Sunteți pe pagina 1din 15

Fl Mil'.

'ti ,

Dn. r. eALRt'r

ANTTNMISUL
i,-..,.
*.\;
'l' -'
'{':, ,

C. 20.610 Tip- Profesiorr:r16, Dim. C. Ionescir, str;":Giifrpineanu, 9.


- -..ry

EXTRAS DrN (REvrsra caTolrci!, ruc. 1915.

Ll

li,,

I BUCUaE9rr
ttrociaatl PhotEsloxALl
otrlTFtt c, toil3cu
ata. clra{rAxu. a lucu.tttt
tgtS

*"
[" r,, lt , .r&,
r-.;rl*Tffi,n

Y\
#r' ' ;' lI f{ 10e7il
F r-.

.5;1fl;;;.
ll:
/*"o"g1g1161px.1"1"\
"llir:''
\knse" ^-_#

Eri in'luminata zi a Pagtilor. Doi ucenici ai Domnului


Iac o pli.mbare, cum iace omul in zi de slrbitoare, gi
se intdlnesc pe drum cu Isus cel inviat. CAnd ,l-au cu'
noscut, inimile lor s'au umplut de bucurie, gi ca siSi
arate dragostea, ce'p $rineau in sullet fafl de Domnul,
E 1os7{ ou toate cI ei nu se tern, ci mai poate sI I-se intAmple
nici cea .mai mici nenorocire, ii zic: ,4nAi cu noi, cici
F86 citre seari este gi s'a plecat ziua" t). Nu de Domnul
erl ingri.lirea aceasta, ci de ei ingigi: ei, cari au cunoscut
bine puterea lui Dumnezeul-Fiul, au dorit ca El si nu se
mai depirteze.de oi-niciodal5+ci s*j ocroteascX in toate
plrfile. i"":'"v"
FlllAlA .L i
Acelag Isus tlristos ir riinis cu noi in sfdnta cu,mi-
IIILIG)TE,C/\
necituri, Dumne2eu adevhiat 9i om deplin. Aceeag pu=
NtJtM-rc-V{
tere e 'aici, ca gi:-in -atdtea-l6curi, unde lScei Domnul
,,semnele'{, cari puneau in uimire pe toati lumea. Pen:
tru cregtini a fost o mare bucurie dela inceput, c[ pot
,. \l 'l L-l'.
sI aibi Domnul Isus mijlocul lor, 9i ca sI nu fie
pe in
.lt .r \
'! lipsili de ajutoru'l lui Isus, igi duceau, in vremi de pri'
-l-\ goniri, sfinta cumineclturi acasI, pentru ca sd fie
Domnul cu ei, mai cu seami in acdle timpuri.
Pentru ca pI poti avedr pe Domnul Isus mai aproape,
trebue sd lie la indemdni biserica, locaSul sfi4t, unde sd
\ poati. fi conSacrati piinea 9i vinul. Au fost imprejuriri
t.?
"' , ll Lvca 24, 29.

' .-.i
,t i.'

DA. ]OAN BILAN ANTIMISOI

grele pentru biserica adevirati a lui tlristos, mai ales de alesfinlilor mucenici, puse acolo de episcopul, care il
in vremi de persecufie, cAnd o multime de biserici au Si sfintege gi-l trimitela acele biserici, oari nu au avut
fost spurcate de eretici. CAnd apoi acelea au fost smulse norocul sX li-se'sfinfeascl sfdnta masi; locul lui e in
din mdna elor ce s'au rupt de credinJa lui Isus, epis-
-
totdeauna pe altar, si:l gisim sub evanghelie.
copii nu au putut merge in fiecare parohie, si {e sfin- Numele lui e grecesc : &vcprlvorov qi inseamni : ,,in
feascl, dupi rdnduiata cea lung6, ce s'a intr-odus in loc de mase" (sfi,nfitd), destinalia lui iiirid si in,lo-
bisericl, gi atunci, ca sd se poati bucur?r dreptcredin- cuiasc[ masa sfinfiti, ca se se poatd aduce jertf[ pe ea.
ciogii cdt mai in grabi de darurile ce se revarsi asupra Matthaeus B-lastares zice despre el: ,,Numele ,lui se
lor din o bisericl, a sfin{it episcopul in loc de altar, cu trage dela latinescu'l .mensa: gi se aqeazl pe acele mese,
aceeag slujbd, ca gi la sfinJirea bisericii, un locti,ltor de pe cari consecrarea nu le-a sfinJit" l). Pentru ca si pofi
masl sfdnt5, pe crare I-a trimis protopopilor, ca sd-l sluji pe un prestol,'trebue sE fie sfintit; ii lipsegte sfinfli-
a$eze pe masa siante, si binecuvinteze intreg locagul, rea, o. sdvArgegte aceasta antimisu.l 2).
stropindu'l cu api sfintiti, 9i biserica erd gata, sfintitn Numele lui original e : &vttprlvotov dar il mai gdsim gi
in. toatl regula, iar credinciogii aveau ,o adevlrati zi de altfel scris, in special in forma nazalizat\,: dvtrploorov
slrbitoare in ziua,,innoirii", cdnd Ii se sfinlei locagul gi &wrp.lorov ,ori trecut[ prin iotacism d.vtrptoorov gi
3).
de rugdciune. d.wrpiorov. Form,a exactl r[m6ne &wqr.lvotov
Ceeace fine locul altaru'lui consecrat de episcop in Se mai numeSte 9i $pdvoq 9i za.$t6prootq: tron,.pe care
biserica orientall e antimisul, a cirui istorie poate si se odihnegte in sfdnta liturghie, ca Si in mormAnt, Dom-
intereseze pe toati lumea ce se ocupi de lucrurile bise- nul tlristos, 9i sfin{ire, ce se d[ altarului lipsit de
ricegti. Pe noi ne privegte de aproape chestiunea litur-
-
aceasta'). Numele romAnesc e irdtdvnic gi lertvenic,
gicl 9i juridici: ce este antimisul,5i cum trebue intre- dupi slavoni, apoi oltar gi antimis.
buinfat.,Partea artistici nu are ,mdltd importanfi, cici
1) Nomen eius (lat. promensalia) a Romanorum mensa ducitur:
desemnele gi figurile sunt aproape totldeauna aceleagi, qi proprie autem in eas nensas ponuntur, quas consecratio nondum
insemn{tate practici nu pot aveir. sanctificavit. Stnlagma dlphabeticum,lit. A in Fatr. tGr. Tom. CXLIV'
Aritimisul e o bucati de pdnz6, in ior.mI de parale- cot. io6o.
2) Op. cit. litt. E. Patr- Cr. Tom. C)iLlV, col. 1.287.
logramidreptunghiu, care are o liJime de vre-o 40 cm- 3)Dictionnaire d'urch1ologie chrhlienne et de liturgie,.prrblie par
gi o lungime de vre-o 60 cm. Impodobit cu picturi, cari Fernanil Cobrol. Tom.,I, a partie, Faris 1907, col. %fi. Articolul e
smnat de assumptionisiul ,francez S. Pdtriiles, care trecind la Con-
reprezinti asezarea in groapi a Domnului Hristos, a- stantinopol, ca preot unii, a ost un serios cercetltor al lucrtrrilor din
vdnd rla cele patru colfuri chipuri'lei evanghetigtilor 9i in biserica orientall, 9i ne-a lisat frumoase studii.
mijloc, la partea cea riai din sus, un sdculef cu moagte 4) Dictionnaire d'orchdologie el de liturgie, col. 2?22.
DR. IOAN BILAN ANTIilISUL

Rostul antimisslor e s[ sfin]easc[ a'ltarul, care nu e crate, 'nu mai are nici un rost antimisul consecrat pe un
sfinfit de episcop, pentru ca sd se ,poa,ti slvirgi pe el altar sfinf,it, 9i intrebuinfarea lui pe un astiel de altar,
sfintele taine, 9i in special sfAnta liturghie. SfAntul Ni- care ,n'u gi-a pierdut sfin(irea, e pur gi simplu ceva ridi-
chifor, patriarhul Constantinopolului spune, ci antimi- col '). Acelag lucru nil spune gi alt patriarh al inr,piri-
sele inseamni rnesdle acelea, pe cari nu le-a sfintit incl tegtii cetiJi, Manuil flaritopul: ,,Unde se gtie, ci mesele
consecrajrea
t). Dupl cum inseamn[ pe creqtin botezul sunt consecrate, nu trebue anti'mise" '). Tot acesta.spu-
ddndu-i sfinfire, tot agi gi altarul neconsecrat, pe care ne, ci daci existi vre-o indoiali oarecare, bazatd, c6,
se ageazi antimisril, primegte dela acesta sfinfire, in aqi altarul poate nu e consecrat, atunci'se poate pune pe el
misuri, incdt tot agi e de sfinJit altarul consecrat de antimis sfintit 3).
un episcop, ca gi unul, care nu a avut acest noroc, dar De aici se vede, ce e un abuz sd. pui antimise sfingite
pe care st5 un antimis consecrat de episcop: ,,unum- de episcopi, pe toate altarele, firi nici o rdeosebire. Abu-
quodque eorum sa.cra mensa est, ac Dei gloria repleta zul acesta il combat gi cdrfile noastre de ritual, dar noi
sunt"')- Tot agi vorbegte Si Pidalionul, colectia drep- nu ne batem capul cu astfel de lucruri,.pi, chiar cfurd
tului bisericesb oriental : ,,Iari antimisele fiindci au antimisul nu mai are nici un rost, il punem pe sfdnta
slinlitoarea putere, carea o,diruiagte lor sfinfirea vre- mase. Prescrisele ti,picului sunt lirnpezi. Si citim de ex.
unei biserici: ori gi cu sXvdrgirea sfintirii ruglciunilor, ,,Rd'nduiala gi slujba care se Jace la sfinfirea biserici'i",
inci lor cea de geapte zile pe sfinta MasI in gi acolo vom vedea, ci pe altarele, sfinfite dupi aceea
Si starea
sfinfita biserici, 9i slvirgirea in acele geapte zile asupra rAnduiali, ,de episcop, nu mai trebue antimis. La sfir-
lor a Dumnezeegtei liturghii', plinind locul sfinfirei siintei gitul sfinfirii bisericii se poate ceti urmitoarea rubricd:
Mese" 3). ,,Cuvine-se a se gti, ci pdni in sfirgitul a7 zile in toatd
Fiind roctul antimisului si tini locul mesei conse- zilele se face liturghie in biserica aceea (acum sfintiti),
punAndu-se antimisele sub fala sfintei mese, de uflde
dupl 7 zi'le se iau, qi apoi fird de a'ntimise se face li-
l) Pa!r, 0r. Tom. C, col. 862.
2) Simeon, arhiepiscopul Salonicului, Diatocus in Christo adversus
omnes haereses, cap. CXXV{I {n Fatr. Or. Tom. Cl,V, col. 334. Acelas l) Scrisoared ce a trimis-o patriarhul Constantinopolulni Mateia,
lucru ni-l Spune si Balsamon la canonul 7 al celui de al Vil ecurnenic in intelegere cu sinodul patriarhal, ta 1400 'Ianuarie, mitropolitului din
si;od, cand zice: ,,antimisele sfintite de episcopi in acelas tirntr cf,nd Heraclea, publicati de Fr- Miklosich si Jos- Miiler in Acto et diplonata
ei sfinlc# o bisericS, 9i fmptrrfite pe la paraolisA tin pentru acestea Eraeca, vol. II, Viena 1862, p. 34 si urrn.
2) "Ev94 Elol 'ivd'prFrl zeSrepopEur api,freEs oi) XPeIG ivflpt/volov Ex6!
locul slinlirii si al dedicatiunii"- Theodori Balsamon, Canones sanctae
it univeisatis Ecctesiae, Fatr. .Or. Tom. CXXXVTII, col. 9ll. Ducange, Glossarium meiliae et infimae latinitutis la vorba Antimen-
3) Ptrlalion... {ndreptat si indeplinit de Frotosing$etal Neotit Scrt- sium. . -i
.?) Op. 9i loc cit
Don drleamtut 1844, foaia 222 dh fale.
DII. IOAN BiI,AN I.IiTIMISUL II

turghi,a, pe dansul, ,cX deplin e sfinfit altarul"'). DupI cum nu se ingrddegte nici sf6ntul mir, nici celelalte
ce e sfinlit aitarul, nu.mai e nevoie de antimise, cari {in siinte" '). Ali darl cu un antimis siinfit de episcop pofi
numai locul altarflui sfinf'it. C6nd cel ce gi-a lisat un sI sivirgegti sfdnta liturghie 9i in afarf, 'de eparhia
locfiitor, e de fafi, 5i ,lucreazd el, nu mai e 'nevoie de aceea
:), peste ,care are jurisdic{iune a,rhiereul sfinlitor,
loctriitor '). avAnd antimisele sfin|,itoare putere in ele. De aceea e
. IQImdne de'ci bine iixat rolul antimisului: el sfinte5te ceva neinteles obiceiul din, Tara Romdneasc[, dupd
masa, care nu a fost sfinfitd'de episcop. Dela el atArnd care fiecare episcop nou igi face antimis cu numele lui,
siinfirea mesei, 9i ridicarea antimisului de pe un prestol, 5i il trimite pe la toate bisericile din 'dioceza lui, scofAnd
care nu a lost consecrat de un arhiereu, e egali cu opri- din valoare pe cele vechi, din cari preotutl scoate moat-
rea slujbei in acea biserici. tele 9i le a1eazi. in cele noi. Dupe ce antimisul are aceeag
Ihsemnarea canonu,lui T dela al VII sinod ecumenic consecrare ca gi altarul sfinlit de arhiereu, in conse-
vorbegte de un lucru nou, r5f1n11ri 'mici, cari sunt numite cinJi. ar trebui ca si fie sfintit gi altarul tuturor biseri-
Iucruri noi de Simeon, arhierpiscopul Salonicului, ci cilor din nou, si nu se mai recunoasce de valabili nici
adecl 9i protoiereii pot sd sivdrgeasci sfinfiri de aces- sfinJirea acestora, gi continudnd iirul logicei ar ajunge
tea mai mici, cu voia arhiereu,lui. Aga e gi s{infirea de la absurdit5Ji: sI iie sfinfdi din nou gi preoJii hirotonifi
biserici cu antimis sfinlit de episcop "). CAnd nu poate sub arhiereul de rnai inainte. E destul si faci o sperturi
merge episcopul sd. sfinfea.sci o bisericd, atunci el dI cdt de mic[,pentru ca si se facd o gauri destul de mare.
delegafie protgpopului, dindu-i 5i amtimisu{, consecrat La Romdnii uniti din Transilvania se pestreaze antimi-
de el la o sfinfire de biserici, ca si facl protopopul sele tuturor arhiereilor, pdni cdnd ele nu gi-au pierdut
binecuvdntarea sfAntului locag, 9i se ageze antimisul pe slinfitoarea lor putere, 9i astlel mai gisim 9i azi prin
sfdnta masi. DupI invifitura Pidalionului: ,,antimisele bisericile din Ardeal antimise dela mitropolitul $ulutiu
fiindci au sfinJitoarea putere... pentru aceasta Si firl {t 1867),9i chiar dela Bob (t 1830).
oprire se dau, unde ar cere trebuinfa de ele, gi nu se in- DacI episcopii'din |ara Romineasci fin sd fie pe
gr5desc' numai in enoria aceea, unde s'au sfinlit, pre- altare un semn al puterii lor de jurisdicJiune, pot si tri-
ll Athlcntlcon, Elal 1913, p. 52.
mifl cu prilejul suirii lor pe scaun antimise neconsecrate,
2) Nu tot atl de llmpcdc gltrsuleste cartea SfAntului Sinod dela ci numai binecuvdntate, agir numitele eirltbv-a lucru
Bucurestl, cu toale c[ ugor putem lnlelegc ce vrel str zictr:
,,iar cate
antlmlse sunt Inllnsc pe mastr, dugtr 7 zile sc ,ldic[ de acolo". Sla/Da
sllnllrel blserlcel, Bucuretfl 1891, p. 81. Dactr lal toate antimtsele de
pe mastr, nu mal rimllne nici unul.
Il Loc citat.
B) Pldotton, t. e22 dtn lal\. zl E""ri",-ti vechimc, ca si parohie, e egal cu diocezi
ANII}TISUL r3
t2 DR. IOAN BII,AN

ce ar trage dupl sine gi pierderea siinfitoarei puteri. De


prescris de slintele tradifiuni bisericeqti, dar dat cu totul
aceea nu e voe sI se spele nici antimisele conseerate'
uitdrii. Se pot spilA insl antimisele neconsecrate eD.ltova'
Goar vorbind despre aceasta spune: etrltbv este Cum mai tdrziu se numesc firX bigare de seaml 9i eili-
flrd sd mai iie
perrra, pe care se pune discul 9i potirul,
toanele antimise, Pidalionul are o insemnare, in'care se
altceva intre ele, ceeace e la'latini corporale- Se numegte zice: ,,Nu se'cuvine fiegte cum a se spild antimisele 9i
agli dela Bved'r1$i1vat, a invili. Forma acestui Brlrpbv e ?- acoperemAnturile sfintelor potire"'). E vorba aici de
ceea$ cu a antimisului, 9i numai prin aceea se deosebesc, acopereminturile sfintelor potire, 5i de ceva inrudit cu
ci antimisul are gi moaSte cusute intr'un loc, pe cdnd a- ele, care are tot atdta sfinfenie ca 5i ele. Pentruc[ de
cesta nu are
t). Un lucru a rlmas neinsemnat la Goar,
aceste se atinge trupul 5i sdngele Domnului, nu le poate
ce se poate trece ugor cu vederea: ettrltbv nu are tdci spdlA origicine 5i origicum, ci trebue spilate intr'un toc
consecrarea, ce o are antimisul, cdci nu are moagte, 9i Sep?rat'), 9i cum pot sd lie pirticele din sfintele taine'
nu poate si facd slujba'de inlocuitor de altar- cea dintAiu spilare trebue sd se facl agi cum o fac 9i
Liturghia greceasci, care gtie sI lacl deosebire intre latinii, de un preot' care se arunce apa lAngl biserici,
'aceste doui, vorbegte despre ei)'1tbv atunci, cAnd in
intr'un loc curat gi anume ales spre acest scop' Aql
cdriile noastre e vorba despre antimis. La ectenia cate- putem sI avem pinza 'de sub disc 9i potir totdeauna cu-
humenilor e rdnduit si intinzl preotul panza, care va fi
rati, cum nu e azi, nici chiar in cele mai alese biserici,
agternutd sub sfintele daruri; liturghiile romdnegti vor-
chci fiind acelag antimis pe altar, ani de zile, se ageazi
besc despre intinderea antimisu'lui, .dar cea greceascl pe el 9i fum 5i praf gi a$ir se innegregte, de nu mai e
vorbqte desPre eirltbv 2). vred'nic sd fie pe o masi curati, frumos impodobiti'
Fdcdrld deosebire intre antimis 5i eilltbv, 'mai avem
cum trebue sI fie altarul. Pundnd'la locul lui, in bise-
Si alt cdttig. Antimisele consecrate nu se spall, cum nu rica nesfinfitd de arhiereu, antimisul, pe sfAnta masi'
se poate spili nici si6nta masd; la consecrare se pune
sub acoperemdnturile mesei, iar eilitonul finAndu-I sub
o pdnzd r'orrorxa;p od deasupra sfinJitei mese' 9i a5i de evanghelie, 9i spilAndu4 din cinrd in cAnd, avem altarul
mult trebue si plzeasci aceastl pdnzi sfdnta mas[' curat in totdeauna.
incdt pdiza se leagi 'de mas[ ') $i nu mai e voe si se Fiind vorba de ceva asemlnltor cu antimisul, trebue
deslege, ca sI nu i se poatl intdmpli ceva siintei meser pomenim 9i epitafiul, care e identic cu eilitonul, numai
sI
l) Evhologion sive Rituale Graegorum..- illustratum opera R- P' F'
Iacobl Goar- {-utetiae Farisiorum {UDCXJ-VII' p. 130, nota lfi}' Oo- cit. f. 64 din fatX, in notS'
2l Goar, op. cit-, Liturg,hia sI- Iuan Guri de aur, p. 70' Didionnuire d'archAotogic ct ile liturgie' col' 2320'
3) Athiefiticonul, cit. p. 47.
ANTIIIISUL r5
t4 rrrt. lo.,\.N EiLAN

chivotul ficut in iorma bisericii, 9i preofi gi diaconi, cari


cAt e cu ntult mai nrare, pentruca la Vinerea mare sa
ne poatd pune mai vizibil inaintea ochilor prohodul
sI slvdrgeascd in tot locul sfdnta liturghie, ca nici el,
nici armata lui si ntr fie lipsitl de locagul cel siAnt, nici
Domnului. De aceea se 9i ageazi pe sidnta masi dela
chiai in loc pustiu, de fericirea de a primi siintele taine.
lngroparea I)omnului pdni la lnll{are. Desenurile lui
De atunci au inceput legiunile rorRane a avei fiecare
sunt la fel cu ale antimisului, nurnai inscripfia se deose-
cAte un chivot propriu li iSi aved fiecare preoJii gi dia-
be5te, intrucdt acesta nu e siinlit de episcop- Academia
conii lor proprii'). Erau acestea un iel de capele por-
Romini are un astfel de epitaiiu, la fel intru toate cu
tative, cum sunt gi astizi pe la regimente, cu toate cele
antimisele, care s'a flcut ,,cu blagosloveniia preasfiniii
trebuincioase, intre cari lucrul cel mai de frunte e alta-
sale plrintelui Kyriu Kyr Filaret episcopu'l RAmnicului"'
rul, in uzul cregtinilor inci'de pe vrdmea sfAntului apos-
E din anul 1786.
Intorcindu-ne iarigi la antimis, trebue sl gtim, cd .tol Pavel '). Altarul acesta portatil trebue si fie un lucru
de episcop, preotul vechiu. Cel mai bun cunoscdtor al antichit5{ilor cregtine,
afarlde bisericile, ce nu sunt sfinJite
firl de antimis Rossi, ne spune ci in biserica din cimitirul Papei Calixt
nu are voie si slujasci sfdnta liturghie
preot incumeti si faci acest lucru, s'a glsit un altar portatil din secolul al III-lea, care eri
sfinfit, 9;r dac[,un se
cler: ,,Si fie din lemn, 9i pe care s'a slujit sfAnta liturghie pAnI cdnd
un canon il pedepsegte cu scoaterea 'din
al sinodului intaiu a dobAndit biserica libertatea'). Challemagne, cd'nd a
lepidati din cliricat, spune canonul 12
plecat la rdsboiu in contra Saxonilor, a dus cu sine un
al doilea, cei ce liturghisesc in case de ruglciune ce
-sunt prin case" 1), ceeace de toli aqi se interpreteazd, ci altar consecrat in tabli de lemn '). Decdt piatra, de care
se servegte astXzi biserica latini in facerea altarelor
dacl slujesc firi de antimis primit dela episcop ")'Qa-
portatile, qi decAt lemnul, care eri obignuit mai inainte,
nonul sinodului dela Neocezarea e mai pufin sever, clci
e cu mult mai practic s[ duci cu tine o pdnzd de in, care
impune unui astfel de preot numai o sut[ de mitdnii" ")'
se poate impacheti cu mult mai u;or. Pe astfel 'de al-
'Antimisele pot se fie un fel de privilej, ca adicd sI
pofi sluji pe el sfdnta liturghie in tot locul- Se spune tare slujesc misionarii, 5i acolo, unde nu este biserici.
Patriarhul Ierusalimului Hrisant, pe c2n'd erd in Jara
despre Qonstantin cel mare, ci in semn de mul{umitI
lui Dumnezeu, pentruci i-a ajutat impotriva dugmanu-
lui, de cite ori mergei la rdsboiu, obignuiA si ducl cu el
"
1) Ilermae Sozomeni Hisloriae Ecclesiasticae lib- I, cap. Vlll in
Patr. Gr. Torn. tr-XVII, col. 879--882.
IlPiildlion, f. 242 din iati.
2) ,,Avem altar". Evrei 13, 10.
2lDictionnoirc it'archdologie et de liturgle, col' 23?1.
3) C. A. de Rossi,.La Roma sotteranea, Roma 1867, tom. ll, p.297
3) lon. BaDt. Colelerius, Ecclesiae gtaecae monnntenta, Tom l, si nota I de pe aceeag pagini.
4) Dictionnaire d'urchlologie et de litnrgie, col- 3161.
Luteliae Parisiorum, 1677. p. 81. 'rrl,::;.
I6 DR. IOAN BILAN ANTITTISUI, t7

Romineasci, a fost intrebat de Moise, mitropolitul Bel- pdrticelele din sfdnta cuminecltuii, sI nu cadi sau sf,
gradului, dac[ e voie sd se slujeasci cu antimisul in tot nu se risipeasci; apoi rupt fiind, 6i-a pierdut consecra-
locul, qi unde nu este biserici? El a dat urmitorul ris, rea. Un antimis din mitasd a ficut mitropolitul Bla.
puns: ,,De sigur, ci e permis, cu invoirea episcopului, jului Vancea; acesta are avantajul, cd scrisoarea de pe
doar tocmai pentru aceasta s'au iicut antimisele. Misio- I el e mult mai citeafi 9i chipurile au reusit mult mai fru-
narii, ce-i trimit eu la Arabi in pustie, sdvArgesc sfAnta mos decdt pe,pdnza de in, dar, cum am spus, nu cores-
liturghie in pegteri gi in alte locuri numai cu antimisul. il punde scopului practic. Dela mitropolitul Teodosie al
Si ,pri'ncipii Moldovei 9i Va,lahiei igi duc cu ei in cili- Ungro-Vlahiei, cel de sub Constantin Brdncoveanu, are
torie preoJi, cari spun liturghia in corturi particulare, Academia RomAni un antirnis din m[tasi verde. Anti-
in drum 9i unde s6 opresc, cu.m ficeau mai de mult misul e tot cArpit, gi de aici se poate dedrice, cd in cu-
impira{ii gi generalii, nu numai pe uscat ci 9i pe rdnd nu a mai fost de treabi. Mitropolitul Ghenadie Pe.
mare" r). Simeon Tessalonic
'din spune ci astfel de an- trescu al Ungro-Vlahiei, avei antimise de satin gi de
timise se dau pentru pelerini, ca sd nu lie lipsifi de da- mitasi. Ca si se pdzeaxd. antimisul, de desuptul lui e
rurile sfintei liturghii nici in drum'). Un antimis grecesc cusutd o alti pdnzi ceva mai mare, de coloa,re al,bastri,
din Qoma, proprietatea bisericei romdne unite a sfdn- iar la cele mai noi, albI.
tului Vasile din Bucuregti, siinfit la 2l Ianuarie l9l0 Cum antimisele se schimb[, cdnd nu mai servesc sco-
de episcopul Lazar, are inscripfia urmetoare: $uotao- pului, 9i moagtele se ieau din ele'), ne mai fiind ele de
ri11'Lov... co-o iXeiv Efouoiav iepoitpl'-sy DC Arnoo Ev rd-vrt :ai.trg
nici un folos, s'au ars, ca gi sfintele odlj'dii. De aici se
(jertvenic sfinJit pentru a av&. putere de a se face pe explici faptu'I, ci nu putem si avem antimise de multd
el cele sfinte in tot locul). Pentru ca si poati insi sluji vreme. Cele mai vechi, ce se gisesc in Atena, sunt din
in tot locul, preotul trebue si aibd. voie expresl dela secolul al XVIIIJea 2). A,ntimisul de mhtasl verde al
episcop- mitropolitului Teodosie e din anul 1694.
Antimisele se fac de obiceiu din pAnzl de in, care e Sus, in dosul pdnzei, ori la cele doul pdnze, in dosul
mai rezistent[, 9i se poate gisi destul'de ugor. Sunt unele celei de a doua pilnzd, este o pungulifi, incare se a9eaze
din .mf,tasb, care nu e de loc potriviti pentru a sluji me- moagte de ale sfinfilor mucenici. Ele se pun mai intiiu
nirii antimisului, cici mitasa se taie repede, 9i agi an- intrlun plic mic de hdrtie, pe care il sigileazi episcopul
timisul, care face slujbl gi de eiliton, nu poate pdzi bine

1) La Academia Romini se pistreazi cateva, din cari nu s'au


l) Dictionnaire d'archiologie et ile Eturgie, col- ZJ?Z. scos moagtele, dar aceasta e exceptiune.
2) Op. cit. cap. CXXVTI in Fatr. Gr. Tom. OLV, cot. 331. 2 Dictionnaire tl'archlologie et ile liturgie, eol. 2323
I8 19
DX. IOAN I'ILAN AliTllils ti L __
cu pecetea lui, ca si dovedeasci autenticitatea moa5te- si se faci. punere de nroagte intr'insele cu obignuita ru-
lor de mucenic, apoi se inchid 9i se coase in acea pun- giciune, iard cel ce va consfinfi biserici flr[ de sfintele
guliJi din dos. Sigilul acesta e lucru princip,al, el trebue moagte, sA se cateriseasci, ca unul ce au c[lcat bise-
si fie intreg, altfel ar fi putut umblir cineva gi ar fi putut ricegtile tradiJii" '). Pidalionul di li explicarea, pentru
si iei 9i si
schimbe moagtele cele adevlrate, cu alt- I ce trebue si. se puni in sfAnta masa, 9i asttel 9i in inlo-
ceva; chiar intr'un caz de simpli indoiali, antimisul cuitontl ei moagte de ale sfinlilor mucenici: ,,ca s[ se
trebue inapoiaf episcopiei gi schimbat cu altul. Agezarea piineascd cuvAntul acela: Dumnezeiasca hori a muce-
moagtelor e dreptul episcopului. E mai bund practica nicilor, temelia bisericii. Precum r6nduiagte slujba in-
Rutenilor, cari sigileazi 5i sdcule{ul, in care e agezat noirilor"'). Cregtinii cei dintii se intllniau la slujbi in
plicul cu sfintele moagte, ca se nu'poatI fi nici o indoiali, qimitire, unde igi flceau slpiturile subplmAntene, 9i
de nu a deschis cineva aceastd pungulifi. acolo se ficei sfAnta liturghie 'deasupra mormintelor
Moagtele din antimis trebue si fie de ale mucenici- 'celor ce gi-au virsat sdngele pentru credinfa lui Isus
Ior. Fiind antimisul in locul sfintei mese, in el trebue si Hristos. De vreme s'a incetl{enit otriceiul acesta, care a
fie aceleaSi moagte ca gi in sidnta masi, iar'despre a- devenit apoi poruncd scrisd prin ordinul Papei Felix I,
ceasta stl scris: ,,moagtele ce urmeazi a se invistieri mort 9i el mucenic la anul 27 4, ca adecl sub sfAnta
in bisericl trebue a fi mucenicegti, iar5. nu cuviogeSti, masi, pe care se aduce jertfa cregtinilor, sd fie moagte
nici arhieregti"'). Canonul acesta are o istorie intreagi de ale mucenicilor. Cei ce cunosc bine scrier'ile siinfi-
care trebue pomeniti la acest loc. Iconocla5tii, cari nu lor, si in special SfAnta Scripturd, gtiu si deh o motivare
puteau sI sufere nici uncult al sfin{ilor, au scos din bise- foarte plauzibild acestei rdndueli, citind vorba sfdntului
rici gi sfintele moagte, cari erau aSezate in sfAnta mas[. Ioan Evanghelistul din Apocalips: ,,Am vlzut supt al-
Cind s'au redat bisericile cultului adevlrat cregtinesc, tar sufletele celor omordfi pentru cuv6ntul lui Durn-
au fost.unii, cari au crezut, ci ajunge pentru a puteir nezeu 9i pentru mlrturisirea ce aveau" ")- Oa $i astdzi,
sluji in acele biserici, spurcate de ereticii iconoclagti, o la orage, agi erir gi mai de mult, trupurile celor morJi
singuri sfegtanie, gi dupi aceasta au inceput slujba re- trebuiau s[ fie inhumate af.atd de raza oragului, dar
gu{ati. jsinodul al VII-lea ecumenic afli procedura de se spune, cI nu se puteau lipsi cregtinii de moaSte, pen-
gregitii gi dI ordin, ca ,,oricdte cinstite biserici s'au con-
s{infit fXri de sfintele moagte ale mucenicilor, poruncim l)
Canonul 7 in Pidalion;1.221.
Pidalion, t- 222 din fatl. Cintarea e dela sfinlirea bisericii' Sl
4
se cdnti, cAnd se aduc moastele dela biserica nouS la cea veche.
l) Nota Pidalionulrri la canonut 7 al sinodului ecumenic celui de al B) Apocalips 6,9.\'lezi L'abbd Martignv, Dictionnaire des antiquitds
Saptelea, f. ?22 din talA. chrdtiennes, Paris 1865, P 58
DR. iOTN BILAN ANTIMISUL 2I

tru a le agezi sub sidnta mas[, gi a9d, indatl ce gi-au inscriptie sunl astfel: ,,Dumnezeescul 5i sfdntul oltariu
iScut un sfdnt locag dumnezeiesc, au gi imbogifit sidnta ca si sivAr5easce pre dAnsul sfintele dumneziegtile
masi cu moa$te de ale mucenicilor, cu toate ci lucrul slujbe: care s'au sfinlit de preasfinfitul mitropolit a toati
acesta er) oprit'). Cdnd erau vremile linigtite, gi erau Moldavia Kyr Gavriil pre numele tuturor sfinfilor
atiJia episcopi, parte cu jurisdicfiune episcopall, parte 1765".
avind numai puterea ordinului, eriL ugor si fie sfinfiti Cit e de vechiu antimisul in forma lui de astlzi, ca
de episcop fiecare biseric6. Dar cdnd iconoclagtii au pdnzd, cu icoane gi moaSte de ale mucenicilor, siinfitd
fost spurcat atAtea biserioi, gi le-au despoiat de sfin- de episcop sI inlocuiasc[ altarul, va fi greu s[ se poati
tele moagte ale mucenicilor, episcopii nu mai ajungeau gti. Sfdntul Teodor Studitul, care a tr[it pe vremea
sd meargl si sfinfeasci fiecare bisericl, cu ruglciunile iconodlagtilor, Iilnd un mare apiritor al bisericii in
acelea lungi gi cu slujba cea foarte obositoare; de aceea contra acestora, vorbegte de altar sfinlit in pilnzd'')'
se folosiau cu bucurie de ugurarea, ce 'le-o dlden tipi- Antimisele se iac din pdnzd, pe care se impriml cli-
cul, ca sI sfin{eascd antimise cdt de multe la consacra-*s teul, ce se pistreazi la episcopie' Acest cligeu se in-
rea unei biserici, pe cari le imp5rfiau apoi pe la pro. t6lnegte in multe pdr{i la fel. Bldjenii aveau un veac
topopi, ca si le ageze ei pe sfinta masi, sfinfind loca- intreg un cligeu care semini mult cu cel dela Rdmnic;
gul dumnezeSC :cu o sf.egtanie. De altfel, dupi invlti- la aceasti'din urmd episcop'is se plstreazd un cligeu
tura orientalilor, puterea sfinfitoare a antimiselor su- multl vreme, Iiind slpat in piatri, 9i inlocuindu-se nu-
plinegte sfin(irea bisericilor nesfinfite'). Acum a fost mai datele sfintirii. La colfuri se cosiau mai de- mult
nevoia cea mare de antimise, gi foarte bine z,ice Par- cele patru icoane ale evangheliStilor, ori simboalele
goire: ,,Daci nu s'au ivit antimisele mai intdiu in a lor; astizi acestea sunt imprimate pe pdnzd. Icoanele
doua perioad[ ;a iconoclasmului, aceasta le-a inmul- de pe antimis sunt aproape in tot locul acelaS. Anti-
fit"'). Ca si fie lini5ti{i preo{ii, ci sfAnta masl e tot misul reprezentAn'd mormdntu'I, in care a odihnit Dom-
a5i de bine sfin{iti, daci ageazi protopopul pe ea anti= nul, aproape toate au.ca icoa,nl principali luarea de
misul sfinfit de episcop, acesta didei antimisului nu- pe cruce gi agezarea in mormdnt; la antimisul mitro-
' mele db $Dora6riiflr.oy, care corespunde la romanescul politului Teodosie de sub stdpdnirea lui Brdncoveanu'
altar, a,e il intAmpinlm pe unul din Moldova, a clruia e ceva original: de pe cruce se scoboar[Mdntuitorulin
slAntul potir. Ca mirturii ai acestei pitimiri, jur im-
l') Dictionnaire d'archdalogie .chritienne et ile liturEie, col. 3170. prejur se gdsesc cei patru evangheligti, agi cum trebue
2) Ioan ile Kitros ori Dimitfie Honutianul citre Constantin Cabasi-
silas in Patr. Gr. Tom. CXIX, col. 9?5.
3) L'Eglise byzantine iles 527-817. Faris 1905, p. 240. l) Epistolarum lib. I ,in Fatr. Gr. Tom. IC, col. 1056.
DR,. IOAN BiI,.{N
ANTIMISUI, 23

si fie Si pe sfAnta masd, gi cu un text din scrierile lor '). din cetatea Siatiski, dlruit de ei, litografindu-l in ara-
Antimisul adeseori pomenit a.l lui Teodosie nu are la mi prin tipar pentru sfAntul mormdnt, intru pomenirea
cele patru colfuri icoanele celor patru evangheligti, ci pdrinfilor lor gi intru cinstea concetdtenilor lor din pa-
numai simboalele loi. Jur imprejur se gisesc instru- triarhia preafdricitului pirinte Partenie 1751. Viena.
rnentele dela ristignire, cum e stdlpul, de care a fost
5i s'a sfinfit acum . . . ifitru antimis dum-
legat MAntuitorul, biciul, ,cu care a fost bdtut, cuiele, nezeesc, pentru a se sivdrgi pe el sfdnta gi dumneze-
cu cari a fost'pironit, haina, .de care a fost desbricat, iasca tainh prin el".
trestia 9i buretele, cu cari a fost addpat, punga lui Iuda, Dreptul'de a sfinli antimisele il are episcopul dioce-
coco$ul g. a. Antimisul grecesc al bisericii unite din zei respective, cu toate cX gi antimisele sfinlite de un
Bucuregti mai are deadreapta gi de-a stinga 9i chipu- alt episcop .se pot intrebuin{i in afari de eparhia lui.
rile celor dintru sfinli pirinfilor nogtri Vasile cel Mare DupI cum insl nici un episcop nu are voie si faci hi-
qi Ioan Guri de Aur, scri,itorii de liturghii- rotoniri afarl din hotar,ele sale, tot agi gi sfinfirea
Dreptul de a pregiti antimisele e al episcopului, care antimiselor pentru eparhia lui, episcopului local ii este
incredinfeazi acest lucru unui megter dibaciu. Pe cele rezervatd t). Simeon, arhiepiscopul Salonicului, care e
dela Q6mnic, mai vechi, se vede cdt de departe numele un bun scriitor de lucruriie liturgice, spune ci sfinfirea
lui ,,Mihail Popovici Typ. Rdmn", gi-pqlcele mai nou.i antimiselor trebue sdv6rgitl de episcop; ia caz de ne-
dela Blaj acela al canonicului Mihail gerban. Episco- voie insi, episcopul poate si incredinteze pe un preot
pul incredinfeazd ingrijirea antimiselor. marelui ecli- infelept, cunoscltor bun al celor sfinte, care si ii apoi
siarh'), care corbspunde cu slujba de ceremoniar epi- asupra hainelor preo{egti fota (qorful), dupi cum face
scopesc. In frumoasa colecJie a sfintei mitropoli,i ro- gi episcopul, cdnd sfinfegte antimisele'?). O astfel de
tndne unite a Blajului, se pistreazi un antimis, care nevoie trebue sd fie un caz toarte rar, gi s'ar putei ivi
are in grecegte urmdtoarea inscriplie: in misiuni, unde nici la o depirtare ma.i mare nu s'ar
-
dumnezeesc Ai sfint, - exact intocmit Si dat la,,Epitafiu
tipar cu gdsi episcop. Poate cd nici nu s'a practicat aceasta nici
osteneala gi ingrijirea Domnului Simeon arhimandr,itul odat[.
sfdntulul mormdnt, cu cheltuia,ta cinstiNilor domni Di- Sfinfirea antimiselor trebue ficutl deodati cu sfin-
mitrie Misianu din cetatea Qozeni gi Gheorghe Puliu
firea bisericii, 9i nici decum nu e bine sI se sfinteasci
l\ Simeon Tessolonicul, Op. cit. cap. CXXVII in patr. Or. Tom
CLV, col. 334.
2\ L'snllmenslon, artlcolul lul S. Pdtrldes publlcat tn Echos tl'O. . l) Dos Khchenrecht der morgenllindischen Kirche von.Dr. Nihodim
Milas, iibersetzt von Dr. Alex. Q. von Pessic. Z-ara 1897, i. 3Jl.
ilent, 1900, p. t99, nota 2 de pe coloana tt. 2) Op. cit. cap. CXXVfi in Fatr. Gr. Tom. O[-V, col. 334.
DR. IOAN BI'A} ANTIMISOL 25

antimise afari de consecrdri de biserioi, cici se calci multe antimise romAnegti e r[u insemnatl sfinfirea,
in picioare tradifiunile bisericegti. Sfi,n{irea aparte a cici e tipdritl, gi nu se poate crede ce un episcop a sfin-
antimiselor e un obiceiu nou, care nu poate fi aprolat,
tit odatl mai mu'lte sute'de antimise, chiar dupl obice-
ci din contri meritl si fie reprobat'). E adevirat, ci iul reprobat de a le fi sliniit afari de sfinfirea bisericii.
in arhieraticoane e o slujbi aparte pentru aceast[ sfin- Antimisele dela Blaj au toate data tiplrit5, uneori vag,
iire, dar ea !u e altceva decit o scurtare din sfinfirea cum e antimisul episcopului Ioan Giurgiu Patachi,
altarului, flcutd pentru comoditatea unora. E prescrisl unul din cele mai vechi antimise romdnegti, care are
sfinfirea antimiselor la sfinfirea bisericilor, firi si deA_ inscripfia: ,,Blagoslovitu-s'au gi s'au sfinfit in zilele
prea mult de ,lucru. DupI ce a spllat arhiereul sfdnta
inilfatului imptrrat Carol 6"; tot agi sunt gi cele de sub
masi, cdnd se toarnd vin pe ea gi sfAntul rqir, se aSeazL Grigorie Maer, care sunt sfinfite ,,in zilele inlltatei
de preofi pe masl oricAt ,de multe antimise, ca si. se KesareKrXiasii Marii Teresii". ln privinfa aceasta sunt
verse vinul 9i sfintul mir gi peste ele, apoi se coase in cele mai exacte cele dela Rdmnic, cari lasi loc pentru
ele moagtele, gi rimin pe sidntul altar gapte zile, fiind
insemnarea datei de sfinfire. Unul din acestea, 'propr,ie-
aSezate pe tabld de marmori ori pe piatra ce e dea-
tatea Academiei Romine, are scris cu cerneal5 anul,
supra altarului qi consecrarea.lor e gata, trebuind nu- luna 9i ziua: ,,S'au sfinJit de iubitorul de Dumnezeu
mai sI constate aceasti sfinfire episcopul, 9i sd-i pund_ Episcop al Sfintei Episcopii Rimnicului Kyr Neofit
fiecdru'i antimis hramul. Anul 1835 luna 8-bre 17"').
- Cele mai multe antimise sunt tipdrite cu'data sfinfi-
Episcopul sfinfitor trebue sf, ,isclleascl antimisul. Se
rei cu tot, cum e cel mai nou dela Blaj, care are data intAmpli, ca sI moari un episcop, gi si rimAn6 dela
1900, cu toate ci. Si in 1915 se sfinfegte. Aceasta nu e
el antimise, cu numele celui rdposat }ipirit: episcopul
in regull. Iscilitura antimiselor se face dupi sfintire "), cel nou poate si le intrebuinfeze pe acestea, ,punAndu,le
agi prescrie gi arhieraticonul: ,,Cade-se a $ti, ci anti- data sfinfirii gi iscilitura sa, 9i hramul. 'Un astiel de
misele rnai inainte de a le sfinfi, trebue a le tdii, a le
antimis se pistreazl in arhiva rnitropoliei din Blaj;
coase, 9i a le spili, ctr dupd aceea nimic de acestea
care a fost flcut la anul 1743, sub plstorirea lui Ar-
nu se face cu ele, iIrI uumai se scrie pe ddnsele agi: senie, patriarhul dela Ypek,'dar a rdmas nesfinfit pdni
Altarul sfdntului (cutare) sfinlit de (Arhi) Episcopul la !779, cAnd a iost sfinJit de episcopu'l Moise Putnik.
(cutare), luna (cutare), anul (cutare)"'). La cele mai
Episcopul e dator s[ scrie 5i hramul antimisului-
l'l loan de (ilros, etc. in Patr. Gr. Tom. CXIX. col. 974- 5i urm DupI cum i se di un patron bisericii sfinfite. de epis-
2) Dictionnaire tarchdologie chrdtienne et de liturgie, col. ZJZS.
B) Arhieraticonal, cit.9. 52.
l) Cele tiplrite cu cursive sunt scrise cu rnina.
BILIN ANIIilISIIL 27
26 IO.AN
.--DT.

cop, a$a trebue patron 9i biserica, Be care nu o


si aibl condica 'de egire. Unele decrete 'date'de autorit5{ile bi-
sfinlegte episcopul in persoanl, ci ii trimite numai anti- sericegti sunt iscdlite, din poruncd prea inalti, 9i de di-
misul. Rostul antimiselor e sd plineasci sfinlirea 9i de rectorul cancelariei. A5l a crezut ,,Constantin Pitaru",
aceea trebue si aibd 9i hram, ca s5l imprumute bise- c[ trebue sI facii gi cu antimisele, pundnd pe unul 9i nu-
ricii. Arhieraticonul porunceSte ca la sfintirea lor si li mlrul ,,45", iar inaintea numelui lui pecetea episcopu-
se dei hram'), care trebue scris indatd dupd sfinfire' lui. Aceastd isciliturd, pe un antimis tipirit, are 9i o
Dintre antimisele dela Blai, n'ici unul nu are indicat nici altX putere: ea poate se garanteze, cI antimisul e sfin-
un fel de hram. Alte antimise romdnegti au indicat, ti- tit in toati regula. Dintre inscripJiile cele mai noui, ca
plrit, numele sfdntului Nicolae, ce nu e exact, rdoar tre- una din cele mai exacte, citlm pe ,cea a Mitropoli{ilor
bue dati cAti mai mulli patroni biser'icilor, ca se se a- din Bucuregt,i, cu ortografia ei originali: ,,Acest anti-
ducl laudl cAt la mai mulli sfinfi; al doilea, porunca mis s'a sdnJit de cdtre lnalt Prdsdnfitul Arhiepiscop 9i
rubricei din Arhieraticon spune si se scrie numele pa- Mitropolit al Ungro-Vlachiei, Exarh al Plaiurilor, Lo-
tronului dupi sfinlire. Cel sirbesc dela Ypek, pomenit coliitor al Cezarqei Capadochiei, Primat al (omdniei,
mai sus, are loc gol, unde trebuie sI se scrie numele Preqedinte aI S. Sinod, D. D' Ghenadie Petrescu spre
sfintului protector, 9i e scris cu mdna: ,,Sf: rnare'mu- aducerea jertfei cei flri de singe, pentru biserica - - - . -
cenic Gheorghie". Dela Dionisie Novacovici, cu hramul din..... plasa.... jude{ul' - -'
"pravos-
lavnicul episcop al Budii gi a tot Ardealul", a rimas un ales mitropolit in anul mintuirii 1893 Maiu 18.
antimis, pe care locul, unde trebue indicat hramul, a No. (Dat in dar) f Ghenadie')
rdmas gol, cu toate cd antimisul a fost consecrat 9i in- Un lucru curios vedem pe un antimis'dela Rdmnic,
trebuinfat foarte mult. Uitdri de acestea intdmpinim din anul 1835, luna Octomvrie 17, consecrat. Pe partea
mai adeseori, si la data sfinfirei, cum e la un ant'imis al albI din jos e scrisX cu mdna o insemnare, care spune'
Academiei Romdne, sfinfit de patriarhul Ierusalimului cd acest antimis a fost cumpdrat (?)'9) de ieromonahul
Avram, flri si se spuni, cAnd a iost slintit. $tefan, duhovnicul sfintei mdnlstiri Tismana, ca s[-l
Pe antirnise mai gisim gi alte scrisori- Pe unele dela aibi pentru cdt v'a trii pentru sfdnta liturghisire, iar
Rdmnici care e fqarte bogat in ant'imise, se poate citi dupi mdarte si rlmdie sfintei mAn[stiri ,,pentru a mea
nimeni
iscilitura directorului 'de carrcelarie, 9i un numIr, care 9i a nlscitorilor mei Vegnici pomenire"' Nu are
poate si fie ori numirul antimisului, al cdtelea e dintre voie sI scrie pe antimis nimic, liind el un lucru sfAnt;
cele siin{ite de episcopul cutare, ori vre-un numir dela
l) Iscilitura e litograJiatd, nu e bin.
l) Vezi in cel mai.nou dela Blai, 'p. 52' r:r, 2.) La'Blai se ddu toate antimisele gratuit'
tl:
,l-

IOAN BiLAN ANTIXISI'L 29


28
'R.
dar ne vine si intreblm: a costat a$a de mult acest an-. Cdnd s'au scos siintele moagte din antimis, sau cand
timis, incdt sI se faci atAta vorbl de el, 9i pentru o ast- acesta e rupt undeva, sau murdar, sau a;i de 9ters, de
lel de danie si fie el de vegnicl pomenire plrintelui nu se mai poate citi scrisoarea de pe el, atunci nu mai
Stefan gi ,,niscitorilor lui" ? poate sluji in loc de altar; 9i ori trebue sfinfit altaru'I,
Locul, unde trebue agezate antimisele consecrate' e ori trebue luat alt antimis sliniit- Daci un preot intre-
tabla de marmore ori de piatrf, ce e deasupra altarulu'i, buinleazi mai departe astfel de'antimis, face pdcat de
ilrl ca sl iie pusi pe ea ceva acoperemdnt. Antimisul moarte gi trebue certat de episcopul siu, iar daci nu
1)'
sfinfegte rnasa, ce nu a iost siintiti de episcop. El comu- se indiepteaz[, episcopul trebue sl-i ii darul
nic[ mesei sfinfirea, de aceea trebue agezat imediat pe Pe antimisele bisericii noastre se giseSte o sponghie
masi, cum cere Tipicul SfAntului Sava in capul 41. Du- sau burete, care lipsegte la Ruteni. Aceasta e necesari,
cange zice, ci trebue' agezat deasup ra acoperemintului, mai ales la discurile cu picior, foarte nepractice in co
ce se numeste xartadpt"a. Acesta e,cel dinldiu agternut privegte strdngerea micilor flrimdturi'din sfinta cumi-
pe sfinta mas6, care se lipegte de ea..Ducange se miri, neclturd. Rutenii cred, ci nu e lucru cuviincios aceastl
cum de antimisul se lipii mai inainte de sfinta masl- sponghie, cici nu e vrednicl sd atingi trupul Domnului'
Lucrul e ugor de explicat: unde e masa consecrati,.d-e{ Lucrul nu sti agi, cdci intrebuinfarea buretelui pentru
nu se pune pe ea antimis consecrat' acolo poate si fie curlfirea sfintelor pirticele de pe pdnza de sub pbtir
9i disc e lucru vechiu, pomenit deja de Ioan Guri
antimisul agezat'deasupra acoperemAnturilor; dar dacl de
masa nu e sfinfiti de episcop, atunci antimisul trebue aur'). Sfintul Teodor Studitul, vorbind iconoclagtilor
alipit de sidnta masi, ca s[ sdvdrgeasci sfinlirea alta- despre sfdntul altar, pomenegte 9i buretele, indicat'deja
rului. O indicafie poate si fie pentru asezarea antimi= la ristignire prin acela, cu care a iost addpai Mdntui-
3).
selor rubrica dela sfint'ire bisericii, care prescrie' ca an- torul
timisele sfin{ite ctt aca ocaziune si fie.agezate pe in- Sd rezumlm toate cele ingirate pdnl acum' Mai ina-
sigi masa siiniiti'), cici dela ea iau puterea sfinfitoare: inte de toate sd nu uitlm, cd antimisul e numai un ajutor
tot agi va trebui sn iie 9i cu antimisele, cari sfintesc in caz de nevoie' cdnd episcopul nu poate sI meargi in
altarul, ele trebuegc aSezate pe sf6nta,masl.imediat, persoani si sfin{eascd bisericile, pentrucl sunt prea
ilri sI fie ceva intre masi gi intre ele, clci ele dau al- multe de siinfit. ln un astfel de caz, el sfinfe;te' cu oca-
tarului sfinfirea.
Liturghiile de;lasi din 1845, l. l4l din fati.
Evhologhionul cit. al lui Goar, Q. 83 gi nota 177 de pe pag. l5l.
l) Arhleraticonul,. cit p. 52. Patr. 0r. Tom. IC, col. 490.
DR. TOAN BII,AI;

zia unei sfinliri de biserici, cdt de multe antimise, cite


c{ pot str fie necesare pAni la o altd sfinJire, pu-
crede,
nAndu-le la fiecare precis data sfinf,irii gi hramul anti-
misului ti isctrlindu-le. Antimisele inlocuiesc a{tarele
consecrate, gi, duptr cum in biserica latind nu e nevoie
de altare lapideum unde a consecrat episcopul altarul,
.. doar acest altar are sfinfire deplinl: tot agA Si in bi-
serica orientaltr, unde e sfinfit altarul de episcop, nu
mai e nevoie de antimis consecrat. Antimisul de aici
trebue str fie neconsecrtt, ei).1tbv la fel cu antimisul
.intru toate, lipsindu-i insi consecrarea gi sfintele moa$te.
Trebue introduse acestea in toate bisericile, cdci ele im-
podobesc altarul, 9i fiind spilate la anumite.intervale,
dau un aspect frumos sfintei mese, care trebue sE fie cdt
se poate de curatd, ca si indemne gi pe preot a sivdrgi
sfdnta slujbl cu curlfenia 9i pietatea recerut[. Pe me-
sele neconsecrate si punem antimisele la locul lor: pe
tabla cea deasupra altarului, de piatri ori de mar-
mortr. Sub sfdntul potir Si disc are loc numai eilr,tbv.
Antimisele slintite in toati regula, nu pot fi scoase din
uz decdt cAnd ele gi-au pierdut sfinfirea. Dacd episcopii
lin ca numele lor sI se citeasci pe sfdnta mase, intro-
duci eilitoane, prin ce vor face un adevirat serviciu bi-
sericei. ;

Sa nel Aam silinfa a cunoagte toate rdnduielile biseri-


cegti cAt mai precis, si le observlm cdt mai exact, 9i
atunci gi biserica de azi a orientului se va puteA apropii
de gloria celei vechi, de care, spre durerea intregei lumi,
stim agi de departe astdzi-
-.----

ffi-.h
kb/