RELAŢII ÎNTRE APORTUL ALIMENTAR ŞI CARACTERISTICILE

ANTROPOMETRICE ALE NOU NĂSCUTULUI

Am calculat mai întâi coeficienţii de corelaţie Pearson dintre caracteristicile

antropometrice ale nou născutului şi variabilele care descriu aportul alimentar mediu al mamelor.
Menţionând faptul că indicele ponderal şi coeficientul Apgar nua au corelat semnificatriv cu
niciuna dintre variabilele car deascriu aportul alimentar al mamelor, prezentăm în tabelul care
urmează, coeficienţii de corelaţie semnificativi statistic la p < .05.

Tabel: Aportul alimentar mediu şi vârsta gestaţională

Prematuri La termen
Variabile n Media σ n Media σ p
Calorii 35 2200.61 525.37 365 2197.37 597.49 NS
Proteine 35 88.35 23.12 365 85.79 24.26 NS
Proteine % 35 16.17 2.57 365 15.75 2.48 NS
Lipide 35 71.97 19.49 365 77.45 24.57 NS
Lipide % 35 29.83↓ 5.97 365 31.87 5.92 .005
Glucide 35 311.59 89.25 365 295.73 94.68 NS
Glucide % 35 56.20 6.00 365 53.52↓ 6.82 .025
Fibre 35 11.85 4.88 365 13.03 6.97 NS
Colesterol 35 339.21 211.06 365 389.20 262.78 NS
Fe din dietă 35 13.15 5.24 364 12.97 5.84 NS
Fe din preparate de Fe 14 16.99 10.58 205 19.57 12.12 NS
Fe din vitamine 20 24.75 12.03 252 29.21 12.20 NS
Fe suplimentar 23 31.86 20.83 296 38.42 20.50 NS
Fe total 35 34.09↓ 23.61 364 44.21 24.68 .02
Fe suplimentar % 35 52.54 17.31 365 56.06 17.05 NS
Ca din dietă 35 730.27 307.77 364 759.81 357.64 NS
Ca din preparate de Ca 12 66.96 44.97 133 77.74 52.22 NS
Ca din vitamine 20 51.56 25.07 252 60.85 25.42 NS
Ca suplimentar 22 83.40 56.81 282 91.04 61.22 NS
Ca total 35 782.70 320.19 364 830.35 369.20 NS
Ca suplimentar % 22 10.43 6.18 282 11.43 7.57 NS
Mg din dietă 35 271.55 79.05 364 262.90 84.08 NS
Mg din vitamine 20 41.25 20.05 251 48.58 20.31 NS
Mg total 35 295.12 89.38 364 296.61 88.81 NS
Mg suplimentar % 20 13.03↓ 5.83 251 16.17 6.92 .049

Prematuritatea s-a asociat semnificativ cu un aport mediu mai mic de corp şi lipide %,
fier total şi magneziu suplimentar % şi un aport mediu mai mare de glucide %.
 Tabel: Aportul alimentar mediu şi coeficientul Apgar

Apgar sub 8 Apgar 8 şi peste

Variabile n Media σ n Media σ p
Calorii 22 2224.13 695.59 378 2196.11 585.31 NS
Proteine 22 87.52 27.11 378 85.92 24.00 NS
Proteine/kgc 22 1.45 .47 367 1.46 .44 NS
Proteine % 22 16.09 3.47 378 15.77 2.43 NS
Lipide 22 73.71 20.07 378 77.16 24.42 NS
Lipide/kgc 22 1.22 .35 367 1.32 .46 NS
Lipide % 22 30.46 5.22 378 31.77 5.99 NS
Glucide 22 313.39 120.45 378 296.17 92.57 NS
Glucide/kgc 22 5.16 2.01 367 5.03 1.67 NS
Glucide % 22 55.57 7.25 378 53.65 6.75 NS
Fibre 22 12.75 6.21 378 12.93 6.86 NS
Colesterol 22 424.65 357.41 378 382.51 252.36 NS
Fe din dietă 22 13.71 5.79 377 12.94 5.79 NS
Fe din preparate de Fe 16 18.88 12.30 203 19.44 12.03 NS
Fe din vitamine 15 29.57 10.25 257 28.84 12.35 NS
Fe suplimentar 18 41.43 17.53 301 37.74 20.74 NS
Fe total 22 47.61 21.88 377 43.07 24.88 NS
Fe suplimentar % 22 59.10 16.25 378 55.56 17.13 NS
Ca din dietă 22 833.79 366.48 377 752.75 352.50 NS
Ca din preparate de Ca 10 77.68 61.15 135 76.79 51.10 NS
Ca din vitamine 15 61.61 21.36 257 60.09 25.72 NS
Ca suplimentar 18 94.49 56.35 286 90.24 61.21 NS
Ca total 22 911.11 374.60 377 821.21 364.38 NS
Ca suplimentar % 18 10.64 6.06 286 11.40 7.56 NS
Mg din dietă 22 294.09 94.89 377 261.89 82.68 NS
Mg din vitamine 15 49.29 17.09 256 47.96 20.55 NS
Mg total 22 327.69 97.87 377 294.66 87.98 NS
Mg suplimentar % 15 15.25 5.92 256 15.98 6.94 NS

Coeficientul Apgar nu a apărut a fi semnificativ influenţat de aportul alimentar mediu al

mamelor.

Rolul nutriţiei în dezvoltarea maternă se manifestă încă din viaţa intrauterină, perioada în
care alimentaţia mamei are un impact deosebit asupra sănătatii nou născutului. Astfel a fost
demonstrată legătura dintre alimentaţia deficitară a mamei în timpul sarcinii şi greutatea mică la
naştere cu consecinte medicale imediate (morbiditate si mortalitate neonatală crescută) sau
tardive (boli cardiovasculare ale adultului), precum şi consecinţe sociale (risc crescut de abandon
în maternitate şi în secţiile de pediatrie, risc de abuz sau neglijare). Dacă se instalează precoce, în
timpul vieţii intrauterine deficitul de micronutrienţi are un impact negativ asupra dezvoltării
somatopsihice a copilului (Principii în alimentaţia copilului şi gravidei. Îndrumăr pentru
furnizorii de servicii de sănătate la nivel comunitar – Ministerul Sănătăţii Publice;
Programul National 3 de Sănătate a Femeii si Copilului – UNICEF, 2006). Starea de nutriţie
a mamei este influenţată de cunoştintele nutritionale şi nivelul socioeconomic al acesteia.
Studiile intervenţionale au condus la constatarea scăderii prevalenţei nou născuţilor cu
greutate mică pentru vârsta gestaţională prin suplimentarea aportului de proteine şi energie
(Jackson AA, Robinson SM, Dietary guidelines for pregnancy: a review of current evidence
Public Health Nutrition: 2001, 4(2B), 625-630). Într-o metaanaliză recentă care a inclus 17 studii
incluse în PubMed, Cochrane Library şi bazele de date regionale ale OMS s-a observat o
reducere semnificativă a SGA cu 9% (RR = 0. 91; 95% CI: 0. 86 - 0. 96 ) la gravidele care au
primit combinaţii suplimente de micronutrienţi. Azra HB, Yawar YM, Zulfiqar B Effect of
multiple micronutrient supplementation during pregnancy on maternal and birth outcomes BMC
Public Health 2011, 11(Suppl 3):S19. Într-o altă analiză, rezultatele au fost contradictorii
constatându-se că aportul regulat multivitamine şi minerale în timpul sarcinii, într-o ţară
dezvoltată, nu este asociat cu o dimensiune a la naştere Alwan N, Greenwood D, Simpson N,
McArdle H, Cade J. The relationship between dietary supplement use in late pregnancy and birth
outcomes: a cohort study in British women. BJOG 2010;117:821–829.
Nu am remarcat corelaţii semnificative ale aportului energetic şi de nutrienţi cu greutatea
la naştere, cu excepţia aportului de colesterol (r=0,318, p<0,001).
În studiile efectuate în ţări cu o prevalenţă mare a denutriţiei în populaţie aportul de
proteine (r=0.237, 0.279, 0.348 pentru fiecare trimestru) şi cel energetic (r=0.343, 0.370, 0.426
în funcţie de trimestru) s-a corelat cu greutatea nou născuţilor (Durrani AM, Rani A Effect of
maternal dietary intake on the weight of the newborn in Aligarh city, India. Niger Med J. 2011
Jul;52(3):177-81). Într-un studiu efectuat în India greutatea nou născuţilor a crescut proporţional
cu aportul caloric în ultimul trimestru (p<0.05)., iar mamele care au avut un aport caloric mai
redus de 1500 calorii în ultimul trimestru au născut copii cu greutate mică la naştere
(2242.63±324.49 g) Gopalan C, Ramasastri BV, Balasubramanian SC. Nutritive Value of Indian
Food. Hyderabad: National Institute of Nutrition, ICMR; 2002. Date similare s-au constat şi în
alte studii efectuate în aceste ţări (Mridula D, Mishra CP, Chakraverty A. Effect of mother's
dietary intake on birth weight of newborn. Indian J Nutr Diet. 2002;39:327–32. Khoushaabi F,
Saraswathi G. Association between maternal nutrition status and birth weight of neonates in
selected hospitals in Mysore city, India. Pakistan J Nutr. 2010;9:1124–30). Prin suplimentarea
aportului caloric al femeilor cu un IMC <18,5 kg/m2, cu 600 calorii pentru şase zile pe
săptămână, în cadrul Bangladesh Integrated Nutrition Programme nu s-a observat o diferenţă
semnificativă a greutăţii medii a nou născuţilor între grupul care a acceptat suplimentarea
aportului caloric (2,63 kg) faţă de cele care nu l-au acceptat (2,72 kg), iar frecvenţa copiilor cu
greutate mică la naştere a fost similară în cele două grupuri (21% şi 22%) (Nahar S, Mascie-
Taylor CG, Begum HA Impact of targeted food supplementation on pregnancy weight gain and
birth weight in rural Bangladesh: an assessment of the Bangladesh Integrated Nutrition Program
(BINP) Public Health Nutrition, 2008, 12(8), 1205–1212
Godfrey et al a constatat la începutul sarcinii, relaţii negative semnificative între aportul
energic şi greutatea placentară şi naştere. Cu toate acestea, a constatat ca aport scăzut de proteine
din carne mai târziu, în timpul sarcinii, coroborat cu aportul ridicat de carbohidraţi la inceputul
sarcinii, a fost asociat cu reducerea greutăţii la naştere şi greutatea placentei Godfrey K,
Robinson S, Barker DJP, Osmond C, Cox V. Maternal nutrition in early and late pregnancy in
relation to placental and fetal growth. BMJ 1996;312:410-4..
Într-un alt studiu s-a constat o relaţie între dieta hiperproteică (≥85 g/zi) şi scăderea
greutăţii la naştere (p = 0.009) cu aproximativ 71 grame comparativ cu dieta cu un conţinut
echilibrat de proteine (50–84.9 g/zi) Sloan NL., . Lederman SA, Leighton J, Himes JH., Rush
D The effect of prenatal dietary protein intake on birth weight Nutrition Research Volume 21,
Issue 1 , Pages 129-139, January 2001.
Alte studii nu au remarcat corelaţii ale aportului energetic şi de nutrienţi şi greutatea la
naştere. într-un studiu de cohortă care a inclus 224 femei, aportul energetic sau cel de
macronutrienţi raportat ca procent din aportul energetic nu s-a corelat cu greutatea la naştere.
Lagiou P, Tamimi RM, Mucci LA, Adami H-O, Hsieh C-C, Trichopoulos D. Diet during
pregnancy in relation to maternal weight gain and birth size. Eur J Clin Nutr 2004; 58: 231–237.
În studiul efectuat de Scholl nu s-a observat un efect al aportului de nutrienţi asupra
greutaţii la naştere, a LBW sau a naşterii premature s-a constat asociere între perimetrul cranian
şi aportul energetic sau de macronutrienţi. Acesta a sugerat, că atunci când rezervele materne
sunt scăzute sau epuizate, ca în cazul de foamete sau în condiţii de sărăcie, poate exista o relaţie
mai directă între aportul materne si greutatea la nastere. Scholl TO, Hediger ML, Khoo CS,
Healey MF, Rawson NL. Maternal weight gain, diet and infant birht weight: correlations during
adolescent pregnancy. J Clin Epidemiol 1991; 44: 423–428
Într-un studiu prospectiv de cohortă care a inclus 693 femei nulipare, greutatea la naştere
şi a placentei nu s-a corelat cu aportul de nutrienţi. Singurul nutrient care s-a corelat cu greutatea
la naştere a fost vitamnia C – la o creştere cu 1 mg a aportului greutatea la naştere a crescut cu
50,8 grame ( 95% CI: 4,6-97). Aportul de vitamina C, E şi acid folic s-a corelat cu greutatea
placentei. În regresia multiplă vitamina C a fost singurul nutrient predictive al greutăţii placentei.
Concluzia autorilor a fost aceea că Nutriţia maternă în ţările industrializate pare a avea un impact
redus asupra greutăţii la naştere şi a placentei. Mathews F, Yudkin P, Neil A Influence of
maternal nutrition on outcome of pregnancy: prospective cohort study BMJ 1999;319:339–43
Nu s-au descoperit corelaţiii între greutatea la naştere şi aportul de nutrienţi, lucru constat
în numeroase studii (Rosso 1990, Worthington-Roberts and Klerman 1990, Scholl et al. 1991,
Susser 1991). Rosso a constat că majoritatea studiilor desfăşurate în ţările dezvoltate nu au
constat corelaţii între aportul de nutrienţi şi greutatea nou născutului. Acesta sugerat că efectele
dietei trebuie aşteptate la femeile cu greutate pregestaţională mică şi cele cu creştere ponderală
mică. Worthington-Roberts şi Klerman (1990) au raportat rezultate inconsistente obţinute în
eforturile care au fost efectuate pentru a evalua dieta mamei în timpul sarcinii şi să o coreleze cu
greutatea nou născutului. S-a sugerat că aceste inconsistenţe se pot datora în parte problemelor
metodologice în evaluarea corectă a aportului alimentar, şi, în parte, a variaţiei medii reduse a
aportului de nutrienti zilnic în rândul femeilor din multe populaţii studiate. Johnson AA., Knight
EM.,. Edwards CH, Oyemade UJ, Jackson CO,Westney OE, Westney LS, Laryea H, Jones S
Dietary Intakes, Anthropometric Measurements and Pregnancy Outcomes J. Nutr. , 1994, 124:
936S-942S
În lotul studiat am remarcat o corelaţie pozitivă între aportul de colesterol şi
greutatea la naştere. într-un studiu desfăşurat în SUA într-un eşantion de 9398 femei, s-a
remarcat o greutate cu 150 grame mai mică a nou născuţilor mamelor cu o concentraţie
serică redusă a colesterolului în sarcină Edison RJ, Berg K, Remaley A, et al. Adverse Birth
Outcome Among Mothers With Low Serum Cholesterol. Pediatrics. 2007;120;723-733. Aportul
de colesterol s-a corelat pozitiv cu lungimea, perimetrul cranian şi thoracic al nou născuţilor, dar
nu şi cu prematuritatea.
în cercetarea noastră nu am remarcat o corelaţie între aportul de micronutrienţi şi
greutatea la naştere. - aportul de colesterol este semnificativ implicat în creşterea în lungime şi
greutate a nou născutului, precum şi a perimetrului cranian şi toracic;
 - odată cu creşterea nivelului de lipide, colesterol, fier din dietă, calciu din dietă şi calciu
total, creşte semnificativ şi perimetrul cranian al nou născutului;
- creşterea nivelului de colesterol şi calciu total, contribuie semnificativ la creşterea
perimetrului thoracic
În ceea ce priveşte aportul de fier relaţia cu greutatea la naştere este încă controversată.
Într-un studiu efectuat în India aportul de fier din fiecare trimestru s-a corelat cu greutatea la
naştere (r=0.424 în primul, r=0.288în al doilea şi r=0.303 în al treilea trimestru) Durrani AM,
Rani A Effect of maternal dietary intake on the weight of the newborn in Aligarh city, India.
Niger Med J. 2011 Jul;52(3):177-81. cu cât aportul de fier suplimentar a fost mai mare cu a tât a
crescut greutatea şi lungimea la naştere Sabour H, Hossein-Nezhad A, Maghbooli Z, Madani F,
Mir E, Larijani B. Relation between pregnancy outcomes and maternal vitamin D and calcium
intake: A Cross-Sectional Study. Gynecol Endocrinol. 2006;22:585–9. Spre deosebire de acest
studiu în eşantionul nostru lungimea nou născutului tinde să scadă semnificativ pe măsură ce
creşte valoarea fierului suplimentar total % ( r=-0,224, p= ,02).
Într-un studiu efectuat în Egipt analiza multivariată după ajustarea pentru factorii care ar
putea influenţa relaţiile: IMC pregestaţional şî vârsta gestaţională şi aportul caloric nu a permis
evidenţierea unei corelaţii semnificative între aportul de micronutrienţi şi greutatea la naştere
pentru micronutrienţi, cu excepţia calciului, pentru care s-a constat o corealţie slabă pozitivă
r=0,15, p<0,005). Acest studiu nu a evidenţiat o relaţie pozitivă între aportul de fier şi greutatea
la naştere Denguezli W, Faleh R, Hajjaji A, Saidani Z, Letaief M, Haddad A, Laajili H, Sakouhi
M, Alimentation maternelle et pods fetal: role des oligoéléments et vitamins, Journal de
Gynecologie Obstetrique et Biologie de la Reproduction 36 (2007), 473-478.. Aceasta confirmă
rezultatele altor studii care nu au demonstrat un aport semnificativ al aportului de fier asupra
greutăţii nou născutului, atât în primul cât şî în ultimul trimestru de sarcină Godfrey K, Robinson
S,Barker DJP, Osmond C, Cox V, Maternal nutrition in early and late pregnancy in relation to
placental and fetal growth, BMJ 1996, 312; 410-413 Mathews F, Yudkin P, Nell A Influence of
maternal nutrition on outcome of pregnancy: prospective cohort study, BMJ, 1999; 319; 339-
343. Interesul privind suplimentarea cu fier şî acid folic a fost recent analizat într-o metanaliză
Cochrane Pena-Rosa S, Viteri FE, Mahomed FE, Effects on routine oral Iron supplementation
with or without folic acid for women during pregnancy. Cochrane Database of Systematic
Reviews 2006, Issue 3., Art. No.: CD004736. DOI 10.1002/14651858 CD004736.pub.2 în care
nu s-a constat nici un efect al suplimentării cu sau fără acid folic asupra greutăţii nou născutului.
Din câte se pare numai valorile extreme ale hemoglobinei au fost associate riscului de hipotrofie
fetală Favier M, Favier H, Faut-il supplémenter en fer les femmes enceintes? Gyncol Obstet Fertl
2004; 32; 245-250. Există discuţii privind suplimentarea sistematică a aportului de fier datorită
efectelor nedorite legate de reacţia Fenton/ Haber-Weiss şi a generării de radicali liberi.
În eşantionul examinat aportul de calciu şi magneziu nu s-a corelat cu greutatea la
naştere. Aportul de calciu s-a corelat cu perimetrul cranian ( calciu din alimentaţie r=0,203,
p=0,046; calciu total r= 0,217, p=0,03). şi cu perimetrul toaracic ( calciu total r=0,201, p=0,048).
Studii efectuate în India au evidenţiat o relaţie semnificativă între aportul alimentar de
calciu şi greutatea la naştere Rao BT, Aggrawal AK, Kumar R. Dietary intake in third trimester
of pregnancy and prevalence of LBW: A community-based study in a rural area of Haryana.
Indian J Community Med. 2007;32 Durrani AM, Rani A Effect of maternal dietary intake on
the weight of the newborn in Aligarh city, India. Niger Med J. 2011 Jul;52(3):177-81
Anumite studii au evidenţiat un efect favorabil al suplimentării magneziului tradus prin creşterea
greutătii, lungimii şi perimetrului cranian la naştere şi un scor Apgar mai bun, o scădere a
incidenţei IUGR Durlach J, Magnesium et grossesse: frequénce et importance de la déficience
magnésique gravidique. Cholé-Doc 2000; 60;1-6 în studiul nostru nu am remarcat o corelaţie
între aportul de magneziu şi indicatorii antropometrici ai nou născutului. date similare s-au
observat într-un studiu efectuat în Egipt în care aportul mediu zilnic de magneziu a fost de
284,3± 91 mg (p=0,58) Denguezli W, Faleh R, Hajjaji A, Saidani Z, Letaief M, Haddad A,
Laajili H, Sakouhi M, Alimentation maternelle et pods fetal: role des oligoéléments et vitamins,
Journal de Gynecologie Obstetrique et Biologie de la Reproduction 36 (2007), 473-478.
În eşantionul pe care l-am studiat nu s-au constat diferenţe semnificative între ponderea
nou născuţilor LBW, cu greutate normală şi macrosomi în funcţie de aportul energetic şi de
micronutrienţi. nu am constat diferenţe semnificative ale aportului caloric şi de nutrienţi între
mamele care au născut copii cu greutate mică, normală sau mare pentru vârsta gestaţională.
În studiul nostru aportul energetic mediu al femeilor care au născut copii cu greutate mică
la naştere a fost de 2216 kcal, comparativ cu 2194.64 kcal al mamelor care au născut copii cu
greutate normală şi cu 2259 kcal al celor care au născut copii macrosomi. În ceea ce priveşte
macronutrienţii mamele care au avut copii cu greutate mică la naştere au avut un aport mediu de
proteine de 92,50 grame/zi, cele cu copii cu grutate normală 85,55 grame, iar cele care au născut
macrosomi de 94,30 grame/zi.
Aportul de lipide a fost mai mare în rândul mamelor care au născut copii LBW (79,56
grame/zi) şi macrosomi (83,61 grame/zi), comparatic cu cele care au avut nou născuţi cu greutate
normală ( 76,64 grame).
Mamele cu nou născuţi cu greutate mică la naştere au avut un aport mai redus de glucide
(287,18 grame/zi), comparativ cu cele care au născut copii cu greutate normală ( 297,20 grame)
sau macrosomi ( 298,28 grame).
Studii efectuate în ţări în curs de dezvoltare cu o prevalenţă mare a copiilor cu greutate
mică la naştere au constat o diferenţă a greutăţii la naştere în funcţie de aportul energetic. într-un
studiu efectuat într-o regiune rurală din India s-a constat o prevalenţă a LBW de 24,3% (95% CI
17.4-32.2%), mult mai mare comparativ cu cea din eşantionul nostru. în acest studiu aportul
caloric mediu zilnic al gravidelor a fost de 1695 ± 182.8 kcal. Aportul mediu de proteine (50.8 ±
9.27 g). a fost de asemenea mult mai redus ca cel constat în studiul pe care l-am efectuat. în acest
studiu s-a constat o prevalenţă mai mare a copiilor LBW în răndul gravidelor cu un aport zilnic
energetic mai mic de 1500 Kcal şi proteic de 40 de grame (p< 0,001). Rao BT, Aggarwal Arun
Kumar, Kumar Rajesh Dietary Intake in Third Trimester of Pregnancy and Prevalence of LBW:
A Community-based Study in a Rural Area of Haryana Indian Journal of Community Medicine
Vol. 32, No. 4 (2007-10 - 2007-12).
Aportul echilibrat de proteine si energie.s-a dovedit a avea un efect protector într-o
analiză sistematică care a inclus 13 studii. Sase din cele 13 studii au raportat SGA şi toate au
raportat un efect protector, deşi numai un studiu a aratat rezultate semnificative statistic. Efectul
general a fost o reducere de 32% în SGA, care este de relevanţă sănătăţii clinice şi publică.. Cu
toate acestea, diferenţa totală în greutate la nastere medie a fost mica si nu semnificativ (diferenţa
medie: 25.4 gm; 95% CI: 23. 62, 54. 5).În studiile intervenţionale s-a remarcat că suplimentarea
Suplimentarea ridicat de proteine a crescut riscul de SGA. Studiu-realizat aceeaşi în rândul
femeilor a scăzut statutul socio-economică în Statele Unite ale Americii-au arătat o scădere
nesemnificativă în greutate la nastere (diferenta medie: 258. 4 gm; 95% CI: 2146. 2, 29. 5). Alt
experiment, care a inclus 25 de femei din India nu a gasit nici o diferenta in greutate la nastere de
sugari născuţi din mame care au primit suplimente bogate in proteine, comparativ cu cele de
mame care nu au. În U. S. proces, intervenţia nutriţie a fost asociată cu o creştere semnificativă
statistic a non deces neonatal. Aceste rezultate sugerează că suplimentarea de proteine în timpul
sarcinii poate fi dăunătoare pentru făt şi ar trebui evitată . Merialdi M, Carroli G, Villar J, Abalos
E, Gülmezoglu AM, Kulier R, de Onis M. Nutritional Interventions during Pregnancy for the
Prevention or Treatment of Impaired Fetal Growth: An Overview of Randomized Controlled
Trials J. Nutr. 133: 1626S–1631S, 2003. În 2 trialuri care au inclus 529 femei dieta hiperproteică
s-a asociat cu o creştere nesemnificativă a câştigului ponderal, o scădere nesemnificativă a
greutăţii nou născuţilor şi o creştere nesemnificativă a riscului SGA. În trei trialuri suplimentarea
proteică isocalorică s-a asociat cu creşterea riscului SGA. (Kramer MS, Kakuma R. Energy and
protein intake in pregnancy. Cochrane Database of Systematic Reviews 2003, Issue 4. Art. No.:
CD000032).
Nu am remarcat diferenţe semnificativ între aportul de micronutrienţi şi categoria de
indice ponderal al nou născutului. Studii efectuate în ţări cu prevalenţă ridicată a naşterii copiilor
LBW au remarcat relaţia dintre aportul de micronutrienţi şi naşterea copiilor cu greutate mai
mică de 2500 grame Mridula D, Mishra CP, Chakraverty A. Effect of mother's dietary intake on
birth weight of newborn. Indian J Nutr Diet. 2002;39:327–32
Nou născuţii cu greutate mare s-au asociat semnificativ cu un aport mai mare de fier
suplimentar şi fier total în alimentaţia mamelor comparativ cu cei cu greutate normală (62.41
mg/zi fată de 42.69 mg/zi, p<0,001) şi cu cei cu greutate mică la naştere (62.41 mg/zi fată de
26.36 mg/zi, p=0,01). nu s-au remarcat diferneţe semnificative ale aportului de fier între nou
născuţii cu greutate normală şi cei cu greutate mică la naştere. în cazul nou născuţilor
macrosomi, mamele au aut şi un aport semnificativ mai mare de fier din suplimente alimentare
(49.92 mg/zi comparativ cu 37.29 mg/zi, p=0,01).
Aportul de fier din dietă al mamelor cu copii macrosomi a fost de 12,49 mg/zi, a celor cu
copii cu greutate normală la naştere de 13,02 mg/zi, iar a celor cu greutate mică de 12,22. cu
toate că remarcăm o creştere a aportului de fier de la 26,36 mg/zi în cazul mamelor cu LBW, la
42,69 mg/zi al celor cu nou născuţi cu greutate normală şi la 62,41 mg/zi al celor cu feţi
macrosomi, diferenţa a fost semnificativă doar între mamele cu copii cu greutate peste 4000
grame la naştere.
Într-un studiu prospectiv din India s-a observat o relaţie similară. Aportul zilnic de fier al
mamelor cu LBW a fost 12.8±3.1 mg, al celor care au născut copii cu greutate normală de
14.7±5.1 mg, iar al celor cu macrosomi de 15.3±5.0 mg semnificativ mai mare în grupul celor cu
feţi cu greutate mai mare de 4000 grame la naştere comparative cu cei cu greutate normală
(P<0.05). Mehta MB, Dodd NS. Effect of different levels of iron supplementation on maternal
iron status and pregnancy outcome. Indian J Nutr diet. 2004;41:467–77.
într-un studiu recent care a inclus 1274 femei aportul de nutrienţi s-a evaluat prin metoda
de rapel a dietei din ultimile 24 de ore. Aportul total de fier s-a corelat cu centila pe care s-a
situat greutatea nou născutului. Gravidele cu un aport de fier mai mic de 14,8 mg/zi au avut
şanse mai mari de a naşte SGA (OR 1,6, 95% CI: 1.0-2.5, p=0.05) (Alwan NA, Greenwood DC.,
Simpson NA, McArdle HJ, Godfrey KM, Cade JE. Dietary iron intake during early pregnancy
and birth outcomes in a cohort of British women Hum. Reprod. Advance Access, Human
Reproduction, 2011, 0 (0) 1–9).
Un studiu efectuat de Cogswell a demonstrate efectele favorabile în scăderea incidenţei
LBW ale administrării preparatelor de fier la femei fără anemie. Prevalenţa LBW în grupul de
intervenţie a fost de 5%, iar în cel nonintervenţional de 14% (Usha Ramakrishnan Nutrition and
low birth weight: from research to practice Am J Clin Nutr 2004;79:17–21).
 într-o altă analiză s-a observat o reducere semnificativă a riscului de greutate scazută la
naştere in randul sugarilor a căror care au primit preparate care au conţinut combinaţii de
micronutrienţi în timpul sarcinii, comparativ cu placebo (risc relativ [RR] 0.81, interval de
încredere 95% IC 0.73-0.91), suplimentarea cu acid folic sau de combinaţii de fier şi acid folic
(RR 0. 83, 95% IC 0.74-0.93). Shah PS., Ohlsson A, Effects of prenatal multimicronutrient
supplementation on pregnancy outcomes: a meta-analysis CMAJ 2009;180(12):E99-E108
Nu am constat diferenţe semnificative ale aportului de fier furnizat de preparatele cu fier
sau cu vitamine între grupurile de greutate la naştere sau de indice ponderal. Date din literatură
relevă aspecte contradictorii în ceea ce priveşte efectele tipului de supliment alimentar asupra
greutăţii la naştere.
Prin analiza sistematică a suplimentarii fierului în timpul sarcinii a unui număr de 20
studii, care au comparat efectul modalităţii de suplimentare în greutatea la naştere nu arată nici o
diferenţă în creşterea fătului în funcţie de tipul de suplimentare. Un studiu a comparat
administrarea fierului de rutină, comparativ cu placebo au raportat date privind greutatea la
nastere medie. Autorii au constatat o creştere nesemnificativă mică în greutate medie la nastere
între copiii din mame care au primit suplimente de fier, comparativ cu cei care nu au (diferenţă
medie: 30 g; CI 95%: 290. 0, 150. 0). Din cauza dimensiunii reduse a eşantionului, concluzii
semnificative nu pot fi trase, fie pentru SGA sau diferenţa medie de greutate la naştere (diferenţa
medie: 2119. 3 gm; 95% CI: 2312. 1, 73. 5) Merialdi M, Carroli G, Villar J, Abalos E,
Gülmezoglu AM, Kulier R, de Onis M. Nutritional Interventions during Pregnancy for the
Prevention or Treatment of Impaired Fetal Growth: An Overview of Randomized Controlled
Trials J. Nutr. 133: 1626S–1631S, 2003.
O metanaliză a studiilor prospective, randomizate, studiilor clinice controlate cu
suplimentarea evaluat ingmicronutrient în timpul sarcinii şi efectele sale asupra rezultatului
sarcinii. Nouă studii (15378 femei) sunt incluse. Suplimentarea cu mai multe micronutrienţi
suplimentarea a dus la o scădere semnificativă statistic a numărului de copii greutate la nastere
scazuta (risc relativ (RR) 0. 83; interval de încredere 95% (CI) 0. 76 - 0. 91), mic-pentru-
gestationala-vârstă copii (RR 0. 92; 95% CI 0. 86 - 0. 99) şi în anemie materne (RR 0. 61; CI 0.
52 - 0. 71). Cu toate acestea, aceste diferenţe pierdut semnificatie statistica atunci cand
suplimentarea multiplemicronutrient a fost comparat cu suplimente de fier acid folic în
monoterapie Haider BA, Bhutta ZA. Multiple-micronutrient supplementation for women during
pregnancy. Cochrane Database of Systematic Reviews 2006, Issue 4. Art. No.: CD004905. DOI:
10.1002/14651858.CD004905.pub2. Copyright © 2009 The Cochrane Collaboration. Published
by JohnWiley & Sons, Ltd.
Suplimentarea micronutrient fost mai eficace decât fier şi suplimentarea cu acid folic la
reducerea riscului de greutate mică la naştere (RR: 0. 86, interval de încredere 95%, IÎ: 0. 79-0.
93) şi de dimensiuni mici pentru vârsta gestaţională (RR: 0. 85; 95% IÎ: 0. 78-0. 93). Kawai K,
Spiegelman D, Shankarb AH, Fawzi WW Maternal multiple micronutrient supplementation and
pregnancy outcomes in developing countries: meta-analysis and meta-regression Bull World
Health Organ 2011;89:402–411B | doi:10.2471/BLT.10.083758
Majoritatea studiilor suplimente de calciu a prezentat date privind LBW şi tendinţa de a arăta un
efect protector de suplimente de calciu asupra creşterii fetale. Rezultatul general a arătat o
reducere semnificativă de 17% a riscului de LBW asociat cu suplimentarea de calciu Merialdi M,
Carroli G, Villar J, Abalos E, Gülmezoglu AM, Kulier R, de Onis M. Nutritional Interventions
during Pregnancy for the Prevention or Treatment of Impaired Fetal Growth: An Overview of
Randomized Controlled Trials J. Nutr. 133: 1626S–1631S, 2003..
 în lotul pe care l-am evaluat aportul de calciu al mamelor care au născut copii cu greutate
mică la naştere (695 mg/zi din dietă şi 722,04 g/zi total) a fost mai redus de cât a celor care au
născut copii cu greutate normală (755 mg/zi din dietă, 822,87 mg/zi total), şi a celor cu copii
macrosomi (822mg/zi din dietă, 929,93 mg/zi total), fără a se constata diferenţe semnificative.în
ceea ce priveşte indicele ponderal, mamele cu SGA au avut un aport de calciu mai redus (729,09
grame/zi din alimentaţie, 787,68 grame aport total) ca cele care au născut copii AGA (761,69 mg
din dietă, 832,22 grame total) sau LGA ( 731,36 grame din dietă sau 791,42 mg/zi total).
dieferenţa constată nu a fost semnificativă statistic.
Aportul de magneziu al mamelor cu copii cu greutate mai mică de 2500 grame (255
mg/zi surse alimentare, 272,14 mg/zi total) a fost mai redus ca al celor care au născut copii cu
greutate de 2500-3999 grame ( 262,86 mg/zi alimentaţie, total 292,09 mg/zi) sau a celor cu
macrosomi (283,99 mg/zi alimentaţie, 334,41 total), diferenţele observate nefiind însă
semnificative.
Administrarea magneziului în sarcină a fost asociată cu întârzierea în creşterea
intrauterină şi creşterea greutăţii la naştere Carlin Schooley M, Franz KB: Magnesium deficiency
during pregnancy in rats increases systolic blood pressure and plasma nitrite. Am J Hypertens
2002, 15(12):1081-1086. Conradt A: [Current concepts in the pathogenesis of gestosis with
special reference to magnesium deficiency]. Z Geburtshilfe Perinatol 1984, 188(2):49-58..
Suplimentele de micronutrienţi nu a afectat greutatea la nastere, cu excepţia pentru suplimentării
cu magneziu, care a redus riscul de SGA cu 30%. Aceasta constatare, cu toate acestea, trebuie să
fie interpretate cu prudenţă, din cauza aspectelor metodologice în analiza datelorMerialdi M,
Carroli G, Villar J, Abalos E, Gülmezoglu AM, Kulier R, de Onis M. Nutritional Interventions
during Pregnancy for the Prevention or Treatment of Impaired Fetal Growth: An Overview of
Randomized Controlled Trials J. Nutr. 133: 1626S–1631S, 2003.
În două trialuri clinice randomizate, efectuate în ţări dezvoltate, suplimentarea cu
magneziu (15 mmol pe zi) a determinat, o scădere a numărului de nou născuţi la termen cu
greutate mai mică de 2500 de grame (Jackson AA, Robinson SM, Dietary guidelines for
pregnancy: a review of current evidence Public Health Nutrition: 2001, 4(2B), 625-630). O
metanaliză efectuată asupra datelor din Cochrane Pregnancy and Childbirth Group’s Trials
Register a concluzionat că suplimentarea orală cu magneziu înaintea săptămânii 25 de amenoree
a scăzut frecvenţa naşterii premature (RR 0.73, 95% CI 0.57 -0.94) şi a frecvenţei nou născuţilor
SGA(RR 0.70, 95% CI 0.53 - 0.93) sau cu greutate mică la naştere (RR 0.67, 95% CI 0.46 to
0.96) (MakridesM, Crowther CA.Magnesium supplementation in pregnancy. Cochrane
Database of Systematic Reviews 2010, Issue 4. Art. No.: CD000937).

Khoury J, Henriksen T, Seljeflot I, Mørkrid L, Frøslie K, Tonstad S. Effects of an

antiatherogenic diet during pregnancy on markers of maternal and fetal endothelial activation
and inflammation: the CARRDIP study. BJOG 2007;114:279–288
Studiul Cardiovascular Risk Reduction Diet in Pregnancy (CARRDIP) a fost un trial clinic
randomizat care a avut ca obiectiv evaluarea efectelor dietei antiaterogenice cu conţinut scăzut
de cholesterol şi grăsimi saturate în sarcină. Concentraţia lipidelor în sângele matern a fost mai
redusă în braţul de intervenţie. Nu s-a observat o diferenţă privind concentraţia lipidelor în
sângele ombilical şi în sângele nou născuţilor. În grupul de intervenţie sa constatat o scăderea
incidenţei naşterii premature.
Suplimentarea echilibrată a aportului proteic – până la 25% din aportul caloric. Studii
observaţionale au demonstrate că creşterea aportului energetic sunt posibil asociate cu scăderea
riscului naşterii premature Kramer MS: Intrauterine growth and gestational duration
determinants. Pediatrics 1987, 80(4):502-511.
Analiza unui număr de 7 trialuri incluse în Cochrane Pregnancy and Childbirth Group’s
Trials Register care au cuprins un număr de 2689 femei, au arătat că suplimentarea cu magneziu
înaintea săptămânii 25 s-a asociat cu scăderea frecvenţei prematurtăţii (risc relativ (RR) 0.73,
95% CI 0.57 - 0.94), Cu toate aceste grupul de autori au considerat că şase din trialurile analizate
au fost de slabă calitate, iar singurul care a îndeplinit cerinţele privind calitatea nu a evidenţiat
efecte favorabile la grupul la care s-a suplimentat magneziul comparative cu placebo (Makrides
M, Crowther CA. Magnesium supplementation in pregnancy. Cochrane Database of Systematic
Reviews 2001, Issue 4. Art. No.: CD000937. DOI: 10.1002/14651858.CD000937).
Pentru a evalua efectele de suplimente de calciu in timpul sarcinii hipertensivi cu privire la
tulburările de sarcină şi a rezultatelor conexe mamei şi a copilului. Strategia de căutare Am
căutat Cochrane Sarcina si nasterea Grupului Trials Register (mai 2010) şi a contactat autorii
studiului. Criterii de selectie studii randomizate comparând cel puţin 1 g pe zi de calciu în timpul
sarcinii cu placebo. Colectarea şi analiza datelor Am evaluat de eligibilitate şi de calitate proces,
extrase şi dublu-a intrat de date. Principalele rezultate Am inclus 13 studii de bună calitate (care
implică 15730 femei). Riscul mediu de nastere prematura a fost redusă în total grupul de calciu
(11 studii, 15275 femei: RR 0. 76, 95% IÎ 0. 60 - 0. 97) şi în rândul femeilor cu risc crescut de a
dezvolta preeclampsie recrutat la patru studii mici (568 de femei: RR 0. 45, 95% IÎ 0. 24 - 0. 83).
Cele mai multe dintre femeile din aceste studii au fost cu risc redus şi a avut un regim alimentar
scăzut de calciu. Hofmeyr GJ, Lawrie TA, Atallah ÁN, Duley L. Calcium supplementation
during pregnancy for preventing hypertensive disorders and related problems. Cochrane
Database of Systematic Reviews 2010, Issue 8. Art. No.: CD001059. DOI:
10.1002/14651858.CD001059.pub3. Copyright © 2011 The Cochrane Collaboration. Published
by JohnWiley & Sons, Ltd
O căutare literatură a fost efectuat pe PubMed, Biblioteca Cochrane şi OMS baze de date
regionale. Toate studiile incluse au fost din ţări în curs de dezvoltare. Meta-analize au fost
generate în cazul în care datele au fost disponibile de la mai mult de un studiu pentru un rezultat.
Suplimentarea de calciu in timpul sarcinii a fost, de asemenea, asociat cu o reducere
semnificativă a riscul de naştere prematură [RR 0. 88, 95% IÎ 0. 78-0. 99]. Imdad A, Jabeen A,
Bhutta ZA Role of calcium supplementation during pregnancy in reducing risk of developing
gestational hypertensive disorders: a metaanalysis of studies from developing countries BMC
Public Health 2011, 11(Suppl 3):S18
.

SUPLIMENTE MULTIPLE

Alwan N, Greenwood D, Simpson N, McArdle H, Cade J. The relationship between dietary

supplement use in late pregnancy and birth outcomes: a cohort study in British women. BJOG
2010;117:821–829.
Raportul dintre suplimentare şi naştere prematură
Cu toate acestea, administrarea suplimentelor de multivitamine-minerale în al treilea trimestru
este asociată cu un risc de trei ori mai crescut de nastere prematura dupa ajustarea pentru fumat,
consumul de alcool şi de alţi factori relevanţi materni şi socio-economici. Acest efect pare a fi
mai pronuntat la femeile primipare. Deşi numărul femeilor care au luat suplimente în al treilea
trimestru a fost considerabil mai puţin decât în primele două trimestre, a existat destulă pentru a
detecta un raport de 3 pentru rezultatul naştere prematură. Cu toate acestea, acest studiu este
observaţional, astfel nu se poate deduce din constatări relaţia de cauzalitate.
Este bine stabilit faptul că există o interacţiune semnificativă între micronutrienţi şi
metabolismului lor. Acesta a fost demonstrată la şobolani, de exemplu, că deficienţa de cupru în
timpul sarcinii poate duce la carenţă de fier şi invers, şi că, de excesul de cupru induce
supraîncărcare cu fier, prin interferarea cu mecanismul de reglare de fier. alţii au demonstrat
interacţiuni între fier si zinc. În al treilea trimestru, creşterea fetală este cea mai rapidă. Fătul nu
are nevoie doar de minerale pentru a sustine cresterea, acesta este, de asemenea, o etapă când
ficatul fatului se acumulează rezerve pentru perioada postnatală imediată. O reducere a
disponibilităţii minerale, prin interacţiunile dintre substantele nutritive din intestinul mamei sau
hepatice sau la nivelul placentei în sine, poate duce la rezultate negative pentru copil. Nu există
nici o recomandare naţionale de a lua suplimente de multivitamine si minerale, în orice stadiu in
timpul sarcinii.

. Nu există diferenţe statistic semnificative au fost prezentate pentru rezultatele de nasteri

premature şi a mortalităţii perinatale în oricare dintre comparaţii. Haider BA, Bhutta ZA.
Multiple-micronutrient supplementation for women during pregnancy. Cochrane Database of
Systematic Reviews 2006, Issue 4. Art. No.: CD004905. DOI:
10.1002/14651858.CD004905.pub2. Copyright © 2009 The Cochrane Collaboration. Published
by JohnWiley & Sons, Ltd.

Nu a fost nici un efect semnificativ de suplimentarea multimicronutrient cu privire la riscul de

nastere prematura Shah PS., Ohlsson A, Effects of prenatal multimicronutrient supplementation
on pregnancy outcomes: a meta-analysis CMAJ 2009;180(12):E99-E108

DISCUTII
. nu s-a observat o relaţie între aportul total de fier şi riscul prematurităţii (Alwan NA,
Greenwood DC., Simpson NA, McArdle HJ, Godfrey KM, Cade JE. Dietary iron intake during
early pregnancy and birth outcomes in a cohort of British women Hum. Reprod. Advance
Access, Human Reproduction, 2011, 0 (0) 1–9).

Deficitul de magneziu în sarcină a fost asociat cu creşterea frecvenţei prematurităţii şi a morţii

intrauterine Durlach J. New data on the importance of gestational Mg deficiency J Am Col Nutr
2004; 23 (suppl 6): 694-700. Anumite studii au evidenţiat un effect favorabil al suplimentării
magneziului tradus prin creşterea greutătii, lungimii şi perimetrului cranian la naştere şî un scor
Apgar mai bun, o scădere a incidenţei IUGR Durlach J, Magnesium et grossesse: frequénce et
importance de la déficience magnésique gravidique. Cholé-Doc 2000; 60;1-6. Aportul de
magneziu în populaţia studiată a fost redus, asemănător celui observant în Franţa. Rezultatele
unei metanalize a bazei de date Cochrane a evidenţiat că din cele 7 studii analizate, 4 au permis
evidenierea unei relaţii positive între greutatea fetală şî aportul de magneziu Makrides M,
Crowther CA, Magnesium Supplementation in pregnancy (Cochrane review) In The Cochrane
library Issue 4; CD 000937 Oxford Update Software; 2002. Se pare că prin suplimentarea cu
magneziu se realizează o scădere cu 30% a riscului de IUGR Durlach J. New data on the
importance of gestational Mg deficiency J Am Col Nutr 2004; 23 (suppl 6): 694-700.

.
J Clin Endocrinol Metab. 2010 August; 95(8): 3711–3718. PMCID: PMC2913035
Published online 2010 May 25. doi: 10.1210/jc.2009-2028
Copyright © 2010 by The Endocrine Society
Prepregnancy Lipids Related to Preterm Birth Risk: The Coronary Artery Risk Development in
Young Adults Study
Janet M. Catov, Roberta B. Ness, Melissa F. Wellons, David R. Jacobs, James M. Roberts, and
Erica P. Gunderson
Departments of Obstetrics and Gynecology and Epidemiology (J.M.C., J.M.R.), University of
Pittsburgh, Pittsburgh, Pennsylvania 15213; School of Public Health (R.B.N.), University of
Texas, Houston, Texas 77225; Department of Medicine (M.F.W.), University of Alabama at
Birmingham, Birmingham, Alabama 35294; Department of Epidemiology and Community
Health (D.R.J.), University of Minnesota, Minneapolis, Minnesota 55455; and Division of
Research (E.P.G.), Kaiser Permanente Northern California, Oakland, California 94612
Address all correspondence and requests for reprints to: Janet M. Catov, Ph.D., Department of
Obstetrics, Gynecology, and Reproductive Science, University of Pittsburgh, 300 Halket Street,
Pittsburgh, Pennsylvania 15213. E-mail: catovjm@upmc.edu.
Received September 22, 2009; Accepted May 10, 2010.
This article has been cited by other articles in PMC.

 Other Sections▼

Abstract
Context: Preterm birth is associated with maternal cardiovascular risk, but mechanisms are
unknown.
Objective: We considered that dyslipidemia may predispose women to both conditions and that
prepregnancy lipids may be related to preterm birth risk. We hypothesized that low or high
prepregnancy plasma lipids would be associated with preterm birth.
Design, Setting, and Participants: A total of 1010 women (49% black) enrolled in the
multicenter, prospective Coronary Artery Risk Development in Young Adults study with at least
one singleton birth during 20 yr of follow-up were evaluated.
Main Outcome Measure: Postbaseline preterm births less than 34 wk or 34 to less than 37 wk
vs. greater than 37 wk gestation.
Results: We detected a U-shaped relationship between prepregnancy cholesterol concentrations
and preterm birth risk. Women with prepregnancy cholesterol in the lowest quartile compared
with the second quartile (<156 vs. 156–171 mg/dl) had an increased risk for preterm birth 34 to
less than 37 wk (odds ratio 1.86; 95% confidence interval 1.10, 3.15) and less than 34 wk (odds
ratio 3.04; 1.35, 6.81) independent of race, age, parity, body mass index, hypertension during
pregnancy, physical activity, and years from measurement to birth. Prepregnancy cholesterol in
the highest quartile (>195 mg/dl) was also associated with preterm birth less than 34 wk among
women with normotensive pregnancies (odds ratio 3.80; 95% confidence interval 1.07, 7.57).
There were no associations between prepregnancy triglycerides, low-density lipoprotein
cholesterol, or high-density lipoprotein cholesterol and preterm birth.
Conclusions: Both low and high prepregnancy cholesterol were related to preterm birth risk.
These may represent distinct pathways to the heterogeneous outcome of preterm birth.
Additional studies are needed to elucidate mechanisms that link low or high cholesterol to
preterm birth and later-life sequelae.

Nutr Res. 2009 Mar;29(3):164-72.

Education, but not occupation or household

income, is positively related to favorable
dietary intake patterns in pregnant Japanese
women: the Osaka Maternal and Child
Health Study.
Murakami K, Miyake Y, Sasaki S, Tanaka K, Ohya Y, Hirota Y; Osaka Maternal and Child
Health Study Group.
Collaborators (28)

Source

Department of Social and Preventive Epidemiology, School of Public Health, the University of
Tokyo, Tokyo 113-0033, Japan. kenmrkm@m.u-tokyo.ac.jp

Abstract

Although a large body of epidemiologic data accumulated in Western countries show that
individuals with a higher socioeconomic position consume higher quality diets, information on
such socioeconomic differences in the diets of non-Western populations, including Japanese, is
absolutely lacking. This cross-sectional study examined the association of socioeconomic
position with dietary intake in a group of pregnant Japanese women. Subjects were 1002
Japanese women during pregnancy. Socioeconomic position was assessed by education,
occupation, and household income. Dietary intake was estimated using a validated, self-
administered, comprehensive diet history questionnaire. Education was associated positively
with intake of protein; total n-3 and marine-origin n-3 polyunsaturated fatty acids; dietary fiber;
cholesterol; potassium; calcium; magnesium; iron; vitamins A, D, E, and C; and folate 9 and
inversely with that of carbohydrate. No associations were seen between education and intake of
total fat; saturated, monounsaturated, and total and n-6 polyunsaturated fatty acids; alcohol; or
sodium. Regarding food, higher education was associated with a higher intake of vegetables, fish
and shellfish, and potatoes and lower intake of rice. Education was not associated with intake of
bread, noodles, confectioneries and sugars, fats and oils, pulses and nuts, meat, eggs, dairy
products, or fruit. For occupation, housewives had a higher intake of dietary fiber, magnesium,
iron, vitamin A, folate, and pulses and nuts than working women. Household income was not
associated with any nutrient or food examined. In conclusion, education, but not occupation or
household income, was positively associated with favorable dietary intake patterns in a group of
pregnant Japanese women.

PMID:
19358930
[PubMed - indexed for MEDLINE]