Tumori osoase

maligne
Teorii oncogenetice
1. Teoria oncogenica a incluziunilor embrionare - Conheim si Durante
(1889)
2. Teoria genetica - Muller (1930), Mattran (1940),
Goidanich (1957)
3. Teoria biochimica
4. Teoria imunologica - Green (1954)
5. Teoria infectioasa si parazitara
6. Teoria virala - Borell (1903), Morton (1971)
7. Teoria oncogenelor - oncogene virale
- oncogene celulare
Osteosarcomul
Tumora maligna ce produce tesut osos
Cea mai frecventa (30%) din TOM
Localizare: oase lungi, metaepifizar
in jurul genunchiului (70% femur, 20% tibie), humerus 10%
Varsta: primele doua decade de viata
Sex: b/f = 4/1
Clinic: durere cu caracter osteocop, nocturna;
tumefactie; atitudini vicioase; fractura

Diagnostic
Paraclinic:
- radiografia - osteoliza
- osteocondensare
reactii periostale:
- straturi paralele (bulb de ceapa)
- spiculara ( foc de iarba)
-pintene periostal ( triunghi Codman)
- tomografie computerizata
- rezonanta magnetica nucleara
- scintigrafie
- arteriografie si flebografie
- biopsie

Clasificari
6. Enneking (1980) - clasificare topografica si prognostica

Surgical Staging System (S.S.S.)

G - gradul de agresivitate histologica

T - dezvoltarea regionala a tumorii
M - metastaze
Clasificari
G - G0 = tumora histologica benigna
- G1 = tumora cu grad scazut de malignitate
- G2 = tumora cu grad crescut de malignitate

T - T0 = tumora intracapsulara, intracompartimentala

- T1 = tumora extracapsulara, intracompartimentala
- T2 = tumora extracapsulara, extracompartimentala

M - M0 = fara metastaza decelabila

- M1 = cu metastaza
Clasificari
Tumori benigne
a) G0, T0, M0
b) G0, T0-T1, M0

Tumori maligne
Std. I A - G1, T1, M0
I B - G1, T2, M0

Std. II A - G2, T1, M0

II B - G2, T2, M0

Std. III A - G1-G2, T1, M1

III B - G1-G2, T2, M1

Osteosarcomul
Rx: zona osteolitica metafizara fara contururi nete;
corticala intrerupta; reactie periostala; spiculi
Trei forme:
- OS osteolitic
- OS osteocondensant
- Os mixt
Dupa localizare: - forma centrala
- forma periferica
Biologie: saraca; VSH crescut; fosfataze alcaline (Fal) crescute
Tumori osoase
Generalitati
Teorii oncogenetice
1. Teoria oncogenica a incluziunilor embrionare - Conheim si Durante
(1889)
2. Teoria genetica - Muller (1930), Mattran (1940),
Goidanich (1957)
3. Teoria biochimica
4. Teoria imunologica - Green (1954)
5. Teoria infectioasa si parazitara
6. Teoria virala - Borell (1903), Morton (1971)
7. Teoria oncogenelor - oncogene virale
- oncogene celulare
Factori favorizanti ai tumorilor osoase
EREDITATEA

CONSTELATIA ENDOCRINA

FACTORUL TRAUMATIC
Criterii de apreciere a tumorilor
VARSTA

SEXUL

LOCALIZAREA
Clasificarea tumorilor musculo-scheletale
1. Tumori benigne latente
2. Tumori benigne active
3. Tumori active agresive
4. Tumori cu grad scazut de malignitate
5. Tumori cu grad crescut de malignitate
Clasificari
1. Schinz (1956) - dupa evolutie
2. Goidanich (1957) - dupa tesutul de origine
3. Scaglietti (1958) - dupa criterii morfologice
4. Jaffe si Lichtenstein (1967) - criterii histogenetice si clinice
Clasificari
6. Enneking (1980) - clasificare topografica si prognostica

Surgical Staging System (S.S.S.)

G - gradul de agresivitate histologica

T - dezvoltarea regionala a tumorii
M - metastaze
Clasificari
G - G0 = tumora histologica benigna
 - G1 = tumora cu grad scazut de malignitate
- G2 = tumora cu grad crescut de malignitate

T - T0 = tumora intracapsulara, intracompartimentala

- T1 = tumora extracapsulara, intracompartimentala
- T2 = tumora extracapsulara, extracompartimentala

M - M0 = fara metastaza decelabila

- M1 = cu metastaza
Clasificari
Tumori benigne
a) G0, T0, M0
b) G0, T0-T1, M0

Tumori maligne
Std. I A - G1, T1, M0
I B - G1, T2, M0

Std. II A - G2, T1, M0

II B - G2, T2, M0

Std. III A - G1-G2, T1, M1

III B - G1-G2, T2, M1

Diagnostic
Clinic:
- durerea
- tumefactia
- atrofia musculara
- adenopatia
- leziuni vasculo-nervoase
- fractura pe os patologic
Diagnostic
Biologic:
- VSH, leucocitoza, hiperK
- Ca crescut
- P crescut
- fosfataza alcalina crescuta (Fal)
- fosfataza acida crescuta (Fac)
- LDH crescut
- proteine totale, albumine scazute
- fibrinogen si globuline crescute
Diagnostic
Paraclinic:
- radiografia - osteoliza
 - osteocondensare
reactii periostale:
- straturi paralele (bulb de ceapa)
- spiculara ( foc de iarba)
-pintene periostal ( triunghi Codman)
- tomografie computerizata
- rezonanta magnetica nucleara
- scintigrafie
- arteriografie si flebografie
- biopsie

Tratament
Chirurgical - intralezional
- excizie marginala
- excizie intracompartimentala
- excizie extracompartimentala
- radical

Chimioterapie

Radioterapie
OSTEOMUL
T. benigna rara
Localizare: sinusurile craniene, col. vert., omoplat
Varsta: 18 - 25 de ani
Sex: masculin
Clinic: semne de compresiune, potential de crestere, fara malignizare
Rx.: tumora lobulata, baza sesila, densitate osoasa normala
Tratament: chirurgical

OSTEOMUL OSTEOID SI OSTEOBLASTOMUL

T. benigna - 10% din T. benigne
Localizare: O.O. - oase lungi, col. vert.
O.B. - col. vert., oase lungi
Varsta: pana la 30 de ani
Sex: b/f = 4/1
Clinic: dureri periodice, calmate de salicilati
dureri permanente nocturne
atitudini scoliotice, sciatalgii
Rx.: NIDUS = osteoliza centrala (rotund-ovalara), bine delimitata, zona
de osteoscleroza periferica, localizare corticala

OSTEOMUL OSTEOID SI OSTEOBLASTOMUL

A. P.: nidus contine tesut osteoid cu osteoblasti bine diferentiati
aspect rosu brun sau galben brun
zone de travee osoase calcificate (scleroza)
Diag. diferential: osteomielita cronica, abces Brodie, hemaniom cortical
Tratament: chirurgical = rezectie +/- osteoplastie

CHISTUL OSOS ESENTIAL

Tumora benigna cu continut lichidian
Considerat ca distrofie osoasa
A treia leziune ososa benigna ca frecventa
Localizare: zona metafizara proximala
- humerus
- mai rar tibie, femur, calcaneu
Varsta: 5 - 15 ani
Sex: mai frcvent la baieti
Clinic: de obicei asimptomatic, descoperit intamplator sau prin
fractura pe os patologic
CHISTUL OSOS ESENTIAL
Rx.: - osteoliza rotunda sau ovalara, nu depaseste cartilajul de crestere
si este in contact cu acesta atat timp cat este activ
- spre diafiza usoara condensare (ouoar)
Biologia lichidului chistic:
- F.al. crescuta de 10 ori fata de nivelul seric
- LDH crescut de 2-3 ori fata de nivelul seric
A. P.: continut sanghinolent sau gelatinos
membrana conjunctiva
Diag. diferential: chist anevrismal, displazie fibroasa fibrom
condromixoid

CHISTUL OSOS ESENTIAL

Tratament:
- vindecare spontana dupa fractura
- injectari
- crticosteroizi (Scaglietti)
- maduva osoasa cu celule stem
- curetarea perfecte a intergii membrane + plombaj
- osteosinteza
- surub canelat de drenaj in portiunea decliva

CONDROMUL
T. benigna din tesut cartilaginos cu potential de malignizare
Localizare: zona metafizara sau metafizo-diafizara a oaselor lungi
85% condroame centrale
15% condroame periferice
Varsta: 10 - 50 de ani
Sex: b/f = 1/1
Clinic: dureri si tumefactie locala, dezaxari de membre, fractura pe os
patologic

CONDROMUL
Rx.: osteoliza rotunda sau ovalara, limite nete, structura omogena
sau trabeculatie fina
rare calcificari, corticala ingrosata sau suflata.
DOUA FORME: Encondrom si Eccondrom
A. P.: lobuli cartilaginosi, alb-albastrui, consistenta elastica, microscopic
- substanta condroida
Diag. diferential: chist osos esential, chist anevrismal, fibrom condromixoid
Tratament: chirurgical
- rezectie ptr. formele periferice
- curetaj plombaj ptr. Formele centrale

OSTEOCONDROMUL
T. benigna osteocartilaginoasa; 45% din T.B.
Exista forme multiple (osteocondromatoza)
Poate avea caracter familial (Boala Ombredane)
Localizare: zona metafizara a oaselor lungi, in apropierea cartilajelor de conjugare
Varsta: 0 - 20 de ani
Sex: b/f = 1/1
Clinic: descoperit intamplator
deformare regionala +/- semne de compresiune

OSTECONDROMUL
Rx.: tumora bine delimitata, contur neregulat, densitate osoasa
normala, pediculat la nivel femur si tibie, sesil pe humerus
A. P.: aspect coraliform, consistenta dura, alb sidefiu, contine condrocite cuprinse
intr-o substanta condroida, osificari si calcificari < 1cm.
Diag. diferential: condrosarcomul, eccondrom
Tratament: chirurgical - rezectie cu baza de implantare si de
preferat la sfarsitul perioadei de crestere

DISPLAZIA FIBROASA
T. benigna a tesutului fibros
Afectiune congenitala dar fara caracter familial
Doua forme:
- monostica
 - poliostica + hiperpigmentare cutanat + pubertate precoce = sd.
Albright
Localizare: femur proximal, tibie
metafizar sau diafizar cu extindere spre epifize dupa disparitia
cartilajului de crestere
Varsta: 5 - 20 de ani
Sex: mai frecvent la fete
Clinic: Durere + incurbari de oase, fractura pe os patologic, pete caf au lait.
DISPLAZIA FIBROASA
Rx.: Osteoliza unica sau policiclica, contur net, corticala suflata, septuri si
insule de tesut osos, fara reactie periostala.
A. P.: Tesut ferm , albicios, cu zone hemoragice si de necroza
Diag. diferential: condrom, fibrom condromixoid,
chist anevrismal, tumora cu celule gigante
Tratament: chirurgical - curetaj, plombaj sau osteosinteza +
plombaj

TUMORA CU CELULE GIGANTE

Osteoclastom sau tumora cu mieloplaxe
Tumora de granita benign/malign
Trei variante anatomo-clinice:
- inactiva ( benigna )
- activa ( forma intermediara )
- agresiva ( forma maligna)
5 - 10 % din tumorile osoase
Localizare: Epifizar sau metafizo-epifizar
Genunchiul - sediul predilect. Radius, peroneu.
Varsta: 20 - 40 de ani
Sex: mai frecvent la femei
Clinic: Durere , tumefactie, rar fractura pe os patologic .
TUMORA CU CELULE GIGANTE
Rx.: Osteoliza septata ( bule de sapun ), deformeaza sau rupe corticala,
delimitat net spre diafiza, extindere in partile moi, fara reactie periostala.
A. P.: Tesut moale, brun-roscat, insule de tesut osos , hemoragii
intratumorale.
Celule gigante multinucleate, vase de neoformatie, celule
stromale.
Diag. diferential: chist anevrismal, sarcom,
condroblastom
Tratament: chirurgical - in functie de tipul
histopatologic:
- curetaj - plombaj, rezectie-reconstructie
Osteosarcomul
A.P.: macroscopic - aspect carnos, cenusiu, encefaloid +/- calcificari
microscopic - celule sarcomatoase cu tesut osteoid, treavee osoase anarhice
Trei forme majore: - OS osteoblastic
- OS condroblastic
- OS fibroblastic
Diag. diferential: OS parosteal, OS cu cel. gigante, fibrosarcom, osteomielita

Osteosarcomul
Tratament:
Chimioterapie - preop.
- protocol T10 Von Rosen
- indice de citonecroza
- postop. (in functie de indicele de
citonecroza)

Chirurgical - conservator
- rezectie largita +/- reconstructie
- radical - amputatie/dezarticulatie

Radioterapie - putin eficace