nvarea poate fi definit ca o schimbare relativ permanent n comportament, care apare ca

rezultat al experienei (Atkinson, 2003). nvarea poate fi asociativ (mediat de relaiile dintre
evenimente i modul n care ele sunt percepute condiionare clasic, operant, complex) i
non-asociativ (prin nvarea unui singur stimul, include habituarea i sensibilizarea). n
condiionarea clasic, un stimul anterior neutru e asociat cu un alt stimul prin mperecherea
repetat. Stimulul condiionat asociat de mai multe ori cu stimulul necondiionat va produce un
rspuns condiionat. Pn la urm stimul condiionat nlocuiete stimului necondiionat i d de
fiecare dat acelai rspuns condiionat. Stimulul condiionat poate fi un predictor pentru reacia
care va urma. n condiionarea operant se nva un comportament nou, subiectul nvnd
relaia dintre comportament i consecinele acestuia. Un comportament cu consecine pozitive
este astfel ntrit, i exist o probabilitate tot mai mare ca el s se repete, n msura n care
rezultatele pozitive sunt consistente n timp. Agentul de ntrire poate fi nu numai pozitiv ci i
negativ, mpiedicnd apariia comportamentului.