela 2 cu diferite variante de acorduri pornind de la A.

1 2 3 4 5 6 7

rrr
A A B B C C D D

r r
r r r r r r r r r r r r r r
A7 A7 B7 B7 C7 C7 D7 D7

rr
r r r r r r r
A4 A4 B4 B4 C4 C4 D4 D4

1rrrrrr 2 rrrrrr rrrrrr
3 4 rrrrrr rrrrrr
5 6 rrrrrr rrrrrr
7
r
r r r r r r r r
r r r r r r r
A7sus4 A7sus4 B7sus4 B7sus4 C7sus4 C7sus4 D7sus4 D7sus4

rr
A2 A2 B2 B2 C2 C2 D2 D2

r r r r r r r r r
Amaj7 Amaj7 Bmaj7 Bmaj7 Cmaj7 Cmaj7 Dmaj7 Dmaj7

rr r r r r r r r
Am Am Bm Bm Cm Cm Dm Dm

r r r r r r r r
r r r r r r r
Am7 Am7 Bm7 Bm7 Cm7 Cm7 Dm7 Dm7

r r r r r r r r
r r r r r r r r
r r r r r r r
Am7 Am7 Bm7 Bm7 Cm7 Cm7 Dm7 Dm7

rrrr
rrrr rrrr rrrr rrrr rrrr rrrr rrrr
A6 A6 B6 B6 C6 C6 D6 D6
Tabela 2: Acorduri cu barr pornind de la A
Interesanta este prinderea acordului A6 si a derivatelor sale cu barr. Degetul aratator (1) apasa toate cele 6 coarde
ale chitarei iar inelarul (3) apasa numai 4 coarde. Avem de a face astfel cu doua barr-uri prinse cu doua degete. Vezi
ultimul exemplu din tabela 2.
O forma speciala de prindere a acordurilor cu barr pornind de la A se aseamana cu prinderea acordului A6 mentionata
anterior. Acordul A se prinde cu degetul 3 folosind un barr partial. Degetul apasa cele 3 coarde iar coarda E subtire se
lasa libera ridicnd usor degetul. Pentru barr se foloseste de fapt numai prima falanga a degetului inelar (3).
3 e 3e 3e
Aceasta forma de prindere nu este la ndemna oricui dar cu putin exercitiu se poate nsusi.
4

1.4 Acorduri cu barr pornind de la C

Majoritatea acordurilor cu barr se formeaza avnd ca acord de baza acordurile A sau E si derivatele lor. Exista nsa si
alte acorduri de baza pentru acordurile cu barr. Un acord de la care se mai poate porni la formarea acordurilor cu barr
este C. Pentru a forma acorduri cu barr pornind de la acordul C se foloseste pentru C prinderea de mai jos:

e
2
3 e
e
4
Prinderea acordurilor cu barr dupa modelul acordului C se face mai usor n pozitiile nalte unde distanta dintre pozitii nu
este asa mare si ca urmare degetele minii stngi nu trebuie asa mult rasfirate.

1 2 3 4 5 6 7

r r r r r r r r
r r r r r r r r
r r r r r r r
C C D D E F F G

r
r r r r r r r r
r r r r r r r
Cmaj7 Cmaj7 Dmaj7 Dmaj7 Emaj7 Fmaj7 Fmaj7 Gmaj7

r
r r r r r r r r r
C9 C9 D9 D9 E9 F9 F9 G9
Tabela 3: Acorduri cu barr pornind de la C
1.5 Acorduri cu barr pornind de la G

O model deosebit de dificil de prindere a acordurilor cu barr este cel format pornind de la acordul G. Dificultatea consta n
prinderea integrala a acordului G folosind degetele 2 3 si 4 exemplificat mai jos:
e
2
e
3 4 e
De aceea se prefera de multe ori o prindere alternativa, unde degetul mic (4) nu se foloseste. Deci la interpretare coarda
E subtire nu se bate sau nu se ciupeste.

1 2 3 4 5 6 7

r
r r r r r r r r r
G G A A B C C D

1 rrrrr 2 rrrrr 3 rrrrr 4 rrrrr 5 rrrrr 6 rrrrr 7 rrrrr
r
rr r r r r r r r
G G A A B C C D
Tabela 4: Acorduri cu barr pornind de la G
5

1.6 Alte optiuni pentru formarea acordurilor cu barr

Acordurile care se preteaza cel mai bine ca punct de plecare n formarea acordurilor cu barr sunt A, E, A7, E7, Am, Am7
si Em, acorduri care se prind cu 3 sau mai putine degete n primele doua pozitii. Posibile sunt si prinderi pornind de la
acordurile C sau G dar acestea sunt ceva mai dificile.
n plus, cei care pot sa-si rasfire degetele mai mult, pot folosi ca punct de plecare si prinderile de la alte acorduri dect
cele descrise mai sus, cum ar fi D si Dm. Vezi tabela 5.

1 2 3 4 5 6 7

r r
r r r r r r r r r r r r r r r
r r r r r r r
D D E F F G G A

r r r r r r r r
r r r r r r r r
r r r r r r r
Dm Dm Em Fm Fm Gm Gm Am

r r r r r r r r r
D7 D7 E7 F7 F7 G7 G7 A7

rr 1 rrrrrr 2 rrrrrr 3 rrrrrr 4 rrrrrr 5 rrrrrr 6 rrrrrr 7 rrrrrr
r r r r r r r
Dm7 Dm7 Em7 Fm7 Fm7 Gm7 Gm7 Am7
r
r r
D6 D6 E6 F6 F6 G6 G6 A6

rrr
Dmaj7 Dmaj7 Emaj7 Fmaj7 Fmaj7 Gmaj7 Gmaj7 Amaj7

r
rr r r r r r r r
D9 D9 E9 F9 F9 G9 G9 A9
Tabela 5: Acorduri cu barr pornind de la D
1.7 Pozitia degetelor 1, 2, 3 si 4 la prinderea acordurilor cu barr

Pentru prinderea acordurilor n pozitia 1 (fara barr) exista anumite reguli de digitatie. Se recomanda de exemplu ca degetul
mijlociu (2) si degetul aratator (1) sa ramna tot timpul unul lnga altul.
Astfel de reguli exista si pentru acordurile cu barr:
1. Degetul mic (4) si mijlociul (2) trebuie sa ramna tot timpul relativ apropiate; anume distanta dintre ele (pe orizontala)
sa nu fie mai mare dect o pozitie pe tastiera.
2. De asemenea degetul mic (4) trebuie sa ramna ntotdeauna mai jos pe tastiera (pe verticala) dect degetul inelar
(3).
3. n afara de asta trebuie, n general, avut grija ca ntre aratator (1) si mijlociu (2) + degetul mic (4) sa ramna o pozitie
libera pe tastiera (pe orizontala).
4. Important este ca si degetul aratator (1) sa fie plasat primul pe tastiera. Dupa care urmeaza inelarul (3) si degetul
mic (4). Mijlociul (2) se plaseaza la final pe tastiera. Ordinea ti poate parea un pic pedanta, dar cu timpul va aduce
roade. Mai ales la ciupituri unde mai tot timpul primul ton interpretat este bass-ul. Odata asezat aratatorul celelalte
degete si vor gasi singure locul.
5. Asezarea
6

+ +
aratator (1) pozitie libera mijlociu (3) + deget mic (4)
trebuie sa vina aproape de la sine. Aceasta nu este important numai pentru acordurile cu barr ci si mai trziu la
prinderea acordurilor de cvinta.
Una din greselile frecvente este aceea ca aratatorul (1) se plaseaza uneori prea sus peste tastiera, astfel ca vrful sau
este cu mult deasupra coardei E (6). Asta se ntmpla mai ales n dorinta de a cstiga mai multa forta la prinderea barr-
ului. Rezultatul este nsa o reducere a mobilitatii a celorlalte degete. Fiecare chitarist n parte trebuie sa gaseasca pozitia
proprie a degetului aratator (1), la care mobilitatea celorlalte degete ramne acceptabila. Desigur lungimea degetelor si
latimea tastierei au n acest caz un rol important.
1.8 Pozitia degetului mare la prinderea acordurilor cu barr

La prinderea acordurilor cu barr se ntlnesc frecvent 3 pozitii ale degetului mare.
1.8.1 Pozitia menghina
Una din pozitiile degetului mare (0) cele mai des folosite la prinderea acordurilor cu barr este cea cnd acesta sta paralel
cu degetul aratator (1), perpendicular pe linia gtului chitarei. Astfel degetul mare si aratatorul formeaza un U n jurul
gtului chitarei care actioneaza ca o menghina pe tastiera. Un mic dezavantaj: muschii degetului mare sunt solicitati mult
n timp prinderea devine de-a dreptul obositoare. Trecerea la solistica, nsa se face mai usor daca folosesti aceasta tehnica
de plasare a degetului mare.
1.8.2 Pozitia vslas
O alta pozitie pentru degetul mare, la prinderea acordurilor cu barr, este de-a lungul gtului chitarei astfel ca degetul mare
(0) sa formeze cu degetul aratator (1) un unghi de 90 exact asa cum ai tine o vsla nsa rasturnat. Dezavantajul este
ca pentru solistica degetele care prind coardele si pierd din flexibilitate. n schimb aceasta prinderea este relativ naturala
(degetul mare formeaza n mod normal cu palma un unghi de 90 ) si nu asa de dificila ca prinderea de mai sus. Apasarea
degetelor pe tastiera se obtine printr-o usoara rasucire a degetului care prinde barr-ul. Aratatorul (1) este axa de rasucire
iar forta necesara apasarii acordului provine din antebrat. Degetul mare ntins de-a lungul tastierei nu are dect rol de
sprijin.
1.8.3 Pozitia libera (free-style)
Multi chitaristi prefera o cu totul alta pozitie a degetului mare la prinderea acordurilor cu barr, neglijnd cu totul regulile de
digitatie din metodele de chitara clasica. Barr-ul prins cu aratatorul este unul mic sau incomplet iar degetul mare (0) se
ncolaceste pe dupa tastiera si prinde coarda E (sau chiar E si A) apasnd-o pe tastiera sau numai amortiznd-o. Astfel
barr-ul se prinde folosind att degetul aratator (1) ct si cel mare (0).
1.8.4 Concluzii
Eu personal, folosesc prima varianta de prindere. Daca nsa cnt mai mult si musculatura degetului mare (0) oboseste,
obisnuiesc sa schimb liber ntre cele trei forme de prindere. De aceea si sfatul meu: probeaza toate prinderile descrise mai
sus si foloseste-o pe cea care ti cade mai bine. Fiecare din ele are si avantaje si dezavantaje de aceea n diferite situatii
este chiar recomandat sa fie folosite prinderi alternative. Vezi mai jos si discutia despre prinderea acordului F.
1.9 Exercitii pentru musculatura degetelor minii stngi

Marea problema la prinderea acordurilor cu barr este faptul ca degetul aratator (1) trebuie sa stea perfect ntins si ncordat
n timp de degetele mijlociu (2), inelar (3) si mic (4) trebuie sa fie lejere si deplasabile. Aceasta coordonare a degetelor este
chiar si fara chitara dificila. Pentru aceea se recomanda exercitii pentru degetele minii stngi n care degetul aratator (1)
ramne ntins iar celelalte degete folosite la prindere se ntind si se ndoaie fara a misca degetul inelar (1). Chiar si atunci
cnd numai unul din degetele ndoite (2), (3) sau (4) se deplaseaza, asa cum este cazul pe tastiera chitarei, degetul inelar
trebuie sa ramna ntins si ncordat. Acest exercitiu necesita la nceput multa rabdare.
Exercitii efective pentru prinderea barr-ului se pot face si pe tastiera fara a folosi degetul mare (0). Forta de prindere
provine astfel din antebrat care trebuie sa fie perpendicular pe linia tastierei, evitnd tragerea cotului catre corp. n afara de
asta forta de strngere se reduce daca degetul aratator (1) se plaseaza paralel cu tastele si ct mai apropiat de tasta de
sus.
7

1.10 Solutii pentru usurarea prinderii acordurilor cu barr

Este bine cunoscut ca acordurile cu barr sunt cosmarul oricarui chitarist la nceput de drum.
Aceasta datorita faptului ca aceasta tehnica solicita n mod deosebit nu numai musculatura degetului aratator (1) ci si
musculatura, n mod normal putin solicitata, a degetului inelar (3) si al celui mic (4). Cheia succesului consta n rabdare si
mult exercitiu. Porneste-o ncet si nceteaza de fiecare data cnd degetele ncep sa doara. Apoi te vei mira ce repede se
vor face progrese.
Pentru cei care nu au rabdarea necesara exista si mici variante ajutatoare cum ar fi:
1. Folosirea barr-urilor mici.

Degetul aratator(1) nu mai apasa toate cele 6 coarde ale chitarei ci numai 3 sau mai putine din coardele subtiri.
Coardele ramase libere nu se interpreteaza (notate cu x).
Un exemplu aici pentru Fm:

e 1e 1e
1
e 3e
4
Fm
Asfel forta necesara apasarii barr-ului se reduce considerabil si prinderea devine mult mai usoara.
2. Folosirea barr-urilor mici si a degetului mare (al minii stngi).

Multi dintre chitaristi prind barr-urile folosindu-se att de aratator(2) pentru coardele subtiri ct si de degetul mare(0)
pentru coardele groase. Celelalte 3 degete prind forma acordului de la care a pornit barr-ul. Aici un exemplu tot
pentru Fm:
e
0 e 1e 1e
1
e 3e
4
Fm
Avantajul acestei tehnici este pe lnga forta redusa de prindere si acela ca barr-ul este prins integral, pe toate cele
6 coarde.
3. Folosirea unui capodastru. Daca melodia interpretata are acordurile prinse numai ntr-o pozitie nalta se poate folosi
un capodastru evitnd astfel prinderea acordurilor cu barr.
4. Folosirea unui acordaj alternativ. Daca la interpretarea melodiilor cntate de tine preferi o singura tonalitate poti
ncerca si un acordaj alternativ al chitarei. Prinderea acordurilor se schimba cu totul dar odata stapnita, noua
prindere este de obicei mai simpla dect cea standard.
Aceasta este nsa mai mult o metoda pentru avansati si cei care ajung de obicei n stadiul de a experimenta cu
acordaje alternative, stapnesc foarte bine acordurile cu barr.
1.11 Discutii laterale despre prinderea acordului F

Acordul F se poate prinde ca F cu barr mic, F mijlociu sau F cu barr mare dupa cum urmeaza:

e 1e
1 e 1e
1 e 1e 1e 1e 1e 1e
1
e
2 e
2 2e
e
4 e 4e
3 3e 4e
F mic F mijlociu F mare

ncepatorii vor prinde de de obicei numai acordul F mic. Mai trziu vor trece la forma F cu barr mare. Varianta F mijlociu
va fi folosita de cei care au nca dificultati n a prinde F cu barr-ul mare. De multe ori chitaristii buni vor privi cu dispret
la F-ul tau cu barr mic si vor spune poate: Asa l prindeam si eu odata... Totusi numai chitaristi cu adevarat buni stiu:
toate variantele de prindere a acordului F sunt la fel de importante n practica. Situatia la momentul interpretarii este cea
care dicteaza forma de prindere utilizata. Nu dificultatea tehnicii de prindere este importanta (exceptie la ncepatori) ci
tehnica de interpretare. Un bass-run din F se executa mai usor si cu mai putin efort folosind prinderea F mic. Anumite
figuri de hammering sunt aproape imposibil de interpretat cu barr mare. O tehnica cu bass alternativ este favorizata de
prinderea F mijlociu. La fel si o trecere rapida la G prins n pozitia a 3-a.
Retine deci: un chitarist cu adevarat bun stapneste nu numai prinderile dificile si corecte din punct de vedere tehnic
ci stapneste n egala masura toate prinderile.
8

1.12 Cum sa memorezi diferite acorduri cu barr

Acum ca ai nvatat cum sa prinzi diferite acorduri cu barr se pune ntrebarea: Cum pot sa le memorez pe toate?.
La nceput nu trebuie sa le nveti chiar pe toate. Ajunge daca cunosti numai cteva. Pentru asta trebuie sa stii sau sa
nveti numai putina teorie despre chitara. Important este faptul ca fiecare pozitie pe tastiera (fiecare tasta) este un semiton,
acordurile se numesc dupa nota lor de baza. Cunostinte minime despre game sunt iarasi de folos.
La nceput nu trebuie sa te intereseze ca unele acorduri au nume diferite (cum ar fi F si G), dupa tonalitatea folosita n
melodie. Important este numai ca notele de baza stau pe aceeasi coarda.
Foloseste ideile ajutatoare si punctele de reper de mai jos:
Pentru acordurile cu barr pornind de la A nota de baza (A) se afla pe coarda 5 libera.
Pentru acordurile cu barr pornind de la C nota de baza (C) se afla pe coarda 5 n pozitia 3.
Concluzie: Un acord cu barr n pozitia 3, format pornind de la A, este un C (major sau minor).
Pentru acordurile cu barr pornind de la E nota de baza (E) se afla pe coarda 6 libera.
Pentru acordurile cu barr pornind de la G nota de baza (G) se afla pe coarda 6 n pozitia 3.
Concluzie: Un acord cu barr n pozitia 3, format pornind de la E, este un G (minor sau major).
Un alt ajutor la orientare pot fi pozitiile de acordaj pentru coardele 4 (D), 5 (A) si 6 (E).
Se stie ca pentru a acorda coarda 5 (A) a chitarei este folosita coarda 6 (E) apasata n pozitia 5. Deci n pozitia 5 pe coarda
6 (E) avem nota A. Concluzie: Prinznd un acord cu barr n pozitia 5 cu prinderea pornind de la acordurile E sau G vom
avea acordul A (major sau minor).
La fel pentru acordarea coardei 4 (D) se apasa coarda 5 (A) n pozitia 5. Deci n pozitia 5 pe coarda A avem nota D.
Concluzie: Un acord cu barr prins n pozitia 5, pornind de la acordurile A sau C va fi un D (major sau minor).
Alt ajutor de orientare este pozitia 12. Aici pentru fiecare coarda avem nota mai sus cu o octava (12 semitonuri sunt
o octava). Concluzie: Un acord cu barr pornit de la E sau G n pozitia 12 este de asemenea un E sau un C (major sau
minor). Concluzie: Un acord cu barr pornit de la A sau C n pozitia 12 este de asemenea un A sau un C (major sau minor).
Folosind cele descrise anterior nu vei stapni tastiera n totalitate dar este un nceput bun pentru a trece la pasul
urmator.
Pentru a sti ce acord cu barr se prinde n toate pozitiile pe tastiera trebuie sa nveti temeinic notele muzicale (gama
cromatica) de pe coardele 5 (A) si 6 (E). Pe coarda E aceasta este E-F-F-G-G-A-A-C-C-D-D-E.
Iar pe coarda A: A-A-C-C-D-D-E-F-F-G-G-A. Orientarea pe tastiera se va face dupa pozitia degetului cu barr. Stiind
ce nota prinde degetul cu barr, pe coarda A sau E (dupa forma de prindere: A si C pentru coarda A si E si G pentru coarda
E) vei stii si numele acordului prins. Pentru orientare poti folosi binenteles si punctele de orientare descrise mai sus de la
care poti ncepe numaratoarea dupa gama cromatica n sus sau n jos pe tastiera.
Folosind astfel cteva ajutoare de orientare si putina teorie se pot stapni n scurt timp, fara un efort considerabil de
nvatare, acordurile cu barr n orice pozitie.
2 Acorduri de cvinta (Power chords)

Prin definitie un acord este format din cel putin trei sunete: sunetele de pe treptele 1, 3 si 5 a gamei din care provine si care
i da si numele. O forma cu totul speciala de acorduri, folosite de mult timp de chitaristi, sunt acordurile de cvinta sau cum
se numesc n limba engleza power chords . Aceste acorduri sunt foarte des folosite si sunt foarte efective.
Pentru teoreticieni aceste acorduri reprezinta o problema pentru ca sunt greu de diferentiat. Diferenta dintre un acord major
si minor consta n nota a doua din componenta sa (treapta a 3-a) - includerea unei terte mici sau mari la tonica si cvinta
stabileste caracterul acordului la mol sau dur (minor sau major).
Acordurile de cvinta sunt formate numai din sunetul de pe treapta 1 si 5 a gamei din care provin, deci conform definitiei
nici nu este vorba de un acord ci doar de un interval sau o grupare de note. Indiferent daca aceste grupe de note sunt
denumite acorduri sau daca se foloseste terminologia corecta de interval, evident este ca ele sunt n muzica moderna de
mare folos. Lipsa notei de pe treapta a 3-a (deci a caracterului major sau minor) nseamna si faptul ca att gama majora
ct si cea minora a aceleiasi tonalitati pot fi acompaniate cu acelasi acord de cvinta.
Acest tip de acord este, datorita simplitatii sale, n stilurile blues, rock, hard-rock si heavy-metal foarte des ntlnit. Interpre-
tate folosind un distors puternic sau cu alte efecte extreme, aceste acorduri si pastreaza si chiar si accentueaza caracterul
puternic iar legatura armonica a acestor doua note nrudite se accentueaza.
2.1 Armonii implicite

n cele mai multe cazuri, ntr-o formatie de muzica, este rolul instrumentelor aferente chitarei de a completa acordurile
de cvinta cu caracterul major sau minor asa cum o cere piesa muzicala. Daca chitaristul interpreteaza acordul complet
folosind terta mica sau mare, sunetul devine un pic sters si caracterul taios al sunetului chitarei se reduce considerabil.
9

2.2 De la acorduri cu barr la acorduri de cvinta

Acordurile de cvinta sunt usor de interpretat si la fel ca si acordurile cu barr, variantele cele mai cunoscute si usor de
prins, se construiesc pe baza prinderilor ce pleaca de la diverse forme ale acordurilor A sau E. Prin alunecare pe tastiera
se prind alte acorduri.
Ca si regula generala acordurile de cvinta (n afara celor din pozitia 1 unde nota de baza este coarda libera) se prind
folosind degetul aratator (1) pe o coarda de sus si inelarul (3) pe coarda imediat urmatoare, de jos, la al doilea interval
numarat pornind de la degetul aratator. Singura exceptie sunt acordurile de cvinta formate pe coarda a 3-a (G) si a 2-a
(B) unde se ia al treilea interval numarat de la aratator. Unii instrumentisti prefera prinderea acordurilor de cvinta folosind
aratatorul (1) si degetul mic (4).
Cteva exemple contine tabela 6 de mai jos: Se remarca faptul ca acordurile de cvinta au urmatoarele caracteristici:
Acordul de cvinta de pornire: Acordul de cvinta n pozitia:

1 2 3 4 5 6 7

1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 r 7 r
r
r r r r r r r
E5 F5 F5 G5 G5 A5 A5 B5

1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 r 7 r
r
r r r r r r r
A5 A5 B5 C5 C5 D5 D5 E5

1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 r 7 r
r
r r r r r r r
D5 D5 E5 F5 F5 G5 G5 A5

1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 r 7 r
r
r r r r r r r
G5 G5 A5 A5 B5 C5 C5 D5

1 r 2 r 3 r 4 r 5 r 6 r 7 r
r
r r r r r r r
B5 C5 C5 D5 D5 E5 F5 F5
Tabela 6: Acorduri de cvinta
Sunt usor de prins folosind numai doua degete.

Nota de baza (cea care da numele acordului) este ntotdeauna nota mai joasa.
Sunt deplasabile (prin simpla deplasare a prinderii pe tastiera se prind acorduri mai nalte) la fel ca si acordurile cu
barr.
2.3 Dublarea acordurilor de cvinta

Uneori se doreste ca acordurile de cvinta sa sune mai stralucitor si ceva mai plin. Pentru aceasta se foloseste dublarea lor
adaugnd nota de baza (cu o octava mai sus) la acordul de cvinta.
Vezi n exemplul de mai jos pentru C5:
CGC
e
1
e 3e
3
C5
Tehnica de deplasare pe tastiera se poate folosi mai departe.
2.4 Rasturnari ale acordurilor de cvinta

Am mentionat ca acordurile de cvinta si au numele de la nota care suna cel mai jos. Exista nsa si unele forme care, ca si
exceptii, ntaresc regula.
10

Un exemplu este dat mai jos tot pentru acordul de cvinta C5 la care nu mai prindem nota G pe coarda D n pozitia 5 ci pe
coarda G n pozitia 3:
GC
1 e 1e
C5
Astfel nota mai joasa este G. Vorbim n acest caz de un acord de cvinta rasturnat. Daca te uiti mai bine acesta este un
acord de cvinta care sta cu capul (nota C) n jos .
O alta forma interesanta este redata mai jos:
CG GCGC
e
1 e 1e
1
e
3 e 3e
3
C5 C5
Primul acord este forma binecunoscuta C5; la al doilea am adaugat nota C pe coarda G ceea ce ar nsemna dublarea notei
C precum si nota G pe coarda E. Se observa ca acum nota cea mai joasa a acordului este G dar avem si o dublare. Vorbim
n acest caz de un acord de cvinta rasturnat si dublat.
2.4.1 Acorduri de cvinta cu 6 coarde
O forma speciala de acorduri de cvinta sunt acordurile E5 si A5 construite pe toate cele 6 coarde ale chitarei:
e 1e
1 1 e 1e
4 e
e 4e
3
A E
Daca ncerci sa descifrezi notele continute de cele doua acorduri vei vedea ca este vorba de numai A si E pentru acordul
A, respectiv de numai E si B pentru acordul E. Sunetul este interesant si merita ncercat.
3 Acorduri deplasate
O alta specialitate sunt acordurile deplasate . Formarea lor se bazeaza fie pe faptul ca la interpretarea unui acord nu toate
coardele trebuie lovite ori ciupite sau pe faptul ca acele coarde lasate libere se potrivesc ca sunet si din punct de vederea
al teoriei de formare a acordurilor cu acordul prins. Asemanarea lor cu acordurile cu barr si cu acordurile de cvinta este
deplasarea pe tastiera a unei anumite prinderi.
3.1 Acorduri deplasate fara coarde libere

Pentru a forma astfel de acorduri sunt ideale acordurile ce se prind n pozitia 1 cu 4, sau mai putine degete, la care coardele
libere nu se interpreteaza. Prin deplasarea prinderii pe tastiera se obtin acorduri cu tonuri mai nalte. Este de mentionat
ca la deplasarea prinderii se tine n continuare cont de faptul ca coardele libere nu se interpreteaza. Un bun exemplu este
acordul C7.

1 e
e
2
e
3 e
4
C7
11

Daca la acest acord nu interpretam nota de pe coarda libera 1 (E) el nu si pierde din caracter pentru ca nota E este
deja n componenta sa pe coarda 4 (D). Prin deplasarea acordului pe tastiera obtinem la fel ca si la acorduri cu barr C7
n pozitia 2, D7 n pozitia 3 s.a.m.d Important este ca prima si ultima coarda sa nu fie lovite respectiv ciupite.

e
1
e
2 e
1
e
3 e
4 e
2 e
1
e
3 e
4 e
2 e
1
e
3 e
4 e
2 e
1
3 e e
4 2 e
e
3 e
4
C7 C7 D7 D7 E7
Formarea prin deplasarea pe tastiera a acordurilor majore, minore sau derivate cu barr a fost descrisa n capitolul
1. Prin faptul ca la unele din aceste acorduri cu barr nu toate coardele trebuie neaparat prinse rezulta faptul ca degetul
aratator (altfel folosit pentru prinderea barr-ului) poate fi acum folosit pentru a prinde numai o coarda, maximum doua.
Acordul si pastreaza caracterul si poate fi si deplasat.
Cele mai multe prinderi de acorduri astfel deplasabile provin din acordurile cu barr la care s-a renuntat la prinderea
unei sau a unor coarde. Exista nsa si unele forme diferite care au fost redate mai jos:
3.1.1 Acorduri majore si derivate

e
1 e
2 e
1 e
1 e
1 e
2 e 1e
3 e
1 e
2 e
1
e
2 e 4e
3 e
2 1e e
2
e
3 e
4 e
3 e
4 e 3e 4e
2 e
4 e
3 pe e
2 e 4e
3 e
3
C7 C7 Dmaj7 Fmaj7 C6 D6 Gsus2 Fmaj7
3.1.2 Acorduri minore si derivate

e
1 e
1 e
1 1 e 1 e e
2
e
2 e
3 e
2 e
3
2 e e 4e
3 e
3 e
4 e
4
e
4 3 e e
4
Cm Gm Gm7 Am6 Dm6
3.1.3 Acorduri augmentative

1 e 2e 1 e
e
3
4 e e
2
e 4e
3
Caug Daug
3.1.4 Acorduri diminuate

e
1 1 e 1 e e
1 e
2
2 e e
3 e
2 e
3 e
2 e
3 4 e 3 e
4 e 4 e
Ddim Adim Fdim Ddim7

Un caz aparte reprezinta acordurile de tip dim7 ca si ultimul acord din exemplul de mai sus. Acestea sunt acorduri
majore de septima mica la care notele de pe treptele 3,5 si 7 au fost alterate cu bemol. Astfel se creaza un interval de trei
12

12 semitonuri n gama cromatica
semitonuri ntre fiecare din notele acordului. Ca urmare a simetrie lor = 3 semitonuri
4 note n componenta acordului
fiecare din notele din componenta poate fi considerata nota de baza. Deci aceste acorduri pot purta numele oricarei
note din componenta. n exemplul de mai sus cu Ddim7=Edim7 acest acord mai poate fi numit: Adim7, Cdim7 sau
Fdim7=Gdim7. Prin deplasarea pe tastiera a acordului acesta se repeta tot la a 4-a pozitie.
3.2 Acorduri deplasate cu coarde libere

Aceste acorduri se prind numai n anumite pozitii pe tastiera, deplasnd o prindere a unui acord din pozitia 1 si interpretnd
toate sau numai unele coarde ramase libere. Notele coardelor ce suna libere se potrivesc din punct de vedere al teoriei de
formare a acordurilor cu acordul prins.
Mai jos o prindere a acordului Em n pozitia 7 pornind de la acordul Am din pozitia 1 la care coarda 6 (E) nu se prinde
cu degetul aratator (1) dar se interpreteaza.

7
e 1e 1e 1e 1e
1
2e
3e 4e
Em
Alte variante ale aceluiasi acord tot n pozitia 7 sunt:

e 1e
71 7
e
1
e
2 e
2
e 4e
3 e 4e
3
Em Em
Alte exemple:

7
e
1
e
1 2e
e 4e
3
e 4e
3 e
1
e 4e
3 e
2
e 4e
3
F G A C
Un sunet interesant au si urmatoarele acorduri:
e
1
e
2
e 4e
3 e
1
e
2
e 4e
3
A B
De remarcat ca o parte a acordului (coardele 3, 4, 5 si 6) se prinde ca si un acord cu barr iar celelalte coarde (1 si
2) se lasa sa sune libere. Este de fapt forma inversata a exemplului de mai sus Em (aici se bareaza bass-ul si se lasa
libere coardele nalte). Coardele care suna libere (B si E) sunt si n acest caz, din punct de vedere al teoriei de formare a
acordurilor, parte integranta din acordul format.
4 Acorduri speciale deplasate

Exemplele urmatoare sunte de fapt acorduri deplasate, fara barr, la care se interpreteaza si coardele libere. Acestea nu
se potrivesc, din punct de vedere al teoriei formarii acordurilor cu acordul prins dar tocmai aceasta este ce le face mai
interesante. Faptul ca aceste coarde suna liber ofera acordului un sunet cu totul diferit.
13

Ele ofera posibilitatea de a cnta altfel cu acorduri cunoscute, din pozitia 1 n pozitii nalte.
e
1 e
1
e 2e 3e
1 e 2e
3 e
2 e
3 e
2 e
1
e
1 e
3 e
2 e
4
din A din E din D din C din G
Cu toate ca (probabil) nu vei gasi aceste acorduri n nici o culegere standard de acorduri, precis le-ai auzit ntr-un cntec
sau altul si poate le poti folosi chiar n cntecele interpretate de tine.
5 Concluzii generale
Ca ncepator fiecare dintre noi a avut o oarecare retinere atunci cnd acordul F sau un alt acord cu barr trebuie folosit
ntr-un cntec.
Celor care au trecut de acest stadiu si stapnesc bine acordurile cu barr le recomand sa experimenteze cu acestea
folosind n cntece acorduri cu barr n locul celor standard din pozitia 1. De exemplu n locul unui acord A major din pozitia
1 un acord A major n pozitia 5 prins dupa modelul acordului E major. Sau n locul unui D major din pozitia 1 un acord
D major prins tot n pozitia 5 dupa modelul acordului A major. Sunetul este de multe ori cu totul nou si desi uneori nu se
potriveste de cele mai multe ori vei fi placut impresionat. n plus unele tehnici de amortizare a coardelor se vor executa
mult mai bine cu acorduri cu barr ajutndu-te astfel sa acorzi melodiei mai multa expresivitate, mbunatatind si ritmica ei.
6 Ce am utilizat la crearea acestui document

Acest document este ( cel putin dupa parerea mea ) foarte complex din punct de vedere al graficilor si a imaginilor folosite
de aceea am sa ncerc sa indic aici, pentru cei interesati, ce programe am folosit la realizarea sa.
Linux Debian (Etch) - sistem de operare.

http://www.debian.org/
Linux Kubuntu 7.10, Ubuntu 8.10 - sistem de operare.

http://http://www.ubuntu.com/
Windows XP - sistem de operare.

http://www.microsoft.com/
Kile - Editor de text si manager proiecte LATEX 2 sub Linux.

http://kile.sourceforge.net/
LATEX 2 - procesor text.

http://www.latex-project.org/
Sub LATEX 2 am folosit urmatoarele pachete:
geometry - pentru paginatie

http://www.ctan.org/pub/tex-archive/macros/latex2e/contrib/geometry/
picins - pentru asezarea pe pagina a imaginilor direct importate
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex209/contrib/picins/
gchords - pentru desenarea diagramelor de acorduri pentru chitara
http://www.ctan.org/tex-archive/graphics/gchords/
hyperref - pentru obtinerea de documente PDF cu linkuri
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/hyperref/
abc - pentru includerea partiturilor muzicale scrise n limbajul ABC n document, notatiilor de ritmuri si a tabula-
turilor.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/abc/
pstricks - pentru realizarea graficelor din document.
http://tug.org/PSTricks/
xy - pentru realizarea unor diagrame din document.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/diagrams/xypic/xy-3.7/
14

float - pentru plasarea tabelelor din document pe mai multe pagini.

http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/float/
fancyhdr - pentru realizarea de linkuri n header si footer de pe pagina.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/fancyhdr/
guitar - pentru scrierea acordurilor deasupra versurilor acolo unde vin schimbate.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/guitar/
multido - pentru programare la generarea graficelor.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/multido/
ifthen - pentru programarea graficelor si a unor pachete ajutatoare.
http://tug.ctan.org/cgi-bin/ctanPackageInformation.py?id=ifthen
abcm2ps - procesor de fisiere muzicale ABC la postscript.

http://moinejf.free.fr/
ABC Explorer - editor si manager pentru fisiere n ABC Music Format sub Windows.
http://stalikez.info/abc/abcex.php
AutoCorect - corector de texte n limba romna folosit pentru corectarea textului si pentru adaugarea diacriticelor,
acolo unde au fost uitate.
http://www.softset.ro/autocorect.html
7 Atentie acest articol este Post-Cardware

Acest articol este rezultatul muncii mele si m-a costat mult, mult din si asa putinul meu timp liber.
De aceea consider ca nu ar fi gresit sa cer si ceva din partea celui care l citeste si l gaseste util.
Cum bani ar fi un pic prea mult cerut ( ...iar la urma urmei este bine stiut ca banii nu aduc fericirea ) m-am gndit ca o
mica atentie n forma unei carti postale ar fi deajuns si nici nu va duce pe nimeni la faliment. Aceasta carte postala poate fi
una cu o imagine din localitatea unde locuiesti, de la mare, de la munte sau orice alta carte postala care ti place tie.
Deci numai daca consideri acest articol util considera ca o obligatie sa mi trimiti o vedere sau o carte postala la adresa:
Eugen Fabian Karban

Muskatellerstr. 4B
Augsburg 86179
Germany
Multumesc!
Eugen
15

Acorduri Cu Baree - Acorduri de Cvinta v1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acorduri Cu Baree - Acorduri de Cvinta v1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

rtauracdheitaEruagdeenE

gen Ka rban www.

Lectii pentru chit

2 Acorduri de cvinta (Power chords) 9

4 Acorduri speciale deplasate 13

6 Ce am utilizat la crearea acestui document 14

7 Atentie acest articol este Post-Cardware 15

1 Formarea acordurilor cu barr

1.2 Acorduri cu barr pornind de la E

La fel, alunecnd mai departe nspre corpul chitarei prindem acordurile:

F sau G G G sau A A A sau B

Acordul de pornire: Acordul cu barr n pozitia:

Tabela 1: Acorduri cu barr pornind de la E

1.3 Acorduri cu barr pornind de la A

astfel ca degetul aratator(1) sa ramna liber.

Mai jos o tabela 2 cu diferite variante de acorduri pornind de la A.

Acordul de pornire: Acordul cu barr n pozitia:

Tabela 2: Acorduri cu barr pornind de la A

1.4 Acorduri cu barr pornind de la C

Acordul de pornire: Acordul cu barr n pozitia:

Tabela 3: Acorduri cu barr pornind de la C

1.5 Acorduri cu barr pornind de la G

Acordul de pornire: Acordul cu barr n pozitia:

Tabela 4: Acorduri cu barr pornind de la G

1.6 Alte optiuni pentru formarea acordurilor cu barr

Acordul de pornire: Acordul cu barr n pozitia:

Tabela 5: Acorduri cu barr pornind de la D

1.7 Pozitia degetelor 1, 2, 3 si 4 la prinderea acordurilor cu barr

1.8 Pozitia degetului mare la prinderea acordurilor cu barr

1.8.1 Pozitia menghina

1.8.2 Pozitia vslas

1.8.3 Pozitia libera (free-style)

1.9 Exercitii pentru musculatura degetelor minii stngi

1.10 Solutii pentru usurarea prinderii acordurilor cu barr

1. Folosirea barr-urilor mici.

2. Folosirea barr-urilor mici si a degetului mare (al minii stngi).

1.11 Discutii laterale despre prinderea acordului F

F mic F mijlociu F mare

1.12 Cum sa memorezi diferite acorduri cu barr

2 Acorduri de cvinta (Power chords)

2.1 Armonii implicite

2.2 De la acorduri cu barr la acorduri de cvinta

Acordul de cvinta de pornire: Acordul de cvinta n pozitia:

Tabela 6: Acorduri de cvinta

Sunt usor de prins folosind numai doua degete.

2.3 Dublarea acordurilor de cvinta

2.4 Rasturnari ale acordurilor de cvinta

2.4.1 Acorduri de cvinta cu 6 coarde

3.1 Acorduri deplasate fara coarde libere

3.1.1 Acorduri majore si derivate

C7 C7 Dmaj7 Fmaj7 C6 D6 Gsus2 Fmaj7

3.1.2 Acorduri minore si derivate

Cm Gm Gm7 Am6 Dm6

3.1.3 Acorduri augmentative

3.1.4 Acorduri diminuate

Ddim Adim Fdim Ddim7

3.2 Acorduri deplasate cu coarde libere

4 Acorduri speciale deplasate

din A din E din D din C din G

6 Ce am utilizat la crearea acestui document

Linux Debian (Etch) - sistem de operare.

Linux Kubuntu 7.10, Ubuntu 8.10 - sistem de operare.

Windows XP - sistem de operare.