Dip, Dr. Tratarelor

Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea de Drept
Departamentul Drept internaional i European
Disciplina Drept Internaional Public
Lucru individual:
Dreptul Tratatelor
A efectuat:
Macovei Valentina,
Student, grupa 203
A verificat:
Zaharia Virginia,
Lector universitar
Chiinu 2016
Cuprins:
Capitolul 1. Definirea dreptului tratatelor internaionale 2

Capitolul 2. Definiia tratatelor internaionale 5
Capitolul 3. Clasificarea tratatelor internaionale i coninutul lor..7
Capitolul 4. Elementele i condiiile de validitate a tratatelor internaionale...12
Capitolul 5. Forma i stuctura tratatelor internaionale...13
Capitolul 6. Fazele ncheierii tratatelor internaionale..15
6.1 Deplinele puteri....15
6.2 Elaborarea textului tratatului internaional....16
6.3. Autentificarea textului tratatului internaional..17
6.4 Semnarea tratatului internaional.18
6.5. Schimbul instrumentelor care constituie un tratat....19
6.6. Ratificarea tratatelor internaionale....19
6.7. Aprobarea (sau acceptarea) tratatului internaional...22
6.8. Aderarea sau accesiunea la tratatul internaional22
6.9. Intrarea n vigoare a tratatului internaional23
Capitolul 7. Rezervele la tratatele internaionale...26
Capitolul 8. Aplicarea i efectele tratatelor internaionale.29
Capitolul 9. ncetarea tratatelor internaionale..35
Capitolul 10. Revizuirea tratatelor internaionale..39
Capitolul 11. Interpretarea tratatelor internaionale40
Capitolul 12. Modul de ncheiere a tratatelor de R.M internaionale44
Bibliografie50
1
Capitolul 1. Definirea dreptului tratatelor internaionale
Dreptul tratatelor ca ramur a dreptului internaional reprezint totalitatea
normelor convenionale i cutumiare, ce reglementeaz ordinea de ncheiere,
aciune i ncetare a tratatelor internaionale. Aceasta este una dintre cele mai vechi
i mai importante ramuri ale dreptului internaional.
Principalele izvoare ale dreptului tratatelor sunt: Convenia de la Viena cu privire
la dreptul tratatelor din 23 mai 1969 (care se refer numai la tratatele ncheiate
ntre state) i Convenia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor ncheiate ntre
state i organizaii internaionale sau ntre organizaii internaionale din 21 martie
1986. Ambele convenii constat totodat meninerea cutumei n calitate de izvor
al dreptului tratatelor, confirmnd c problemele ce nu i-au gsit rezolvare prin
dispoziiile acestor convenii, vor continua s fie guvernate de dreptul internaional
cutumiar.
Un rol important n procesul crerii normelor dreptului tratatelor l joac i
legislaia naional a statelor. n constituii, dar mai ales n actele normative
speciale cu privire la tratatele internaionale, sunt reglementate n mod detaliat
ordinea de iniiere, negociere, semnare, ratificare, intrare n vigoare, aplicare,
ncetare i suspendare a efecte-lor tratatelor, care organe i n ce cazuri au dreptul
s ncheie tratate internaionale, consecutivitatea ndeplinirii aciunilor amintite etc.
Un asemenea act legislativ special n Republica Moldova este Legea privind
tratatele internaionale ale Republicii Moldova nr. 595-XIV din 24 septembrie
1999.
n ce privete tratatele care sunt ncheiate de organizaiile internaionale, un rol
echivalent legislaiei interne a statelor n domeniul tratatelor internaionale, l joac
actele constitutive i practica de ncheiere i aplicare a tratatelor de ctre entitile
amintite.1
n societatea - internaional, format, n principal, din state suverane i
organizaii internaionale create de aceste state, tratatele ndeplinesc un rol
fundamental, n sensul c entitile care formeaz societatea internaional sunt
inute s respecte n raporturile dintre ele, dispoziiile tratatelor la care sunt pri.
Pentru nelegerea problemelor complexe pe care practica diplomatic i politic
le-a ridicat n decursul timpului n legtur cu ncheierea, aplicarea interpretarea,
modificarea, ncetarea tratatelor, se impune, mai nti, clarificarea urmtoarelor
probleme: definiii, clasificri i denumiri, armonizarea dreptului tratatelor.
1
Drept internaional public, Ediia a III-a, colectiv de autori, Chiinu 2009
2
Ansamblul de norme juridice internaionale, pe baza crora se formeaz tratatele n
virtutea crora ele exist, constituie dreptul tratatelor, iar expresia de drept al
tratatelor" este folosit, aproape n mod constant, pentru a desemna acea ramur a
dreptului internaional care se ocup de tratate.
Instituia dreptului tratatelor, n sensul cel mai larg, vizeaz ansamblul normelor
care reglementeaz formarea (ncheierea) i perfectarea nelegerilor internaionale,
precum i dinamica existenei i ncetrii lor. Pe de alt parte, regulile care se
aplic n domeniul dreptului tratatelor, au n vedere categoria larg a celor mai
variate nelegeri internaionale i i propun drept finalitate, asigurarea securitii
juridice a raporturilor convenionale ntre subiectele ordinii juridice internaionale,
favoriznd o continu i armonioas dezvoltare. Pe vertical, regulile dreptului
tratatelor se ocup de toate fazele existenei unui tratat, de la apariie, pn la
ncetare, iar pe plan orizontal, sfera de aplicare a normelor dreptului tratatelor se
extinde la orice categorie de tratate internaionale n accepiunea lor cea mai larg,
indiferent de denumirea, obiectul i natura lor.
Dreptul tratatelor cuprinde dou tipuri de norme: Un ansamblu de reguli cu
caracter material, adic acele norme prin care se reglementeaz aspectele de
substan legate de formare i existena juridic a tratatelor internaionale (reguli
privind condiiile de validitate a tratatelor, efectelor lor, cauzele de ncetare etc),
Regulile cu caracter procedural, adic normele care guverneaz formele privind
fazele de ncheiere (procedurile prin care se elaboreaz textul tratatului, se ncheie,
se modific etc.) sau procedurile prin care relaiile respective se stabilesc i i
ating finalitatea. Ct privete locul dreptului tratatelor n cadrul dreptului
internaional, este de notat c el ocup o poziie central i joac un rol esenial n
existena ca atare a acestuia. Prin tratat, se stabilesc normele i regulile dreptului
internaional, el constituie sursa i geneza dreptului internaional. 2
Cunoaterea dreptului tratatelor este esenial pentru nelegerea modului n care
funcioneaz relaiile internaionale i dreptul internaional (chiar dac ne gsim
ntr-o sfer a relaiilor sociale n care prezena factorului politic este constant).
Rolul dreptului tratatelor nu se reduce doar la contribuii n relaiile dintre state, ci,
dimpotriv, este n cretere. Dreptul tratatelor are vocaia de a reglementa
absolut toate relaiile ce se desfoar ntre entiti ce au capacitate
internaional (organizaii internaionale guvernamentale, popoare care lupt
pentru eliberare), chiar dac asupra unor aspecte exist opinii divergente. ntr-
2
http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/066_-_Dreptul_tratatelor_internationale.pdf
3
adevr, uneori reglementrile dreptului tratatelor nu constituie dect un mprumut
fr for juridic.3
3
4
Capitolul 2. Definiia tratatelor internaionale
Ordinea politic mondial cunoate ca principal instrument democratic de
realizare a sa tratatul internaional. Realitatea mondial se msoar, ns, n
dimensiunea efectiv i valorizatoare a efectelor tratatelor internaionale. ncetarea
efectelor tratatelor internaionale poate reprezenta poarta ctre haos i primitivism,
sau poate reprezenta poarta ctre realizarea valorii. Exprimnd n maniera cea
mai limpede, direct i neechivoc voina i interesul statelor prezente n viaa
internaional de a se conforma unor reguli, tratatul internaional constituie
principalul izvor al dreptului internaional. Intensitatea vieii internaionale,
necesitatea colaborrii ntre state, prezent n cele mai diverse planuri, i gsesc
expresia n ncheierea unui numr tot mai mare de tratate bilaterale i multilaterale.
Conveniile multilaterale i procesul de furire a acestora reprezint unul din
fenomenele juridice eseniale ale vieii internaionale.
Tratatul internaional reprezint un mijloc de cooperare a statelor i o metod
eficient i precis de reglementare a relaiilor dintre acestea. Tratatele
internaionale au o importan covritoare n desfurarea relaiilor internaionale,
iar ca surs juridic influena acestora este n continu cretere.
Rolul lor n cadrul dreptului internaional public se manifest sub dou aspecte
principale: pe de o parte, contribuie la codificarea dreptului, iar pe de alt parte
contribuie la dezvoltarea sa progresiv.
n timp ce codificarea conduce la o mai mare acuratee a reglementrilor,

dezvoltarea progresiv conduce, n principiu, la creterea calitii dreptului
internaional, att n plan vertical ct i n plan orizontal. Exist n prezent domenii
ce sunt de neconceput n absena tratatelor internaionale (cum ar fi drepturile
omului, dreptul internaional, investiiile internaionale i comerul internaional,
transporturile i comunicaiile internaionale etc.). Codificarea dreptului tratatelor
s-a realizat prin Convenia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor, fr ca
aceasta s epuizeze toat problematica ce se ivete cu prilejul ncheierii, executrii,
modificrii sau ncetrii tratatelor internaionale.4
Definiia: Convenia de la Viena, 1969 in art.2 Alin.(1) lit. a d definiia legal a
tratatului. Prin Tratat se nelege un acord internaional ncheiat n scris ntre
state i guvernat de dreptul internaional, fie c este consemnat ntr-un instrument
4
5
unic, fie n dou sau mai multe instrumente conexe i oricare ar fi denumirea sa
particular.5
Dup cum vedem, aceast definiie are mai degrab un caracter funcional,
procedural, fr ins a se raporta la coninutul i trsturile de fond ale acestui act
juridic internaional. Ceea ce nu putem spune despre numeroasele definiii date
tratatelor internaionale in literatura de specialitate. Bunoar, profesorul francez
Ch. Rousseau consider c denumirea de tratat poate fi recunoscut oricrui acord
incheiat intre membrii comunitii internaionale i destinat s produc anumite
efecte de drept. La randul su, lordul McNair precizeaz c termenul de tratat
denot un accord scris prin care dou sau mai multe state sau organizaii
internaionale creeaz ori intenioneaz s creeze o relaie intre ele operand in sfera
dreptului internaional. Tratatul internaional in opinia lui Ion M. Anghel
inseamn orice fel de angajament consensual fcut in baza dreptului internaional
i constituie unul din mijloacele prin care subiectele de drept internaional
dobandesc drepturi i ii asum, unul fa de altul, obligaii prin care se leag in
conformitate cu dreptul internaional. Aadar, tratatul este un act juridic ce
exprim acordul de voin a dou sau mai multe subiecte de drept
internaional in vederea crerii, modificrii sau stingerii raporturilor juridice
internaionale.
Pornind de la cele spuse, tratatul internaional are urmtoarele semne definitorii:
- este un act juridic;
- se incheie intre subiecte de drept internaional;
- se incheie cu scopul de a crea efecte juridice intr-un domeniu anumit al relaiilor

dintre ele;
- este supus dreptului internaional.6
5
Convenia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, 23mai 1969
6
6
Capitolul 3 : Clasificarea tratatelor internaionale i coninutul lor
In doctrina de drept internaional s-a ridicat problema clasificrii tratatelor,
abordare care nu i-a gsit ins reflectare in Convenia de la Viena (1969). La baza
unei asemenea clasificri st o diversitate de criterii, cum ar fi: obiectul tratatelor,
sfera de aplicare, participani, durat, form etc. Trebuie ins din capul locului s
subliniem c incercrile de clasificare fcute in doctrin sunt de multe ori pur
convenionale i nu creeaz ierarhii sau diferene de valoare intre tratate. Din
punctul de vedere al obiectului, bunoar, multe tratate cuprind prevederi din
diverse domenii, fapt ce face dificil atribuirea lor la o categorie sau alta de
instrumente. Fr a proceda la o expunere detaliat, ne vom opri la unele din
criteriile de clasificare a tratatelor internaionale.
1. Dup obiectul pe care il reglementeaz:
- tratate politice (reglementeaz relaii esenialmente politice) tratate de pace i

tratate privind relaiile diplomatice; tratate de alian; (de pild, Tratatul
Organizaiei Atlanticului de Nord din 1949, Tratatul de la Varovia din 1955),
tratate de prietenie i bun vecintate; tratate de garanie; tratate pentru
soluionarea pe cale panic a diferendelor internaionale; tratate pentru limitarea
armamentelor; tratate pentru delimitarea frontierelor; tratate privind cedarea de
teritorii (cu titlu de schimb, vanzare sau compensare) i tratate prin care se creeaz
in favoarea unui stat drepturi speciale referitor la teritorii (cesiune in administrare,
cesiune in arend, cedarea cu titlu de sanciune sau garanie); tratate prin care se
creeaz obligaii internaionale care rman strict legate de teritoriu neutralizarea
unor anumite teritorii sau instituirea unei servitui internaionale; tratate prin care
se creeaz drepturi in favoarea cetenilor proprii (referitor la minoriti, drepturile
omului);
- tratate economice - tratate de comer; acorduri comerciale; tratate de navigaie;
acorduri de navigaie aerian; acorduri de colaborare i cooperare economic;
acorduri financiare, de pli i de credit; acorduri de asisten tehnic;
- tratate speciale acorduri in domeniul transporturilor (feroviar, maritim, fluvial,

aerian i de tranzit); acorduri in domeniul comunicaiilor (telegraf, telefonie,
potale, privind pota diplomatic i serviciul de curieri etc.); acorduri in domeniul
ocrotirii sntii; acorduri cultural i de colaborare tehnico-tiinific (acorduri de
7
colaborare cultural i schimburi culturale, acorduri privind deschiderea de centre
culturale, biblioteci, institute etc., acorduri privind schimburi de specialiti);
acorduri in materie juridic (convenii consulare, acorduri privind asistena juridic
in materie civil, familial i penal, acorduri privind recunoaterea hotrarilor
judectoreti, transmitere de acte, extrdare, acorduri de cooperare in domeniul
social etc.).
2. Dup numrul de participani:
- tratate bilaterale (incheiate de dou state sau organizaii internaionale);
- tratate colective sau multilaterale (la care particip mai mult de dou subiecte de
drept internaional). Tratatele multilaterale, la randul lor, se impart in:
tratate multilaterale restrnse i tratate multilaterale generale. In Actul final al
Conferinei de la Viena (1969) cu privire la dreptul tratatelor, care a finalizat
lucrrile asupra Conveniei cu acelai nume, tratatele multilateral generale sunt
definite ca tratate care se refer la codificarea i dezvoltarea progresiv a dreptului
internaional i ale cror obiect i scop intereseaz comunitatea internaional a
statelor in intreg ansamblul su. Asemenea tratate trebuie s fie deschise
participrii tuturor statelor. Tratatele colective sau multilaterale mai pot fi nchise
(participarea la ele fiind de la bun inceput determinat in mod riguros,
considerandu-se c pentru atingerea scopului tratatului nu este necesar aderarea
ulterioar a altor state) i seminchise, la care pot adera i alte state, cu
consimmantul participanilor iniiali la acesta.
3. Din punctul de vedere al coninutului lor material:
- tratate legi, sau tratate normative, al cror obiect const in a stabili o regul de
drept obiectiv valabil. In cazul lor voinele prilor nu sunt opuse, diferite, din
contra, ele sunt atat de asemntoare, uniforme, incat uneori se constat un
coninut identic al voinelor participanilor; Am putea cita, n acest sens,
Conveniile de codificare a legilor i obiceiurilor de purtare a rzboiului de la Haga
din anii 1899 i 1907; Pactul Ligii Naiunilor din 1919; Carta ONU din 1945 etc.
- tratate contracte (tratate de alian; de comer; de delimitare i cesiune teritorial
etc.) ce vizeaz realizarea unor operaiuni juridice constand in prestaii reciproce
intre prile contractante, fiecare dintre ele urmrind totodat obiective diferite.
Intrucat nu exist un regim juridic propriu fiecreia dintre aceste dou categorii de
tratate, distincia dintre ele prezint mai mult un interes istoric i sociologic decat
unul practic.
4. Dup calitatea prilor:
8
- tratate internaionale incheiate intre state;
- tratate internaionale incheiate intre state i organizaii internaionale;
- tratate incheiate intre organizaii internaionale;
- tratate incheiate intre alte subiecte ale dreptului internaional.
5. . Dup durat:
- tratate cu termen (5, 10, 20 de ani etc.);
- tratate fr termen (de regul, tratatele de pace, tratatele de delimitare teritorial,
conveniile universale i regionale privind codificarea i dezvoltarea progresiv a
dreptului internaional, tratatele de dezarmare); De exemplu, Tratatul cu privire la
forele armate convenionale din Europa din 19 noiembrie 1990 sau Convenia
privind interzicerea dezvoltrii, produ-cerii, stocrii i folosirii armelor chimice i
distrugerea acestora din 13 ianuarie 1993 etc.
- tratate cu termen, ns cu posibilitatea prelungirii lor automate prin tacit
reconduciune, dac o parte nu l denun ntr-un termen stabilit prin acesta.
6. Din punctul de vedere al procedurii de ncheiere:
- tratate formale (sau propriu-zise);
- tratate n form simplificat. Originea acestor tratate se trage din practica
american de ncheiere a aa-numitelor executive agreements. Tratatele n form
simplificat vizeaz acele acorduri internaionale care nu urmeaz ntreaga
desfurare a fazelor de ncheiere a lor, cum ar fi ratificarea, schimbul
instrumentelor de ratificare etc. Potrivit Legii privind tratatele internaionale ale
Republicii Moldova din 24 septembrie 1999, prin tratat n form simplificat se
nelege acel tratat internaional la care Republica Moldova a devenit parte prin
simplul fapt al semnrii.
7. n dependen de nivelul ncheierii:
- tratate interstatale;
- tratate interguvernamentale;
- tratate interdepartamentale.
n conformitate cu Convenia de la Viena (1969), denumirea generic de tratat
se utilizeaz pentru a desemna totalitatea actelor juridice din aceast categorie,
indiferent de denumirile particulare pe care acestea le pot primi ntr-un caz sau
altul. Varietatea de denumiri ale tratatelor nu reflect deosebiri n ceea ce privete
natura lor juridic, neavnd deci nici o influen asupra forei juridice a acestora.
9
Totui, practica convenional este de acord asupra urmtoarelor semnificaii ale
unor tipuri de tratate internaionale:
a) tratatul, fiind un termen generic, este folosit pentru desemnarea unei nelegeri
solemne, precum sunt tratatele de pace, de alian, de neutralitate sau de arbitraj
etc.;
b) acordul este o expresie la care se recurge de foarte multe ori, el are o
semnificaie general i adesea un pronunat caracter tehnic;
c) convenia este un termen folosit pentru a desemna n special instrumentele
juridice multilateral prin care se creeaz norme de drept internaional cu
valabilitate general; de pild, Convenia incheiat in 1926 in cadrul Ligii
Naiunilor cu privire la sclavaj; Conveniile de la Geneva din 12 august 1949 cu
privire la protecia victimelor de rzboi; Conveniile Organizaiei Internaionale a
Muncii . a.
d) protocolul reprezint o noiune care se aplic celor mai variate acte de natur s
reitereze reguli preexistente, s stabileasc altele noi, s interpreteze, s
completeze, s modifice sau s prelungeasc un tratat sau acord al crui accesoriu
este. Totodat protocolul poate fi i un tratat de sine stttor; de exemplu,
Protocolul intre Ministerul Aprrii al Republicii Moldova i Ministerul Aprrii
Naionale al Romaniei privind colaborarea in domeniul invmantului militar din
3 martie 2000 sau Protocolul de colaborare intre Ministerul Educaiei i tiinei al
Republicii Moldova i Ministerul Invmantului i tiinei al Republicii Bulgaria
din 3 noiembrie 2000.
e) pactul este o denumire utilizat pentru anumite inelegeri solemne, cum au fost
Pactul Ligii Naiunilor (1919) sau Pactul Briand-Kellog (1928);
f) carta reprezint o denumire folosit pentru a identifica un tratat cuprinzand
domenii fundamentale ale colaborrii statelor. In cazul ONU Carta are semnificaia
unui statut;
g) statutul poate desemna uneori actul constitutiv al unei organizaii internaionale
sau se refer la stabilirea unui anumit regim juridic. Statutul Consiliului Europei
din 1949; Statutul CSI din 1993; Statutul Curii Internaionale de Justiie a ONU
din 1945; Statutul Dunrii din 1921; Statutul de la Geneva din 1923 privind
regimul internaional al porturilor maritime etc.
Printre alte denumiri ale tratatelor internaionale folosite in practica internaional,
am mai putea meniona: schimbul de note, prin care se reglementeaz mai rapid
anumite relaii dintre state; modus vivendi care asigur o soluionare provizorie a
unor probleme, pan la intervenirea ulterioar a unui acord pe o durat mai
10
indelungat; gentlemens agreement este o denumire care consemneaz acorduri
in form oral; compromisul este tratatul prin care dou sau mai multe state
transmit unei instane arbitrale sau judiciare internaionale soluionarea unor
diferende dintre ele; avenantul este acordul prin care se modific instrumente
anterioare avand un caracter comercial; nelegerea; articolele adiionale;
agrementul; aranjamentul; memo-randumul de nelegere; rspunsul la scrisori
etc.7
7
11
Capitolul 4: Elementele i condiiile de validitate a tratatelor
internaionale
Elementele tratatelor internaionale se impart in eseniale i accesorii.
Elementele eseniale, la randul lor, sunt: prile contractante; acordul de voin al
prilor; obiectul i scopul tratatului.
Prile contractante ale tratatului trebuie s fie, in toate cazurile, state, organizaii
internaionale interguvernamentale sau alte entiti crora le este caracteristic
calitatea de subiect de drept internaional.
Acordul de voin a prilor trebuie s fie rezultatul voinei lor liber exprimat,
neafectat prin vicii de consimmant.
Obiectul tratatului il reprezint drepturile i obligaiile prilor create prin normele
stabilite de tratat. Obiectul trebuie s fie licit din punctul de vedere al dreptului
internaional i realizabil. Pentru a fi licit, este necesar ca obiectul unui tratat s nu
vin in contradicie cu o norm imperativ de drept internaional, adic cu o norm
de la care nu se admite nici o derogare.
In strans legtur cu obiectul se afl scopul tratatului, care reprezint obiectivele
urmrite de prile contractante prin incheierea tratatului (de pild, soluionarea
panic a unui diferend, obinerea unei asistene economice, suprimarea unor taxe
vamale la import sau export, reprimarea unor crime internaionale etc.).
Elementele accesorii ale tratatului sunt termenul i condiia.
Termenul este un eveniment viitor i sigur, de care depinde intrarea in vigoare sau
incetarea efectelor unui tratat. Termenul la implinirea cruia un tratat intr in
vigoare se numete suspensiv, iar la implinirea cruia tratatul ii stinge efectele se
numete rezolutoriu.
Condiia este un eveniment viitor i nesigur de care depinde inceperea sau
incetarea executrii obligaiilor prevzute de tratat. Condiia la fel poate fi
suspensiv sau rezolutorie.8
8
12
Capitotul 5: Condiiile de validitate i nulitate a tratatelor
intrenationale
Un tratat, pentru a fi valabil, trebuie s fie licit atat din punctul de vedere al
regulilor sale de incheiere, cat i din punctul de vedere al coninutului, obiectului i
scopului su. Aceasta, printer altele, presupune ca tratatul:
- s fie incheiat in modul cuvenit de ctre subiectele de drept inter-naional;
- s reprezinte rezultatul unei inelegeri autentice dintre pri, ceea ce inseamn c
acordul de voin al prilor s nu fie afectat prin vicii de consimmant;
- s nu contravin in intregime sau in parte principiilor fundamentale i normelor
imperative ale dreptului internaional.
Dreptul tratatelor se intemeiaz pe principiul prezumiei validitii tratatelor
internaionale, ceea ce inseamn c un tratat internaional se consider valabil atata
timp cat nu este dovedit contrariul. Validitatea unui tratat nu poate fi contestat
decat in baza prevederilor dreptului internaional.
In cazurile in care condiiile specificate mai sus nu sunt intrunite, se ajunge la
nulitatea tratatelor, care in dependen de gradul de ilegalitate al tratatului
internaional, este de dou tipuri: relativ i absolut.
Este in drept s invoce nulitatea relativ a unui tratat internaional numai acel stat
al crui consimmant a fost viciat. Sunt sancionate cu nulitate relativ viciile de
consimmant, rezultand din:
a) violarea vdit a unei norme de importan fundamental a dreptului intern
privitoare la competena de a ncheia tratate (de exemplu, o norm constituional
privind ratificarea (aprobarea) tratatelor sau privind autoritile competente s
incheie tratate, procedura de urmat, deplinele puteri). Violarea poart un caracter
vdit, dac ea este evident pentru orice stat;
b) eroarea, dac aceasta:
- poart asupra unui fapt sau situaii;
- constituia o baz esenial a consimmantului unui stat de a fi legat prin tratat;
- statul care o invoc nu a contribuit prin conduita sa la producerea erorii. In
practica internaional a statelor eroarea a fost invocat, in special, in jurispruden
in legtur cu inexactitatea hrilor anexate la unele tratate teritoriale;
c) dolul care const in conduita frauduloas a unei pri contractante, prin care se
urmrete determinarea altei pri contractante s-i dea consimmantul pentru
13
incheierea tratatului. Dolul poate imbrca forma unor declaraii false, a
reprezentrii false sau consta din alte procedee ineltoare;
d) coruperea reprezentantului unui stat participant la negocierea ncheierii
tratatului, pentru a accepta incheierea lui in anumite condiii. Actele de corupere
trebuie s fie evidente i in msur s exercite o influen considerabil asupra
voinei acestui reprezentant.
Prin nulitate absolut se sancioneaz viciile de consimmant rezultand din:
a) constrngerea exercitat asupra reprezentantului unui stat, prin acte sau
ameninri indreptate impotriva libertii sau integritii fizice a acestuia, reputaiei
sale, persoanelor dragi lui etc. Tratatul incheiat in aceste condiii este lipsit de orice
efect juridic.
b) constrngerea exercitat asupra unui stat participant la incheierea unui tratat
internaional prin ameninarea cu fora sau folosirea forei, cu violarea principiilor
de drept internaional incorporate in Carta ONU.
De nulitate absolut sunt lovite i tratatele care contravin normelor imperative ale
dreptului internaional, atat cele in vigoare in momentul incheierii lor, cat i cele
aprute mai tarziu, pe parcursul aplicrii acestora.
Nulitatea absolut poate fi invocat de orice stat parte la tratat, nu neaprat de
statul victim, precum i din oficiu, de ctre o instan internaional. Nulitatea
absolut afecteaz validitatea tratatului din momentul incheierii sale (ab initio).
Dispoziiile unui tratat nul nu au for juridic. O dat cu stabilirea nulitii unui
tratat, oricare parte este in drept s cear oricrei alte pri restabilirea, pe cat se va
putea, in relaiile lor reciproce a situaiei care ar fi existat dac aceste acte nu ar fi
fost indeplinite. Dac tratatul este lovit de nulitate in virtutea contradiciei sale cu o
norm imperativ de drept internaional, prile lui sunt obligate s elimine, in
msura posibilului, consecinele oricrui act indeplinit pe baza unui asemenea
tratat.9
9
14
Capitolul 6. Fazele ncheierii tratatelor internaionale
Dreptul de a incheia tratate internaionale este unul din elementele fundamentale
ale personalitii juridice internaionale, semn caracteristic subiectelor dreptului
internaional. Fiecare stat dispune de capacitate juridic de a incheia tratate
internaionale. Capacitatea juridic a organizaiilor internaionale
interguvernamentale de a incheia tratate internaionale este guvernat de regulile
proprii ale organizaiei respective.
Incheierea unui tratat internaional reprezint un proces complex, ce se desfoar
pe parcursul mai multor faze succesive, principalele din ele fiind:
1) elaborarea textului tratatului internaional; i
2) exprimarea consimmantului prilor contractante de a fi legate prin tratat.
Acestea, la randul lor, sunt alctuite din mai multe subfaze. Nu este absolut necesar
ca fiecare tratat s treac prin toate subfazele, ins fiecare tratat parcurge faza de
elaborare a textului su i o modalitate sau alta de exprimare a consimmantului
statului sau organizaiei internaionale de a se lega prin tratat. Particularitile
ordinii i fazelor de incheiere a tratatelor internaionale sunt determinate atat de
coninutul fiecrui tratat, cat i de calitatea participanilor la acesta. Astfel, in
privina organizaiilor internaionale nu se aplic procedura ratificrii.
6.1 Deplinele puteri
Statele incheie tratate internaionale in persoana autoritilor lor publice abilitate
prin constituii i alte acte normative interne. De fapt, actele autoritilor publice nu
sunt altceva decat actele unor reprezentani special imputernicii ai statului in
vederea incheierii unui tratat internaional. Aceast abilitare trebuie s rezulte din
documentele care eman de la autoritile competente ale fiecrui stat, in
conformitate cu dispoziiile constituionale sau cu alte legi interne. Documentele
respective poart denumirea de depline puteri. Ultimele, reprezentand de fapt o
autorizaie, sunt eliberate, de regul, de acea autoritate a statului in numele creia
se incheie tratatul. In deplinele puteri sunt consemnate imputernicirile unuia sau
mai multor persoane pentru a negocia, pentru a negocia i semna, pentru a semna
tratatul ori pentru a efectua oricare alt act cu privire la tratat10. Potrivit Conveniei
de la Viena (1969), prin expresia depline puteri se inelege un document
emanand de la autoritatea competent a unui stat i desemnand una sau mai multe
persoane imputernicite s reprezinte statul pentru negocierea, adoptarea sau
10
15
autentificarea textului unui tratat, pentru a exprima consimmantul statului de a fi
legat printr-un tratat sau pentru a indeplini oricare alt act cu privire la un tratat 11.
Pe lang persoanele special investite cu depline puteri, exist o categorie care, in
virtutea funciilor pe care le indeplinesc in stat, nu au nevoie s prezinte, pentru
negocierea i incheierea tratatelor, depline puteri. Acestea sunt:
a) eful statului, eful guvernului i ministrul de externe;
b) efii misiunilor diplomatice, dar numai pentru negocierea i incheierea
tratatelor bilaterale, intre statul acreditant (de trimitere) i statul acreditar (gazd);
c) reprezenanii acreditai ai statelor la o conferin internaional sau pe
lang o organizaie internaional ori pe lang un organ al acesteia, pentru
adoptarea textului unui tratat la aceast conferin, organizaie sau organ.
Organizaiile internaionale, la randul lor, incheie tratate internaionale prin
intermediul organelor lor competente, care sunt determinate in actele constitutive
sau in alte acte normative.
Eliberarea deplinelor puteri funcionarilor organizaiilor internaionale este
reglementat de dreptul intern al fiecrei organizaii. Este scutit de prezentarea
deplinelor puteri acel funcionar al organizaiei internaionale, care in virtutea
regulilor acesteia are calitatea de a reprezenta organizaia.
La incheierea tratatelor internaionale bilaterale reprezentanii statelor fac schimb
de depline puteri, in timp ce la incheierea tratatelor internaionale multilaterale se
creeaz organe speciale pentru verificarea autenticitii acestora. Reprezentanii
statelor la incheierea tratatelor internaionale trebuie s acioneze in baza i in
limitele deplinelor puteri, in caz contrar aciunile lor nu vor avea valoare juridic.
6.2 Elaborarea textului tratatului internaional
Prima faz obligatorie la incheierea tratatelor internaionale este elaborarea
textului. In aceast faz in calitate de subfaze intr:
a) convenirea textului tratatului in cazul tratatelor bilateral i adoptarea textului
tratatului in cazul tratatelor multilaterale;
b) autentificarea textului tratatului.
Metoda principal in vederea elaborrii textului unui tratat internaional sunt
negocierile intre reprezentanii statelor care incheie tratatul. Negocierile pot avea
loc:
11
Conventia privind dreptul tratatelor de la Viena din 23 mai 1969
16
- pe ci diplomatice obinuite, respectiv prin ministerele de externe i misiunile
diplomatice (de regul, la elaborarea tratatelor bilaterale, mai rar a celor
multilaterale);
- prin persoane sau delegaii special imputernicite s negocieze tratatul;
- la conferine i in cadrul organizaiilor internaionale (la elaborarea tratatelor
multilaterale).
Totodat acestea din urm mai pot i ele insele elabora proiectele unor tratate
multilateral (de exemplu, ONU, Consiliul Europei, CSI . a.).
In cazul tratatelor bilaterale negocierile se incheie cu convenirea unanim a celor
dou pri asupra textului tratatului. In mod unanim se convine i asupra textului
tratatelor multilateral restranse. In ceea ce privete tratatele multilaterale, in cazul
lor negocierile se incheie cu adoptarea textului acestora, care se exprim printr-o
procedur special de votare in cadrul creia reprezentanii statelor ii expun
poziiile lor vizavi de textul tratatului in ansamblul su sau in parte pe articole. In
trecut regula general care se aplica la adoptarea textelor tratatelor multilateral era
cea a votului unanim al statelor participante. Convenia de la Viena (1969)
consacr ins o tendin, manifest deja in practic, c pentru tratatele multilaterale
care se negociaz la o conferin internaional, majoritatea de 2/3 a statelor
prezente i votante este suficient pentru adoptarea textului negociat. O regul care
se mai intalnete este cea a consensului, cand nu sunt obiecii din partea vreunui
stat.
6.3. Autentificarea textului tratatului internaional
Odat cu convenirea asupra textului tratatului sau adoptarea acestuia, este
necesar certificarea faptului c textul elaborat este definitiv i nu poate fi
modificat. Aceast procedur se numete autentificarea textului tratatului.
Procedura de autentificare se stabilete fie in insui coninutul tratatului, fie pe
calea acordului dintre prile contractante. Practica cunoate mai multe mijloace de
autentificare a textelor tratatelor internaionale:
- parafarea, care const in inscrierea iniialelor numelui imputerniciilor statelor pe
textul negociat. Aceast modalitate se aplic in privina autentificrii textului
tratatelor bilaterale i celor cu un numr restrans de participani;
- semnarea ad referendum (sau provizorie) a textului tratatului, cu confirmarea
ulterioar din partea executivului sau altei autoriti abilitate a statului.
Confirmarea in acest caz se refer exclusive la semntur, neavand semnificaia
confirmrii tratatului;
17
- semnarea definitiv este la fel o modalitate de autentificare a textului tratatului,
atunci cand tratatul in continuare urmeaz s fie ratificat sau aprobat;
- semnarea actului final al unei conferine internaionale in care este consemnat
textul tratatului (in cazul tratatelor multilaterale);
- adoptarea unei rezoluii speciale a organizaiei internaionale in care este
consemnat textul tratatului, cum ar fi, spre exemplu, rezoluiile care deschid pentru
semnare tratatele internaionale (in cazul tratatelor multilaterale).
Aciunile statelor enumerate , in cadrul fazei de elaborare a textului tratatului, inc
nu semnific acordul lor sau al organizaiilor internaionale de a fi legate prin
tratat. Din momentul in care textul tratatului a devenit autentic i definitiv, statele
semnatare urmeaz s-i exprime consimmantul de a deveni pri la tratat prin
recurgerea la mijloacele juridice prevzute in legislaia lor intern. De regul,
acestea sunt urmtoarele: semnarea, schimbul instrumentelor care constituie un
tratat, ratificarea, aprobarea, acceptarea i aderarea.
6.4 Semnarea tratatului internaional
Semnarea tratatului are, de regul, ca efect autentificarea tratatului elaborat prin
negocieri. Ins in cazurile in care tratatele nu urmeaz s fie ratificate sau aprobate,
semnarea echivaleaz cu exprimarea consimmantului de a fi legat prin tratat.
Semnarea va avea acest efect dac sunt intrunite cumulativ urmtoarele dou
condiii:
1) tratatul prevede expres acest lucru sau s-a stabilit, in alt fel, c statele
negociatoare au convenit c semntura va avea acest efect;
2) intenia statului de a da acest efect semnturii rezult din deplinele puteri ale
reprezentantului su ori a fost exprimat in timpul negocierii [art. 12 pct. 1 din
Convenia de la Viena (1969)]. In trecut semnarea era insoit de aplicarea pe
textul tratatului a sigiliului de stat, acum ins este suficient doar semntura. La
semnarea tratatelor bilaterale este urmat regula alternatului. Aceasta este o form
specific de exprimare a principiului egalitii suverane a statelor. Potrivit acestei
reguli, in cuprinsul exemplarului de tratat care trebuie s-i rman, fiecare stat este
primul (la enumerarea prilor, aezarea semnturilor, amplasarea textului etc.). La
aezarea semnturilor locul intai se consider partea din stanga sub textul tratatului
(pentru textele in limba arab partea dreapt). Semnturile se fac pe ultima fil a
textului. La semnarea tratatelor multilaterale principiul alternatului nu se aplic,
succesiunea semnturilor fiind determinat de ordinea alfabetic a denumirii
statelor, de regul, in ordinea alfabetului francez. Tratatele multilaterale, de obicei,
rman deschise pentru semnare pan la o anumit dat sau pan la intrarea lor in
18
vigoare. O dat cu expirarea acestui termen statele pot deveni participante la tratat
pe calea aderrii.
6.5. Schimbul instrumentelor care constituie un tratat
Schimbul instrumentelor care constituie un tratat la fel reprezint o modalitate de
exprimare a consimmantului statelor de a se angaja printr-un tratat internaional,
atunci cand:
a) instrumentele prevd c schimbul lor va avea acest efect; sau
b) este stabilit pe alt cale c aceste state conveniser ca schimbul instrumentelor
s aib acest efect [art. 13 din Convenia de la Viena(1969)]. Dup cum reiese din
coninutul acestui articol, nici el, dar nici convenia in intregime, nu determin care
sunt acele documente prin care statele fac schimb in scopul incheierii unui tratat
internaional. La general, acestea sunt inglobate in categoria aa-numitelor acorduri
in form simplificat, introdus in dreptul tratatelor de CDI a ONU. In lucrrile
acesteia din urm, conceptual de tratat in form simplificat inseamn un tratat
incheiat prin schimb de note, schimb de scrisori, minut convenit, memorandum
de inelegere, declaraie comun sau alt instrument incheiat prin orice alt
procedur. Putem deci conchide c denumirea documentelor cu care fac schimb
statele in vederea incheierii unui tratat internaional nu are nici o relevan juridic.
Important este ca in urma unui asemenea schimb s se realizeze acordul de voin
dintre pri. De cele mai multe ori, voina este consacrat in documentele
respective care sunt schimbate prin folosirea anumitor cuvinte rituale de stil
diplomatic: Dac Excelena Voastr este de acord cu cele de mai sus, prezenta
scrisoare i cea pe care Excelena Voastr mi-o vei trimite ca rspuns, vor
constitui acordul intre guvernul meu i cel al Excelenei Voastre (in acest mod, de
exemplu, dup ce a fost expus coninutul acordului, se incheie o scrisoare).
Scrisoarea de rspuns va conine o fraz de rspuns, formu-lat in acelai sens. Cel
mai adesea, sub forma schimbului de instrumente se incheie tratatele bilaterale,
ins nu este exclus nici posibilitatea incheierii pe o asemenea cale i a tratatelor
multilaterale. Din punctual de vedere al obiectului lor, tratatele sub forma
schimbului de instrumente reprezint mai mult nite acorduri tehnice decat politice.
6.6. Ratificarea tratatelor internaionale
Constituie actul juridic prin care un stat ii exprim consimmantul, prin
intermediul autoritilor sale competente, de a fi legat printr-un tratat internaional,
semnat de reprezentanii si. Ratificarea se materializeaz in exterior sub forma
unor acte de drept intern (lege, decret, hotrare) i de drept internaional
(instrumente de ratificare). Convenia de la Viena (1969) prevede urmtoarele
19
cazuri cand un stat ii exprim consimmantul de a fi legat printr-un tratat prin
ratificare:
a) cand tratatul prevede c acest consimmant se exprim prin ratificare;
b) cand este stabilit, pe alt cale, c statele participante la negocieri conveniser
asupra cerinei ratificrii;
c) cand reprezentantul acestui stat a semnat tratatul sub rezerva ratificrii; sau
d) cand intenia statului de a semna tratatul sub rezerva ratificrii rezult din
deplinele puteri ale reprezentantului su ori a fost exprimat in cursul negocierii
(art. 14 pct. 1). Ordinea ratificrii i autoritatea competent pentru a efectua
ratificarea este determinat de dreptul intern al fiecrui stat.
Dreptul internaional nu stabilete care tratat internaional necesit s fie ratificat.
Acest lucru este determinat atat de dispoziiile tratatului, cat i de dreptul intern al
statelor. Potrivit art. 11 alin. 1 din Legea privind tratatele internaionale ale
Republicii Moldova, Parlamentul decide asupra ratificrii, acceptrii, aprobrii sau
aderrii Republicii Moldova la:
a) tratatele internaionale ncheiate n numele Republicii Moldova;
b) tratatele internaionale care snt semnate la nivel de guvern i se ncadreaz
n una din urmtoarele categorii:
- tratate de pace;
- tratate politice sau care implic un angajament politic;
- tratate cu caracter militar, care vizeaz capacitatea de aprare a Republicii
Moldova, problemele dezarmrii sau ale controlului internaional asupra
armamentului, asigurarea pcii i securitii;
- tratate cu privire la teritoriu;
- tratate care fac necesar adoptarea unor legi noi sau revizuirea legilor n
vigoare, cu excepia tratatelor privind acordarea asistenei externe nerambursabile;
- tratate care vizeaz participarea Republicii Moldova n organizaiile
internaionale;
- tratate care implic un angajament financiar;
- tratate care vizeaz statutul persoanelor, drepturile i libertile fundamentale
ale omului;
20
- orice tratate a cror ratificare este specificat n dispoziiile acestora.12
Drept documente ce confirm efectuarea ratificrii servesc instrumentele de
ratificare. Acestea, de regul, cuprind trei pri:
a) introductiv, in care se indic autoritatea statului care a ratificat tratatul;
b) dispozitiv (sau principal), unde este reprodus textul tratatului cu enumerarea
eventual a rezervelor ei i declaraiilor interpretative, fcute de statul respectiv
fa de unele din articolele tratatului;
c) partea final, care conine angajamentul statului de a respecta i aplica cu bun-
credin tratatul. Instrumentele de ratificare sunt semnate de preedintele statului,
investite cu sigiliul statului i contrasemnate de ministrul afacerilor externe.
Dreptul tratatelor nu cunoate un termen pan la care prile contractante ale unui
tratat trebuie s-l ratifice. Oricum, statele trebuie s-i acorde termene rezonabile.
De obicei, termenul pentru ratificare depinde in mare msur de natura tratatului,
existand tratate ratificate dup mai muli ani de zile. Totodat, in practica
internaional, multe tratate n-au intrat in vigoare din cauza c n-au fost ratificate
de prile contractante. De la regula c ratificarea tratatului internaional nu este
condiionat in timp, prin termen, fac excepie acordurile sau conveniile incheiate
in cadrul unor organizaii internaionale (de exemplu, OMS sau OIM). Acordurile
incheiate in cadrul OMS trebuie ratificate de statele member ale organizaiei in
termen de 18 luni de la semnarea lor. Conveniile adoptate in cadrul OIM trebuie
ratificate de statele membre in termen de un an de la adoptarea lor.
In cazul incheierii tratatelor internaionale bilaterale are loc schimbul
instrumentelor de ratificare, iar in cazul celor multilaterale, acestea sunt depuse la
depozitar, determinat de participanii la tratat. Depozitarul tratatului este acel stat,
grup de state, organizaie internaional sau funcionarul administrativ cel mai inalt
al organizaiei (de pild, Secretarul general al ONU, Secretarul general al
Consiliului Europei), cruia ii revine sarcina pstrrii originalului textului tratatului
internaional i a documentelor inerente acestuia (declaraii, rezerve, instrumente
de ratificare, documente de aderare, denunare etc.). Printre funciile depozitarilor
tratatelor internaionale am putea numi urmtoarele:
a) asigur pstrarea textului original al tratatului i a deplinelor puteri care i s-ar fi
incredinat;
12
Legea Republicii Moldova privind tratatele internaionale ale Republii Moldova din 24.09.1999
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311696&lang=1
21
b) intocmete copii certificate conforme cu textul original i orice alte texte in alte
limbi, care pot fi cerute prin tratat, i le comunic prilor la tratat, precum i
statelor avand calitatea de a deveni pri;
c) primete toate semnturile tratatului, primete i pstreaz toate instrumentele,
notificrile i comunicrile relative la tratat;
d) examineaz dac o semntur, un instrument, o notificare sau o comunicare
referitoare la tratat este in bun i cuvenit form i, dup caz, atrage asupra
chestiunii atenia statului in cauz;
e)informeaz prile la tratat i statele avand calitatea de a deveni pri asupra
actelor, notificrilor i comunicrilor referitoare la tratat; f) informeaz statele
avand calitate de a deveni pri la tratat despre data la care a fost primit sau depus
numrul de semnturi sau de instrumente de ratificare, trarea tratatului la
Secretariatul ONU etc.
6.7. Aprobarea (sau acceptarea) tratatului internaional
Aprobarea (sau acceptarea) reprezint o modalitate de exprimare a
consimmantului statului de a fi parte la acele tratate care nu necesit s fie
ratificate, dar care prevd aprobarea lor. In general, aprobarea sau acceptarea
tratatelor internaionale ine mai mult de competena guvernului.
Pe aceast cale se realizeaz o examinare mai expeditiv a dispoziiilor unor tratate
i se evit procedura mai lung i anevoioas a ratificrii parlamentare. Potrivit
reglementrilor interne ale fiecrui stat, sunt supuse aprobrii sau acceptrii de
ctre guvern, tratatele care nu implic angajamente politice majore sau nu se refer
la domenii eseniale ale exercitrii suveranitii de stat.
Prin intermediul aprobrii o organizaie internaional ii exprim consimmantul
de a fi angajat printr-un tratat, dac ea particip la acesta. Imputernicirea
respectiv, de obicei, revine organelor supreme ale organizaiilor internaionale.
Astfel, Adunarea General a ONU aprob acordurile ONU cu instituiile
specializate.
6.8. Aderarea sau accesiunea la tratatul internaional
Aderarea (sau accesiunea) la un tratat este actul unilateral de drept intern al unui
stat prin care el ii exprim consimmantul de a deveni parte la un tratat pe care
nu l-a semnat. Aderarea se refer numai la tratatele multilaterale i produce
aceleai efecte ca i ratificarea unui tratat.
In funcie de natura tratatului, aderarea se realizeaz, de regul, prin procedurile
de ratificare sau aprobare. Actul de aderare a unui stat la un tratat internaional
22
poate imbrca forma instrumentelor de aderare (cea mai des folosit),
instrumentelor de ratificare, a unei declaraii de aderare sau a unei note de aderare.
Aderarea este posibil numai dac aceast procedur de a deveni parte la un tratat
este prevzut expres in textul tratatului sau dac aceasta rezult din intenia
prilor de a permite aderarea ulterioar a altor state. In cazul tratatelor
multilaterale restranse, aderarea altor state este permis, de regul, numai cu
acordul tuturor prilor contractante. In acest caz aderarea intervine numai dup
intrarea in vigoare a tratatului, ceea ce nu este cazul tratatelor multilaterale
generale, aderarea la care poate interveni oricand, de indat ce tratatul nu mai este
deschis pentru semnare.
6.9. Intrarea n vigoare a tratatului internaional
Momentul din care tratatul internaional devine obligatoriu pentru prile
contractante poart denumirea de intrare n vigoare a tratatului. Anume din acest
moment tratatul internaional incepe s-i produc efectele, el obinand astfel
valoarea unui act juridic. Intrarea in vigoare a tratatelor are loc, de regul, conform
modalitilor i termenelor stabilite in tratat sau prin acordulprilor contractante.
Tratatele care nu necesit ratificarea sau aprobarea lor, intr in vigoare:
a) la momentul semnrii;
b) la scurgerea unui anumit termen dup semnare;
c) de la data indicat in tratat.
Ordinea intrrii in vigoare a tratatelor ce urmeaz s fie supuse ratificrii este
determinat de caracterul lor. Tratatele bilaterale intr in vigoare:
a) la data schimbului instrumentelor de ratificare;
b) la scurgerea unui anumit termen de la data efecturii schimbului
instrumentelor de ratificare.
Tratatele multilaterale intr in vigoare:
a) la data acumulrii la depozitar a unui anumit numr de instrumente de ratificare;
b) la scurgerea unui anumit termen de la data acumulrii la depozitar a unui numr
determinat de instrumente de ratificare;
c) la data transmiterii la depozitar a unui numr determinat de instrumente de
ratificare cu indicarea concret a statelor ale cror instrumente de ratificare
necesit s fie depuse in mod obligatoriu. Desigur c exemplele aduse nu sunt
exhaustive, fiind posibil ca tratatele s mai prevad i alte condiii speciale de
intrare a lor in vigoare.
23
In conformitate cu art. 80 pct. 1 din Convenia de la Viena (1969): Dup
intrarea lor invigoare, tratatele sunt trimise Secretariatului Organizaiei Naiunilor
Unite spre inregistrare sau clasare sau inscrierea in repertoriu, dup caz, precum i
spre publicare . Regula inregistrrii i publicrii tratatelor internaionale a fost
stabilit, pentru prima dat, in Pactul Ligii Naiunilor in scopul de a crea anumite
garanii internaionale impotriva politicii tratatelor secrete care fusese folosit cu o
deosebit intensitate atat in ajunul, cat i in timpul primului rzboi mondial.
Articolul 18 din Pact a prevzut atat inregistrarea tratatelor intr-un registru special,
cat i publicarea lor prin grija Secretarului general al organizaiei. Regula a fost
recondus in Carta ONU care la art. 102 pct. 1 prevede obligaia statelor membre
ale organizaiei de a inregistra tratatele internaionale incheiate de ele la
Secretariatul ONU in vederea publicrii lor. Pentru cazurile de neinregistrare este
prevzut sanciunea in conformitate cu care prile unui asemenea tratat nu-l pot
invoca in faa vreunui organ al Naiunilor Unite (art. 102 pct. 2). Cu alte cuvinte,
pentru ONU un tratat neinregistrat din punct de vedere juridic nu exist. Cu toate
acestea, neinregistrarea unui tratat deloc nu afecteaz validitatea acestuia.
Deoarece Carta ONU nu indic asupra ordinii concrete de inregistrare a tratatelor
internaionale, Adunarea General printr-o rezoluie a sa din 14 decembrie 1946 a
aprobat Regulile de inregistrare i publicare a tratatelor internaionale. Culegerea
de tratate in care sunt publicate tratatele inregistrate de Secretariatul ONU
senumete United Nations Treaty Series. In perioada dintre anii 1947-1997
Secretariatul ONU a publicat mai mult de 1500 de volume ale unei asemenea
culegeri, cuprinzand mai mult de 26 mii de tratate i acorduri internaionale. In
cadrul Consiliului Europei conveniile adoptate sunt publicate in culegerea
numitEuropean Treaty Series.
Publicarea i inregistrarea oficial a tratatelor internaionale are loc i la nivel

naional. Din punct de vedere practic publicarea tratatelor internaionale are o
importan deosebit, deoarece incepand cu acest moment tratatele sunt integrate in
ordinea juridic intern, ele urmand astfel s fie aplicate de ctre toate autoritile
etatice. In conformitate cu art. 30 alin. 1 din Legea privindtratatele internaionale
ale Republicii Moldova: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, in
termen ce nu depete 15 zile, va prezenta spre publicare in Monitorul Oficial al
Republicii Moldova textele tratatelor internaionale care au intrat in vigoare,
textele integrale ale anexelor sau altor documente aferente, rezervele sau
declaraiile Republicii Moldova fcute la momentul semnrii, ratificrii, acceptrii,
aprobrii sau aderrii, precum i actele referitoare la suspendarea, denunarea sau
24
stingerea tratatelor cu participarea Republicii Moldova. Acelai articol in
continuare la alin. 2 precizeaz: In cazurile in care tratatul internaional nu conine
un text autentic in limba de stat, se prezint spre publicare textul autentic al
acestuia intr-o limb strin i traducerea oficial in limba de stat, autentificat de
Ministerul Afacerilor Externe. In Republica Moldova se ine un sistem unic de
stat al inregistrrii tratatelor internaionale, sub form de registru de stat i care se
afl in administrarea Ministerului Afacerilor Externe.13
13
25
Capitolul 7. Rezervele la tratatele internaionale
Convenia de la Viena din 1969, n Partea II-a, ncheierea i ntrarea n vigoare a
tratatelor, Seciunea 2 intitulat Rezerve, explic c prin expresia rezerv se
nelege o declaraie unilateral, oricare ar fi coninutul sau denumirea sa,
fcut de un stat atunci cnd semneaz, accept sau aprob un tratat, ori ader
la acesta, prin care i manifest intenia de a exclude sau modifica efectul
juridic al unor dispoziii din tratat cu privire la aplicarea lor fa de statul
respective.14 Cu alte cuvinte, rezerva este un mijloc ce permite statelor care nu sunt
de acord cu toate prevederile unui tratat s devin totui pri la acesta.
Instituia rezervei este caracteristic doar tratatelor multilaterale, deoarece o
rezerv fcut in cazul unui tratat bilateral echivaleaz cu o revenire asupra
textului tratatului convenit dj intre cele dou pri i deci cu o iniiativ implicit
de a relua negocierile.
Articolul 23 al Conveniei din 1969 inainteaz urmtoarele cerine fa de
formularea rezervelor:
1) rezervele trebuie s fie formulate in scris i comunicate statelor contractante i
altor state care au calitatea s devin pri la tratat. Retragerea rezervelor trebuie,
de asemenea, fcut in scris;
2) rezervele pot fi formulate cu ocazia semnrii tratatului, ratificrii, aprobrii sau
acceptrii sale, ori in momentul aderrii. In cazul in care rezerva a fost formulat la
semnarea tratatului, supus ulterior ratificrii, acceptrii sau aprobrii, aceast
rezerv trebuie s fie reconfirmat in mod formal de statul rezervatar, atunci cand
acesta ii exprim consimmantul de a fi legat prin tratat;
3) oricare state pri la tratat pot fie accepta rezervele care le-au fost notificate, fie
formula obiecii fa de acestea. Acceptarea rezervelor poate fi expres sau tacit.
Neformularea de obiecii fa de o rezerv, timp de 12 luni de la notificarea
acesteia, este considerat drept acceptare tacit.
Retragerea obieciei la o rezerv necesit formularea ei in scris. Dei rezerva este
un act de suveranitate al statelor, tratatele pot limita dreptul acestora de a face
rezerve la ele. Condiiile in care poate fi admis formularea unei rezerve la un
tratat internaional sunt urmtoarele:
1) rezerva s nu fie interzis de tratat;
14
Conventia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 1969
26
2) rezervele s nu se refere la acele dispoziii ale tratatului, la care in mod expres
este exclus posibilitatea formulrii de rezerve;
3) rezervele s se refere la acele dispoziii ale tratatului, la care in mod expres este
prevzut posibilitatea formulrii de rezerve;
4) rezervele s nu fie incompatibile cu obiectul i scopul tratatului.
In funcie de atitudinea adoptat fa de statul rezervatar din partea celorlalte state
pri ale unui tratat internaional, se stabilesc urmtoarele grupuri de raporturi
convenionale:
1) intre statul care a formulat una sau mai multe rezerve i statele care le-au
acceptat continu s acioneze tratatul, cu precizarea c in ceea ce privete
articolele fa de care au fost formulate rezerve, dispoziiile care leag aceste state
sunt cele modificate conform rezervelor;
2) intre statul rezervatar i statele care au formulat obiecii la rezerve, in
dependen de atitudinea diferit a acestora din urm, se pot crea dou posibile
grupuri de raporturi:
a) statele care au formulat obiecii la rezerve pot accepta ca restul dispoziiilor
tratatului, neafectate prin rezerve, s se aplice intre ele i statul rezervatar;
b) aceleai state pot ins, ca prin obieciile lor la rezerve, s refuze aplicarea in
intregime a tratatului in raporturile dintre ele i statul autor al rezervelor.
Tratatul internaional, la care s-au fcut rezerve, se aplic in intregime, intre prile
contractante care n-au formulat rezerve.
De regul, o rezerv autorizat in mod expres de un tratat nu are nevoie s fie
acceptat ulterior de celelalte state contractante, cu excepia cazurilor cand tratatul
prevede aceasta. Ins in cazul in care din numrul restrans de state care au
participat la negocieri ori din raiunea obiectului i scopului tratatului ar rezulta c
aplicarea tratatului in intregime de toate prile este o condiie esenial a con-
simmantului fiecruia dintre ele de a fi legat prin tratat, rezerva trebuie s fie
acceptat de toate prile. In situaia in care tratatul este actul constitutiv al unei
organizaii internaionale i documentele nu dispun altfel, rezerva trebuie s fie
aprobat de organul competent al acestei organizaii.
Convenia de la Viena (1969) prevede c dac tratatul nu dispune altfel, atat o
rezerv, cat i o obiecie la rezerv pot fi oricand retrase, fr a fi nevoie de
consimmantul statului care a acceptat rezerva sau a formulat obiecii fa de
rezerv pentru retragerea acestora.
27
Statele pot formula nu numai rezerve la un tratat internaional, dar i declaraii
interpretative fa de unele din prevederile acestuia.444 Spre deosebire de rezerve,
care urmresc modificarea unor raporturi juridice create prin tratat, declaraiile
interpretative se limiteaz s precizeze numai anumite poziii de principiu ale
statelor in cauz fa de tratatul multilateral sau fa de unele clauze ale acestuia.15
15
28
Capitolul 8. Aplicarea i efectele tratatelor internaionale
Incheierea unui tratat internaional const in crearea unor situaii juridice noi, fie
c se nasc drepturi i obligaii, fie c se modific sau se sting anumite drepturi i
obligaii existente deja. Intr-un cuvant, raiunea incheierii unui tratat este tocmai
crearea de efecte juridice, adic angajarea prilor la o anumit conduit
obligatorie.
Un tratat ii produce efectele sale fa de prile acestuia in conformitate cu
principiul de origine latin pacta sunt servanda, care, potrivit art. 26 din Convenia
de la Viena (1969), este formulat in felul urmtor: Orice tratat in vigoare leag
prile i trebuie executat de ele cu buncredin.
Regula pacta sunt servanda este un principiu bine incetenit in practica
internaional. In virtutea acesteia, fiecare stat participant la un tratat este obligat:
- s respecte i s execute intocmai obligaiile sale decurgand din tratat;
- s nu incheie tratate ce-ar contraveni obiectului i scopului tratatelor sale
incheiate anterior;
- s nu fac abuz de drepturile nscute pentru el din tratatul incheiat, adic s nu
foloseasc aceste drepturi in dauna drepturilor i intereselor legitime ale altor state
pri;
- renunarea la tratat poate avea loc numai in conformitate cu prevederile dreptului
internaional;
- neexecutarea unui tratat nu poate fi justificat prin invocarea dispoziiilor de
drept intern al statelor pri.
In ce privete insei efectele tratatelor, doctrina difereniaz in general efectele
tratatelor fa de statele pri i efectele tratatelor fa de statele tere.
1. Efectele tratatelor fa de statele pri comport urmtoarele dou situaii
juridice:
1.1) efectele tratatelor fa de guvernani;
1.2) efectele tratatelor fa de cei guvernai.
Efectele tratatelor fa de guvernani implic trei categorii de situaii:
a) efectele tratatelor fa de puterea executiv;
b) efectele tratatelor fa de puterea legislativ;
c) efectele tratatelor fa de puterea judiciar.
29
Privitor la efectele tratatelor fa de puterea executiv, acestea determin
obligaia executivului de a lua msuri pentru aplicarea tratatelor in ordinea juridic
intern. Pe lang aceasta, executivul mai are i obligaia de a publica tratatele,
pentru ca ele s fie cunoscute de ceteni i de opinia public.
Efectele tratatelor fa de puterea legislativ apar in special in situaiile in care
este necesar adoptarea unor legi pentru ca tratatul s-i poat produce efectele in
ordinea juridic intern. In ce privete efectele tratatelor fa de organele judiciare,
acestea, pe de o parte, pot aplica prevederile lor, dup ce-au fost ratificate i
publicate, iar pe de alt parte, ele pot interpreta prevederile tratatelor la care statul
este parte.
Referitor la efectele tratatelor fa de guvernai, in dreptul internaional
prevaleaz ideea c tratatele nu produc efecte directe fa de particulari. O dat
ins cu incheierea in 1951 i 1957 a tratatelor de instituire a Comunitilor
Europene, precum i prin elaborarea unor instrumente internaionale ce recunosc in
favoarea indivizilor, persoane fizice, dreptul de acces in faa unor organe de
anchet sau judiciare internaionale, in cazul inclcrii drepturilor omului
prevzute de aceste instrumente, conceptul respectiv a suferit modificri eseniale.
Cu toate acestea, situaiile specificate nu reprezint o tendin general de natur s
altereze esena insi a dreptului internaional, ca drept ce reglementeaz
preponderent raporturi intre state suverane.
2. Un grup insemnat de probleme juridice il reprezint i efectele tratatelor asupra
statelor tere.
Potrivit art. 2 pct. 1 lit. h) din Convenia de la Viena (1969) prin noiunea de stat
ter se inelege un stat care nu este parte la tratat. In general, in acest domeniu
prevaleaz principiul efectului relativ al tratatelor, imprumutat din dreptul privat
intern sub forma regulii de drept roman res inter alios acta nec nocere prodesse
potest, ceea ce inseamn c fa de teri tratatele nu produc nici obligaii i nici
drepturi. In dreptul internaional, excluderea terilor din sfera efectelor tratatelor
internaionale decurge direct din principiul egalitii suverane a statelor, in temeiul
cruia acordul liber exprimat al fiecrui stat constituie unicul temei legal de
dobandire a anumitor drepturi i de asumare a anumitor obligaii in raporturile sale
cu alte state.
Totodat, chestiunea esenial care se pune este aceea de a ti dac tratatele
internaionale produc sau nu efecte fa de statele tere. De altfel, chiar prin
formularea principiului efectului relativ al tratatelor internaionale, dat la art. 34
30
din Convenia de la Viena (1969), se intrevede o asemenea posibilitate: Un tratat
nu creeaz nici obligaii nici drepturi pentru un stat ter fr consimmantul su.
Articolul 36 din Convenia de la Viena (1969) stabilete dou condiii la

intrunirea crora statele tere pot dobandi drepturi in virtutea unui tratat:
1) dac prile la tratat ineleg, prin asemenea dispoziii, s confere acest drept, fie
statului ter sau unui grup de state cruia acesta ii aparine, fie tuturor statelor;
2) dac statul ter consimte.
Din formularea articolului de mai sus rezult c consimmantul statului ter poate
fi i tacit.
De exemplu, Carta ONU confer anumite drepturi pentru statele tere. In
conformitate cu art. 35 din Cart, unui stat care nu este membru al ONU i se
acord dreptul de a sesiza Consiliul de Securitate sau Adunarea General in
legtur cu un diferend la care este parte, cu condiia acceptrii din partea acestuia,
in privina acelui diferend, a obligaiilor de rezolvare panic a diferendelor
prevzute de Cart.
In anumite condiii, statele tere ii pot asuma obligaii prin dispoziiile unui
tratat, la care nu sunt pri. Pentru aceasta art. 35 al Conveniei de la Viena (1969)
stabilete dou condiii:
1) prile la tratat s se fi ineles s creeze o asemenea obligaie prin dispoziiile
tratatului;
2) statul ter s accepte in mod expres i in scris aceast obligaie.
Expresie a unor derogri de la principiul efectului relativ al tratatelor, practica
convenional consacr existena unor inelegeri internaionale care creeaz
regimuri juridice general aplicabile, obiective, in interesul comunitii
internaionale in intreg ansamblul su. Prin aceste tratate sunt stabilite drepturi i
obligaii valabile i pentru statele neparticipante la acestea:
- tratatele multilaterale care stabilesc anumite regimuri teritoriale, cum sunt acelea
privind neutralitatea unor ri sau instituirea unor regimuri juridice speciale pentru
unele regiuni i localiti sau pentru anumite arii geografice mai largi (de exemplu,
Actul final al Congresului de la Viena din 1815, prin care s-a stabilit statutul de
neutralitate permanent a Elveiei sau Tratatul de stat cu Austria din 1955, precum
i cele referitoare la statutul de orae libere, ca de pild Cracovia (1815) sau oraul
liber Danzing (1919), ori Tratatul de la Washington asupra Antarcticii din 1959,
31
Convenia prin care au fost neutralizate insulele Aaland din Marea Baltic din
1856);
- tratatele ce stabilesc un anumit regim juridic pentru cile de comunicaie
internaionale,
cum ar fi cele care stabilesc regimul de navigaie pe fluviile internaionale (Dunre,
Rin, Congo, Senegal) sau canalele internaionale (Convenia de la Constantinopol
relativ la Canalul de Suez (1888), clauzele Tratatului de la Versailles (1919)
privind canalul Kiel).
In literatura de drept internaional sunt menionate, de asemenea, tratatele
multilaterale prin care se instituie o organizaie internaional in calitate de subiect
nou de drept internaional. O dat ce o atare entitate este constituit, organelor sale
le revine obligaia s respecte dispoziiile actului constitutiv, chiar dac insi
organizaia nu are calitatea de parte la acesta, ci doar de obiect al tratatului in
cauz.
Alta este ins situaia statelor tere vizavi de actele de constituire a organizaiilor
internaionale. Acestea din urm in funcie de specificul fiecreia, nu beneficiaz
de unul i acelai grad de opozabilitate fa de statele tere. Dac existena
obiectiv a ONU sau a instituiilor specializate ale ONU nu este astzi pus de
ctre nimeni la indoial, ea nu poate fi ins extins i asupra organizaiilor
regionale. Exemplul cel mai elocvent in acest sens il reprezint cazul fostului
CAER i CEE, care abia printr-un acord intervenit in iunie 1988 s-au vzut
recunoscute in mod reciproc.
Unele tratate internaionale cuprind stipulaii speciale in favoarea terilor. Este
vorba in special de tratatele comerciale care prevd clauza naiunii celei mai
favorizate. In virtutea acesteia un stat A se angajeaz fa de un stat B s-i acorde
tratamentul cel mai favorabil pe care il va fi acordat sau il va acorda oricrui stat
ter C. Cu alte cuvin-te, se stabilete o legtur intre regimul creat printr-un tratat
(AB) cu un alt regim, mai favorabil, prevzut de un alt tratat, purtand asupra
aceluiai obiect, ins incheiat cu un alt stat (AC).
Tratatele internaionale se aplic in spaiu i in timp. Regula general care

acioneaz la aplicarea tratatelor in spaiu const in rsfrangerea efectelor acestora
asupra ansamblului teritoriului statelor pri. De regul, intre sfera de aplicare in
spaiu a unui tratat i intinderea teritorial a statelor pri la acesta, exist o
coinciden perfect. Convenia de la Viena (1969) in art. 29 stabilete: Dac din
32
cuprinsul tratatului nu reiese o intenie diferit sau dac aceasta nu este stabilit pe
alt cale, un tratat leag fiecare din pri cu privire la intregul su teritoriu.
De la aceast regul fac excepie aa-numitele tratate localizate, care ii produc

efectele numai intr-o anumit zon teritorial a statului. Din categoria unor
asemenea tratate fac parte acordurile de stabilire a frontierelor, acordurile de creare
a unor servitui asemntoare celor din dreptul civil, prin care se acord drepturi de
tranzit prin teritoriul statului, de utilizare a apelor sau a punilor.
O serie de tratate stabilesc regimuri juridice aplicabile unor anu-mite zone
geografice sau spaii precis identificate, situate dincolo de limitele suveranitii
statelor pri la acestea (de pild, Tratatul de la Washington asupra Antarcticii
(1959), Acordul privind activitatea statelor pe Lun sau alte corpuri cereti (1979),
Tratatul privind interzicerea plasrii de arme nucleare i alte arme de distrugere in
mas in zona internaional a spaiilor submarine (1970) etc.).
Inc o excepie de la regula aplicrii teritoriale a tratatelor internaionale este i
aceea prin care se creeaz o organizaie internaional. Dispoziiile acestor trate nu
se aplic pe teritoriul statelor participante la organizaie.
In ceea ce privete aplicarea in timp a tratatelor, este in general admis principiul
c tratatele sunt obligatorii pentru pri din momentul in care angajamentele
statelor au fost legal perfectate i pan cand tratatul, in condiiile prevzute de
dreptul internaional, inceteaz s-i produc efectele Tratatul internaional, la fel
ca i legea in dreptul intern, n-are for retroactiv. Potrivit art. 28 din Convenia
de la Viena: Dac din cuprinsul tratatului nu reiese o intenie diferit sau aceasta
nu este stabilit pe alt cale, dispoziiile unui tratat nu leag o parte in ce privete
un act sau fapt anterior datei intrrii in vigoare a acestui tratat fa de aceast parte
sau in ce privete o situaie care incetase s existe la acea dat.
Dup cum reiese i din formularea de mai sus, nimic nu impiedic statele pri la
un tratat s deroge de la regula neretroactivitii, cu condiia ca aceast derogare s
rezulte din clauzele tratatului. Cea mai cunoscut excepie de la principiul
neretroactivitii o constituie Tratatul de la Washington din 8 mai 1871, prin care,
in Cauza Alabama, SUA i Marea Britanie au convenit s supun arbitrajului fapte
care se produseser in timpul rzboiului de secesiune din SUA din anii 1862-1865.
Un aspect special al aplicrii tratatelor in timp este cel al tratatelor concurente
(sau succesive n timp), ce impune examinarea situaiilor de conflict intre
dispoziiile unor tratate, cu acelai obiect, intervenite succesiv intre aceleai pri.
Regulile destinate rezolvrii acestor dificulti fac obiectul art. 30 al Conveniei de
33
la Viena (1969), care s-a lsat inspirat de soluiile reinute de practica
convenional internaional:
a) in primul rand, in virtutea principiului autonomiei de voin, prile unui tratat
pot indica c acesta este subordonat unui alt tratat, anterior sau posterior, astfel
incat dispoziiile celui din urm se vor aplica cu precdere (art. 30 pct. 2);
b) in al doilea rand, fiind in situaia a dou tratate cu un obiect identic i in cazul in
care nu toate prile contractante ale tratatului anterior ar fi pri i la tratatul
posterior prin aplicarea principiului efectului relativ al tratatelor, fiecare din pri
nu va fi legat vizavi de cealalt decat prin intermediul tratatului la care ambele
sunt pri. In aceste condiii va exista o pluralitate de comuniti contractuale,
prima fiind alctuit din statele pri la ambele tratate, cea de-a doua fiind
constituit din statele legate prin intermediul primului tratat, iar cea de-a treia
nefiind legat decat in baza tratatului posterior (art. 30 pct. 4);
c) in virtutea bine cunoscute reguli lex posterior derogat priori, atunci cand toate
prile contractante la tratatul posterior sunt de asemenea pri la tratatul anterior,
acesta din urm va continua s se aplice doar in msura in care dispoziiile sale
sunt compatibile cu cele ale primului (art. 30 pct. 2).
Soluii diferite de la aceast regul s-au dat in cazul unor tratate bilaterale
intervenite intre statele care, in acelai timp, sunt pri i la un tratat multilateral
asupra aceleiai materii. Este, de pild, cazul Conveniei de la Viena (1963) cu
privire la relaiile consulare, care prin art. 73 stabilete c dispoziiile particulare
din tratatele bilaterale (conveniile consulare) se aplic in locul prevederilor
generale ale conveniei, indiferent dac acordurile respective au intervenit inainte
sau dup incheierea acesteia.
In privina gradului diferit de autoritate care se poate stabili intre dispoziiile unor
tratate succesive, Carta ONU stabilete prioritatea sa asupra oricror tratate
incheiate intre membrii organizaiei (art. 103).16
16
34
Capitolul 9. ncetarea tratatelor internaionale
Prin ncetarea unui tratat internaional se inelege c acesta i-a pierdut fora sa
juridic in raporturile dintre participanii si, el nemaiproducand in continuare
drepturi i obligaii pentru pri. Incetarea valabilitii unui tratat internaional
totodat nu aduce atingere drepturilor, obligaiilor sau situaiilor juridice create
prin executarea lui, cu excepia cazurilor, cand aceste drepturi sau situaii n-au fost
abrogate ulterior prin alte tratate sau o nou norm imperativ de drept
internaional. Tratatele internaionale ii pot inceta efectele lor prin mai multe
modaliti:
1. Denunarea. Cu privire la efectele denunrii trebuie fcut o difereniere intre
tratatele bilaterale, situaie in care denunarea pune capt unui tratat, i tratatele
multilaterale, cand denunarea capt caracterul unei retrageri, care, fr a pune
capt tratatului in cauz, face pur i simplu ca statul ce denun tratatul s ias din
regimul juridic stabilit de tratat. Potrivit art. 56 din Convenia de la Viena (1969),
un tratat care nu conine dispoziii cu privire la stingerea i denunarea sa sau la
retragerea din el nu poate fi obiectul unei denunri sau retrageri. De la aceast
regul sunt dou excepii:
- atunci cand poate fi stabilit intenia prilor de a admite posibilitatea denunrii
sau retragerii;
- atunci cand dreptul la denunare sau retragere poate fi dedus din natura tratatului.
In acest caz notificarea privind intenia de a denuna sau de a se retrage din tratat
trebuie fcut celeilaltepri cu cel puin 12 luni inainte.
Organul competent pentru a denuna un tratat este prevzut de dispoziiile
constituionale ale fiecrei pri, in mod firesc el fiind acela cruia ii aparine
competena de a angaja statul pe plan internaional. In temeiul art. 24 alin. 4 din
Legea privind tratatele internaionale ale Republicii Moldova deciziile cu privire
la suspendarea, denunarea sau stingerea tratatului internaional se adopt de ctre
autoritatea care a luat decizia cu privire la consimmantul Republicii Moldova de
a fi legat prin tratatul in cauz.
35
2. Abrogarea este un caz de stingere a tratatelor internaionale care solicit voina
unanim a prilor. Abrogarea poate fi expres, cand rezult dintr-un tratat special,
dar ea poate fi i tacit, in cazul a dou tratate succesive care reglementeaz in
mod diferit aceeai materie, situaie cand tratatul posterior prevaleaz asupra celui
anterior.
3. Anularea tratatului internaional. Este o modalitate de renunare unilateral a
unui stat de la tratatul incheiat de acesta. Potrivit dreptu-lui internaional, anularea
unui tratat internaional poate avea loc in cazuri strict determinate, cum ar fi:
- violarea substanial a tratatului de ctre una din prile sale. Printr-o violare
substanial a tratatului, in conformitate cu art. 60 pct. 3 din Convenia de la Viena
(1969), se inelege o respingere a tratatului neautorizat de prezenta Convenie sau
violarea unei dispoziii eseniale pentru realizarea obiectului i scopului tratatului;
- apariia unei noi norme imperative de drept internaional cu care tratatul nu este
in concordan;
- schimbarea fundamental a imprejurrilor in care a fost incheiat tratatul (clauza
rebus sic stantibus). Potrivit acesteia, un tratat internaional rmane valabil atata
timp cat imprejurrile in care el a fost incheiat rman aceleai. Invocarea clauzei
rebus sic stantibus poate interveni atunci cand numai una din pri consider c
noile imprejurri sunt de natur s conduc la incetarea tratatului. Convenia de la
Viena (1969) admite invocarea schimbrii imprejurrilor pentru ieirea dintr-un
tratat numai in cazul in care este vorba despre o schimbare fundamental, care
afecteaz radical executarea lui (art. 62). Totodat ea condiioneaz invocarea
acestei modaliti prin indeplinirea urmtoarelor condiii:
a) ca imprejurrile care au suferit schimbri s fi constituit baza esenial a
consimmantului prilor de a se lega prin tratat;
b) ca schimbarea s fi transformat radical natura obligaiilor;
c) schimbarea s vizeze imprejurrile care au existat in momentul incheierii
tratatului respectiv.
Invocarea schimbrii fundamentale a imprejurrilor este interzis in cazul
tratatelor care stabilesc frontierele dintre state i atunci cand aceast schimbare
rezult dintr-o violare a tratatului tocmai de ctre partea care cere ieirea din tratat
(art. 62 pct. 2 din Convenia din 1969);
- intervenia unei imposibiliti subsecvente de executare a tratatului, atunci cand a
disprut sau s-a distrus un obiect indispensabil executrii tratatului (de pild,
dispariia unei insule care a constituit obiectul tratatului sau secarea unui fluviu cu
36
regim internaional de navigaie, ori secarea unui fluviu in legtur cu care exista
un tratat pentru construirea unui baraj, pierderea teritoriului necesar executrii
tratatului sau c tratatul are un obiect irealizabil).
4. Dispariia uneia din prile contractante ale tratatului ca subiect de drept

internaional.
5. Expirarea termenului de valabilitate a tratatului.
6. Executarea complet a prevederilor tratatului.
7. Survenirea unei condiii rezolutorii expres prevzut in cuprinsul tratatului.
8. Reducerea numrului de participani la tratatul multilateral sub numrul necesar
pentruintrarea in vigoare a acestuia.
9. Drept urmare a constatrii nulitii tratatului internaional.
10. Drept urmare a adoptrii unor decizii obligatorii din partea anumitor organizaii
internaionale. Astfel, rezoluiile Consiliului de Securitate al ONU in privina
Iraqului conineau cerina adresat state-lor membre ale organizaiei de a
intreprinde anumite msuri, indiferent de existena in raporturile dintre acestea a
unor drepturi i obligaii conferite sau impuse prin orice acord internaional. Sau in
cadrul Consiliului Europei, Comitetul de Minitri este in drept s inceteze calitatea
de membru al unui stat participant la organizaie. Iar in conformitate cu art. 58
alin.3 din Convenia european pentru apra-rea drepturilor i libertilor
fundamentale ale omului din 4 noiembrie 1950, incetarea calitii de membru al
Consiliului Europei conduce in mod automat la incetarea calitii de Parte la
prezenta Convenie.
O situaie intermediar in raport cu incetarea definitiv a tratatului o constituie
suspendarea acestuia, adic incetarea provizorie a aplicrii tratatului sub influena
diferitelor imprejurri. Suspendarea este admis dac tratatul o prevede expres i
prile contractante sunt de acord cu ea.
Consecinele pe care le implic suspendarea unui tratat internaional, sub rezerva
ca prile s nu fi convenit intr-un alt mod, sunt urmtoarele:
a) elibereaz prile intre care aplicarea tratatului este suspendat de obligaiile
executrii tratatului in relaiile lor reciproce pe timpul perioadei de suspendare;
b) nu afecteaz celelalte relaii juridice stabilite de tratat intre pri [art. 72 pct. 1
din Convenia de la Viena (1969)].
Prile contractante au datoria ca in timpul perioadei de suspendare s se abin de
la orice acte de natur s impiedice reluarea aplicrii tratatului. Pe lang
37
suspendarea integral a clauzelor tratatului, este admis i suspendarea parial a
acestora in cazul in care:
a) ea este prevzut de tratat; i
b) clauzele care urmeaz s fie suspendate s poat fi separate de restul
prevederilor tratatului.
Totodat, mai este necesar ca clauzele care se suspend s nu constituie baza
consimmantului prilor contractante, care a condus la incheierea acelui tratat. In
practic, cele mai frecvente clauze exprese de suspendare se gsesc in tratatele
economice multilaterale i se refer la suspendarea anumitor dispoziii din tratat i
nu la ansamblul acestuia. Este vorba de aa-numitele clauze de salvgardare care
permit unui stat, in caz de dificulti economice, s suspendeze temporar aplicarea
acestora (de pild, art. XVI din Statutul FMI sau art. XIX din Acordul GATT).
In ceea ce privete anumite tratate, o imposibilitate de executare care poate
conduce la incetarea acestora o constituie izbucnirea rzboiului intre pri, precum
i ruperea relaiilor diplomatice i consulare, cu toate c aceast rupere nu conduce
in mod automat la incetarea tratatelor dintre statele in cauz, cu excepia tratatelor,
a cror executare implic existena unor asemenea relaii intre pri.
In cazul conflictelor armate se pot crea imprejurri care s afecteze nu numai
aplicarea tratatelor dintre statele beligerante, ci i intre alte state. Tratatele
bilaterale dintre beligerani in majoritatea lor ii inceteaz aplicarea. Tratatele
multilaterale sunt suspendate in raporturile dintre beligerani i rman in vigoare in
raporturile dintre nebeligerani, precum i in raporturile dintre beligerani i
nebeligerani. In raporturile dintre beligerani continu, ins, s acioneze tratatele
(atat bilaterale, cat i multilaterale) care au fost incheiate in mod special pentru
cazurile de rzboi, de pild, conveniile privind regimul prizonierilor de rzboi,
rniilor i bolnavilor, protecia populaiei civile etc. Unele din tratatele incetate
sau suspendate cu ocazia rzboiului pot s-i preia aciunea indat dup terminarea
acestuia, fie in mod automat, fie prin acordul prilor in tratatele de pace sau in
tratatele incheiate in mod special cu acest scop.
Mutaiile teritoriale influeneaz asupra efectelor tratatelor internaionale in
conformitate cu regulile succesiunii statelor.17
17
38
Capitolul 10. Revizuirea tratatelor internaionale
Dup intrarea n vigoare a unui tratat, pot interveni evenimente de natur s
modifice ntinderea aplicrii lui, n forma n care a fost ncheiat, ori chiar s duc la
ncetarea efectelor lui. ncetarea unui tratat, spre deosebire de nulitate, nseamn
c, de la data la care tratatul respectiv nu mai este n vigoare, el nu mai produce
efecte.
Efectele care s-au produs anterior ncetrii tratatului, s-au produs n virtutea
acestuia i nu sunt puse n discuie, dar pentru viitor, aceste efecte nu se mai pot
produce, pentru c temeiul lor juridic a ncetat s mai existe. Nulitatea nseamn
lips de validitate i aceasta exclude producerea de efecte.
Modificarea sau amendarea tratatelor
Astfel, un tratat poate fi modificat prin acord ntre pri; n ceea ce privete
tratatele bilaterale , este vorba practic de un nou tratat, ncheiat ntre aceleai pri
contractante, care este supus normelor privind ncheierea tratatelor, dac tratatul
modificat nu prevede norme speciale de modificare. In general, este urmat o
procedur paralel celei parcurse pentru ncheierea tratatului modificat, cerin
impus de normele dreptului constituional al fiecrui stat parte. Statele pot ns
recurge la forme simplificate de ncheiere a acordului de modificare, mai ales dac
prevederile supuse modificrii au character procedural ori sunt de mai mic
importan. n ceea ce privete tratatele multilaterale, Convenia de la Viena
cuprinde norme mai detaliate, care vizeaz mai ales egalitatea statelor pri n
procesul de examinare i adoptare a acordului de modificare a tratatului
multilateral. Astfel, Convenia prevede c orice propunere care tinde s amendeze
un tratat multilateral n relaiile dintre toate statele pri - pentru acest caz
Convenia folosete noiunea de amendament - trebuie s fie notificat tuturor
statelor contractante i fiecare din ele are dreptul s ia parte la decizia cu privire la
propunerea respectiv, ca i la negocierea i la ncheierea oricrui acord care are ca
scop amendarea tratatului.
39
Dac totui un stat parte la tratatul multilateral nu accept amendamentul, el nu
este obligat prin acesta; ntre el i celelalte state pri la tratatul multilateral, acest
tratat rmne n vigoare n forma sa neamendat.18
Capitolul 11. Interpretarea tratatelor internaionale

Interpretarea unui tratat reprezint operaiunea intelectual prin care se
determin sensul unui cuvant sau al unei expresii, se lmuresc exprimrile ambigue
sau obscure ale unei dispoziii. Obiectul interpretrii unui tratat internaional este
limpezirea clauzelor sale neclare, iar scopul ei este de a stabili voina comun a
prilor contractante cu privire la dispoziiile tratatului la momentul redactrii
textului. Convenia de la Viena (1969) consacr interpretrii tratatelor trei articole:
31, 32 i 33.
In legtur cu operaiunea de interpretare, au relevan aspectele referitoare la:
A. Modurile de interpretare; B. Regulile de interpretare; C. Mijloacele
complementare de interpretare.
A.Din punctul de vedere al modurilor de interpretare, distingem: a) interpretarea
ternaional; i b) interpretarea intern.
a) Interpretarea internaional in dependen de autoritatea competent pentru
interpretarea unui tratat internaional, poate fi:
- interpretarea fcut de prile contractante ale tratatului;
- interpretarea jurisdicional, care este efectuat de tribunalele arbitrale sau
instanele de judecat internaionale (de pild, CIJ, CJCE);
- interpretarea fcut de ctre organizaiile internaionale.
Interpretarea fcut de prile contractante are o for deosebit in raport cu
celelalte interpretri. Ea poart denumirea de interpretare autentic. Interpretarea
autentic imbrac dou forme: 1) interpretarea expres, care este fcut de prile
contractante la momentul incheierii tratatului; se poate face prin clauze
interpretative inscrise in insui cuprinsul tratatului, coninand definiia unor
termeni folosii, prin acte adiionale sau scrisori interpretative semnate in acelai
18
40
timp cu tratatul i pe calea unor acorduri interpretative incheiate concomitent cu
actul interpretat sau ulterioare acestuia. La toate acestea se mai adaug i situaia
cand prin anumite inelegeri internaionale se constituie un organ special, de pild,
o comisie mixt, care va avea ca scop rezolvarea problemelor legate de
interpretarea unui tratat; i 2) interpretarea tacit, adic cea care decurge din
practica concordant a statelor in aplicarea prevederilor unui tratat internaional.
Interpretarea unui tratat fcut printr-un act internaional se impune prilor cu
aceeai for juridic precum insui tratatul.
Interpretarea jurisdicional. Dac prile nu se pot pune de acord asupra
interpretrii tratatului internaional, ele pot supune diferendul arbitrajului
internaional sau CIJ. Interpretarea dat de un tribunal arbitral internaional sau de
CIJ are for obligatorie numai pentru prile in diferend i privete numai cauza
supus reglementrii.
Organizaiile internaionale sunt in drept s interpreteze dispoziiile actelor lor
constitutive, tratatele la care organizaia este parte, precum i tratatele in legtur
cu care se pot pronuna, in temeiul atribuiilor lor specifice. In ceea ce privete
interpretarea de ctre organizaiile internaionale, trebuie inut seama totodat de
lipsa caracterului obligatoriu al actelor (rezoluiilor) de interpretare ale acestora.
b) Interpretarea intern a tratatelor poate consta dintr-o interpretare
guvernamental intern, fcut de autoritile publice guvernamentale, de regul,
competente in domeniul relaiilor externe (ministerele de externe ale statelor pri)
sau dintr-o interpretare jurisdicional intern, efectuat de ctre instanele de
judecat ale statelor pri. Interpretarea intern nu se impune decat organelor
statului in cauz i nu altor state pri la tratat.
B. Regulile de interpretare. Convenia de la Viena (1969) a codificat principalele
reguli de interpretare a tratatelor internaionale. Astfel, in conformitate cu art. 31
pct. 1 Un tratat trebuie s fie interpretat cu bun-credin potrivit sensului obinuit
ce urmeaz a fi atribuit termenilor tratatului in contextul lor i in lumina obiectului
i scopului su.
Dup cum reiese din dispoziia articolului citat, regulile de interpretare ale unui
tratat internaional cuprind urmtoarele principii eseniale:
- principiul bunei-credine, care cere ca interpretarea s aib in vedere ceea ce
prile au avut de gand s spun in realitate;
41
- principiul sensului obinuit al termenilor tratatului, ceea ce inseamn c la
interpretare trebuie reinut semnificaia uzual a cuvintelor, afar de cazurile cand
acestea, dup cum precizeaz art.31 pct. 4, sunt utilizate intr-un sens special;
- interpretarea termenilor tratatului trebuie s se fac in contextul lor. Aceasta
inseamn c la interpretarea unui tratat trebuie avut in vedere fraza in care
figureaz termenul respectiv, alineatul in care se gsete termenul in cauz, o
anumit parte a textului tratatului sau chiar textul tratatului n ntregul su. Textul
tratatului, dup cum tim, cuprinde atat preambulul acestuia, cat i eventualele sale
anexe. Totodat, dup cum precizeaz art. 31 pct. 2 din Convenia de la Viena
(1969), textul unui tratat nu poate fi disociat de contextul su, care cuprinde orice
alte acorduri, intervenite intre toate prile unui tratat ori intre unele din acestea, cu
prilejul incheierii tratatului sau avand legtur cu tratatul. O dat cu contextul, se
va ine seama, de asemenea, de eventualele acorduri intervenite ulterior intre pri
cu privire la interpretarea tratatului sau la aplicarea dispoziiilor sale, de orice
practic urmat ulterior in aplicarea tratatului prin care este stabilit acordul prilor
in privina interpretrii tratatului, precum i de alte reguli pertinente de drept
internaional, aplicabile relaiilor dintre pri (Convenia din 1969, art. 31 pct. 3);
- interpretarea tratatului n lumina obiectlui i scopului su. Aceasta presupune
raportarea interpretrii la sensurile i scopurile pe care prile le-au avut in vedere
la incheierea tratatului in cauz. Nu se admite o interpretare contrar obiectului i
scopului tratatului.
Aceste reguli de interpretare au un caracter general i se aplic tuturor tratatelor
internaionale. Pe lang regulile generale de interpretare, codificate de Convenia
de la Viena (1969), practica convenional internaional mai cunoate i alte
reguli de interpretare, principalele din ele fiind:
- regula sensului clar, care inseamn c nu trebuie interpretate dispoziiile unui
tratat care au un sens clar. Scopul interpretrii este de a lmuri ceea ce nu este clar,
ins nu ceea ce este clar;
- regula neadmiterii interpretrii termenilor tratatului n sens absurd sau
neraional, adic interpretarea lui in contradicie atat cu contextul tratatului, cat i
cu obiectul i scopul acestuia;
- regula efectului util. Ea cere ca interpretarea oricrui termen sau a oricrei
dispoziii a tratatului s se fac astfel incat s produc un efect util asupra aplicrii
tratatului, dar nu s-l fac fr efect, adic nul.
C. In cazurile in care interpretarea dat conform regulilor generale de interpretare,
prevzute la art. 31 din Convenia de la Viena (1969), las sensul ambiguu sau
42
obscur, ori conduce la un rezultat vdit absurd sau neraional, se poate face apel la
mijloacele complementare de interpretare, prescrise la art. 32 din Convenie
(1969), cum ar fi: a) lucrrile pregtitoare; i b) imprejurrile in care a fost incheiat
tratatul.
a) in categoria lucrrilor pregtitoare intr proiectele de text prezentate de pri in

cursul negocierilor, interveniile orale sau scrise ale participanilor, diverse
amendamente propuse sau respinse etc.;
b) in ceea ce privete determinarea imprejurrilor in care a fost incheiat tratatul,

acestea pot prezenta uneori dificulti serioase. Dac uneori aceste imprejurri au
fost luate in considerare de CIJ (bunoar, in Cauza privind Africa de Sud-Vest,
pentru interpretarea mandatului Africii de Sud, Curtea a considerat c trebuie s se
in cont exclusiv de situaia existent in 1920, evoluia ulterioar fiind fr
pertinen),in alte imprejurri aceeai instan a statuat c orice instrument
internaional trebuie s fie interpretat i aplicat in cadrul ansamblului sistemului
juridic in vigoare in momentul in care interpretarea a avut loc.
Dac ne referim la interpretarea unor tratate care sunt redactate in dou sau mai
multe limbi, prima cerin inaintat fa de acestea este stabilirea statutului
diferitelor texte ale acestor tratate. De obicei, se face distincia intre texte cu
autoritate inegal i texte care au valoare egal. In cazul textelor care au autoritate
inegal, prevaleaz textul avand o valoare superioar.
Textele tratatelor internaionale pot fi autentice, oficiale,467 precum i pot
cuprinde traducerile lor oficiale, ultimele fiind fcute fie de autoritile
guvernamentale ale prilor contractante, fie de ctre o organizaie
interguvernamental. Pentru interpretarea tratatului internaional redactat in dou
sau mai multe limbi are importan textul (textele) su autentic. Este autentic acel
text al tratatului, in care acesta a fost autentificat. Textele autentice ale unui tratat
internaional redactat in dou sau mai multe limbi sunt egale ca valoare juridic, cu
excepia cazurilor in care insui tratatul dispune sau prile au convenit pe alt cale
c, in caz de divergene, unul din texte are precdere [art. 33 pct. 1 din Convenia
de la Viena (1969)]. In practic, compararea textelor poate duce la apariia unor
sensuri diferite ale termenilor echivaleni in diverse limbi, fapt ce ridic probleme
de interpretare. In acest caz se va adopta: sensul care, inandu-se seama de obiectul
i scopul tratatului, impac (conciliaz) cel mai bine aceste texte (Convenia din
1969, art. 33 pct. 4); sensul termenilor in limba in care s-a negociat i redactat
textul tratatului; se va da preferin textului clar in detrimental textului obscur; se
43
va face referire la lucrrile pregtitoare; se va lua in considerare uneori textul
favorabil prii care este obligat etc.19
Capitolul 12. Modul de ncheiere a tratatelor internaionale de R.M.

Modul de ncheiere a tratatelor internaionale de R. Moldova este prevzut n
Capitolul II al Legii cu privire la tratatele internaionale ale Republicii Moldova
din 09.1999.
n articolul 7 al prezentei legi se descrie: Iniierea negocierilor
(1) Propunerile cu privire la iniierea negocierilor n vederea ncheierii unui
tratat internaional se prezint:
a) Preedintelui Republicii Moldova - n cazul tratatelor care urmeaz a fi
ncheiate n numele Republicii Moldova;
b) Guvernului Republicii Moldova - n cazul celorlalte tratate.
(2) Preedintele Republicii Moldova sau Guvernul Republicii Moldova adopt
decizia cu privire la iniierea negocierilor. n cazul tratatelor internaionale
specificate la art. 11 alin. (1) i art. 13 alin. (1) lit. d), adoptarea deciziei cu privire
la iniierea negocierilor este precedat de consultarea Comisiei politic extern i
integrare european a Parlamentului. n acest scop, Comisiei i se prezint
solicitarea de aviz consultativ, nsoit de argumentarea necesitii ncheierii
tratatului internaional, cu specificarea eventualelor consecine de ordin politic,
financiar-economic sau de alt natur pe care le implic ncheierea tratatului
internaional, proiectul acestuia n limba de stat i, dup caz, n limba strin,
avizul Ministerului Justiiei privind compatibilitatea proiectului tratatului
internaional cu prevederile Constituiei Republicii Moldova i cu legislaia
19
44
naional, avizele altor ministere i autoriti administrative centrale de specialitate
vizate.
(3) Propunerea cu privire la iniierea negocierilor este prezentat de ctre
organul responsabil pentru ncheierea tratatului, de comun acord cu Ministerul
Afacerilor Externe i Integrrii Europene i prin intermediul acestuia. Propunerea
conine argumentarea necesitii ncheierii tratatului internaional, cu specificarea
eventualelor consecine de ordin politic, financiar-economic sau de alt natur pe
care le implic ncheierea tratatului internaional, proiectul acestuia n limba de stat
i avizele ministerelor i ale altor autoriti administrative centrale de specialitate
privind oportunitatea ncheierii tratatului internaional. Ministerul Justiiei prezint
avizul privind compatibilitatea proiectului tratatului internaional cu prevederile
Constituiei Republicii Moldova i cu legislaia naional. Organul responsabil
pentru ncheierea tratatului asigur traducerea i prezentarea ctre Ministerul
Afacerilor Externe i Integrrii Europene a textului proiectului tratatului
internaional n limba n care se va negocia, n scopul transmiterii acestuia
partenerului de negocieri. Organul responsabil pentru ncheierea tratatului este
responsabil de exactitatea traducerii proiectului tratatului internaional.
(4) Iniierea negocierii unui tratat internaional se efectueaz prin
intermediul Ministerului Afacerilor Externe i Integrrii Europene, n baza
decretului Preedintelui Republicii Moldova sau a hotrrii Guvernului Republicii
Moldova.
Articolul 8. Delegaiile pentru negociere
(1) Negocierea unui tratat internaional,cu excepia tratatelor specificate la art.13
al prezentei legi, se efectueaz de ctre delegaiile oficiale, desemnate i
mputernicite n acest scop prin decret al Preedintelui Republicii Moldova sau prin
hotrre a Guvernului Republicii Moldova.
(2) Organul responsabil pentru ncheierea tratatului internaional asigur, n
strns cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europene,
participarea la pregtirea i negocierea tratatului a specialitilor de calificare
corespunztoare, n particular, n domeniul dreptului tratatelor.
Articolul 81. Aprobarea semnrii
(1) Dup finalizarea negocierilor se adopt decizia cu privire la aprobarea
semnrii tratatului internaional. n cazul tratatelor internaionale care urmeaz a fi
ncheiate n numele statului, decizia se adopt prin decret al Preedintelui
Republicii Moldova, iar n cazul celorlalte tratate internaionale prin hotrre de
Guvern.
n cazul tratatelor internaionale specificate la art. 11 alin. (1) i art. 13 alin. (1)
45
lit. d), dac textele negociate ale acestora conin diferene de fond (diferene care
in de obiectul de reglementare, de subiecii, drepturile i obligaiile acestora) fa
de textele asupra crora au fost iniiate negocierile, semnarea tratatului
internaional este precedat de consultarea Comisiei politic extern i integrare
european a Parlamentului. n acest scop, Comisiei i se prezint solicitarea de aviz
consultativ, nsoit de documentele menionate la alin. (2) al prezentului articol.
(2) Propunerea cu privire la aprobarea semnrii tratatului internaional este
prezentat Preedintelui Republicii Moldova, n cazul tratatelor internaionale care
urmeaz a fi ncheiate n numele statului, sau Guvernului Republicii Moldova, n
cazul celorlalte tratate internaionale, de ctre organul responsabil pentru
ncheierea tratatului, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii
Europene i prin intermediul acestuia.
Propunerea include textul tratatului internaional negociat, n limba de stat i,
dup caz, n limba de referin convenit de pri, nota informativ care conine
referiri la procesul i rezultatele negocierilor, aspectele eseniale ale tratatului care
au fost modificate i/sau completate n urma negocierilor, eventualele consecine
de ordin politic, financiar-economic sau de alt natur pe care le implic ncheierea
tratatului internaional. n cazul n care textul tratatului internaional negociat
conine diferene de fond fa de textul asupra cruia au fost iniiate negocierile, la
propunere se vor anexa avizele repetate ale ministerelor i ale instituiilor de resort
privind oportunitatea ncheierii tratatului internaional, inclusiv avizul Ministerului
Justiiei privind compatibilitatea proiectului tratatului internaional negociat cu
prevederile Constituiei Republicii Moldova i cu legislaia naional. Propunerea
va conine referiri privind nivelul i funcia persoanei care va semna tratatul
internaional.
(3) n caz de urgen a semnrii tratatului internaional i doar dac exist
temeiuri suficiente s se considere c proiectul tratatului propus spre semnare nu
va conine diferene de fond fa de proiectul iniial al tratatului, se poate emite o
singur decizie cu privire la iniierea negocierilor i aprobarea semnrii tratatului,
respectndu-se procedura prevzut la art. 7. n acest caz, Comisia politic extern
i integrare european a Parlamentului va emite un singur aviz cu privire la
oportunitatea iniierii negocierilor i semnrii tratatului internaional.
Articolul 9. Depline puteri
(1) Deplinele puteri se elibereaz de ctre ministrul afacerilor externe i
integrrii europene conform deciziei privind iniierea negocierilor i conform
deciziei privind aprobarea semnrii tratatului internaional.
(2) Ministrul afacerilor externe i integrrii europene elibereaz deplinele puteri
pentru participarea delegaiilor guvernamentale la reuniuni internaionale, dac este
46
necesar potrivit regulilor de procedur ale reuniunii sau organizaiei respective.
(3) Procedura solicitrii i perfectrii deplinelor puteri este stabilit de legislaia
Republicii Moldova.
Articolul 10. Reprezentarea fr depline puteri
(1) n conformitate cu dreptul internaional i Constituia Republicii Moldova,
Preedintele Republicii Moldova, n calitate de ef al statului, reprezint Republica
Moldova n relaiile internaionale, poart tratative i ia parte la negocieri, ncheie
tratate internaionale n numele Republicii Moldova fr prezentarea deplinelor
puteri.
(2) n conformitate cu dreptul internaional i n virtutea funciilor lor stabilite
de legislaie, Prim-ministrul Republicii Moldova i ministrul afacerilor externe al
Republicii Moldova pot exercita orice acte referitoare la ncheierea tratatelor
internaionale fr prezentarea deplinelor puteri.
(3) n conformitate cu dreptul internaional, efii misiunilor diplomatice ale
Republicii Moldova acreditai n alte state i reprezentanii Republicii Moldova
acreditai la o conferin internaional, pe lng o organizaie internaional sau pe
lng un organ al acesteia, au dreptul s adopte textul unui tratat ce se ncheie ntre
Republica Moldova i statul n care snt acreditai sau al unui tratat din cadrul unei
conferine internaionale, unei organizaii internaionale sau al unui organ al
acesteia fr prezentarea deplinelor puteri.
Articolul 12. Forma ratificrii, acceptrii, aprobrii
sau aderrii la tratatele internaionale
(1) Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la un tratat internaional se
efectueaz de ctre Parlamentul Republicii Moldova prin adoptarea unei legi
organice.
(2) Tratatele internaionale, altele dect cele prevzute la art.11 al prezentei legi,
cu excepia tratatelor specificate la art.13 al prezentei legi, se aprob de ctre
Guvernul Republicii Moldova.
Articolul 13. Tratatele internaionale n form simplificat
(1) ncheierea tratatelor internaionale n form simplificat are caracter de
excepie i este autorizat n cazul:
a) tratatelor a cror realizare revine Ministerului Afacerilor Externe i Integrrii
Europene;
b) tratatelor ncheiate n vederea realizrii unor tratate deja intrate n vigoare;
47
c) tratatelor ncheiate pe un termen de pn la un an i care nu implic un
angajament financiar;
d) tratatelor privind acordarea asistenei externe nerambursabile, care nu conin
prevederi din domeniul altor tratate specificate la art. 11 alin. (1) lit. b).
(2) ncheierea tratatelor internaionale n form simplificat, altele dect cele
specificate la alin.(1) al prezentului articol, se consider contrar prezentei legi.
(3) Semnarea tratatelor internaionale specificate la alin. (1) din prezentul articol
necesit eliberarea deplinelor puteri i poate avea loc dup adoptarea, n
conformitate cu art. 81, a deciziei privind aprobarea semnrii tratatului
internaional n form simplificat.
Articolul 14. Procedura naintrii tratatelor internaionale spre ratificare,
acceptare, aprobare sau aderare la ele
(1) Procedura naintrii tratatelor internaionale spre ratificare, acceptare,
aprobare sau aderare la ele este stabilit de prezenta lege, de alte acte normative i
se efectueaz de ctre organul responsabil pentru ncheierea tratatelor, prin
intermediul Ministerului Afacerilor Externe i Integrrii Europene.
(2) n conformitate cu art.86 alin.(1) din Constituia Republicii Moldova,
Preedintele Republicii Moldova se pronun asupra tratatului internaional
ncheiat n numele Republicii Moldova, propus spre ratificare, acceptare, aprobare
sau aderare, n termen ce nu depete 60 de zile de la data prezentrii acestuia de
ctre Guvernul Republicii Moldova.
(3) Tratatele internaionale specificate la art.11 alin.(1) lit.a) snt prezentate
Parlamentului Republicii Moldova printr-un demers scris al Preedintelui
Republicii Moldova.
(4) Tratatele internaionale specificate la art.11 alin.(1) lit.b) snt prezentate
Parlamentului Republicii Moldova prin hotrre a Guvernului Republicii Moldova.
(5) Tratatele internaionale care nu snt supuse examinrii de ctre Parlamentul
Republicii Moldova snt prezentate acestuia spre informare n termen de cel mult
30 de zile de la data semnrii.
(6) n cazul n care tratatul internaional nu conine un text autentic n limba de
stat, se prezint spre examinare n Parlament textul autentic al acestuia ntr-o limb
strin i traducerea oficial n limba de stat, certificat de Ministerul Afacerilor
Externe i Integrrii Europene.
Articolul 15. Formularea rezervelor
48
(1) n conformitate cu normele i principiile dreptului internaional, la momentul
semnrii, ratificrii, acceptrii, aprobrii sau aderrii la un tratat internaional
multilateral, Republica Moldova poate formula rezerve, cu condiia ca:
a) rezerva s nu fie interzis de tratat;
b) tratatul s nu dispun c pot fi fcute numai anumite rezerve printre care nu
figureaz rezerva respectiv; sau
c) n alte cazuri dect cele prevzute la lit.a) i b) ale prezentului alineat, dac
rezerva nu este incompatibil cu obiectul i scopul tratatului.
(2) Rezervele pot fi retrase n orice moment, respectndu-se procedura prin care
acestea au fost formulate, n cazul n care tratatul internaional nu prevede altceva.
Articolul 16. Aplicarea provizorie a tratatelor internaionale
(1) n conformitate cu normele i principiile dreptului internaional, tratatul
internaional sau o parte a acestuia se poate aplica n mod provizoriu, pn la
intrarea n vigoare.
(2) Clauza privind aplicarea provizorie a tratatului internaional sau a unei pri
a acestuia de la data semnrii se accept n baza deciziei privind aprobarea
semnrii tratatului n conformitate cu art. 81.
(3) n cazul n care tratatul internaional care urmeaz a fi prezentat
Parlamentului Republicii Moldova sau Guvernului Republicii Moldova spre
examinare prevede aplicarea provizorie a tratatului sau a unei pri a acestuia,
tratatul se prezint ntr-un termen ce nu depete 30 de zile de la data semnrii lui.
(4) Dac tratatul internaional nu dispune altfel sau dac prile contractante nu
au convenit altfel, aplicarea provizorie a unui tratat sau a unei pri a acestuia de
ctre Republica Moldova nceteaz cu condiia notificrii de ctre Republica
Moldova celorlalte state, ntre care tratatul se aplic n mod provizoriu, a inteniei
sale de a nu deveni parte la tratat.
Articolul 17. Instrumentul de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare
Preedintele Republicii Moldova semneaz instrumentul de ratificare, acceptare,
aprobare sau aderare la tratatele internaionale interstatale, care se autentific prin
aplicarea sigiliului statului i se contrasemneaz de ctre ministrul afacerilor
externe al Republicii Moldova.
Articolul 18. Intrarea n vigoare a tratatelor internaionale
(1) Tratatele internaionale intr n vigoare, pentru Republica Moldova, n
conformitate cu modul i termenele stabilite de tratat sau cu acordul comun al
prilor.
49
(2) Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europene notific celeilalte pri
contractante sau depozitarului tratatului internaional ndeplinirea condiiilor
necesare intrrii n vigoare a tratatului, efectueaz schimbul de documente
corespunztoare sau le transmite depozitarului.20
Bibliografie:
1. Legea Republicii Moldova privind tratatele internaionale ale Republii
Moldova din 24.09.1999
2. Note de curs, dreptul tratatelor internaionale. Stela Litra, Chisinau 2013
http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/066_-
_Dreptul_tratatelor_internationale.pdf
3. Drept Internaional Public, Editia a III-a, Chisinau 2009, Colectiv de Autori
4. Convenia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, 23 mai 1969
5. Convenia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor ncheiate ntre state i
organizaii internaionale sau ntre organizaii internaionale din 21 martie
1986
6. Dreptul tratatelor: noiuni de teorie i practic. Bucureti: Editura
Ministerului Internelor i Reformei Administrative, 2008
20
Legea Republicii Moldova privind tratatele internaionale ale Republii Moldova din 24.09.1999
50

Dip, Dr. Tratarelor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dip, Dr. Tratarelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat din Moldova

Capitolul 1. Definirea dreptului tratatelor internaionale 2

n timp ce codificarea conduce la o mai mare acuratee a reglementrilor,

- se incheie intre subiecte de drept internaional;

- se incheie cu scopul de a crea efecte juridice intr-un domeniu anumit al relaiilor

- este supus dreptului internaional.6

- tratate politice (reglementeaz relaii esenialmente politice) tratate de pace i

- tratate speciale acorduri in domeniul transporturilor (feroviar, maritim, fluvial,

Publicarea i inregistrarea oficial a tratatelor internaionale are loc i la nivel

Articolul 36 din Convenia de la Viena (1969) stabilete dou condiii la

Tratatele internaionale se aplic in spaiu i in timp. Regula general care

De la aceast regul fac excepie aa-numitele tratate localizate, care ii produc

4. Dispariia uneia din prile contractante ale tratatului ca subiect de drept

Capitolul 11. Interpretarea tratatelor internaionale

a) in categoria lucrrilor pregtitoare intr proiectele de text prezentate de pri in

b) in ceea ce privete determinarea imprejurrilor in care a fost incheiat tratatul,

Capitolul 12. Modul de ncheiere a tratatelor internaionale de R.M.

S-ar putea să vă placă și