FOLKUL SI PORCUL

A fost nevoie sa moara in orasul Ploiesti citiva copii nevinovati, mintiti de un saltat pe care nu l-ar fi
oprit nici un reiment de puscasi din paranoia lui inconstienta! Pentru ca "ivolul simtea nevoia sa
mueasca! Pe toate undele, pe toate canalele de televi#iune! $e neoprit in furia lui, asa-#is patriotica,
in care niste #dranari il acompaniau, el facea pe %o" $&lan, recitind' (u sint "olnav de
dumneavoastra, )ara*, dar el era "olnav de spert, de luare de mita! Aceeasi nenorocire ce a indoliat
atitea familii avea sa desfunde +a#naua fara fund pe care nici cel mai imainativ reporter nu ar fi
"anuit-o! ,oi credeam ca pe el il durea soarta Romaniei, si el facuse din isteria sectanta pe care o
conducea cele sapte vaci rase "i"lice' cu Avram Iancu la it si cu la"ele in "uetele -udetene, terori#a
autoritatile, cerindu-le sa fie intimpinat la +otar cu piine si sare, de parca ma-sa il fatase calare!
Sosea cu o caravana de tutari, facindu-i-se pirtie cu irofar si sirene, ca#ut adinc intr-un .ercedes in
care-si dicta versurile sale de sorcova unei secretare ce se uita la el ca la Petrac+e Lupu si saraca nici
nu era departe de adevar* ,u facuse el din %irca, o comuna pirlita, .alavitul anilor nostri/ ,u veneau
cei rosi de "u"a min#ului, de trin-i, de falcarnita, la ceara lui, ca sa-i mintuiasca/0 ,u avea el o satra de
sarlatani care vindecau muri"un#i, contra cost, cu spin#, rourusca si alte "uruieni/ ,u ne cerea el sa ne
+ranim cu terci, cu "or+ot de ur#ici, in timp ce in+itea turme intrei de vaci si "oi/ Sa traiesti din
comertul cu speranta de viata a nefericitilor, sa-i lasi pe niste escroci sa vinda prafuri, amestecate cu
citostatice, ca la "acanie, contra 122 lei portia, si sa iei din vin#area cu toptanul remi#a, ca un c+elner,
la impartirea pra#ii0 Asta se mai numeste ca esti poet/ Pe#even+iul alesese mu#a cu "isari, cum #icea
odata autorul Cuvintelor potrivite! .a indeam la soarta poetilor mari ai acestei natii' (minescu a murit
sarac si "olnav, 3oa a #acut prin temnitele ma+iare pentru un cre# national! %laa cerea ca student
la 4iena o masa saraca, si Flaimucea asta are patru case 5dintre care cea de la %irca po#ata pe cartile
postale, ca monument istoric6 si cinci masini la scara' una a O,)-ului 5contra a 789!222 lei pe an
numai "en#ina si celelalte6, un )ra"ant pentru taticu, cu care se carau alimentele, atentiile si c+iar
unele fetite la domiciliu 5ca "atrinului i se scula si lui6, o $acia pentru luarea oc+ilor, un .ercedes
pentru repre#entare si un ARO cu care se urca pe la stini, dupa oitele proprii, dupa "rin#a si cascaval!
Si, de0, cascaval era cam roscior0 La )iru .ures, o artista cu sot pe post de peste: pe la nu stiu ce
+an, fetitele de nici ;< ani: alta, acasa, mai mica decit propria odrasla feminina, o solista de la =otel
Flora, ca sa-l invete cum sare ne"unul peste cal: violuri prin porum"i, omul venea din mediul rural si ii
tre"uiau sen#atii tari, adica mustul pamintului, concursuri de virtuo#itate erotica: pasa si la eneratia
urmasului sau cite unele "ucatele mai fraede! Cioflinarul nu era lipsit de enero#itate! Aciuise la
curtea sa si o fata "olnava de $oamne fereste, pe care ar fi tre"uit s-o vindece un doctor, dupa ce-i
lasase in palma patronului o -umatate de milion pentru reclama! Acest vraci care vindeca in serie
cancerul cu pelicula fotorafica a mai apucat sa omoare 92 de insi tocmai in Arentina, unde se
refuiase, si a sfirsit eroic, ucis c+iar de "oala pe care #icea ca o invinsese! 4ampirul avea imainatie!
Se spune ca intr-un loc spintecase un porc si virise in el o fata cum o facuse maica-sa, adica piele in
piele! Cu un asemenea individ literar poti sa iesi in lume fara multe riscuri! ,u a invatat el la Io>a,
unde si-a facut studiile universitare, ca sa spunem asa/ La %ucuresti era repetent, il treceau numai de
spaima, fiind mare, urlind, dind cu pumnul in masa, terori#indu-si profesorii, iar cind nu mai merea
astfel lua cite un cur de ministru la cunilinctie! Si totul era OK! Sa fi intir#iat prin America ai fi au#it de
un alt $illiner sau Capone, si ei niste incepatori fata de acest sut cu inalta scoala a ciordelii!
La %rea#a, ,osferatu a construit un "un?er in care s-ar fi simtit "ine si =itler, in ultimele sale #ile! Pe
aici puteau fi va#ute turme de oi, vaci, "oi, porci 5numai +rana acestora a cintarit intr-o luna doua tone
si -umatate de porum", luat prin teroare de la un CAP6, sute de curcani care erau vinduti la alimentara,
cu conditia e@presa ca +iarele pasarilor sa-i fie restituite, pentru ca inventivul anrosist avea si o mica
industrie de curele de ceas ce aduceau cu pielea de sarpe! ,imic nu se pierde, totul se transforma!
Clanul "ine orani#at din -urul maestrului coti#a contra unor procente "ine sta"ilite! Copiii cistiau si ei
;7!222 lei "uni pe cap de om, nu ;9!222 cum a de#mintit in fata unui amic! )aticu numara la c+en#ina
si el ;9!222, iar la sfirsit de luna alti ;9!222! Amanta, adusa acasa la proclet de propriul parinte, pe
post de cintareata, in virsta de ;< ani, incasa A2!222! Soferul, 922 pe seara, numai pentru ca aran-a
reflectoarele care sa-l lumine#e mai "ine pe noul .esia! $ar inventivitatea acestui farseur depasise
orice imainatie' cumpara masini cu apro"are speciala si le revindea la pret du"lu! Unui actor i-a oferit
un astfel de ve+icul, paradit de-a, desi pretul era inmultit cu doi! Asta nu l-a impiedicat pe "oss sa-l
concedie#e din cenaclu! Cine i se putea opune/
Cind il apuca piosenia, merea la manastiri, de unde lua cu -apca icoane inscrise in patrimoniul
national, si ele pe "a#a unui salut sau a unui pret de nimic! Pe copii ii tinea in ,oaptea de Inviere la
cenaclu, dar acasa se vede trea"a ca se inc+ina mai des! Una din locuintele sale fusese cumparata de o
matusa, cu o pensie de 822 lei pe luna, si care reusea sa adune din micile ei economii doua milioane!
(ra un "ordei de casa, pe care un mucalit scrisese intr-o noapte cu smoala Bcasa porculuiC! Stia el ce
stia! Imo"ilul, "ineinteles, a fost oferit, dupa moartea "eneficiarei, cui credeti/, maestrului, printr-un
testament aflat in casa de "ani a domniei sale! Aceasta desi pe "ulevardul $acia statul ii oferise un
apartament, pe care samsarul il su"inc+iriase, ca si vila de la %rea#a! Cine l-a vi#itat marturisea ca
avea si "i"lioteca' un perete de carti pe care le cumparase, spre stupefactia unui anticar, la metru, care
anticar, intre"indu-l ce titluri ar fi vrut sa cumpere, a primit de la .arele $rai"ar aceasta replica demna
de %ernard S+a>' ,u ma interesea#a titlurile, este suficient ca rafturile au fost umplute cu volume cit
mai aratoase0
Anc+etatorii au confruntat cifrele spectacolelor anuntate in cronicile din revista personala cu numarul
"iletelor vindute si au asit o diferenta colosala! Se vindeau "ilete false sau eam"asul umfla cifrele
numai din fudulie/0 Poate vom afla adevarul! Se vor"este de cifre uriase! 4ila de la %rea#a nu l-ar fi
costat mai nimic pentru ca totul a fost facut cu munca voluntara, cu materiale de la %ara-ul Paltinului!
Cit despre c+erestea, se spune ca o padure de citeva +ectare ar fi fost pusa la pamint pentru mo"ila lui,
pardosirea odailor si alte daraveri! Pina una, alta, roparul a nenorocit multi artisti cinstiti, traindu-i
su" malul lui puturos si umplindu-i de #oaie*
Um"la ol prin +oteluri, de fata cu intreaa-i curte de muieri, arati si tucalari, ca ,apoleon si
C+urc+ill, ca $umne#eu insusi care poate fi va#ut in acest costum! .astodontul scria despre datoria
fata de patrie, dar cind a fost sa-si e@ercite serviciul militar s-a dat lovit de "oala lui Calac+e! Inca nu-i
prea tir#iu sa-l incorpore#e cineva: feriti popota ca martafoiul lasa trupa fara mincare si fue si cu
marmitele companieiD