Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Instrainarea Pamantului PDF

    Încărcat de

    Cristian Catalin
    8 vizualizări20 pagini

    Titlu original

    Instrainarea-pamantului.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    8 vizualizări20 pagini

    Instrainarea Pamantului PDF

    Încărcat de

    Cristian Catalin

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 20
    Cum? Pimantul acesta, care se va risturna odata peste mine, acest pamant in care dorm Mircea cel Mare si Matei Basarab nu insemneaza nimic? (..) Ce-i pasa fanariotului, ce nu este nici grec, nici francez, nici neamt, ci se rupe patria noastra in buciti, poporul nostru in fagii? Va gisl destui de © seama si de o origine cu dansul, care, pentru o diurna de doi galbeni pe zi, vor fi salahorii votanti ai monstruozi- t8tllor sale.” M. Eminescu ISBN 973-97951-0-2 Pref 3000 lei Coleetia NEXUS INSTRAINAREA PAMANTULUI? ‘Bacuret, 1997 Liga Studengilor din Romania NSTRAINAREA PAMANTULUI? = oportunitatea dobandirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de citre investitorii straini — aiuea Romanieata Orientals Bucuret 197 ARGUMENT Joi, 6 marie a.c, In Aula Palatului Facuti de Deep, Liga Stucenfilor 41 Asocieia Studenjlor Cregtini Ortadoogi din Romania au organizat ezbaterea cu tema ,nstainarea pmAnluli,scopul sau find acela de a ‘duce in fata publeuui chestunes ,oportuntaii cobandii dreptull de Propritate asupra terenurilor de ctre investi traintor’ elu! nin nu ka constiuit in nici un caz dlsputa politic asupra subiectiu, In care, de cele mai multe or rajionamentu nu face decét 3 lusts" deczia Wuaté anterior - 0 presjudecata, agadar -, el cisputa prolesionista, deci aceea dezbatore in care argumentu rational. si fevaluarea avizats primeazd, decizia uimdnd 8 fie Lats in urma judecd Ccumpante, atent, a colar invocate in scut, ‘Asa 56 explicd gi compoziia giupului ce invita: dl. senator Comets Turianu, a cdrul compstena juricic’ inciscuialé ete recunoscutd pang gi {de adversatlpoltici ai dome! sale, dl. pro. univ. lie Bdescu, sacolog ‘eputat 91 presedintele Asociajiei Sociloglor din Foméni, cil Paul Flocea 9} Paul Mito, Judecstor la Cures Superiaré de Justile. Din cat, uitimi dol invita nu s-au prezeniat a dezbatore. intervenile prot loan Coja - prezent in prezid la ivitalia cui Turanu -s-au doverst extrem te necesare,jindnc seama ca domnia sa, senator in legisla trecut, And s-a dezbalut pentru prima dala falmosul amendament al Legi 35/1991, @ feat citova dintrereperclecronologice ale dezbateril negara cu tema, Organizatori seu propus, prin urmare, s& olere celor interesali posibiitaioa de a judeca gi decide in cunostinjé. de cauea implcajile juries, sociale, economice, morale etc. pe care la are. insiainarea paméntulul in formula vizaté de aricolul 30!, Insinitea, derult pe parcursul a pau ore, a c&ptat de la Inceput forma unel dezbeter vi, inamizetd. de intervenila sau de intreirls torenfiale ale sAli. Un fadevirat ,parlament stidenjase” a functional atunci in Aula Palatului Facutii de Oropt ‘Tnand seama de calteten gi niveul prestalilr color tre protagonist ct side faptulc& acestea au aluns s&ilustoze coerente puncia de vedere ‘supra inijatvei legislative aduse Tn discuie, am realizat o selecfe din interventile gi dezbaterie de aluncl pe care, cu aceastéocazie, le punem la csportia color intarosa Pe baza gi in lumina argumentelor vehiculate cu ocazia amin Inia, Liga Studentior gl AS.C.O.R, organizatori maniestajl, au lansat un Apel forlor police si socotiicivle din Romania pent © abordare luc 9 responsabll a chestiuni aduse in disci, capabl s epageascd - sub cupola ineresului najonal ~ vajba si dezbinare, policanisml sau lpteleideoiogice tratricide. PPenitu 0 corecta erentace @ citorulul in problematics dscutat, am faddugat 0 Addenda oe cuprinde, sistematic, principalele repere ale ‘ezbateri parlamentare in jurul Acoli 30 al Leg 36 cn 1991. Tinéna ‘seama cf gecinja Senatuui de a 11 februari 1997 este uitmul episod a ‘acesii dezbater, am seleta,Iformativ,cltovacalupur semnifeave cn intervene senalorilor dela acees dat. ‘Addenda cuprinds gi seleciun di intervenia él conf, univ. dr. Mina Diaconescu, membru al Soceti Cuurale “Romaniatatea Orientals In ina, jinem sa mutumim ~ gi pe aceasta cale ~ Societal Culturale “Romantaiea Oriental pent sotctuinea gi ajetorl acordst in iparea acestel brosur. APELUL LIGII STUDENTILOR $1 AL AS.C.O.R. cere forfele police gi societatea civila roméneasca Exist’ momente in destinul unui popor cand ceasulistorie sale bate cy maxima intensitate, Romania se ail astézi Intrun asomenea ceas. Decizilepoltice care se fau acum vor hott traectoia Romaniet wreme de cétava generat. Miza momentull 1997 poste fl mal Importanta chiar decdt miza momentului 1980. ar FomAnia pare preg Presiuni si somatii police majore se ecumuleazé in-un crescendo po care Puterea de azi nu e sigur cf poate control ih gir de ced in fa Programululimpus de FMI, 0 problema de ‘nportanjl crucial este aceea a dobar dreptui de propretato. ‘supra terenurlor do catve investor sirain.Inrecucerea eticolutl 20'' cao modifcare a Legll 35/1981 privind regimul investilor “strine- infaivalegislativa propusa pent prima data, n 1998, de PDSA, fa sugestia fostulul presedine lon tescu - are céteva consecinje negative, nu numal ride, police seu economice, cit imal ales morale: 1. 10prezintéo incdleare a Const: 2. vine in contradic cu oat legistaiaroménd de pind acum, cu Intreaga trade roménoasca de protecie - prin legi scrse sau ineserise - a pdmnéniuiui roménese; 3. plasoazé mania tn postura umiltoar a unui stat incapabil st ‘puna cea mai micd rezistenjé ‘partenervu” stdin, orideunde ar ven, de aproape sau depare, din Occident sau Criont. Toate egile simiare din collate stato contal gi est-europene care au adoptat ‘ssemenea reglomentir prevld niro forma sau ata - mocanisme Jundice do protecie a intareselr najonale 5 a péméntull 4: sa unor legit de protete a pmantulul- ga colo factor do afimare a vet peparuluiromén (captaul, munca, ineigent) ~ ublaté do usurinfa cu care investionl stdin Tl poate procure va fgonera grave dislunctionalitti la nivelul tntregi’ societ exclusivitates legil do fier a proftului va tnlétura, treptal, celelalte repere: cutturale, reigioase, simbolice etc. Romanit vor fi impingi, pinto succesiune de instréinr, In pozitia de a vinde si a cede ‘5. se va declanga operatiunea de acaparare strategicd o paméntuli, fie de odtre reprezentan{i statelor cu interese cirecte in {Zona (ex.: Ungaria) fio de catre centre religioase de propaganda si ‘prozelitsm (ex.: acumularea de terenuri pentru construirea de astfe! {de centre propagandistice, cumpairarea de terenuri in jurul bisercilor ‘sau manastinlor $i dlstorsionarea activitifacestora etc). Tn aceste condi, cerem Parlamentulul omanie! respingeres aricolului 30 ' din cadtul Legii 35/1991 $i elaborarea uni legi investor in cenformitate nu doar cu normele europene, ci, mai cu ‘seamd, cu interesul romanaso, Clasa poli romaneascd tebuie 58 te cd are azi pe umero responsabilfate uriaga ‘SE ne ajute Bunul Dumnezeu ca niciodaté un roman sa nu ajunga ‘sa repete concluzile unui mare om politic din 1940, dups dezastruoasele cedar’ gi plerderiteitoriale suferite de Romania: “. S@ nu ultém cf istoria nu va ulta pe cei vinovafi: si vinovafi suntem cu tofi: unl pentru cf au ticut aif pentru eau gresit; cu toi, pentra ed am suporiat,(..) A fost pedepsité o nafiune, care va fietemné, pentru pécatele unei generafl, care este trecatoare" Liga Studengior ‘Asoclatia Studentilor Crestni Ortodocsi cin Romania “INSTRAINAREA PAMANTURILOR” ‘uous 6 marie 1097 - Foetaan de Dest Prezentimin consume cteve clejani din acest estore ables, ‘2 saprng npr rind. pane do vedo ocala tele. Meo o8 po ngs ace, sume! exinat pure de vedere denn ‘ulin Mat Danese, crt ui Te Tuer, Dow San Form de degre Ai id even a Galogil co pK, ty pal seas sacl gn ele ol ‘eamini c8 ml senso deabses 3 cont cod Sena oman pent mesiearea Lag 3/1091, pin infoduceas aes 20, Ct ions ean “Sotiie comers ev expt paral sav eer [Pan areca persone une ann pat dob8nd arc dla ‘tone acest, etl de propa oo at ptr ele estore DL. Comelly TURIANU: Existé cel putin doud texte constitutional ‘care nterze Inetrainarea pamanturlor. Un prim text consttujonal este ar 1 care inti ctaenioe siini sau apariilor s& dobandeasca teren, Un alt ext este preluat din Consttuja din 1935, care interzice Instrfinarea terenurlor din domenul puble. in ciuda acestor doud texte, o parte din senatori au acceptat area terenurilor c&tre investor sani, cu molivarea’ ca ile comerciale, chiar daca au Th component cetafeni strani dar sunt inragistate pe teritorul Romariel, au nationaltate romana. ‘Ceea ce esto perfect adevarat. Numai co allé parte cin ‘senator, mai mica, este edevarat, spun c&, tocmal pentru aceste Socistali comercials? inrogistrato ‘la noi, cu sediul pe tertoriul fomanasc, au nafionaliatea romana, nu au ce caula in legea investitonor strain E inutil 9 va spun 08, semantic, nu are ce c&uta investtoru roman In lagea investijilor si investitorfor stain. Decl este o confruntars gi o neinfelogere Inte doua legi: Legea 35/01 eave fixeaza cacrul jure al investiorlor gl investor strino 51 Legea 31/90 a sacistalior comerciale, care fixeazé cadrul Investiilor pentru mict investor. ‘Cam acesta @ cadrul general In care s-au purtat dscufile tn Sena. Tntrobare : Mise pare ed este un reflex rimas din cei peste 40 de ani {de comunism, un fel de teroara ascunsé undeva in subconstientul hosiru, ca nu curva s4 ne cotropeascd cineva , ‘imperialist ‘american’ despre care ni s-a ‘céntat” 40 de ani ‘Nu cred 02 in condi de cemocrafie lucrurile se mal pun ca In trecut ginu trebule $4 mai fim atat de suspicios ‘Dac! pe scurt, nu sunt de acord ca aceasté modifcare trebuie combétut®, plus cd exista si motivul imperati al atragor de ‘vestton, de capital fon Coja : Eu.as deri s& intervn n aceasta discujie de la Tnceput, pentru a va face cunoscule cateva luorun care fin de istoricul Chestiuni, si anume ce s-a inf&mplat Tn Parlamentul recut, cand, fatr-o situafe parca trasé la indigo, partidul majortar, P.D.S.A,, care ‘era singur la guvernere, 2 vent’ cu aceeasi propunere de'a se ‘modi legea Investtorior siini in acelagi sens. Am fost nc de ‘tuncl net impotiva acesiel del, dar ce m-a surprins a fost faptul c& atat P.D.S.A. care ina prin Migu Negriolu aceasta madficare, cat $1 opoziia erdu in acord total n aceasta chestiune alat de important $1 care, alunci ca s| acum, Tncaica Consitulla, dar nu parea 38 Geranjezs pe nimeni, nicl ‘date guvemanf, nici dintre cel cin Opeatfe. ‘Cand s-a pus in discujie aceasta madificare a lagi sa rdicat 0 intrabare care @ valabila si acum : in campania electorala din 1992, care a precedat alegerile cin septembrie 1992, ca gi In campania ‘lectorald cnaintea lui noiembrie 1896, cum se face ¢& nimeninu a pomenit nimic despre aceasta intentie, nimeninu a promis Sloctoratului e& dacs va fi sles va puna imeciat in discujle aceasta Bravedere sl acest dent pe care Const i! acorda! numa ‘catatenilr romani? sea parut suspecte atunci at graba cu care P.D.S.A-ul a lansat o idee legisiatva atat de Important, r@r& 88 o fi pregatit in timpul campaniei slectorale, ca gi adeziunea la aceasta idee = Imi aduc foarte bine aminte de disculia pe care am avut-o in foaierul Senatulul cu colegul meu loan Alexandru, cand sa pus in plen Th diseulla modticares legi 35, Dieu Inpuserd dea se conturasert dout pare ere, Eu apucasem s& imi spun parerea sia venit la mine loan Alexandr Simia spus: “Frate foane.de la fo romani cu care m-am Inia In America am print aceleasifelictarl pentru Constituia Romaniai pe ‘care am facut (e! a facut parte ain Constituanta). Tofim-au feichat pentru acest aricol din Consittulia, care interzice droplul. de proprietale asupra terenurilor pentru investiton strain.” L-am sfatut Sa la cuvanl, fa care mira raspuns c& nu poate din cauza discipline! ee mites eneapot eee See Cra ses aah ahcalae Giulia ane MEN Ls tn senor reared Bi av i ees near es caclsve. Am gotta vera recut, cu un impotent aR seg cor nr ape coer va. cagignlogri, agree aa lg an va puro on nein aout renee ee oko ariscond comune roast de a nu vedo pament citinior dees aceasta este stavecho.= de la} Suan fae Sola rata, capita Cone dele aca ae outa a7 Gonattuje Romano Soren ae re inaung Ty caro ra caeacetajnveoreu, nu_| a Pet panty ca eo cee doreau catfene, oo font brea pad Rea | fant an oot cave n-au pacar au tpn fl do fo one acer crendag oth ronda 100000 oo | itn dept Agr Soop coe crea on 8 | davina cetafen! al Fomaniat, ‘Nu este o idee comunisia. E stupid s& sustll aceasta, desi ciula peste fot ideea ca acest slogan, nu ne vindem {are’, este un slogan Pomunist, Dar eum 88 fle aga cand tocmal comunigti au vandut fara. Nu este un slogan fiberal, este un slogan conservator, @ un Slogan al tuturor paridalor care au facut istorie ca kimea in fara asta, Constiula, hoast’s, cand a introdus acest atcal, aceasts prevedere de a ru vinde pamantul stainilor, nu a facut altceva decst EF realitme. ceca ce tetdeauna Constituia Romanisl sau obiceiu! Toculu au stabilt foarte cla. | 1D). Comel TURIANU: Constitutia actuala, ca si cea din 1866, poi din 1923 1 1998, Intereice categoric vanzarea pamantulul ‘Acum aceasta ee incearea, gle-a reuglt podalandu-se mereu fie pe pedal nafionalismUlui, fe pe sloganul inuziei ce capital strain, 'Nu'e vatba dg nici inuzie de capital sirin, pentru c& Legea 35 a Investonor sri exe legea care regemenioaza inves investiton! strain. Legea 31/1880 este legea micior invesitor si o:| ‘cal avon locul acaaidroglomniare, dar su oma ve pamantulul ceea ee Inerzice Constulla, cl sub forma concesionad.. | 2 inchirlerl acestui pamént, ps termen d i, ou, casanu cg cevof tex Gare sirbotca Ge 80 de bani pe met pata, la actualele ‘valon. Dar Inehiriee, nu vindere, pent cd | pamantul se pote vinde o singura deta, a doua oar nu sg.mal poate Ghue, Aga spun Consitutiie romanesi. Dar Legoa nb) la art, itera 0 Speciicd :“investtorl sian au vole 5a dobandeasca dicot He ey gbte Tobie ale Groot Taal ou sarap cea oe es ar ana eel ee ae av Paint Aa AA ata ditt ES a ew Poa aie tale crn a ‘intrebare: Domnule profesor lie Badescu, care credefi c® sunt eis nea na ee See ee ee wn re ee eral esr aus Cred cf suntemn fla une! asemenea poi crucial, suniom la o jeans. acaata te cer ne extagen sone mane tata po obeton eta fata do ecloslecare au goverat sau Guvemngecs urea, Pent cl an, dups'ce comunisul a eka, eslya care os ela locus cod bute a fr do Stet IGecloge, ove Yeralamul acta ndveuaist cave lace ebstacfe Gs coud sepecte de vorje:nefnior se wolfe copurior profesonale, Penrul ist feforma de dup 1980 ete ngprata de Eggo care dopelucgle compere. Foseslunie. dn Roméria, tt Cantu seumat in Rena ert avren aces: sopra 2 efpuriorIncusiale,aprre ete POs din acest punct de vedere, a face o reforma inspirata de 0 lege pram Legos Setost, care dpreuete, pur 9 Simply, Cie Pane Cote, upd peroren nes, ooroebe onset Anal a Ge tal cbusha fal deo ocego: dour svtam esloge Tum vroa of fae udecal de Veloare acum, cred cd eawia coast st 9 vce Eas put davon una ops Snot coi sefonesns i gandese cet care sun aceasta lege Gato vorba de toons avarialorcompastve, a i RicaGo, cafe Staite ch posto at unco 0 ohm Coptakamul, Spar etiomst Seria port (foal mea va avarajaty dor abet toe Si pebupts car in practa captalomull mondial, seal ee at Sires slr eeupra sees fenamen au fost prim hei pin Ls peru ea ol =-aucontuna cu siusa une German pate, care ruts intent aor cn unten strats enpais mond, Sisl dephgeacod ale condfa'subalerna Taf ce, hegemonis Briana” Agi instaureso Regerontmul el or caro susinen trident inact coll mal fume fa captalsta in ume, fimpul acela ta aceaeta Toone a aspune Lat e-eraepune apo, intro. fone dezvotais, in. peroaca nievoelet, pr toot hl Wanoteae, ose ats son een Mar «avenge Comparative, ma Se. susjnes6&, tn lun, relapie do. soho fincponeasd dupdlegea epoturior de schmt negel iio van tne 9 ca uncle a sunt avant tn acest Sob) ate set eeeavdusat, Pin timpla expanse 2 capialsmu (a orci tp de captalsm, ar ma ies aco speeinn, oare provi din "iad de {ig amafela mpert banesr monde) mi pus garania el un {el prospentea poposreor "Yeast, ‘reared acest tear (oot sau esis cee), Tose acesten dau expreie ‘nor [Rese foarte bine cicamsores, rg impale aca pa ein nemateal neg inte valor egale, au ost descise de teorl socilogice (una arte find teorta iu Daniel Chir, vare'a corestat fenomenul enclavelor economize). Logea acoasla poate crea enclave economics, acca un ‘eg discrefonar. do. stipénive absolua, de ti monopolist, Do Ga, 0 firma foaria pulomea, poate lua sub contol porn, zone integi, folosinduve In. regimdl enclavelor economics, socste, culurle, ete, Penitu c& acolo unde et pus stpanire pe pan, ‘si col care dspul de toate aspectee, de fot coa co 90 Tt ropritaie tale Haidoji sa re imagindm c& instaurdm o pltforma de 40-50.000 lucréton (foarte putemica) 91 acesia rebula s8" aa dorntoare, Ioeuine, un ores dormior. Asolo, TU, col care slapaneyt (eer veitlacela care deren, de pide, ceiictele de consti pents Sbiecivele culrale, reigioase, ete. Dec, aceasta loge tepule andi sub foste aspectle gi su toate consccinele. Intrebare: Cum justificd domnii senator, domnule Turlanu, (ofuzul lr do a accepla concesionarea, in locul vacant > 1D Comells TURIANU: Acolos-a aparat un fel de amie, s-a inceput cu argumentele sti jurdice, i a ajuns la un duel de na la uma, care a avut drop reautal eouja care nu ¢ detniva la ora actuald (pent c& mal trebule 68 Nl votaté do Camera Deputation Nu‘ea adus nisl un argument de ora arc, sau corstifional pentu combaterea acest punet da vedere. Dar 6 Posibi ca, la Camera Deputaior, sk se aduod nist corecive, mal Ses cane timp am reformulat o propunere legilatvd, In seneul ca acoste societal comorciale,Inrogitale pe teroriul nsivu si care aa fajonaliaie romans, s8 fe reglemeniato in cadru!Yogl sector Comercial invegitate pe terior nostu gi care, port ey au Personaifate jundica romans, 28 fe reglamentate fn cacrl Tegior Socielalor comercielo, acolo ud este foul torres, arm props din nou 2a fi so acorde drepll dea concesiona terenut, Mu ce & intraina Terenure, Pentw ed dispulae total fara obec ogee 38/1661 roar cad ude almatior eves, acole © vorba de mari nvesiton, socitajla comerciele care Is ad sedl in sirandieie larg ero nent a uma ise Sal suureae {Ge exemplu fimala Pepe! #! Coca-Cola) " danduvle aren facil exrvordnare qlee tne cale au cu‘ singra excop 2 cumparan terenarior, in Legea 31/1080 - legea societajior comercale - unde am Propus o inroducere a Textil =e vorba de mici sivestton care omit prima dats Tn vaja lor craszao iwvetiie, de vieme c5 if fixeaza sediul in Romania. Deci nu @ vorba de mati investitor. Mic investitor trabute gel Incurafaj in sensul c& trebuie sa le creezi si lor niste facta, pe care le au prin Legea S1, la care adaug dreptul 135 2 inehitia teronul pentru a-si desfagura, tn bune condi, obiactul 8 activitets al fire! infnfate pe tertoriul nostru Tirebare : Ge condi trebuie 34 fle impuse de legiuitorul oman, ‘n cazul concesionarl pamantulu, penta evitarea unor consecinjs hedorte, de exemplu prozeliismul rgies. Exista cazul din comuna Bragomirest, unde, sub aparenta une! societai comerciale, martorit lullehova eu eumpdratteren si nu mai pot fi scosi de acolo ‘BI Comelty TURIANU: Problema @ alia, Cine stapaneste solul onehrise a bogallordn bso Apare hiro Bund zum vest rere Sua Ue neciare vee of faca 0 Investe cep, hal sa entry Zosnt un chioge cu acadel tial de condi ey ‘si pun condi. Ej spun aga: “it vand teren, numai ct timp tunctoneel ca sovltte, Secetatea dumitala sB-mi investeesce mie ‘liar lf iv ives, ek alg ob munctort mek cb angejedt gf fl predcte 10 a Aldi co coral sovere se pun? O vanzare ip timp limita ei aig? Daca vand faina mea, face pra, dd foo gi nu mi ‘fresba pe mine. Nu-o vand pei Bal, 68 fact dou tengour cu Gag sa mio etumesl. nu se poate, CAnd al spus “vanzare, al [Stine u ors fl condor, am pit rfl, ot mH, Sale Am pus sgoré de jr mprlur Avon, cucaleva sien uma fe'Seaat"un investor sitn care wea s3 faca o ivestije foarte Soroasa pe tetra romanese, 9 conducta de apa rineralé care 38 trout de Ara pind ty Nalco, Eno, deed orl cum torent reepoctt no. romani som mal erclam pin znd 7 Sarin ei pial Cac el pose se puna gard ce same ghimpata, doar Sa: proprictae: privat, Iva ited eu: daca se rage conduc seta Seo 41 mat tage aineva una pe ala drecyo 41 inca do, te, In Sfarfe par Cum mal recom nel pin fea noah’ Iifoblre: Bogafile pamentldlspspul aenan, bunuse publoe tin de demeriul publ Df Gommots TURIANU: SA zicem oB pe sua asia de hectare apare un vor de apé mineral - esta esle toto bogaie. Noi ce sh Sgn sas spunamn investforukl 68 nu se alga, ca am véndul uma cincl matt adncime 9 restr ae volo sai apa de acolo? Gino slapaneste sole propeaies lui Nu stu decd pot ea vand ‘mel soreut numalo prose de un matty esl, este a Stata Terenure nprepielate publea nu pol insutinate esto al jegea noastra nu fxeazd nici | | | doilea text constitujonal care se opune modificari lagi sce folos, aca nu se respecta fextul constitujonal. Daca eu, siatul, vreau si frag o magistrala exact po cula do hectare, pot sa nationalizez? Pot 58 axpropriez? E teren american... Pol s exproptiez proprieiatea ‘americana? Eu zic od nu, la gandijvé, Exproprierea, najjonalizarea, tnerg a feren romaness, @ al meu, dat pt sa expropnez fren Sinaia? Age cia wage} durnenvoasr goseaua majors mal Tntrebare: Acest pimént rlméne sub jurisicfa statulul roman? D. Comef TURIANU: $8 0 usm de la grenila, c& ne pute imagina situaja oriunde, nu ? Daca bulgari cumpara putin de la Fluse, cate 10 pogoane, nu mai multe, pujin cate putin, alung la Bucufesti. Si unde e granita? ‘ntrebare : Dar care este stuaia acestel leg! rile europene? Se vinda, oare, striniior pamant In Germania ‘D1. Gomely TURIANU : Eu am pe un computer lecisatiatuturor statolor (61 din fostul CS), inclusiv Germania... Sunt, intr-adevir, fandun in Bavaria, care vand pamant si cetajeniir rai, dupa ce ts iau cetajenia germana Dar in restul landurlor, nu. Aratajan un text dd lege care permite vanzareat Bi, ion COUA: Sé nu pietdam din vedere un lucry esential. Chir daca existé asemenea exemple de vanzare a pimantulul in unele {ir In aliol, de exemplu Evia, este cu totulalfel, s-au stabilit {erénuri care pot vandute sirinir i sunt alese bine - ele trebuind 4 indepineasca anumite condi Daf 52 nu plerdem din vedere faptul c& tn momentul de fal ‘numai stain pol 88 cumpere ferenuti In Romania, si pot s8 le ampere proj forte mc, Pent cel care pol $8 le vans, 3 ‘or si fe van toren, sunt camen! fare nec, oamen cae’ ar vinde totul pa nimic. In Dobrogea, heclarul se vinde cu un rnlion; ste scandalos de ieftin, dar aga fec biefi oameni, findo& n-au incowre. C8 gemani vand gcimekré © normal, pony e& sunt putemici gi nu le a teama c& vin ali s& cumpere de lai, céci gi 8 Eumpara ‘din allé parte, Se pune problema acestei vanzérl” de ferent in masura ih care ar putea fi cat de cat o eciprocitate, nu SB Vinel dlint-o nevoie singed, ‘Astizi cine vinde. face o| mare fgregeala: nu Se vand astazi pimant, case. Va sfatuiesc pe tol inde) masini, daca vel), dar nu proprietali mobil ~ acestea nu ‘se vand in moment de cri28, pentru ca se vand ieltin, Nenorocirea mare care ne pandesle este ca o bung parte din terenui agricol sa fie instrdinat. Spre deosebire do textul din 92, textul actual @ mult mai primgjdios pentru vilorul acastel far. Alci se spune: “terenut necesae pen ralzares cbictul de acta. Ct? Cat 8 fi cess go nor? Ih 99 se punenu rise reti care au clpars ae oe ee org undbaoe nu te pevec co ocroscions Sema? Are che chou do aivate Si dacs re creseatore ce Sito kod ebut eres penta figer Nm mo tmp pe Sh cdo are sulin ban 88 curpore tet Baraganl, pa stsat go, Rosle dn eget rong. Gat adptn area ede dul aesta vo va stp cove el otavcacaes (ea cleaves Colesteaos a ort aren Se acum, space se a are ge ura iran apo se vation pan Pee esoeees ale valonrea lt pants, 9 sunt geese anda’ sorputee 98 no ton hu ofg/9ano Bra parr cos cane ee eeirae ptndnil 41 as aia o ute compte Cath {hen omnes ut ma ut decd cm date comtniom ‘Sl Camekd TURAN Ss lam (ogee 18. ae pure peeeinele ues care hu au alas ude 9 esi iPangelacnu pe Jobin ropeata defor pn acto ve Sy earn ca fpune 9 legal alan, porughers, anders Stans Tin niciunaci acct at nose provacia avenues Eh propre mar ce san ug chea sus i reimuay ierabo ote pores Nara it ncaa teie Montiel blepsee varcerce ayant, ar decd USln 98 worn puma ef! eta este vor ol vabuis seTe Sls cous txt constujonas de oraepe:tegea abstr sual, in cae vebue pus. cesta permis s8"se cette part legos TO cas se ure vaneaa pamantu Sart Scsdamats &xsil'S log care ntocte vanzaes erenurion. aa mal verb ce fap ch cole onan posta o8 Samper pens Ge asain omana, tng ce mu eit lee Eye aa ne occa ma ia rebure poppe uma sno corp a "hrebare! Va rugdm 8 ne réspundel la dowd itebar: care ar fi pono att ientorir arte od expat va gam, 9 Shrnwja recone va rtertoariafapu ca acoigunde intervene Binal Mondats arte pugne au Yost casino. n sare are Bae a rough oA ook ie sopoots a pane! co vedere Bl ie BADESCU: in general, cand viel $8 dezorganizezi o seciotaie, pol face aceasta prin foarte multe miloace, inclusv prin inetrumentele jurdice, Este fare sugastv cea ce a spus ol Turan In logatura cu posiblitales wil. de plda, a fanomenulu enclavelor feconomice, cafe pol $4 apard pe temeiul acestei legi. Din acest punct de vedere, ¢ clar c& chiar avast proces care se destagoara in rase-media, de’pregare @ opinil publice pentru acceplarea legit, creeaza foarte multe cistorsiun’ si opereaza manipulator. Efalsificata © intreaga baza teoretica a fenomenelor,- In fond e foarta clar c& legea aceasta deriva dint-o concepts Iberalisia de tip clasic, care are ridacini In vechea teorie neardiana de care vorbeam, ba mal ‘mull, aceastd loge pleaca de la supozija c& sistomele juridics sl premisele ideologice sunt mai importante dacat popoarele. De acooa, & nefiresc si ne imaginam cA putem invoca comparatii inlomajenele, in co presto practica jude, Tegslava = doar per puta fgnra afsele popon orn, st emul ears Irdiegte aii Pentu ce facem lagile, in fond? Ca 8 euslinem un sistem ideologic? Sau ca s8 sustinem interesul acostel soci, Inferesul ‘poporului roman? Legislaja Ilauntrul unui eadru nayionalirabule Sarveascd interesele celor care talesc In acest cadru, Ideea este ‘ational, dar pozila pa. tomalul ei nu ecto nationalist, Preblema feste daca facem reforma acjionand, pornind de la tara iegala spre a reala cau invers (oum se spunea in perioada inlerbelice) ~ de [a ara reala spre jara logala. Adica: pomim de la necastajie reale, de la problemele reale ale societi romanesti sau de la interesele unui Capitalism fara specie, sub premisa ca chica s-arIntampla in temeiul fcestul capitalism ar fi Denefic si 0 mare fericira pentru cel care jesc in. aceasta socielale - ceva ce o fal.(Din punct de vedere teoretic, nu din punct de vedere ideoiogic). Toaté exparionta tumor 2a 51a 3-2, 9 constatarea fenomenuiui de straliicare a sietemul) rondial modem fn centre, semiperifer gi perfer, araté 08 sunt {ar care nu beneficiazd de ‘pe uma acéstor experienje caplaliste Universale. Nu afe nici un sens simi imagmez cao. premisd Ideologica, aceea a lineralismulu, este in sine o sursa de legitmar 2 unui proces legislativ si o condifie de garantare a valabiltal $1 Aucteuili unei reforme, Azi eo ineaarea inventatea, unos probleme, eel dezorganizarea grupunlor sociale, ca metoda de control social Dezorganizarea este 0 foarte buna metoda de a guverna societatea, ‘Modelul do relorma bazat pe "lerapia de go" este modelul lui. ‘Sachs ~ si nu a rougitniedior. Orcum, acest model se bazeaza pe 0 rezerva foarte serioasa la pomire (Polonia aves 2 mid. dolar). S-2 aplicat sn Brazila, dar Brazila s-a contruntet apoi cu fenamene de Polanzare sociala foarte grave (sau Trmuljt numarul cazurlor de ‘T.B.G. si, In general, numaul bolior saraciel- ca prima consecina a aplicri terapiel de foc, chiar daca, la polul cella, a crescut foarta ‘mult bogatia, gi deci, inclusiv guvarnanjii au objinut salarii foarte mat). Problema este daca tacem refome orgarice inadevar fontty poporl respocts. sau reforme. neorgerce, in cao, ol, Goeate fete devin scop in sine popard coving un fl do milog font roeizaroa or” dee! popor aefe subordona acest reform Bilered ea elormele treane suborconata popearel, sifu ives, Ti pgparl si ested formar ere bloga i Comelu TURIANL: Spro_deosebie ce Consttuo aller siate, Consttaja. Romani, prin dova arco, iteree expres ‘fatdinaros fofenutior Desi frebule tnvins cast hop: Consttuia Aomaniel Dar tebue mors mal depare. Nu. rufa aceasta Fneopand car cu egoa $5, apl lagen ond fuels, gi mai sunt vo! cout ag! care iierae expres vanzerea teenunio. Dar s& ma ‘Wor “a togea po care 0 scutam; In aceasa loge 5-0 facut 0 ‘Redkicare. Sa hirocus erica a0¥."p treaba de vain poli Som aa vindem, De ce-| permica vanzeraa? Dvs. accoplah cain ominutl seca lglsa axista antcojt 1d care lee eu excopte rapt de propretso asupra torent” = dar in aceeag! loge 8 Shite arid care porto vanzarea? in conrutl seas eg? posi? Deut, cand fa rrodvs arco 30, obligato tabula s& fie abrogatacosta art 10) ca proao fal in a. Dec cesta este Pu nae vi dsr l ed aco evra plies { tebuie shed guna) py nu cumnva ooarecur 9 0 fecnene fort Ivestiond stale spur la arco 30" catia plant 9 ASpu aro Itera Bltre mule facili pe care fe au investor sta, ot au solu st] exports proitarie paste gran (ela la sua). Foare a fae cebu ge Lied Se th open ee Reeth gether aa apeteze la referendum penity modilearea Consitulel ~ ging ¢& ittnea nla vola aceasta, a fac un at contra von! elegteratu as ies pep domeraes rn acess mee Svocaost,avocdtegt pur mol, 50 incearca ocolrea Consul, cree cexseie Che & fact Conshuya, nu conteazs. Gino. 8 fotaro, comeara A volavo aces elecoral, poporul oman dn 1882 hol trebule 28 respactam aceasta yoini. A fost volta do partea field Nu for loa to. St geo vorin fn tule Detnoctlil,trebule so gl respectim, Acest cru este do reprogat poems Gclusla'» ca ingourea s& péraleacea electoral Este © fogtoare de a min). Pand acum fsa pus in disci la TVR 3 ‘Hart prose acostsublect, Nuss accept dct puncul Ge vedere al elo ce sustn aceasta mocticarefegislatva. Aca ca, psa de caiog ie 1VR, in massmedia “care este h mod suspect nena tle pan 5 faptul ca face si nu promoveaza un alt punct de vedere, sau ‘Gemoveaz’ norte persul co vedero al csior care sven nslcares Bonetti Tinvebare: Ce ijelegem prin interes najonal? Bits BABESCE: Nel na suntem numa o mana de comerciant ‘Noi avemn de past ru numal nists Saget [oreat da mal arf) = 919 Sahu" twcfe tveh.@ sprtalate, Probe, ox! tn'ce fhasuré Surspa i dorese'sem'9 asemenea integra in cao 28 fe Iplcto 9! clonontle Ge sptuaate sida cours ar nu rural Sole Stet Tnancare. Ce esi Itresul national dn pune! de vecere Soctlogie? Penru a raspund, cred c8ebuie sre riba care Seta Dave occa slau nana fe ora clus, care esto sursa Ser! nationale 8 Romdnat in 40, de-ani de acumblars comunst, _ inten sistem de axplostare forfaté, cumplita, acest popor a realizat Gaea co fepezinia, dupa callie doen! Cooder, 400 ce ‘illoane de ani om-munca Lagea 88/1991, care este legea privatizail, vino si fxoazé 30% din capitalul social al societailor comerciala ca drept de partcipare a muna (deci a corpurior profesionala) Ta procesul de privalizaro, 30% din capilalul soeietajior comerciale, ceea ce Inseamna 15% din ‘capitalul socal total. Deol -a gasea paris. Acoasta e problama: baza Soeialé. a slalulul roman este evident reprezentala de corpurle protesionale ale Romani, or, dupa epicares legit 58, cole dou fondurl au preluat in cusiodie. 70% din creplurle asupra. aver nalinale a aptaiul socal al Romania, Creda mrestlnajonal trebule defini’ nesparat in rapor cu interesul acestor corpurl prafesionale - daca vreli s& le numim aga - si deci ele ar putea fi flustrativ' desemnate prin ceea co teorelicienii au denumit organizareacorporativl a socitai.Intoresul naforal, se identiica $eeear de nierSou ocostr corp, pentru c& ele reprzina ba ISG fon vom. Bac: deck rl 8 fe olor interesul poporuki roman = popor cae exist, wrand, nevrand ~ iumoa se fereste de acest armen), febule s& modiicam fractumie Ge paticipee ale azestorcorpri socal fa caplall social, apa.cum &propus in varlanta sa de relormé Coloceru, Findcd exita al Selante do reforms, nu coar lagen facersts 88/1081, Nu inseam SE'Stknnchig! Ini-o shguré varlanil. da reforma, respect cea precorlzala de legea 8/1601, Dupa parerea mea, acest oy Bate‘0 loge arficalé gi Indicd o reforma artical Increptata pin StectoImpotivaineresoior poporlu roma ace ale acolora care Su mune q au acumulat aceasté uriand avere care acum esto sprejuta; peniru a se spune c& Indvstia roméneasca este 0 tomaniel, mai bine s& ru mal vorbese: gt cum este plait azi un Salariat, tfc s0 hptd in Parlament pentru un salar minim do {30.000 dole (22 de dota), Va dal seama op Inseamna prozera {cestui popor in mecanismul ferme, cum este impital gical este de implica in spefa, cat esta de respectat acest popor ds caro cal ce adminisieaza folorna, Despre aceasta este vorba. Dac’ dis. pute} gandl ed reforma accastashjest interacelercorpurior socio fomangtalune 89! demonstra. sen Dintoia de fundamentele cree ale cultur europene nu exist Europa, fara ce scestea ni pulor Vorbi de Europa - este o barber, Europa’ faréfundament orastin. Tisus Hrglos, cand sha this, fapostli, va tems 28 evonghelzoze noamuri, ip neamur, Dec! nu potereda of putem vorl de Europa in afer deliderajuna. Aceasta Esto cea mal imporantaachiaie a Europelnaunea. St dec Europa comunfar, oocidenala,s-a realat pe baza pct de la ‘Westialia, pe sstemel westalan al satslor-najiun, func, in mod honmal, tebuie 8 fm coaranf. $1 consecvorii cu aceasta Wee europeans, adie’ cu modal sitemului wostalan, 91 s& [Asam Europa rsiteand £8 stea glea pe sate-naiu, nu peste randule iegle din experiments regionals, cu fegun! manaelnice amd ‘Dacd ds. ced} oh experimentafamu! jue duce fa ceva bun, eu personal ma ifdoiese. Decl, asia. inseamna Europa. Europa Icoamna, cum e-oies-o 91 do. Gaulle, ¢ all occidental fugit, Europa naj. Al Europ nu mal esto Europa Intrebare : Domnula senator Turlana, vai Mcorea sa introduce rin loge un sat do condiii pantu achiaionarea pamantulu, a $1 Epes achipondl of concestondl? ramada do fare vecnr.. Cat despre potenfialul profesional al DI. Comeliy TURIANU: Eu am incercat s& explic consttuional §ljuridic de ce aceste reglementari nu sunt de acord cu legea. 22 de 1H pari, a ta actual leila ric peru clean roman ma Stablleste limitele propretai. Tot legislaia romana, a ora actual, nu are o ‘ovaluare a imoblului “PAMANT”. Inainte daa. Yorbi de insirainare, nu ne-am reglementat reporturie noasta. Casa pe care 2 cumparai-, cine a putut, stl bine c& @ cumparat numal Un mobil ‘construciie™ Celajeanu roman nu are dreptul esupra imooiulu! aferent cansiructiai cumparate, De acsea, pare curios €& putem face Vindeea inant de @Feglemanta cum a ropitten in rapor eu cetajeanul roman. ‘In raport_ cu cetijeanul strain, prevedanio constutionale sunt clare: interzic, Tolugi, daca asta e voinfa poltica, {daca se considera ca trebuie vandut terenu, cécl nual asttel se pot duce investi ~ cu toate c& nu consta Investiia in cumparare de feren... Terenul se. cumpara peniry a ridica cava peel sau se cumpara construct deja existent, in care nu faci decat sa fetehnologizezi, s& aduci masini, nvastiii de capital Daca eu, ca stain, cumpar Uzina "Faur’ 1 vreau 0 adue la nivel mondial §1 {otugi mi se spune : "Fabrica ce poate cumpara polit lagi romans, dar nu pot sai dau curticica de acces, unde ponteaza muncitor Soar s& ro Inchiriez Credey) e& cel strain zice: “Alun! nu mai investesc 7° Eu nu cred c& asta este esenja, vinderea pamantulu Poniru c€ ru existé Societal comereale cu tranzacti ce pamamt, CU ‘scopul in sine de a cumpara pamant. Scopul e atu: compar pony a ridica 0 construct, pentru a reaiiza o investiie. Bulgari, unguri insu nie engi draconice pant isto auncl cand pai vanzarea, I oblig’ pe cel care cumpara ca invesilia pe care o face 88 alba o anu valoare (zee de mi de dolar) ca aceasta investi 88 functioneze 15 ani, munctoril s8 fle din personalul autehton, Sursele de aprovizionare din terior, Numal aga renioaza aceasta investile. Nuva imaginal un investor strain care umbla 88 cumpere Anant penta cumpara pan, de acoea ma 31 mre graba Eu am venit cu 0 nou’ propunere lagislativl pentru. mict investitor, cel care fac obiactul Legii 31/1980, Lege societaior comeciale, de a le petmite concesionarea terenurlor pana la 99 de ani. Credeli ca investifonl nu va mai face investi? Palalul Telefoanelor este facut do americani, darin regim de concesionare Hotell “intercontinental” au facut tot american, 15 ani au folosi pentru uzul lor, ein posesia g1@ fost folosi de statul roman dupa, plecarea lor, pana ‘a fost fuat, recent. De ce pe regim de ‘oncesionare'nu s-ar putea construi? Ge ar putea Impiedica daca eu, ca stat ofero concesionare cu o plat pur simbalc8? In elu acesta ca oat lei texole constiuionae, Sau va propun aliceva: eu mal nu nea ede tex constulonele caro ar rebul modcate. S& funose alte rendum, 86 modiicam aceste texte gi din acest TRoment nu mal aver nicl o opreligt "firebaro: Domnuls Turany, se pune problema unor standarde eur eer nelle, caro, tt fimpul, sunt aduse fn fafa in aceste seep Ssore ce este vorba? Lace se refera gi Prim Ministry ect ele cand verbose despre Standardele auropene in coca ce pnvegto aceaelélegsltio? 1 aeaeta TURIANU: Investiile, in sensu cumpararit pamdrull dace ar vorba numal da cumpéraren sine, SUPA mine, Par cena o nvesife i sh, Eu nu cred of pulem ajunge ei tae ecropone decd vinder parcel, cu riscul de @ nu se Const ami, ‘11 Ser Dupd cite st, textul de lege nu prevade aga cove. 1, Comets Tad fie SO ow goa “Sacetie com ice teMtapital arial sau tniogral stain, consiite ca fetoane idee emtne, fol ean cand po cra tere Fea rite de’ proptctta 91 rice alo dfepturi reale asupra eearo pony tealzarea obiecull Ge activate {erenuiior necesare pent realizarea Introbare: Si ce se Intampld “du 1B Ton COUA: Nimict Niic nu e Tn tege penta “dup i. Commeltu, TURIANU: int “cronica romans" am spus cA In. societaie. creed into un investor roman g unul strain, pamantul era singura Greneda fone @ romanull, Investor strain vine cu capital, tebnic& Sufsteats, magini, breveie de inovati, Romadnul, cu ce vine in Sehlslates’ mixta de care se vorbasto In acest text? Moneda jl forte SPpkrnaniul El intré in aceasta invesitie cu o proporte stabilté de Scllonan, care varlazé, dar poate merge pana la 50%. In moment ola evil acesta ina in vigoare, cu ce vine inyestitorul roman Fonttu'a forma o societate mia? Co valor are ol de adus? Este © Problema. Not rebuie 2a lplam ©& aducem investitorul romén te Phelal faciitatir prevazule pent investtorul stain, Peni cami se ae absurd ca investor aman sa aiba un regim mult mai restrictiv Baca investforul stain, Adica s4 alba gi el cfeptul de a-gi exports gpitalul in masura in care doregto, a-g) aduce maginila respective Gi afara, 1 toate craplurie de care bensficiaza pe bund dreptste investor strain. ‘Exo un [oc de cuvinte prin care se poate trace pe lénga text cconefiuifenal. Toaté lames, nelusiv in Parlament, este de acorc c& * ee ere eee ater en ate aarirs ne eae Erie crenata eet See rat iea eater arate terenul din mediul rural si cel urban. ee eeeta e totus cfestia reae Y legistaiva. Am sonzalia ca modiioarea o #8 reacd da Parlament. De Senatatrecut, am impresia ova tree side Camera Deputaer, dar Gupl aesea a vol ataca apes ext ca neconstiujonal. Eu am depus ferlo prepunere Senaluui Homariel, camnata de Gata asta alatur de tmine 3 de af conator arBnigt care sum de acord ou concesionaros torondtior pent mict investor. Deol nu regin de vindere pant thet investor de care vorbeam in Lepea 31/1900 prvnd tnirfarea oclelaor comecile romane, ‘ntebare! Constiuja dn 1929 nu permtea vinderea terenunlor inmedial na ‘OL Comel TURIANU: Consttufa iui Cuza, cea dn 1866, cea din 1905; dn 1838, sund la fol eu toxtl copins i Coneta ain ‘901, Pe seu, celsfenl stain si epatrizi nu pot dobind tren pe Euprinal lomfnie| Deci nue ocreaje nous a Conetiul dn 1081 Iniebare: Die. Profesor. Badesou, dlscufa Tobserie, nunal argumente economize $1 jurdce. Dn punctul acesta de ved fifo organ secvariol hl ol ee sun ck aaent mmasurd arf mpropice pont dszvotares popordk roman) fof fel care. vorbese. despre. considerentele europene ca find prmardale. Se pune In dscuiafaptul nu erst granie eines Impede tresato. Vs ruga sa emu acum, avs, ce! car at Inge eda lui Diniiie Gust! “Sociologia nafunl sf @Yazbolulur Ia eare marole savant expled clar ea nv evel Yase pure, mea pot fi Gelinaie totus granite und neam. La fel mu tebuie acuta confuzia ne en sau rasl' ream, care este 0 realato mt mal compexa, Al doles lcry, care ne-ar puloa ajuta ea scdpam de cette constierente economice 3 jurdice 3i‘stprvim problema ian es mt aia exerts cea ee do ‘neam, panty 8 o teone Inelafenta acum susfine cd najunea 2.0 invenjie-a.Revolufelfrenceze 31 acum este un concept perimat, timand $2 s0°reacd sau vetanduse deja a alle -'col oe enalapril par, cba nivale tot mal mar pe de at part, Die BADESCU: Ma buctr cA Ll invocal pe Dimitie Gust, care ru este ni pe depate sin Ge deed conctricialune\ Europe nol Gusl a gendvo cao Socletate a najunior sa legat ue acest {ip de organatle intemalonala, care era Socelaiea Najunior 1 acelag) tmp a pani car un incinmnent pon niammedil cua Naunle 68 se cunoascA unele In raper cu celelate, #8 parcipe dati gi ca tubiecte cuncscstosre de sine $1 Ge slarea Europel in acest organism ntemajonel, $1 acest instrument era char Insitutl Social a Najunior, Gust a furrzat un intrument care 6a bazal po promis c8 hajunie sunt tpurl de unteh sockale. El a respi cu ‘mult precaulie jpoteza_psihologiei popoarelor, pentru c& este inoperanta, dar natiunie trebule consicerate tpt de unital social, nu Putom gras leva dln, nu ntmplor, prin oat cl pat ccadre - cadrul cosmic, deci pamantul.cadrul biologie, deci popcialia 1 cadrul psihoiogie $i istoric - si deopotvA toala cele patra tipurl de Manfestil (econories, spiivale, police gt ures). in acest unet de vedere, conditia nef unta sociale cum este natiunea se alll, spunea el, sub somnul a paliu ‘preejd de Instainare” Una, zicea Dimitrie Gusti, s1 el era prin exoelenta un mare exopean, este inane econdc, pe gare ocala extrem de primejdioasa, doua, spunea el, esie Iirdinarea staluul, Aldta \eme ct, economic, de pllda, se produc fenomene de insitdinare, de cedare cire straini,socieiatea este afectala in condlia ei,

    S-ar putea să vă placă și