Ionela-Lacrimioara Serban ‘Anca Sava Cristinel Ionel Stan Cristina Oprisa Daniela Matet Minela Aida Maranducd TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Ene Moslstomo a) EDITURA “GR. 1. POPAY UML FASE a[Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a Rominiel 'Anatomia si fiziologia omulul : teste pentru admitere 2017 / lioneta Lacrimioara Serban, Anca Sava, CristinelIonel Stan, | lag: Editura Gr.T. Popa, 2017 Contine bibliografie ISBN 978.-606-544-440-9 I. Serban, Tonela Licrimioara I. Sava, Anca IL Stan, Crstinellonel lor ‘Tehnoredactare computerizati: Pericle Docan Coperta: Marius Atanasiu Editura ,Gr. 7. Popa” Universitatea de Medicina si Farmacie lagi Str. Universitit nr. 16 Toate drepturile asupra acestet lucrari apartin autorului si Editurit,Gr. T. Popa” Iasi. Nici 0 parte din acest volum nu poate fi copiatd sau transmit prin nici un mijloc, electronic ‘sau mecanie, inclusivfotocopiere, fara permisiunea seri din (Pariea autorior sau a edituri Tiparul executat la Tipografia Universiti de Medicina gi Farmacie "Gr. T, Popa” lai, st. Universiti nr. 16, cod. 700115, Tel. 0232 301678 INTRODUCERE, Jn acest volun sunt euprinseintrebirile ~ test din tematca pentru concurs de aditere din sesiunea 2017, la proba de concurs BIOLOGIE 1 Culegereacongne teste elaborate in acord cu rograma scolar de Biologie, clase a Xa ‘La redactarea tesielor de concurs @ fost utzat manualil de Biologie penirs Clasa a Kien. Edivwra Cori, 2006, autori: Dan’ Cristeseu, Carmen Salvasr, Bogdan Voilescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Cérmaca, arobat de MEAG. dupa care av studiat absolvent de feu din promot. 2017 Tipurile de teste sunt reprecentae de intrebiri complement simplu (la ficare intrebare se alege cel mai bun rispuns din 5 variante propuse) si complement multiply (0 fntrebare poate avea mai multe varante corecte de rspuns) Dupi tragerea la sorfi a sublectelor, Comisia de concurs isi rezervé dreptul de a reformula, dupa caz,consimutul testelor. Structura probei de concurs, impartirea lor pe capitole din tematica dati, mumdiral total de tnrebiri, precum si testele Ta prima vedere se vor stabili in perioada concursului de odie Comisia de admitere(CUPRINS (Celuta gl fesuturile - Cristina Opria Sistemal nervos - Anca Sava: Analizatorii - Anca Sava anu Glandele endocrine - Cristine!Ionel Stan. Sistemul os0s si muscular - Cristine!Ionel Stan. Sistemul digestiv - Daniela Mati. Sistemul circulator - Cristina Oprisa Homeostazia - lonela ~ Licrimioara $erba mn Sistemul respirator - Daniela Mati Sistemul exeretor - Minela Aida Manduca. ‘Metabolismul - Minela Aida Mérnduci ne} Funefia de reproducere - Jonela — Lacrimioara Serban ..96 Rispunsuri teste. se OT2 Celula gi fesuturile CELULA $I ESUTURILE Sef Luer. Dr. Cristina Opriga Intrebirt- complement simpli Prelungirile citoplasmel sun ‘A. pseudopode B. microvil Ceili 1D. desmozomi E. toate rispunsurile sunt corecte Ribozomii au rol in: ‘A. excretia unor substante celulare B. fosforilarea oxidativa . digesta fragmentelor celulare D. sinteza proteicd E. diviziunea celulard Lizozomii sunt: ‘organite bogate in ribonucleoproteine ‘un sistem canalicular ‘ree de citomembrane corpusculi sferci un sistem membranar format din cisteme alungite PuAp>4 Cristina Opriga reat eltare specie vmt .-neurofibrilele lizoromit centrozomul rmitocondriile ribozomii Poom> ‘Membrana celulari nu poate fitraversata prin ( Panta descendenti a potentialului de acfiu se datoreaz intrrt K*in cebula se numeste depolarizare se datoreaziesirit K” din celula se datoreaziiesiit Na’ din celula se datoreazi inti Na" in colula monp>2 om 4 15, Cristina Oprisa Epltelial traheal este de tip: 5. epitelial pseudostratificat ‘conjunctiv moale conjunctiv semidur senzorial ‘esutul eartlaginos fibros este intlnit tn: carilajelecostale laringe pavilionul urechii ‘rahe smoniscurile articulare POOR RUNS, ‘Tesutul cartilaginos elastic este intilnit in: discurile intervertebrale ‘meniscurileariculare : pavilioaul urechit carilajele costale tendoane roOp> g iafizele oaselor lungi sunt formate din fesut: cartilaginos fibro ‘0s trabecular ‘conjunctiv fibros ‘080s compact pavimentos keratinizat POOR 10 16. W. 18. oy Cetula gi fesuturite ‘Tesutul conjunctiv reticulat este intalnit in: A. tendoane B. aponevroze tunica medie a arterelor D. E. B. conjunctv fluid C. cartilaginos D. conjunctiv semidur E. reticulat Pancreasul este alcktuit din fesut: ‘A. glandular de tip mixt BB. glandular endocrin de tip folicular CC. glandular exocrin simpla . glandular exocrin tubular EE, glandular exocrin acinos toate celulele au forma B. cubict CC. globuloasa D. stelati E. fusiform’Cristina Oprisa Stem nerves 20. Dimensiunea frei musculare striate este: Bis SISTEMUL NERVOS C. 150-200 Prof. Dr. Anca Sava D. S-1Sem B. 150-200 om 2 1 Sntrebari- complement simplu dentiica afirmatia FALSA: ‘A sistemul nervos, impreun cu sistem endocrn, regleazi majoritateafancilor organismului BB. ocelul Schwann produce mietn& pentru mai mul C. snapsa este conexiuea functional intre un neuron si alt celula D. reflex repreznts recta de rspuns a cenrlor nervosilastmularea unei zone eceptoare EE. miduva spiniit na ocupd im intregime canalul vertebral Ideatificati afirmatia FALSA: ‘A. coamele laterale ale miduvei sunt vizibile in regiunea ‘cervical inferioar, in regiunea toracali gi lombari inferioara ‘B. numa in conditi anormale viscerele pot fi punctul de plecare al senzatici dureroase CC. ealea sistemului piramidal igi are originea in cortexul cerebral _. trunchiu! nervulu spinal iese Ia exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebral E, nervi cranieni nu au doua ridcini (dorsald si ventrala)‘Anca Sava Ds il Ststemul nervos Tdentificatafrmatia corecti: 5, Identifiat afrmatia FALSA: ‘A spre deoscbire de midwi,enceflul este acoperit de ‘A dendritle, in portiunea lor intial, sunt mai groase, rmeningelecerebrale z poise subiacd 'B. nervi facili sunt nervi senzitivi 7 B.teace Henle separi membrana plasmatict a celulet .reflexelemiotatice constau in contracta ruse a unui Schwann de ecu conjunctv din jur mmusehi ca rispuns Ia ntindereatendonalui sku . coareleposteroare (dorsal) ale mBduvei spit D. talamusul este stafie de releu pentru caile vizuala si contin neuroni ai cailor senzitive care au semnificatia de auditiva deutoneuron (a doilea neuron), protoneuronal ind situat E. emisferele cerebral sunt legate nt ele prin fn ganglionspinali ventiuli ater D. nervi vestibulo-coblear sunt nerv senzorih si sunt | format dnt-o compencath vestibular, cae are pe trascu Identiicaytafrmatia FALSA: : | sanglioul tui Cor ‘Avoriginea reali a ibrelor motor ale nervului vag se ali | EE. dup cdteva luni de a extigpareacerebelulu, {in nucleul ambiguu | tulburirile se atenucaza prin compensare cortical, B.cercbelul ocup fosa posteriori a craniulu, ind | separat de emisferelecerebrale prin coasacercbeluli, | 6 Tdentitcat afirmatia corecti exorescenfi a durei mater cerebrale C. fibrele parasimpatice ale nervulu facial provin din doi ‘clei: nucleul lacrimal si nucelul salivator superior, ambii gisindu-se in punte D, receptoriireflexelor miotatice sunt reprezentati de proprioceptorii muscular —fusurile neuromusculare E, fibrelefascicululuipiramidal strabat, in directa lor descendent, toate cele tri ete ale trunchiului cerebral, “4 A. pedunculiicerebelosi superioriconfin numa fibre aferente BB. emisferul cerebral sting este mai dezvoltat la stingaci C. din cete tei ramuri principale ale trigemenului, cea oftalmicd si cea maxilard sunt senztive, iar cea mandibular este mixti . axonul neuronillor senzitivi intra in miduva pe calea idicinii anterioare E_ protoneuronul sensibilititi interoceptive se glsoste in ganglionul spinal: axonul lui ajunge la receptor, iar 48 9. 10. u. Glandele endocrine Glucocorticoizii asupra metabolismului intermediar determin unul din urmitoarele efecte: seade eatabolismul protec in mugchii scheletici ‘nu influenteazd catabolism proteinelor determing hipoglicemie ). exestelipoliza seade concentraia acizilor grag liberi plasmatici rooE> Actiunea catecolaminelor determin: ‘A. contracjiaperetelui muscular neted digestiv B, relaxarea sfincterelor digestive C. inhibé majoritatea secrefilor digestive D. glicogenogenezit E, contracja bronhiilor ‘Medulosuprarenala secreti: ‘mineralocorticoizi cortizon hidrocortizon oxitocind pinefrina moASP> Aldosteronul produce urmitoarele actiuni, eu EXCEPTIA: A. reabsorbjia de Na in schimbul K* B. reabsorbtia de Na’ in schimbul H” CC. reabsorbjia de Na" este insofit de reabsorbtiaclorului . reduce volumul sanguin IE, mengine presiunea osmoticd a mediului internCristinel Lone! Stan o Glandele endocrine ee 16 tanto B. inapoi stemulul ‘A. numei celle seretorii a . la potul superior al rinichiului B. numa celule secretori 8 D. injorl trahee!toracioe C. cxlle secretori (20%) gi ceuleseeretoriB (60- E, po saua turceascé a osului sfenoid sisi D. celle secretory (20%) si celule seertorii 8 (60- 13, Paratiroidele: 70%) ‘A. sunt in numar deo pereche EE, celule seeretori ai Btn propor relativ egale BB, sunt glande mari C. se glsese pe fafa antrioazl a lobilortioidieni 17. Insulina a fost descoperitd pentru prima oar de: D. confincelule parafolculare A. Teodor Sindulescu E, secret paleothormonul (PLTH) B. FG, Banting C. JR. Macleod 14, Hiperealeemi D. Nicolae C. Pauleseu A. stimuleaz secreia de PTL E, Grigore T. Popa BB. inhiba secrefia de PTH CC. stimuleaz secretin de troxind 18, Efectele metabolice ale insulinei sunt urmitoarele, eu D. inhibi secrefa de caleitonins © EXCEPTIE: E, este rezultatul efeetlui hormonuluisecretat de A. stimuleazi glicogenogeneza celuleletiroidiene ,C” BB reduce lipogeneza C. reduce proteoliza 4, Prorat blr cela paren: D. ereste glcoliza ‘A. biperfunctiatioidiand EE, stimuleaz sinteza proteics hiposccretiahormonilortiridient hipersecreia de parathormon, 19, Epifiza este staat D. hiperserete de aldosteron ‘A. ire tuberculi evadrigemeni inferior E. boala Addison intre tuberculiievadrigemeni superior: 50 superior de chiasma optic& ‘superior de tuberculii cvadrigemeni superior {nie coliculii geniculafi superiori sta. 2. 23, (Cristinel Tone! Stam ‘Timusul are rol de gland endocrind pnd la varsta de 30 de ani are localizare retrocostals este 0 glands pereche are rol de organ limfaticperiferic are structurl mixti Foapp Inarebiri- complement multiple Boala Addison se manifesti prin: A. hipoglicemie BB. hipertensiune CC. hiperpigmentare cutanat D. hipercalcemie E, pilozitate in exces Glucagonul exerciti urmitoarcle efecte: A. inhibit proteoliza B. crestelipoliza C. glicomurie D, stimuleazi seertia biliard E. hipoglicemie Asupra metabolismaluiintermediar hormo lien determing: hiperplicemie hipocolesterolemie catabolism pote . hipogicemie ._anabolism pote A B c. D. E. 2 2 Sistemul os0s si muscull SISTEMUL OSOS $I MUSCULAR Conf. Dr. Cristinel lonel Stan narebirt - complement simplu Osificaren desmali asiguré formarea: ‘A. clavieulelor, partial B. vertebrelor . sfenoidului D. fermurului E, oaselor piciorulut Cartlajele de crestere sunt inlocute de fesut osos {n jural varste de: ‘A. 15-20 de ani B. in copilirie ©. 20-25 de ani D. 25.30de ani E, 30-35 de ani Oasele carpiene sunt: ‘A. late B. scurte C. hungi D. sesamoide E. alungite 3Cristie! Jone Stan 'B. miiduva spindsii CC. trunchiul cerebral si cerebelul D. segmentele periferice ale organelor de simt E. meningele ‘Neurocrantul este aledtult din: ‘A. 4oase B, Soase C. 6oase D. 10 0ase E. 14 0a8e Referitor la coloana vertebrali identificati afirmatia FALSA: ‘A. curburile in plans cifoze BB. lordozele sunt curburle eu concavitatea crientaté posterior . scoliozele sunt curburile tn plan frontal DD. virful sacrulu se uneste cu virful eoceisului E, coccisul rezulti prin fuzionarea celor 4-5 vertebre coccigiene Sternul: este un os lung 3. se articuleazi cu cartilajele costale este format din 3 piese osoase separate, pint fn jurul virstei de 40 de ani D. ese situat pe linia mediand posterioari a E ae toracelui se articuleazA cu vertebreletoracale 34 9. 10, te Sistemul 080s si muscul ‘Centura pelvini este formati de: ‘A. oasele coxale 'B, oasele coxa gi sacrumul . pelvisul osos D. E. >. oasele coxale gi femurul ‘oasele pubiene gi ileonul C. matricea organicd, ce este alcdtuit in proporfie de 90-95% din fibre de colagen D, fibre de colagen, majortatea orientate perpendicular pe linile de tensiune EE. substanjl fundamentala, ce reprezinta 15-20% din matricea organics Artrodiile prezinta urmitoarele elemente structurale, ew EXCEPTIA: ‘A. capsula aticulard 'B, suprafefe articulare . ligamente articulare D. eavitate articular E, tendoane sinoviale ‘Muschi circular este A. bicepsul 1B, tricepsul C. piramidal al abdomenului D. orbicularul buzelor E, marele dorsal 552 13. 4 Cristinel Tone! Stan ‘Urmatoarcle afirmafi refertoare Ia extremitifile _mugchilor sunt corecte, en o EXCEPTIE: ‘A. auo culoarealb-sidefic B, se numesctendoane C. extremitatea ce se inser pe osul fix se numeye inset D, aun stuctura lor fesut bros , in general originea este une ‘Muschil maseteri: ‘A. intervin fn realizaea actului masticatei BB. determina diferite expresi ale fei C. increjeste pielea gatului D. sunt mugchi ai mimicit E, se gisese in partea anterolateral a gitului ‘Muschii anterolateral al toracelui sunt urmitorit cu o EXCEPTIE: marele pectoral B. micul pectoral . oblic extern gi inte D. subclavicular E dinjatal mare > 56 yz Sistemul osos si muset 18, 16, vw. 18, ‘dentficati afirmatia FALSA privitoare ta mugchit ‘membrulul superior: ‘A. coracobrahialul se gsste Ia nivelulbrajuui B. deltoidul esto situa imediat sub picle gi realizeaz& adducfia brafului . triceps este situat Ia brat, posterior D. musehii anterior ai antebraflui sunt flexor ai aniebrafui i i méinit E, pe fata antrioar a brafului se giseste bicepsul brahial gi brahialul ‘Musehiul eroitor este situate: ‘A. in partea anterioari a gambei B. sub muschiul evadriceps C. intre muschit adductori D. in partea anterioari a coapsei E. in jurul aticulatiei goldului Contracfin musehiului tibial posterior s flexori ai Aegtlr determin: ‘A. extensia bei piciorului gi flexia degetelor B, flexia label piciorului si a degetelor CC: pronatia picioruui gi flexia degetelor D. extensia gambei gi flexia degetelor E, flexia labei picioruui gi extensia degetelor Sarcomeray niaten morffonefinal B. doué discuri clare (banda 1) CC: o banda Z si 0 band H , dows membrane Z EE, un filament de acting gi mul de miozina 71. 20, a Cristinel Jone! Stan [dentifeaiafirmafia INCORECTA, in cea ce priveste manifestirilecontractci musculare: "A? manifestrile meeenice se stadia cu jotora riografuli 1. faza de contrat durezain moti 0,08 s C. durata total a secuse este de 0.28 D. in sistola cardiac contractia este o secusi E. in primele 45-90 de secunde ale unui efor ‘moderatmetabolismol muscular este anaerob ‘Oboseala musculari se datoreazi epuiziril: ‘A. glucozei musculare BB. glicogenului hepatic . glucozei sanguine D. glicogenului sanguin E. glicogenului muscular Intrebiri - complement muttiplu Identificafi afirmatile coreete in ceea ce priveste contractlle iometrie ‘A, muschiul presteazd Iucru mecanic exter B. tensiunea ereste foarte mult C. energia chimied se pierde sub formé de e@ldurs plus lueru mecanic intern D. iungimea muschiului se modifick E, muschiul mu realizeazd lucra mecanic extern 38 - 2. Sistemul os0s si museular asele indeplinese urmitoarele roluri functionale: ‘A. rol de pirghii ale aparatului locomotor [B, rol de protectic a unor organe vitale CC. rol activin relizarea migcBri . rol in metabolismul caleiului E, rol in metabolisml electrolitilor Entorsele se caracterizeazi prin: ‘A alungirealigamentelor componente ale unei articalaii B, ‘se asociaza frecvent eu intreruperea ccontinutafi unui os din vecindtate C. alungirealigamentelor de vecinatate a artculajei afectate D. pot surveni in urma unor procese infecfioase E. se pot asocia cu sinovite 91 3 SISTEMUL DIGESTIV Sef Lucr. Dr. Daniela Matel Inirebiri- complement simplu Cavitatea bucald comunici direct eu: A. esofagul; B. faringele; C. urechea medie; D. laringele; E. duodenul. Segmentul comun sistemelor di este: ‘A. esofigul; B. stomacul; . traheea; D. faringeie; E. duodenul. Ordinea coreeti a portiunilor intestinului subtire este: ‘A. pilor~ duoden —ileon; B. duoden —ileon ~jejun; C. duoden -jejun ~ leon: D. duoden ~cee -jejun; EE. jejun~ ileoa~ duoden. o _ 4. Sigmoidul aparsi ‘Sistemul digestiv ‘A. intestinulu subire; B. ceculuis €: colonului; D. rectului; E. duodenului Care dine urmitoarele glande nu este o gland anexi a tubului digest? A. ficatl; BB. pancreasul; C. glandeteparatiroide D. glandele sublingual; , ganda parotid Saliva are urmitoarele funetil cu exeeptia: ‘A. realizarea masticatii; B. realizarea degluttei; CC. stimularea mugurlor gustativis 1D. excretia unor substante endogene (uree, creatinina, acid uric); E, digesta proteinelor prin lizozim {n impo esoagian al deglatititperistatismal secundar este coordonat de: ‘A: trunchiul cerebral B. nerval vag; C. nervalaccesor: D. sistemul nervos enterica esfagulis , nervalglosofaringian. 610. uM Ds Inbibifia secrefii de HCI este datoratt: A. acetileoline!; B. prolactinei; C. somatostatineis D. E. 1a Matel gastrinei; secreting! Alegeti enuntul corect despre substanfele organice din secrefille gastrice: ‘A. pepsina este activa in mediu bazic; B. pepsina scindeaza glucidele; CC. sub actiunea labfermentului sn prezenfa Ca* ‘cazeina solubil se transforma in paracazeinat de ‘aleiu insolubil; D. lipaza gastrick hidrolizeaza proteincle; E. gelatinaza coagulesza laptel, Pancreasul exoerin: A. secret insulin si glucagon; B. capul pancreasului se afl in raport eu splina; . coada pancreasului este fn raport eu duodenul; D. secreti insulind si elecuoliis E_ produce peptidaze, laze, amilaze gi nucleaze. Care hormon stimuleazi evacuarea bilel din vezica Dillard: A. secretina; B. gastring C. chimiotripsina; D. colecistochinina; E, bilirubina a 2 1B. 4 18 Ce este biirubina’ A. oenzima; B. un pigment biliar, C. un acid biliar; D. un glucid; E. un clectrolit Care dintre urmatoarele componente nit sunt prezente in bili: ‘ripsinogen; Tecitina; colesterolul; acizibiliar; . biliubina si biliverdina, Poop> Alogeti care dintre functi au este specified sirurilor biliare: A. ajuda absorbjia intestinal a acizilor grasi, colesterolului, monogliceridelor, ajutt Ia absorbjia monozaharidelor; ajutd la emulsionarea lipidelor din alimente; stimulesz motilitateaintestins ‘au rol bacteriostatic. “Mucusul este secretat de glandele Brunner Ia nivelul: A. jejunulai; B. coloaului; . stomacaluis D. esofagulu; E, duodenului. poop 616. w. 18, 19, Daniela Matei ‘In care segment al sistemului digestiv sunt prezente vilozitigile? A. cavitatea bucala; B. stomac; C. esofag; D. intestinul subgire; EE. jintestinul gros. LLipidele se absorb din tractal gastro-intestinal prin: A. transport activ Na dependent; BB. transport pasiv Na dependent; . sifuaiune facilitaa; D. difwziune pasiva; E. osmozi. Flerul se absoarbe sub actiunes . vitaminei Cs vitaminei A; vitamine! B; vitaminei D; vitaminet K: Haustrapile sunt specifice: A. stomacului; B. colonului; C. jejuni; D. duodenului; E, ileonului mons ‘Sistemul digestiv 21, Ce cantitate de saliva se secret zilnie? ‘A. 100-300 ml; B. 1500-2000 ml; C. 300-500 ml; D. 800-1500 mi; E, 500-800 ml 22, Apendicele este o componentii a: ‘A. intestinulu gros; BB. intestinului subtine; . stomacului; D. ficatulis E. pancreasulu, Tnflamatia mucoaseiintestinulul gros se numeste: A, faring, B. enterocolitis; CC. stomatitis Da gastit; E. pancreatit 6sDanicla Matet 24, Calciul se absoarbe cu ajutorul unui transportor legat dde membrana celulara si activat A B. c. D. E vitamina A; vitamina Bi vitamina D; vitamina C; vitamina E. 25. Fibre musculare striate se gisese in sfincterul: A B c. D. E. ileocecal; cardial; pilorie; ‘anal inter; ‘anal extern, - - Sistemul circulator SISTEMUL CIRCULATOR Sef Luer. Dr. Cristina Opriga Intrebiri- complement smplu Siingele: A. reprezinté 1% din masa corporal Beste format din limf gi elemente figurate CC. este format din plasmi gi elemente figurate D. reprezinti. 18% din masa corporal E. . consttuie mediul extern al organismului Leucocitele: A. sunt celule anucleate B. aurol in transportul O; 5i COs CC. pot emite pseudopode , anol in hemostaza E. nu au mitocondrit Grupa de singe AB: A, poate dona la toate grupele BB. poate dona la grupa A. CC. poate dona la grupa B . poate primi dela toate grupele E. poate primi doar de la grupa AB aSistemul circulator Cristina Opis cee {hn mpl vascalo-plachetar al hemostaze se produce: 8. Arteratoracici intern se desprinde din: A. vasoconstritia pores lezat ‘A. ator intercostal antenoart B. agrogarea tromboctelor B, arora subelavcalard CC, metamorfozaviscoasi C. amera vertebral D. aderares trombocitelor D. arora mezeneric8 inferioart B. ‘ate rispansurle sunt corecte E. arora iliacd comand Referitor In coagularea singelui este adevirati Artera mezenteried inferioara vaseularizea urmitoarea afirmaie: ‘A. colon ascendent ‘A. formazeafbrine! dureaz 1-2 minute B. ceeul B, formarea trombine! dureazi 10 minute : colonul descendent CC. formarea tomboplastinei dureazi 4-8 secunde D. partea dreapt a colonuluitransvers D. in faza al-a se formeaza trombina . jejuno-ileonul EE. in faza Ise formeaza fbrina 10. Ganglion limfatict au urmitoral rol: ‘Agltinincle ant-Rh: ‘A fermeacdanticorpt ‘AY exist in singe in mod natural B. imped spindle infeyilor BB. aparla mama Rh cu ft Rie CC. produc monocite C. apa a mama Rh c ft Rh D. produc limfocte D, apar prin trnsfuzi cu singe Rb- lo persoank Rh+ E, toate lgpunsuril sunt crete apa a mama Ru ft Rh- : 11. Valvele atro-ventriulare: ‘Artra carotid intern righ [Ase deschid in impulse, permikind singe st wen) tread ina B, repiues occipital B, sedeschd in timp diastole, prmifind sings sk C. viserele feet tres in ventricule D. creer C. permit expulia singe in rere E.‘oaterispunsurle sunt corecte D, Impiedctrevenireastngelu tn ventricle , semai mumese gi valve semifunare 6 o2 1B 4. 15. Cristina Oprisa ‘Volumul-bitale al fiecdrui ventricul este in medie: A. 120ml Ino frecventd cardiac& de 70-75 bata minut B. 150 ml ao frecvenfi cardiack de 70-75 biti/ minut . 20 ml lao frecvenjé eardiacd de 70-75 batai/ minut D. 70 mt lao freevenfa eardiacd de 70-75 bata! minut E, 170ml lao frecventS cardiac& de 70-75 bati/ minut La nivelul nodulului atrioventricular, freeventa desedredrilor este de: ‘A. 40 potentiale de acfiune/ minut B. 70 potentiale de acfiune/ minut C. 25 potentiale de acfiune/ minut . 100 potential de acfune/ minut EE, nodulul atrioventricular nu descared potentiate de actiune Excitabilitatea este proprietatea celulei museulare cardince: ‘A. de a propaga excitatia la toate fibre sale B. de adezvolta tensiune ttre capetele fibrelor sale C. de ase autoexcita D. de arispunde Ia un stimul print-un potential de acfiune propagat E. nici un réspuns correet Anregistrarea grafic a activitigiielectrice a inimii se rnumeste: ‘A. fonocardiogram’ B. clectrocardiogrami CC. soc apexian D. sfigmograma E, miogrami 0 16. W. 18, w. Pulsul arterial se percepe comprimind o vend superficiala pe un plan . ofera informafi despre modul de golire a ventricutului rept oferd informal despre volumul sistolic, freeventa cardiacd gi itm inimit >. ofert informatii despre vene feed informapi despre modul de golire a atriului sting ‘Tonusul musculaturii netede arteriale depinde de: A. presiunea arterial B. activitatea nervilor simpatici C. concentraia local a unor metaboliti D. E ro oO wp activitatea unor mediatori toate rispunsurile sunt corecte Rezistenta periferici: A. este invers proporiionala cu viscozitatea singelui BB. este dict proporfionald cu lungimea vasului CC. reprezinté ttalitatea factorilor care favorizeaz ‘curgerea singelui prin vase D. este mai mare eu cit vasul este mai scurt EE. este mai mare cu cit vasul are diametrul mai mare alterarea producerii de hemoglobind port insuficient de fier . plerdere de singe (hemoragie) . perturbarea absorbjieiintestinale a acidului folic sau vitaminei By2 perturbarea absorbjeiintestinale a vitaminei K m gop> n20, Cristina Oprisa Referitor Ia circulatia venoasi, este adeviratit ‘urmitoarea afirmatie: A. in teritoriul venos se afl cirea 7,5% din volumul sanguin BB. volumul venos este de tei ori mai mic decat cel arterial C. venele prezints distensibilitate si contractilitate . presiunea singelui Ia originee sistermului venos este 0 ‘mig EE, presiunea singelui Ia virsarea venelor cave fn atriul dept este 10 mmlig n Homeostazia HOMEOSTAZIA Prof. Dr. Jonela - Licrimfoara Serban Intrebiri - complement simplu ‘Homeostazia reprezinti: ‘A. totalitatea chemoreceptor, baroreceptorilor si termoreceptorlor din organism; B. ‘otalitateaefectorilor din organism; C. mecanismele de reglare care determink menfinerea tunor constante dinamice ale mediului intem si functilevitale; D. totalitates disfunctiilor temporare si permanente ale ceror componente aparin sistemului circulator, respirator, digestiv, excretor; E, ‘otalitatea informaiilor primite de a efector, Alegefivarianta corecti: ‘A. prin homeostazie sunt menfinute, fntre anumite limite, ule valor ale mediului intern; B, prin intermediul mediatorilor chimici, sistemul endocrin realizeazihomeostazia; CC. sistemul nervos participa la realizarea homeostaziei prin integrarea staticd a orgunismului la condi in ‘permanent schimbare a mediului intern; D. in conditii patologice (isfunctii temporare sau permanente) homeostazia mu se poste realiza prin ‘ijloace extracorporeale; E. in organism, mecanismele de reglare se realizeaz ‘numai prin bucle de feed-back medular. 2BTonela - Lacrimioara Serban 3. Valoarea potasemiel este: ‘A. <200 mg/dl; B. 8,5— 10,3 mg/dl; C. 135-146 mmol /1; D. 0,19-0,9 mEq/1; E. 35-53 mmol 4. Alegeti varianta corecti’ privind —_valoarea albuminemiet: A. 6-85 g/dl; B 35-5 g/ dh ©. 25-35a/ dh, D. 8,5~10,3 mg/dl; E. 65~110mg/ dl. 5. Alegefi varianta corecti in ceeace _privese, ‘urmdtoarele constante ale mediulul intern: A. globuline plasmatice: 3,5 ~5 g/dl; B. glicemie: <200 mg/l; C. pH sanguin : 300 mOsm /1; . acai grasi liberi: 0,19 - 0,9 mEq/1; E, Ca” plasmatic: 3,5~5,5 mmol /1 " Sistemal respirator SISTEMUL RESPIRATOR ‘Sef Lucr. Dr. Daniela Matet Intrebiri- complement simplu Ce rol are laringele? A. respirator; B. fonator; CC. respirator si fonator; D. de separare a elilor respirator de cele digestive; E. digestiva ‘Cum se numeste unitatea morfo-functionali a pliminulai? lob; lobe bronhiols alveols roopp Ce proces nu este specific respiratiel? ‘A. ventiayia pulmonar’; 'B. difuziunea oxigenului gia dioxidului de carbon intre alveolele pulmonate si singe; . osmoza; D, transportul oxigenului si al dioxidului de carbon prin singe gilichidele organismului cate gi de Ia cele; , reglarea ventilatici 15Daniela Matei Sistemul respirator Migcirile de ridicare si coborare a diafragmului vor determina urmitoarcle efecte, eu exceptis ‘A. alungirea seu scurtarea cavititi toracice; BB tractiuni asupra fei bazale a pliménilor; CC. misciti de alungire si comprimare a pliménului; . mirirea dimensiunlor cavitai pleurale; E, modificares diametrelor cuiei toracice. ‘Urmitoarele afirmatti despre presiunea pleurali sunt ccorecte eu exceptia: ‘A. este presiunea din spatiul cuprins fntre pleura ‘visceral gi cea parietal; BB, existi © presiune egal cu cea atmosfericl in cavitatea pleural, CC. exist o presiune negativa la acest nivel; D. existé 0 presiume mai mici decat valoarea celei atmosferice la acest nivel; E, variazl cu fazele respratiei pact pulmonard tilt eps A. volumul maxim pind la care pot fi expansionafi ‘plimdnii prin efor inspirator maxim; 'B, suma dintre volumul curent i volumul inspirator de rerervis C. volumul de aer care rimdne in plimméni dupa o expiratie fora; | D. volumul de aer inspirat si expirat fn timpul respiraiet ‘normale, in medie 500 mi; E, un volum suplimentar de ae care poate fi inspirat peste volumul curent 6 ‘Volumul inspirator de rezervi este de aproximativ: A. $00mL; 1500 mL; 2000 mL; 3000 mL: 3500 mL. pyoe epaus,freevenfa migeirlor respirator, la adult, gr [8 respira 6 resprafiminut; 30 respirai/minut; 50 respirati/minut; 60 respirai/minut. Poop Urmitoarele volume i capacititi pot 1 misurate prin spirometrie cu exceptia: volurnul inspirator de rezerv volumul eurent vvolurul rezidual capacitatea vitals volum expirator de ezervi. moa mp n