1.

Metabolism bacterian = totalitatea proceselor biochimice intracelulare prin caresubstratul

nutritiv e transf. in energie si constituenti celulari. E de 2 tipuri: energetic si de sinteza.
Metab de sinteza= prin care se asigura sinteza componentelor bacteriene si se realizeaza prin reactii
anabolice si catabolice. Sau = suma proceselor metabolice ce concura la procurarea de materiale
convertibile in energie si componente celulare, necesare cresterii si multiplicarii bacteriene. In fct.
De modul de procurare, bacteriile pot fi: autotrofe, heterotrofe, paratrofe.

2. Populatia care rezulta prin diviziunea unei bacterii creste in progresie geometrica cu ratia 2.
Timpul necesar pt dublarea populatiei = timp de dedublare sau de generatie. Dinamica reala e
caracterizata printr-o curba cu 4 faze: faza de lag primele 4 ore (faza de acomodare a germenilor la
noile conditii), faza de multiplicare exponentiala sau logaritmica 2-3 ore (crestere rapida a nr. de
bacterii), faza stationara 2-3 zile ( nr de bcterii ramane constant) si faza de declin 2-3 luni
(moartea maoritatii bacteriilor, apar sporii).

3. Tehnici de sterilizare:
Prin caldura uscata: incalzirea la rosu, flambarea, incinerarea
Prin aer cald: etuva (poupinelul)
Prin caldura umeda: la peste 100*C : autoclavul,
Pasteurizarea = sterilizare partiala (doar a formelor vegetative)
Tindalizarea la temp sub 100*C
Filtrarea = trecerea unui fluid printr-un corp poros
Prin radiatii UV (lampi germicide)
Radiatii gamma si X
Microunde
Ultrasunete

4. Autoclave peste 100*C: vaporii de apa saturati realizeaza:

115*C corespunde la 0,5 121*C coresp. la 1 atm, 134*C coresp. la 2 atm
atm

5. Pasteurizare sub 100*C = sterilizare partiala, se distrug numai formele vegetative:

65*C 30 min., 80-90*C 1-2 min., 91-95*C cateva secunde
Scaderea temp se face brusc. (E folosit la sterilizarea laptelui. )

31. HIV SIDA. HIV = virusul imunodeficientei umane (fam Retroviridae, subfam.
Lentivirinae). Sunt virusuri ARN. HIV I + II = agenti etiologici ai SIDA. Virusul are diametru de
100nm., monocatenar, genom ARN, cu 3 categ de gene: majore,reglatoare, accesorii. Capsida forma
cilindrica sau trunchi de con. Reverstranscriptaza e cea mai imp. enzima (capab. sa transf. ARN in
AND proviral). Hiv patrunde in celulele cu receptori CD4 la suprafata, decapsidarea - in citoplasma.
Patrunderea virusului in organism: mucoasa uro-genitala, rectala sau orala prin contact sexual,
perinatal (mama-fat), parenteral (injectii, tatuaje, transfuzii). HIV e sensibil la caldura umeda = se
inactiveaza la121*C in 15 min, e distrus dupa 10 h la 60*C sau fierbere 20 min sau caldura uscata
180*C 2 h. E rezistent la radiatii UV. pH optim de dezvoltare = 7,1; e distrus de pH extreme: sub 5
sau peste 10. Subst chimice care-l distrug: derivate din clor, iod 10%, alcool etilic 70%, peroxid
de hidrogen 6% - 30 min.
Patogenie: infect. macrofagele si limfocitele T activate, diseminarea pe cale sanguina, la cateva zile
replicarea in sist. limfatic e masiva. Rasp. imun apare la cateva sapt: cresc limfocitele T CD8, apar
anticorpi seroneutralizanti. Trecerea de la forma asimptom. la forma manifesta clinic in 2- 10 ani.
Clasificare infectie HIV in fct de criterii: clinice (stadiu A,B,C), imunologice (sub 14% din totalul
de limfocite = SIDA).
32. Bact. Gram (-) peretele celular e mai subtire de 100 A, pana la 20% peptidoglican si fara
acid teichoic. Membrana ext mai groasa decat stratul de peptidoglican, e compusa din lipoproteine si
glicoproteine si contine antigenul O caracteristic. Indepartarea peretelui = liza bacteriana. Rolul:
asigura forma, rezistenta, in diviziunea bacteriei, e sediul antigenelor, a unor receptori pt atasarea
altor celule, a unor prot. plasmatice sau a unor factori de patogenitate sau rol in fixarea unor
virusuri.

33. Clasif bact. dupa mod de procurare subst nutritive:

Autotrofe isi sintetizeaza metabolitii esentiali din surse anorganice folosin azotul si
carbonul (bact. saprofite),
Heterotrofe traiesc pe seama gazdelor vii, de la care iau subst. necesare si isi sintetiz
singure metabolitii (bact. patogene, comensale),
Paratrofe nu-si sintetiz singure metabolitii; se dezv. doar intracel (Rickettsia prowazeki)

34. Bacteriofagul = virus adaptat parazitarii celulelor bacteriene, cu struct morfologica

complexa, format din: cap si coada. Capul ; lung de 100 nm, diam de 60 nm, genomul e ADN viral
cu 5-hidroximetilcitozina in loc de citozina, forma icosaedrica. AND e inconj de capsida
=invelis proteic form. din capsomere. Coada form doar din proteine, contine: cilindru axial, teaca
cozii, gulerul cozii, placa bazala cu crosete (atasate de colturile ei) de care se prind filamentele cozii.

35. Factorii umoral de actiune sistemica a apararii aniinflamatorii specifice:

Properdina din sange
Enzime lizozomale (ex: fosfataze acide)
Proteine de aza acuta(ex: prot C reactiva)
Sistem interferon (= o familie de glicoprot.)
Sistem complement (sintetizate de macrofage, ficat, splina, epiteliu intestinal)

37. Teste patogenitate pt. stafilo. Patogeni:

Teste in vitro: test de pigmentogeneza, t. hemolizei, t. coagulaze (pe lama coagulaza
legata si in tuburi coagulaza libera), t. fibrinolizinei, t. evidentierii catalazei cu peroxid de
hidrogen 30%, t. fosfatazei, 97% elaboreaza coagulaza,
Teste in vivo: administrarea toxinei stafilococice i.d. la iepure evidentiaza actiunea
dermonecrotica, test Dolman admin. la pisoi tanar (in 15 20 min. -agitatie, varsaturi, diaree,
somnolenta, la 24-48 h revenire la normal)

38. Crestere gen Proteus pe medii cu si fara inhibitie: cresc usor pe medii simple, optim la 34-
37*C, 18-24h. Sunt aerobi, facultativ anaerobi. Tulbura uniform bulionul, formand val de suprafata,
invadeaza rapid toate mediile solide simple gelozate 2%, aluri de cultura migreaza concentric pana la
marginea mediului de cultura sau pana la intalnirea cu valul migrator al altei tulpini, in acest caz
valul se opreste la 1-2 mm. distanta, intre ele trasandu-se o linie de demarcatie (fenomenul Dienes)
ce e folosit ca marker epidemiologic. Pe geloza inclinata fenomen de catarare. Pe medii
selective colonii S, lactozo negative cu centru negru, fara fenomenul de migrare.

39. Clasif Mycobacterii in fct de pigmentatia coloniilor:

Grupa I Micobacterii fotocromogene culturile se dezv. la 37*C in intuneric si nu sunt
pigmentate. Daca-s expuse 30-60 min la lumina zilei sau la o sursa de 30W la o distanta de
50 cm si apoi in intuneric 12-24 h, se pigmenteaza in galben sau portocaliu. Ex: M.
tuberculosis
Grupa II M. scotocromogene se dezv. la 37*C atat la intuneric cat si la lumina, culturi
pigmentate in galben portocaliu. Ex: M. scrofulaceum.
Grupa III M. necromogene. Ex: M. avium
 Grupa IV M. cu crestere rapida colonii care apar sub forma S sau R dupa cateva zile
la 37*C; cromogenitate variabila, sunt conditionat patogene la om sau animale.

40. Exemple bacili anaerobi nesporulati:

Bacilii Gram negativi strict anaerobi sunt cuprinsi n familia Bacteroidaceae. Ei fac parte din flora
comensala a mucoasei respiratorii, a tractului digestiv si a tractului genital. Din cele 20 de genuri,
importante n patologia umana sunt genurile Bacteroides, Prevotella, Prophyromonas si
Fusobacterium. Speciile acestor genuri sunt implicate n etologia bolii periodontale.
Bacilii Gram pozitivi anaerobi nesporulati sunt bacili ramificati sau neramificati, izolati, in lanturi
sau palisade ori incrucisati: Propionibacterium: bacili corineformi, rar ramificati si Eubacterium,
Bifidobacterium, Actinomyces: bacili Gram pozitivi ramificati.
Actinomicetele sunt bacili gram pozitivi anaerobi, nesporulati care cresc sub forma de filamente.
Specia cel mai frecvent ntlnita n patologia umana este Actinomyces israelii.
La nivelul colonului: clostridiile, Bacteroidaceae, Peptococcaceae, Bifidium bacterium (la sugari).

Pe scurt: Actinomyces, Bifidobacterium, Eubacterium, Mobiluncus, Propionibacterium Gram

pozitivi si Bacteroides, Prevotella, Porphyromonas si Fusobacterium Gram negativi.

41. Clostridium tetani injectat la soarece, cobai sau iepure, produce paralizie spastica, incepand
cu membrul si pe partea pe care s-a injectat: membrul e fixat in extensie fortata, corpul se curbeaza
de aceeasi parte, ulterior survine generalizarea contracturilor, acesta fiind tetanosul ascendent.

42. Celula eucariota /vs/ celula procariota vezi curs 1, pag. 1, tabelul.

43. Clasificare bacterii in fc.t de cili :

Imobile/ atriche: absenta cili, de obicei au capsula (ex: pneumococii, Cl. perfringens),
Mobile, care pot fi: - monotriche = un singur cil (ex: Virio),
- amfitriche: cate un cil la fiecare pol al celulei,
- lophotriche: cate un amoc de cili la unul sau ambele capete ale celulei
(ex: Helicobacter pylori),
- peritriche: cili pe toata suprafata celulei (ex: Proteus)

44. Caracteristici metabolism bacterian:

E unicelular (se desf. intr-o singura celula),
Necompartimentat (specific procariotelor lipsa organite citoplasmatice),
Teleonomic in timpulevolutiei au fost selectate acele cai metabolice si acele mecanisme de
reglare care sa-I asigure maxima eficienta,
Mare flexibilitate metabolica capacitate de adaptare la diverse conditii de mediu,
Mare intensitate multiplicare rapida, cu timp de generatie de 20 (celulele de mamifere au
timp de generatie de cel putin 24h).

45. Materialul genetic extracromozomial plasmidele si acizii ribonucleici ARN sub forma
de: ARNr continut in ribozomi, ARNt de transport si ARNm mesager.

46. Factori umorali cu actiune locala: Lizozimul = factor antipenerant; se gaseste in saliva,
lacrimi, tesuturi. Provoaca liza peretelui celular al bact. si Ig A secretor - blocheaza unele particule
virale inrudite antigenic (in mucoase).