PosestiMemoriu II

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1

Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@yahoo.com
MEMORIU TEHNIC
„HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A
COMUNEI POSESTI”
CUPRINS
MEMORIU
a
1. DATE GENERALE
ov
1.1. Denumirea lucrării
1.2. Nr.contract
ah
1.3. Faza de proiectare
1.4. Beneficiar
Pr
1.5. Proiectant General
2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului şi analiza stării

n
hazardurilor naturale
ea
2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului
eț
2.1.1. Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative,

norme metodologice
ud
2.1.2. Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene

2.1.3. Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului
2.1.4. Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului. Date
lJ
necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea

cu studii şi cercetări conexe elaborate
iliu
2.2. Considerente privind structurarea proiectului

ns
2.3. Cadrul natural al teritoriului analizat
Localizare geografică
Co
2.3.1.
2.3.2. Principalele unităţi de relief
2.3.3. Aspecte geo-structurale
2.3.4. Categorii de folosinţa a terenurilor
2.3.5. Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor
2.3.6. Reteaua hidrografica
2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat
2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul

execuţiei, materialele de construcţie, regim de înălţime, număr
persoane
2.4.2. Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport
Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în

laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaţii
elementelor expuse, a pagubelor materiale şi umane la nivelul teritoriului
administrativ şi realizarea hărţi de risc natural detaliată la alunecări de teren
3.1. Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.

3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren
4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind

prevenirea şi atenuarea efectelor alunecărilor de teren identificate si delimitate,
a
propuneri de soluţii de reducere a riscului la lunecări, recomandări privind
modul de utilizare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor, propuneri
ov
pentru lucrări de menţinere, consolidare sau refacere a stabilităţii versanţilor.
ah
5. ANEXA 1 Index de termeni
6. ANEXA 2 Noţiuni generale privind stabilitatea masivelor de pământ
7. ABREVIERI
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

MEMORIU TEHNIC
„HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A

COMUNEI POSESTI”
1. DATE GENERALE
a
Denumirea Lucrarii
ov
Servicii privind elaborarea hărţilor de risc natural şi a planurilor de risc detaliate pentru
alunecări de teren pentru un număr de 12 unităţi administrativ- teritoriale ale judeţului
ah
Prahova-componentă a planului de amenajarea teritoriului judeţean şi/sau zonal şi a
planurilor de risc natural la alunecări, detaliate în planul de urbanism general şi în
regulamentul local de urbanism”
Nr. Contract
Pr
n
16028/12.09.2013
ea
Faza de proiectare
eț
Studiu
ud
Beneficiar
lJ
Consiliul Judeţean Prahova

iliu
Proiectant general
S.C. Transproiect 2001 SA

ns
Co

2. SECTIUNEA I
Analiza fizico-geografica a teritoriului analizat şi starea hazardurilor naturale
2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului
2.1.1 Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative, norme

metodologice
Identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecări de teren şi
a
inundaţii are ca obiect, elaborarea hărţilor de risc pentru unităţile administrativ teritoriale,
definirea condiţiilor de producere a acestor fenomene la nivelul teritoriului, precum şi de
ov
stabilire a programului de măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor acestora. Totodată
această documentaţie va furniza o imagine clară asupra zonelor expuse riscurilor naturale
ah
pentru alunecări de teren, în vederea elaborării studiilor de pre-fezabilitate, pentru atenuarea
efectelor pe care acestea le produc pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale.
Pr
Realizarea hărţilor de risc natural este în conformitate cu prevederile legii 575/2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural,
respectiv a HG nr. 447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de
n
elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi de completare a
ea
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism în conformitate cu prevederile HG
nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut
ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri
eț
naturale.
ud
In acelaşi timp lucrarea se constituie ca şi studiu de fundamentare pentru Planurile de

Amenajare a Teritoriului Judeţean – PATJ şi pentru planurile urbanistice generale – PUG ale
lJ
unităţilor administrativ teritoriale de pe teritoriul judeţului, în vederea instituirii măsurilor

specifice privind atenuarea şi prevenirea efectelor hazardurilor naturale, realizarea
construcţiilor şi utilizarea terenurilor.
iliu
Promovarea limitată a lucrărilor şi a măsurilor de remediere propuse în zonele critice şi

ns
conservarea sau execuţia lentă a unor lucrări propuse, a necesitat impunerea elaborării unor
studii ample privind analiza fenomenelor de risc natural caracteristice sistemului de
manifestare ale fenomenelor studiate, precum şi a strategiilor de aplicare a măsurilor urgente
Co
ce se impun pentru reabilitarea parametrilor obiectivelor calamitate existente sau durabilitatea

celor propuse a se realiza în aceste zone. Din acest motiv rezultatele acestor studii sunt
deosebit de utile pentru toate instituţiile de resort ce utilizează sau au în subordine planurile
de urbanism şi amenajare a teritoriului, sistemele hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare.
Cunoaşterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implică amplasarea obiectivelor social -

economice din perimetrele supuse fenomenelor de risc natural, precum şi aplicarea de măsuri
adecvate structurale şi non-structurale ca şi evidenţierea promovării unor lucrări specifice pe
unele sectoare va conduce la limitarea pagubelor produse şi la protejarea unor viitoare
investiţii.

Prevederi legislative:
Lista principalelor legi cu referire directă:
- Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional -

PATN - Secţiunea a V-a, Zone de risc natural.
- Legea nr.138/2004 a îmbunătăţirilor funciare cu completările şi modificările

ulterioare.
a
- Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ov
Metodologie privind elaborarea documentaţiilor:
ah
- HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime
de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru
Pr
zonele cu riscuri naturale.
- HG nr.447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare

n
şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaţii.
ea
- Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale.

eț
- Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea şi

monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor de intervenţie - GT006-97,
ud
aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr.10/1998.

lJ
- Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hărţilor de risc

la alunecarea versanţilor, pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - GT019-98,
aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr. 6/2000.
iliu
ns
Co

2.1.2 Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene
Preocuparea pentru realizarea hărţilor de risc la alunecări de teren pe plan internaţional este
majoră, existând numeroase congrese internaţionale, workshop-uri şi publicaţii care au drept
obiect de studiu acest subiect. Necesitatea studierii acestui subiect a venit ca urmare a
ocurenţei foarte mari a alunecărilor de teren. Ele pot să apară în orice arie care nu este
morfologic plată.
Cauzele apariţiei alunecărilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere cât mai
amănunţită a acestui fenomen. Încălzirea globala care a dus la precipitaţii şi furtuni
a
abundente, cutremurele de intensitate mare au dus la apariţia unor alunecări de teren cu efecte
dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale şi mediului.
ov
În general realizarea hărţilor de risc, alegerea unor studii de caz pentru zone foarte locuite şi
ah
cu susceptibilitate mare de alunecare a dus la realizarea unor ghiduri de utilizare a
pământurilor în zonele respective, chiar şi la educarea oamenilor în situaţii de criză.
Pr
Hărţile de hazard la alunecari de teren se definesc ca fiind: hărţi care indică probabilitatea
anuală de apariţie a unei alunecări de teren într-o arie anume. O hartă ideală de hazard la
alunecare ar trebui să arate nu numai posibilitatea de apariţie a unei alunecări de teren într-un
n
anume loc, clar specificat dar şi urmările pe care le-ar putea avea o alunecare de teren pentru
ea
zona învecinată.
Conform înregistrărilor spaţiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate

eț
următoarele datele statistice privind alunecările de teren (Fig 1, Fig 2):

ud
lJ
iliu
ns
Co

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Fig. 1: Clasificarea hazardurilor – alunecări de teren urmărind 15 indicatori şi compunând finalmente 5 categorii
(procente)

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Fig. 2: Evaluarea vulnerabilităţii la alunecări de teren a spaţiului european comunitar, prin gruparea în 5
categorii.

2.1.3 Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului
România nu este deloc exceptată de la incidenţa dezastrelor şi catastrofelor naturale. Strategia

naţională pentru dezvoltare durabilă a României, elaborată în 1998, recunoaşte existenţa
calamităţilor produse de alunecările de teren şi inundaţiile împotriva cărora trebuie luate
măsuri preventive. Pe de altă parte din publicaţia Băncii Mondiale Cristoph Pisch,
PREVENTABLE LOSSES: Saving Lives and Propriety Through Hazard Risk Management,
The World, Bank, Washington DC, October 2004, se arată că în România 57% din pierderile
economice anuale sunt datorate inundaţiilor şi alunecărilor de teren.
a
De asemenea în lucrarea Natural Disaster Hotspots, Disaster Risk Management Series,
Washington DC 2005, pagina 90, rezultă ca în România 37,4 % din suprafaţa ţării se află în
ov
stare de risc, 45,8% din populaţie trăieşte în stare de risc şi 50,3% din bugetul ţării este afectat
de riscul catastrofelor naturale. Din păcate inundaţiiile survenite în anul 2005, 2006, 2008,
ah
2010 şi alunecările de teren ce au urmat trendurilor succesive de viituri, au confirmat cu
prisosinţa estimările Băncii Mondiale.
Pr
Proiectul actual, prin modul în care a fost conceput poate fi integrat în structura studiului
regional de identificare a zonelor de risc natural pentru alunecari de teren „Identificarea şi
n
delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard
la nivelul teritoriului judeţean”dezvoltat de către IPTANA SA pentru Regiunile de Dezvoltare
ea
I, II, III şi IV al cărui beneficiar este Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei,
care prevede pentru realizarea hărţilor de hazard din cadrul proiectului, o tematica similară
eț
din punct de vedere al structurii, al mediului de dezvoltare şi al elementelor grafice incluse,

fiind astfel compatibil din toate punctele de vedere.
ud
Datele ce au fost incluse în cadrul proiectului, au ca sursă, reactualizări ale studiilor tematice
lJ
realizate în cadrul instituţiilor de specialitate, precum şi date puse la dispoziţie de către

Consiliul Judeţean Prahova.
iliu
Asocierea celor două proiecte aduce un plus de calitate benefic pentru consistenţa şi lărgirea
spectrului domeniilor de activitate în care pot fi utilizate.
ns
Co

2.1.4 Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului. Date necesare pentru
elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea cu studii şi cercetări
conexe elaborate
Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului.
În vederea realizării proiectului au fost obţinute date referitoare la modelul terenului, din
planurile topografice 1:5000 disponibile pentru unitatea administrativ teritorială studiată, cât
şi informatii din ortofotoplane scara 1:5000, utilizate pentru reactualizarea datelor referitoare
a
la infrastructura, reteaua hidrografica, etc. Materiale au fost achiziţionate de la ANCPI sau
puse la dispozitie de catre beneficiar.
ov
Deasemenea datele referitoare la litologia zonei studiate au fost extrase din harta geologica,
scara 1:200.000, (1969) (Foaie: Ploiesti). Datele referitoare la reteaua hidrografica cadastrata
ah
au fost preluate din anexele la Cadastrul Apelor Romane editat in anul 1991.
Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar
Pr
Pentru realizarea layerelor specifice pentru întocmirea hărţilor de risc la alunecări de teren au
fost solicitate către beneficiar următoarele date:
n
- PUG-ul localitatii Posesti si pus la dispozitie de catre Consiliul Judetean Prahova.
ea
- Extrase din studii geotehnice realizate pe raza comunei Posesti puse la dispozitie de
catre Primaria Posesti.
eț
Din aceste studii sau extras elemente principale precum: limita unitatii administrativ
teritoriale, limita intravilanului avizat, trama stradală, zona construită, planul parcelar, traseul
ud
retelelor de utilitati, elemente privind litologia pentru zonele studiate din punct de vedere
geotehnic etc.
lJ
Corelarea cu studile şi cercetări conexe elaborate în domeniu
Dintre studiile şi cercetările efectuate pe plan naţional în domeniu, menţionăm:

iliu
A. Studii şi cercetări pentru elaborarea legii 575/2001.

ns
În vederea fundamentării legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Naţional – Secţiunea V-a- Zone de risc natural, au fost elaborate de către diverse
Co
instituţii de specialitate în domeniu, studii de evaluare a riscurilor naturale la nivelul anilor

1997-2000. Documentaţiile finale elaborate cuprind date la nivelul teritoriului naţional
privind: Unităţi administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren - GEOTEC S.A.
Bucureşti.
Tipologia fenomenelor stabilită în funcţie de:
- potenţialul de producere (scăzut, scăzut-mediu, scăzut-ridicat, mediu, mediu-ridicat,
ridicat) determinat pe următoarele criterii: litologic, geomorfologic, structural,
hidrologic-climatic, hidrogeologic, seismic, silvic, antropic.
- tipul alunecărilor (primară, reactivă),
Ghid privind macro-zonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări
de teren - GEOTEC S.A. Bucureşti.

Studiul alunecărilor de teren corelat cu intensitatea şi cantitatea precipitaţiilor – PROED S.A.
Studii P.A.T.N. agricultura - factor determinant în amenajarea teritoriului şi dezvoltarea

localităţilor – AQUAPROIECT S.A.
B. Principalele studii şi cercetări conexe elaborate.
Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii).

Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Regiunea 3 - Judeţele: Arges, Dambovita,
Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman. – SC IPTANA SA
a
Pentru harta de hazard la alunecări de teren au fost evidenţiate zonele de risc funcţie de
ov
potenţialul de alunecare determinat conform metodologiei din HG 447/2003, ţinând cont de
analiza celor 8 factori menţionaţi:
ah
- Litologic
- Geomorfologic
- Structural
Pr
- Hidrologic şi climatic
- Hidrogeologic
- Seismic
n
- Silvic
ea
- Antropic
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

2.2. Considerente privind structurarea proiectului
Părţile scrise se vor prezenta sub forma unor memorii, grupate in secţiuni distincte, pentru
facilitarea urmăririi şi înţelegerii elementelor prezentate, pentru gruparea problematicii şi în
vederea unei mai eficiente utilizări de către beneficiar şi vor conţine datele de bază, informaţii
existente disponibile, gradul lor de verosimilitate, elemente de calcul, etc.
Părţile scrise vor fi structurate astfel:
a
a) SECTIUNEA I. Analiza fizico-geografică a teritoriului şi analiza stării hazardurilor
naturale, alunecări de teren identificate şi delimitate la nivelul teritoriului unităţii
ov
administrativ teritoriale.
ah
b) SECTIUNEA II. Diagnostic privind condiţiile de producere şi efectele hazardurilor
naturale, alunecări de teren la nivelul teritoriului unităţii administrativ teritoriale.
Pr
c) SECTIUNEA III. Program de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor hazardurilor
naturale, alunecări de teren identificate şi delimitate la nivelul unităţii administrativ teritoriale.
n
Planşele se întocmesc în conformitate cu concluziile părţilor scrise şi vor avea la bază
ea
rezultate obţinute prin aplicarea unor algoritmi specifici asupra bazelor de date. Acestea se
vor întocmi cu precizia corespunzătoare scărilor 1:5.000, după caz şi se vor realiza în formate
standard, cu informaţie vectorială şi raster, bazată pe hărţi, planuri şi ortofotoplanuri, etc.
eț
Bazele de date vor conţine sub forma vectorial – topologică, următoarele informaţii spaţiale:
ud
- Cai de comunicaţii: drumuri, cai ferate etc. (vectori)

- Aşezări umane – unităţi administrativ teritoriale, (poligoane)
lJ
- Hidrografie (vectori sau poligoane)

- Acoperirea cu vegetaţie (poligoane)
iliu
- Relief (model digital al terenului)
Proiectul va avea ca scop final realizarea unui proiect ArcGIS, care va conţine pe layere
ns
specifice pentru fiecare domeniu de studiu, intr-un format de bază de date spaţială şi va fi pus
la dispoziţia beneficiarului, în format digital. Hărţile vor conţine legende pe care se vor marca
cu culori adecvate şi vor ilustra: Zone de risc natural, cu probabilitate mare de apariţie a
Co
alunecarilor de teren, clasificate conform Anexei 1 din HG 447/2003, precum şi zone afectate
de alunecări de teren de pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale.

2.3 Cadrul natural al teritoriului analizat
2.3.1. Localizare geografică
Din punct de vedere geografic localitatea Posesti, aflata in judetul Prahova este localizata in
zona nord - estica a judetului avand ca vecinatati, conform planului de incadrare in zona,
urmatoarele comune :
a
 Nord – comuna Batrani si Starchiojd
 Nord-Vest – comuna Cerasu
ov
 Vest – comuna Drajna
 Sud - comunele Aricestii Zeletin si Carbunesti
ah
 Est – Judetul Buzau
Pr
Din punct de vedere administrativ comuna Posesti este formata din 10 sate : Bodesti,
Merdeala, Nucsoara de Jos, Nucsoara de Sus, Posesti Pamanteni, Posesti Ungureni, Tarlesti,
Valea Plopului, Valea Screzii, Valea Stupinei.
n
2.3.2. Principalele unităţi de relief
ea
Teritoriul comunei Posesti este situat in zona dealurilor subcarpatice, facand parte din
eț
Subcarpaţii Buzaului, in zona depresionara Drajna - Chiojd. Ca forme de relief sunt prezente
piemonturile sau culmile rotunjite si dealuri cu pante domoale cu altitudini cuprinse intre 400
ud
m – 800 m putin fragmentate, cu aspect de muscele despădurite. Relieful comunei Posesti se

caracterizeaza prin urmatoarele forme morfologice:
lJ
Zona de terasa
iliu
- Zona de terasa a paraului Zeletin, unde s-au dezvoltat satele: Posestii – Pamanteni, Bodesti
si Tirlesti.
- Zona de terasa a vailor afluente paraului Zeletin, unde s-au dezvoltat satele: Valea Stupinii si
ns
Posestii – Ungureni.
Co
Zona colinara
- Zona colinara, se caracterizeaza prin relief in general accidentat, versanti abrupti, eroziouni
si alunecari. In aceasta zona sunt raspandite locuinte in zonele mai domoale, in care
fenomenele fizico-geologice sunt mai putine.
Varietatea mare a reliefului este, în primul rând, consecinţa diversităţii petrografice,

complexităţii tectonice si intensităţii de manifestare (regional si local diferenţiate) a miscărilor
din Cuaternar, care au stimulat pătrunderea eroziunii într-un ritm mai accentuat decât în
oricare altă regiune.

2.3.3 Aspecte geo-structurale
In zona comunei Posesti aflorează depozite de diverse vărste geologice având o litologie
diversificată. Astfel sunt întâlnite depozite de vârstă neogene aparţinând etajelor meotian,
pontian si dacian.
Cele mai vechi depozite întâlnite la suprafaţă sunt cele meoţiene si sunt alcătuite din punct de
vedere litologic din gresii oolitice, nisipuri si marne.
Depozitele de vârsta ponţiană sunt alcătuite predominant din marne cu intercalaţii de nisipuri.
.
a
2.3.4 Categorii de folosinţa a terenurilor
ov
Zona comunei Posesti este formată la suprafată din roci moi : argile, marne, luturi şi nisipuri
alternante cu marne şi gresii, conglomerate. Eroziunea străveche, adâncind continuu văile şi
ah
lungind povârnişurile, a adus la suprafaţă roci aflate mai la adâncime, iar pe pantele domoale
şi în parţile joase ale văilor, apele au transportat şi au depus bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri şi
particule fine, prăfoase, argiloase.
Pr
Fatorul litologic are un rol esential in individualizarea tipurilor de sol. In Subcarpati domina
rocile sedimentare neconsolidate sau slab consolidate care influenteaza formarea solurilor prin
n
compozitia lor granulometrica, mineralogical si chimica. Pe marne se formeaza cel mai
ea
adesea pseudorendzinele.
Cea mai mare parte a comunei este acoperitã cu vegetaţie forestieră şi pajişti secundare
eț
instalate pe locul fostelor păduri.

ud
Zonal pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu :

lJ
 etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica),

 etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec,
iliu
stejar cu fag)
Dintre speciile lemnoase mai amintind: Stejar ( Quercus robur ), Gorun ( Quercus petraea),
ns
Frasin ( Fraxinus excelsior ), Ulm de camp ( Ulmus procera ), Jugastru ( Acer campestris ).
Pe teritoriul comunei Posesti predomina livezile cu pruni si meri, precum si pasunile si

Co
fânetele.
Nu exista informatii despre sistemele de imbunatatiri funciare (CES, sisteme de irigatii,

sisteme de drenaj)
2.3.5 Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor
Zona administrativa a comunei Posesti se desfasoara in zona climatului temperat continental.

Conditiile climatice cu contrastele dintre iarna si vara diminuate fata de campie se
caracterizeaza prin temperaturi medii anuale, de 8º -9º C la contactul cu muntele. In iulie,
temperatura medie este de 17-18 º C spre munte.

In cursul unui an, precipitatiile sunt repartizate neuniform, in functie de deplasarea maselor de
aer si a fronturilor dinspre Atlantic sau dinspre continent si de prezenta sau absenta conditiilor
favorabile convectiei.
Cantitatea medie anuala de precipitatii este de peste 800 mm in vecinatatea dealurilor

subcarpatice. Luna cea mai ploioasa, iunie, primeste 140 mm in partile dinspre zona colinara,
iar luna cu cele mai putin precpitatii este februarie, cand cad in medie intre 35 si 50 mm.
Din inregistrari se observa ca temperaturile sunt in continua crestere, fapt ce va duce in

curand la schimbari ce vor modifica desfasurarea fenomenelor meteorologice, care la randul
a
lor vor putea avea influente asupra structurilor fizico-geografice ale zonei.
In aceasta regiune fenomenul de inghet apare intre 21 octombrie si 1 noiembrie iar frecventa
ov
medie a zilelor de inghet cu T≤0º este de 101,2 zile pe an.
ah
2.3.6. Reteaua hidrografica
Teritoriul administrativ al comunei Posesti se situează din punct de vedere hidrografic în
Pr
Bazinul Hidrografic Ialomiţa.
n
Ape de suprafata
ea
Apele de suprafaţă sunt alcatuite din: cursuri permanente de apă, cursuri temporare de apă
(torenţi).
eț
Cursuri cadastrate
ud
Din punct de vedere hidrologic principala apa curgatoare este paraul Zeletin, afluent pe partea
dreapta a raului Basca Chiojdului care se varsa, la randul sau, in raul Buzau. Pârâul Zeletin
lJ
isi aduna micii afluenti atat de pe dreapta cât si de pe stanga drenând intreaga localitate.
O situatie particulară apare în profilul râului Zeletin cu o pantă foarte mică în cursul inferior
iliu
datorată supra-ridicării albiei acestuia de către materialele venite de pe versantii dealurilor

dezvoltate pe pietrisuri de Cândesti (numeroase organisme torentiale aduc cantităti în semnate
de aluviuni).
ns
De asemenea pe granita de delimitare a comunei Posesti de comuna Aricestii Zeletin curge

raul Lopatna, iar in partea de sud teritoiul este strabatut de raul Ogretianca.
Co
Cursuri necadatrate ( torenti )
Apele provenind din munţi au săpat văi largi şi adânci, cu terase întinse, formând adevarate
culoare. Se constată o scurgere cu valori foarte ridicate în lunile aprilie, mai şi iunie,
consecinţă a topirii zăpezilor şi a ploilor bogate din perioada respectivă.
Volumul scurgerii este scăzut în lunile septembrie-octombrie, ca urmare a perioadei secetoase

din timpul verii, şi în timpul lunilor de iarnă, când zăpada persista vreme îndelungată.
Transportul maxim de aluviuni în suspensie are loc şi el concomitent cu creşterea apelor din
lunile aprilie-iunie.
Din cursurile necadastrate ce strabat teritoriul comunei amintim: Valea Screzii, Valea
Nucsoarei, paraul Adanc, Valea Ursoaei, etc.

Apele subterane
Hidrogeologic perimetrul locuit, se situează la distanţă mică faţă de pârâuri, iar alternanţa
straturilor cu permeabilităţi diferite formează un sistem etajat de pânze freatice de ape
subterane în adancime.
 Pe terasa inferioară a pârâurilor nivelul hidrostatic se situează la nivelul apei din

râu şi prezintă adâncimi variabile cuprinse între 1,5 – 4 m.
 Pe terasa superioară, nivelul hidrostatic se situează la adâncimi mai mari de 15 -
20 m şi se corelează cu nivelul apei din zona terasei inferioare din amonte.
a
Dupa geneza şi condiţiile hidrogeologice de înmagazinare se împart în : ape freatice şi de
ov
adancime.
ah
Apele freatice
Apele freatice se găsesc la adâncimi mici, fiind cantonate în depozitele de versant, la baza
Pr
pietrişurilor şi nisipurilor de terase, în conurile de dejecţie.
Au o circulaţie rapidă şi se află sub directa influenţă a condiţiilor climatice ( îndeosebi de
regimul precipitaţiilor ) ceea ce le atribuie debite variate în timp.
n
Nivelul apei subterane, măsurat in fântânile din comună, variază între 1,5 şi 5 m.
ea
Apele de adâncime
eț
Apa subterană este cantonată în depozitele aluvionare montane şi în depozitele de

ud
pietrişuri din baza teraselor sau conurilor de dejecţie.

In timpul observatiilor de teren (octombrie 2013) apa in fantani era la circa 1.5 – 2,0 m
fata de nivelul terenului.
lJ
Alimentare cu apa
iliu
In prezent comuna Posesti dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă.

ns
Ape pluviale
Canalizarea pluvială se realizează la suprafaţa terenului prin şanţuri şi rigole deschise

Co
amenajate de-a lungul drumurilor, cu pantă naturală şi curgere liberă a apelor meteorice către
emisari. Deversarea apelor meteorice se face în reţeaua hidrografică a comunei.
2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat
2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul execuţiei,

materialele de construcţie, regim de înălţime, număr persoane
Teritoriul pe care îl ocupă comuna Posesti ca unitate administrativ teritorială are o suprafaţă
de 54.98 km2, pe raza cărora se află 10 sate: Bodesti, Merdeala, Nucsoara de Jos, Nucsoara de
Sus, Posesti Pamanteni, Posesti Ungureni, Tarlesti, Valea Plopului, Valea Screzii, Valea
Stupinei.

Din datele oficiale prezentate la recensamantul din 2014 pentru locuitori si din 2012 pentru
constructii, in zona de intravilan se află un numar de 4020 gospodării care înglobează un
număr de 2016 locuitori, după cum urmează:
Sate locuitori gospodarii

BODESTI 178 140
MERDELEA 8 15
NUCSOARA DE JOS 740 405
NUCSOARA DE SUS 705 299
a
POSESTII PAMANTENI 342 179
POSESTII UNGURENI 257 176
ov
TARLESTI 621 325
VALEA PLOPULUI 635 226
ah
VALEA SCREZII 274 101
VALEA STUPINEI 260 150
Pr
În ceea ce priveşte construcţiile din comuna Posesti, acestea se pot împărţi pe mai multe
categorii după cum urmează:
n
- Funcţie de materialul de construcţie:
ea
1070 lemn
135 paiantă
90 cărămidă
eț
580 zidărie
141 beton armat şi prefabricate
ud
- Funcţie de nivelul de înălţime:

1989 parter
18 1 etaj
lJ
8 2 etaje sau mai multe

1 mansardate
iliu
- Funcţie de anul de construcţie:

97 <1910
149 1910-1929
ns
166 1930-1944
381 1945-1960
Co
416 1961-1970
284 1971-1980
81 1981-1989
91 1990-1994
55 1995-1999
296 >2000
Datele au fost preluate de la Institutul Naţional de Statistică şi corespund recensământului din
2012 si actualizat cu date privind numarul de persoane pentru anul 2014.
2.4.2. Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport
Teritoriul unităţii administrativ teritoriale Posesti este strabatut de drumurile judeţene DJ

102L, DJ 102B, DJ 100M cat si de drumurile comunale DC34B, DC35, DC36, DC37,
DC136.
3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în

laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaţii elementelor
expuse, a pagubelor materiale şi umane la nivelul teritoriului administrativ şi
realizarea hărţi de risc natural detaliată la alunecări de teren
3.1.Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.
Baza de lucru pentru hărţile tematice in aceasta etapa sunt hărţile topografice 1:5.000 care
cuprind elemente de hidrografie, planimetrie şi nivelment Acestea au fost digitizate şi
a
prelucrate, în sistem GIS. Prelucrarea hărţilor tematice, ca şi a hărţii de hazard finale s-a făcut
prin programul specializat ArcInfo.
ov
Harta topografică, reprezintă în acelaşi timp baza de reprezentare a hărţii de risc la alunecare
ah
pentru fiecare sat component al comunei Posesti.
Fiecărui factor/criteriu i s-au alocat coeficienţi de influenţă, aleşi în funcţie de reglementările
Pr
în vigoare.
Stabilirea coeficienţilor s-a efectuat pe baza informaţiilor din lucrări de specialitate, a

n
Normativelor în vigoare şi a datelor rezultate din observaţiile interpretate conform legislaţiei
ea
referitoare la zonele de risc natural (HG 447 / 2003, Anexa C):
Anexa C
POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p)
eț
SCĂZUT MEDIU RIDICAT

Nr. Crt.
PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI

ud
Simbol
Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR

Practic Medie- Foarte
Redusă Medie Mare
lJ
zero mare mare

0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
Roci stâncoase, masive, Majoritatea rocilor Roci sedimentare
iliu
compacte sau fisurate sedimentare care fac parte detritice neconsolidate –

din formaţiunile acoperitoare necimentate, de tipul
(deluvii, coluvii şi depozite argilelor, argilelor grase,
ns
proluviale) şi din categoria saturate, plastic moi –

rocilor semi-stâncoase (roci plastic consistente, cu
pelitice stratificate, cum sunt umflări şi contracţii mari,
Co
şisturile argiloase, marnele şi argile montmorillonitice,

1 Ka Litologic
marnocalcare, cretele, rocile puternic expansive,
metamorfice, îndeosebi prafuri şi nisipuri mici şi
şisturile de epizona şi mai mijlocii afânate, în stare
putin cele de mezozonă, submersată, brecia sării
puternic alterate şi exfoliate, etc.
unele roci de natură
magmatică puternic alterate,
etc)
Relief plan orizontal, Relief de tip colinar, Relief caracteristic zone-
afectat de procese de caracteristic zonelor lor de deal şi de munte,
eroziune piemontane şi de podiş, puternic afectate de o
Geomorfo- nesemnificative, văile fragmentat de reţele reţea densă de văi tinere
2 Kb
logic care constituie reţeaua hidrografice cu văi ajunse cu versanţi înalţi,
hidrografică fiind într- într-un anumit stadiu de majoritatea văilor fiind
un avansat stadiu de maturitate, mărginite de subsecvente (paralele cu
maturitate versanţi cu înălţimi medii şi direcţia straturilor)

Nr. Crt.

Simbol

Redusă Medie Mare
zero mare mare
0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
înclinări în general medii şi
mici
Corpuri masive de roci Majoritatea structurilor Structuri geologice
stâncoase de natură geologice cutate şi faliate caracteristice ariilor
a
magmatică, roci sedi- afectate de clivaj şi fisurate, geosinclinale în facies de
mentare stratificate, cu structurile diapire, zonele ce fliş şi formaţiunilor de
ov
straturi în poziţie marchează fruntea pânzelor molasă din depresiunile
3 Kc Structural orizontală, roci de şariaj marginale, structuri
metamorfice cu geologice stratificate,
ah
suprafeţe de şistuozitate puternic cutate şi
dispuse în plane dislocate, afectate de o
orizontale reţea densă de clivaj,
Pr
fisuraţie şi stratificaţi
Zone în general aride, Cantităţi moderate de Precipitaţii lente de lungă
cu precipitaţii medii precipitaţii. Văile principale durată, cu posibilităţi
n
anuale reduse. Debitele din reţeaua hidrografică au mari de înfiltrare a apei în
scurse pe albiile atins stadiul de maturitate în roci. La ploi rapide,
ea
râurilor, ale căror timp ce afluenţii acestora se viteze mari de scurgere
bazine hidrografice se află încă în stadiul de cu transport de debite
ex-tind în zone de deal tinereţe. În timpul viiturilor solide. Predomină
eț
Hidrologic
4 Kd şi de munte, în general se produc atât eroziuni procesele de eroziune
şi climatic
sunt controlate de verticale cât şi laterale. verticală.
ud
precipitaţiile din aceste Importante transportturi şi

zone. Pe albiile râurilor depuneri de debite solide.
predomină procesele de
lJ
sedimentare, eroziunea
producându-se numai
lateral la viituri
iliu
Curgerea apelor Gradienţi de curgere a apei Curgerea apelor freatice

freatice are loc la freatice moderaţi. Forţele de are loc sub gradienţi
gradienţi hidraulici filtraţie au valori care pot hidraulici mari. La baza
foarte mici. Forţele de influenţa sensibil starea de versanţilor, uneori şi pe
ns
filtraţie sunt neglijabile. echilibru a versanţilor. versanţi, apar izvoare de

Hidrogeolo Nivelul liber al apei Nivelul apei freatice, în apă. Există o curgere din
5 Ke
freatice se află la general se situează la interiorul versanţilor către
Co
-gic
adâncime mare. adâncimi mai mici de 5 metri suprafaţa acestora cu
dezvoltarea unor forţe de
filtraţie ce pot contribui la
declanşarea unor
alunecări de teren.
Intensitate seismică pe Intensitate seismică de Intensitate seismică mai
6 Kf Seismic scara MSK mai mică de gradul 6-7 mare de gradul 7
gradul 6
Gradul de acoperire cu Gradul de acoperire cu Gradul de acoperire cu
vegetaţie arboricolă vegetaţie arboricolă cuprins vegetaţie arboricolă mai
mai mare de 80%. între 20% şi 80%. Păduri de mic de 20%.
7 Kg Silvic
Păduri de foioase cu foioase şi conifere, cu arbori
arbori de dimensiuni de vârstă şi dimensiuni
mari. variate.
Pe versanţi nu sunt Pe versanţi sunt executate o Versanţi afectaţi de o
8 Kh Antropic
executate construcţii serie de lucrări (platforme de reţea densă de conducte

Nr. Crt.

Simbol

Redusă Medie Mare
zero mare mare
0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
importante, acumulările drumuri şi cale ferată, canale de alimentare cu apă şi
de apă lipsesc de coastă, cariere). Cu canalizare, drumuri, căi
extindere limitată şi pentru ferate, canale de coastă,
care s-au executat lucrări cariere, supraîncărcarea
a
corespunzatoare de protecţie acestora în partea
a versanţilor superioară cu depozite de
ov
haldă construcţii grele.
Lacuri de acumulare care
umezesc versanţii în
ah
partea inferioară.
Pentru calculul coeficientului mediu de hazard Km, corespunzător fiecărei suprafeţe
Pr
poligonale, rezultate prin suprapunerea celor 8 hărţi tematice, se va utiliza următoarea formulă
:
n
K a   K b 
ea
K m   K c   K d   K e  K  f   K g   K h 
6
eț
În final va rezulta harta cu distribuţia geografică a coeficientului mediu de hazard, realizată

prin utilizarea unui program specializat ArcMap GIS.
ud
Harta factorului litologic – Ka

lJ
Din punct de vedere geologic in zona comunei Posesti aflorează depozite de diverse
vărste geologice având o litologie diversificată. Astfel sunt întâlnite depozite de vârstă
iliu
neogene aparţinând etajelor meotian, pontian si dacian. (conform hărţii geologice scara
1:200000, foaia Ploieşti”).
Cele mai vechi depozite întâlnite la suprafaţă sunt cele meoţiene si sunt alcătuite din
ns
punct de vedere litologic din gresii oolitice, nisipuri si marne.

Depozitele de vârsta ponţiană sunt alcătuite predominant din marne cu intercalaţii de
Co
nisipuri.
Depozitele daciene sunt reprezentate printr-o alternanţă de nisipuri, marne şi argile.
Din punct de vedere structural – tectonic in zona localitatii Posesti falia Drajnei este
acoperita de un sinclinal alungit de depozite pliocene (Meoţian si Ponţian – Dacian)
sinclinalul poseşti, care reprezintă o structură suprapusă pe marginea nordica a “pintenului de
Văleni.”

a
ov
ah
Pr
n
ea
Figure3. Harta geologica in zona comunei Posesti

(extras din hartageolgica scara 1:200000 – foaia Ploiesti)
eț
Pentru comuna Posesti se identifică 9 categorii litologice importante şi anume:

ud
Eocen Paleocen (pg1+2)

Sfârşitul Cretacicului şi începutul Paleocenului, marcate de faza tectonică de compresiune
lJ
laramică, cu care debutează stadiul colizional din evoluţia orogenului Carpaţilor Orientali
(Lăzărescu, Dinu, 1983), va duce la importante modificări în aria geosinclinală, cu
iliu
repercusiuni sedimentogenetice reflectate în varietatea faciesurilor, mai ales paleocen -

eocene, întrucât Eocenul şi, în parte, Oligocenul, se caracterizează printr-un relativ calm
tectonic.
ns
În partea sudică a curburii Carpaţilor Orientali, în pânza flişului curbicortical, s-au

păstrat şi depozite paleogene - Formaţiunea de Şotrile, un fliş binar de tipul stratelor cu
Co
hieroglife, cu o arie sursă a arenitelor situată spre nord - vest, în orogenul deja format
(Săndulescu, 1984).
Oligocen (lf+ch)
Chattian - Lattorfian, la marginea internă a pânzei de Tarcău, în imediata vecinătate cu
pânza de Audia, în bazinul Teleajenului a fost descris sub numele de faciesul de Solon o
varietate grosieră a Oligocenului, care se pare că are o extindere direcţională mai largă şi se
caracterizează prin apariţia unor nivele de brecii spre partea superioară a suitei oligocene.
Materialul remaniat aminteşte Eocenul în facies de Şotrile din flişul intern, caracteristica fiind
dată de prezenţa argilelor vărgate. Prezenţa la vest de valea Teleajenului a unor blocuri
dezrădăcinate, alcătuite din argile vărgate şi brecii arcoziene cu granodiorite, sugerează că
sursa care a furnizat materialul alohton este flişul intern, dar mai ales unitatea de Audia.

Miocen (aq+bd)
Acvitanian - Burdigalianului, în pânza de Tarcău, i se repartizeaza ceea ce s-a denumit
strate de Cornu, care s-au conservat numai în sectorul sudic, în sinclinalele Slănic şi Drajna.
Ele includ depozite foarte variate, care se dispun peste disodilele şi menilitele superioare ale
Oligocenului în litofaciesul de Pucioasa.
Suita debutează printr-un complex gipsifer cu o bogată microfaună (constituind gipsurile
inferioare), urmează şisturi argiloase în alternanţă cu nisipuri, gresii glauconitice şi
conglomerate, apoi se dezvoltă un orizont marnocalcaros cu globigerine, în final fiind
menţionate şisturi bituminoase şi gresii glauconitice.
a
Pe baza conţinutului paleontologic, se apreciază că stratele de Cornu revin Acvitanianului şi
Burdigalianului inferior.
ov
Pliocen (m)
ah
Meoţianul apare dezvoltat atât în sinclinalul Odăile, la vest de dislocaţia Caşin - Bisoca, cât şi
la estul acestei dislocaţii, fiind constituit dintr-o alternanţă de argile, nisipuri şi gresii,
conţinând frecvent resturi de moluşte şi material vegetal incarbonizat.
Holocen (qh2)
Pr
Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi
n
bolovănişuri, cu grosimi de 2 - 5 m.
ea
Acumulările aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri, precum şi
depozitele de alterare superficială, de geneză deluvial - proluvială, reprezintă cele mai noi
formaţiuni.
eț
Miocen (to)
ud
Tortonian cuprinde: tufuri şi mame albe sau verzui cu globigerine; brecie saliferă şi masive
de sare gemă; brecia are o matrice argiloasă marnoasă, de obicei bituminoasă şi sărată cu
fragmente de gipsuri; sarea are forma de zăcământ de tip "strat" intercalată în depozite
lJ
argiloase marnoase; sisturi argiloase cu radiolari, local cu intercalaţii de gips şi de gresie

gălbuie, friabilă; marne cu Spirialis, local cu intercalaţii de gresii şi nisipuri sau de cinerit
iliu
urmate uneori de şisturi cu radiolari
Investigatii de teren
ns
Pe baza studiilor geotehnice existente, ce contin informatii referitoare la stratificarea

Co
litologica, si studii de specialitate efectuate in zona studiata sau proximitatea zonei analizate,
au fost definite caracteristicile litologice ale terenurilor si incadrarea in clasa de risc
corespunzatoare conform anexei C din HG 447/2001.
Nu s-au identificat studii geotehnice in zonele cu risc mare de producere a alunecarilor de

teren care sa corespunda cu necesitatile de precizie ale studiului actual.
Scopul investigatiilor de teren a fost acela de a calibra si a confirma informatiile obtinute pe

baza documentarii in birou si a cartarilor din teren cu informatiile directe. Pentru aceasta
investigatiile din teren au constat din:

 Cercetare geotehnica
S-a efectuat in conformitate cu principiile stabilite prin „SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7:
Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea terenului” si“SR EN ISO
22475-1:2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale
apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie” si a constat din observatii de
teren si sondare geotehnica pe baza careia sa se poata identifica, pe de o parte, factorii
litologici şi hidrogeologici (care stau la baza determinarii coeficientului mediu de hazard
“Km”) iar pe de altă parte elementele alunecărilor de teren (suprafaţa de alunecare,
adâncimea şi grosimea alunecării, etc).
a
Deasemenea sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de pamant tulburate si
ov
netulburate necesare determinarii, in laborator, a valorilor parametrilor geotehnici iar prin
tubulatura piezometrica cu care a fost echipat sondajul s-a permis si monitorizarea nivelelor
de apa subterana.
ah
Investigaţii de laborator
Pr
Planificarea testelor de laborator pe probele de pământ recoltate din teren a fost făcută în
concordanţă cu obiectivul propus si anume elaborarea hărţii de hazard si efectuarea analizei
n
de stabilitate.
ea
Astel au fost efectuate teste de laborator pentru:
- identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85);
eț
- starea de umiditate naturală - caracterizată prin umiditate - W şi grad de saturaţie - Sr

(conform STAS 1913/3-82);
ud
- starea de consistenţă şi plasticitate a pământurilor coezive determinate pe baza

limitelor de plasticitate (WL şi Wp) şi a umidităţii naturale (W) (conform STAS 1913/4 -
lJ
1986);
- proprietatile fizice ale pamanturilor (greutatea volumetrica in stare naturala si in stare
iliu
uscata)
- proprietăţile mecanice ale pământurilor, reflectate în primul rând prin parametrii
rezistenţei la forfecare
ns
 Cercetarea geofizica.
Co
Cercetarea geotehnica a fost completata cu investigatii geofizice de tipul masuratorilor

electrometrice. Pe baza acestora s-a urmarit obţinerea de informaţii privind:
- limita dintre formaţiunea acoperitoare şi roca de bază şi/sau dintre diverse tipuri
litologice din masiv;
- gradul de fisuraţie şi alteraţie al rocilor;
- grosimea acumulatului de alunecare şi/sau adâncimea suprafeţei de alunecare;
- adâncimea nivelului acvifer şi direcţia de curgere a apei subterane;
- gradul de umiditate al rocilor şi variaţia umidităţii în masa alunecătoare.

Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice).
Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda rezistivitatii.
Aceasta este conceputa sa dezvaluie informatii despre formatiuni sau corpuri ce prezinta
anomalii ale conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce
au conductivitati diferite.
Achizitia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile
(electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a
cablului multielectrod se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine
a
2D a subsolului asemanatoare unei tomografii.
ov
Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate:
de masura Terrameter SAS 1000
selector automat de electrozi
ah
electrozi metalici din inox
cabluri electrice
Pr
laptop
soft de prelucrare si interpretare n
Fig. 4. Fig. 5.
Dispunerea echipamentului in teren Sistemul de masura Terrameter SAS 1000
ea
eț
ud
lJ
iliu
Electronica aparaturii utilizate permite injectarea in sol a unui curent stabil de intensitate
ns
cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea

datelor se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu
Co
ajutorul acestui sistem se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate
in mod continuu. In sondajele geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau
naturale sa fie masurate la nivele joase, cu o putere de penetrare excelenta si consum minim.
Aparatul poate fi folosit pentru determinarea rezistivitatii solului putand face diferenta intre
formatiuni geologice cu un contrast de rezistivitate sesizabil.
Procesarea si interpretarea datelor geoelectrice a fost realizata cu programul specializat Earth
Imager 2D - V 2.1.8. Programul permite corectarea si inversia datelor utilizand parametrii de
transcalcul multipli. Interpretarea datelor geoelectrice in termeni geologo - tehnici s-a realizat
in urma analogiei cu datele directe provenite din forajele geotehnice executate.
 Masuratorile topografice – rezultatele cartarilor de teren, a investigatiilor geotehnice si

a celor geofizice au fost raportate pe planuri si profile topografice intocmite pe baza
masuratorilor din teren cu aparatura de tip GPS (RTK, Magellan Explorist, etc)

Inventar de puncte GPS – punct foraj - Drum acces Valea Screzii – Asociatia Provita
Nr. COORDONATE STEREO 70

Descriere punct
punct X Y
POI047 592462.435660 423010.850217 Baza alunecarii, partea dreapta
POI048 592454.293904 423031.178996 Apex baza alunecarii
POI049 592431.858243 423047.519224 Baza alunecare
POI050 592394.696206 423083.980522 Baza alunecare
a
POI051 592356.769396 423087.090958 Contur alunecare
POI052 592334.908131 423058.986833 Partea superioara a frontului de desprindere
ov
POI053 592344.271566 423046.232873 Front de desprindere
POI054 592371.743651 423044.746955 Zona intermediara intre doua alunecari
ah
POI056 592310.835832 423010.513043 Front de desprindere, partea superioara
Pr
POI057 592325.266921 423005.168184 Punct pe conturul alunecarii, partea superioara
n
POI059 592343.809514 422986.881173 Puct pe contur intre doua fronturi de desprindere
ea
POI062 592399.973300 423013.347600 Foraj
eț
Din foraj au fost prelevate probe tulburate si netulburate pentru analiza in laboratorul
ud
geotehnic S.C. Geoecotest SRL

lJ
Investigaţiile geotehnice au constat în efectuarea unui forajcu adancimea de 9.0 m.Din

foraj au fost prelevate probe de pamant tulburate si netulburate pentru a fi analizate in
iliu
laboratorul geotehnic de specialitate. După executarea forajului acesta a fost echipat

piezometric pentru urmărirea in timp a nivelului apei subterane.
ns
Co

Fig.1. Forajul piezometric
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
Investigatiile geofizice au constat in executatrea unui profil geoelectric cu lungimea de

ud
200 m amplasat pe vectorul principal al alunecarii si orientat SW - NE.
Rezultate obţinute
lJ
In urma investigatiilor geotehnice (in situ si in laborator) pana la adancimea de 9,0 m

nu a fost identificat decat complexul coeziv prafos - argilos aflat in diferite stari de consistenta
iliu
si cu nivele aleatorii de nisipuri prafoase.

Fig. 7. Probe recoltate intre 2,40 - 2,60 m Fig. 2. Probe recoltate intre 7,20 - 8,40 m
ns
Co

Investigatiile geofizice prin valorile scazute ale rezistivitatilor electrice (caracteristice

terenurilor framantate) au confirmat nu numai litologia interceptata de foraj dar, prin izoliniile
rezistivitatii au creat si conturul planului de alunecare.
Apa subterana nu a fost interceptata in timpul executarii forajului dar in timpul
campaniei de observatii de teren (dupa circa 2 sapatamani) forajul era plin cu apa aceasta
chiar prelingandu-se pe deasupra tubului piezometric.
Aceasta inseamna ca in zona, pana la adancimea investigata nu exista un nivel
hidrostatic stabil, dar in masa ebulata si in special pe filmele de nisip exista acumulata apa
care s-a drenat in foraj umplandu-l.
In urma vizitei din teren din iunie 2014 efectuata cu scopul de a verifica integritatea
a
forajului piezometric si de a masura nivelul apei din foraj s-a constatat ca acesta era distrus
dar apa era la nivelul terenului si se prelingea din tubul de plastic .
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
Situatie foraj iunie 2014

iliu
ANALIZA STABILITATII. ALUNECAREA DE LA VALEA SCREZII - ASOCIATIA

PRO VITA
ns
PRINCIPII TEORETICE
Co
Din punct de vedere mecanic starea de echilibru a unui versant sau taluz depinde de
raportul dintre forţele care acţionează în favoarea stabilităţii şi forţele care acţionează în
sensul producerii alunecării. Gradul de stabilitate se exprimă printr-un coeficient de siguranţă
sau factor de stabilitate (Fs) care reprezintă raportul dintre momentul forţelor rezistente şi
momentul forţelor active (fig. 9)
momentul fortelor rezistente
Fs 
momentul fortelor active
Dacă se consideră o masă de pământ care alunecă, admiţând, în cazul cel mai simplu,
că suprafaţa de rupere este circular - cilindrică, cu centrul de curbură în punctul O, raza
suprafeţei de rupere fiind R, verticala ce trece prin punctul O împarte masa alunecătoare în
două prismuri:
 prismul activ - care acţionează în favoarea alunecării
 prismul pasiv sau rezistent - care se opune alunecării

Dacă se consideră că întreaga masă alunecătoare este formată din fâşii verticale, de
formă prismatică, forţele principale care acţionează asupra unei fâşii sunt forţa de greutate G
şi rezistenţa la forfecare a pământului notata cu S. Rezistenţa la forfecare a pământului
actionează în lungul suprafeţei de rupere, este tangentă la aceasta, în orice punct şi îndreptată
în sens invers sensului de alunecare.
Din descompunerea forţei de greutate G rezultă Fig. 9. Schema distributiei forţelor care
componenta normala N  G  cos  şi controleaza mecanismul de producere a
componenta tangenţială T  G  sin 
1
alunecărilor de teren
Componenta normală N a fiecarei fâşii
a
este perpendiculară pe tangenta la suprafaţa de
rupere în punctul respectiv şi îndreptată către
ov
interiorul masivului. Această componentă
lucrează întotdeuna în favoarea stabilităţii.
ah
Scriind raportul de forţe care acţionează asupra
masei alunecătoare, faţă de punctul O, factorul de
stabilitate va fi:
Fs 
 N  tg  R  c l  R   N  tg  c l
T  R  T  R T  T Pr
n
() ( ) () ( )
ea
Starea de echilibru a versantului sau taluzului

trebuie analizată în funcţie de valoarea factorului
eț
de stabilitate.
ud
Când factorul de stabilitate Fs  1 versantul se află în stare de echilibru limită; daca

lJ
Fs  1 versantul îşi pierde stabilitatea producându-se alunecarea; versantul este stabil când
Fs  1 .
iliu
Din descrierea forţelor care acţionează în favoarea sau defavoarea stabilităţii unui
taluz sau versant se constată că un rol extrem de important îl are rezistenţa la forfecare a
ns
pământului. Pentru a înţelege rolul pe care aceasta îl are în stabilitatea masivelor de pământ
acestea trebuie tratate în interacţiune cu mediul exterior.
Suprafaţa înclinată care separă masivul de pământ (versant în cazul masivelor naturale
Co
sau taluz în cazul masivelor antropice) de ambient se prezintă astfel ca un element component
al unui sistem complex, sediu al interacţiunii dintre cele două medii pe care le separă.
Comportarea şi evoluţia mediilor componente ale masivului sunt determinate pe de o
parte de proprietăţile materialului care le formează iar pe de altă parte de natura şi variaţia
condiţiilor ambientale (climă, vegetaţie, intervenţia omului, etc).
Sistemul se află în permanenţă într-un echilibru dinamic a cărui evoluţie lentă prezintă
variaţii rapide de mică amplitudine în jurul unei poziţii medii.
Din punct de vedere geomecanic această evoluţie poate fi exemplificată prin variaţia
stării de tensiune a unui punct dintr-un masiv ca urmare a executării unui taluz, prin săpatură.
1
după Eugeniu Marchidanu - Geologie pentru ingineri constructori - Editura Tehnica, Bucuresti, 2005

După săparea taluzului punctul analizat se poate găsi în următoarele 3 situaţii, în funcţie de
poziţia relativă a cercului lui Mohr în raport cu dreapta intrinsecă (fig.10):
 în echilibru ( ef<f ) - cercul lui Mohr situat sub dreapta intrinsecă;
 în stare de echilibru limită ( ef = f ) - cercul lui Mohr tangent la dreapta intrinsecă;
 în stare plastică ( ef>f ) - cercul lui Mohr intersectează dreapta intrinsecă când se
produce ruperea/cedarea pământului.
Starea în care se gaseşte punctul Figura 10. Variaţia stării de tensiune a unui punct din
din masiv, exprimată prin poziţia masiv ca urmare a săprii unui taluz2
punctului 3 din fig. 10 în raport cu
dreapta intrinsecă este relativă în
a
sensul deplasărilor din 3 → 3' sau
ov
din 3' → 3" fie prin modificarea stării
de tensiune în timp datorită anumitor
ah
factori, fie prin modificarea rezistenţei
la forfecare a pământului. Aceasta
face ca în punctul analizat, în anumite
Pr
condiţii, sa fie atinsă starea de cedare
(plastică) chiar dacă iniţial, pământul
se găsea în echilibru.
n
ea
eț
Dacă acelaşi fenomen are loc şi în alte puncte din masiv atunci "locul geometric" al
acestora formează o zonă plastică, continuă, de cedare sau alunecare, cu grosime variabilă de
ud
la câţiva milimetri până la zeci de centimetri, care determină pierderea stabilităţii şi găsirea
unei noi poziţii de echilibru. Prin urmare pierderea stabilităţii taluzurilor şi versanţilor are loc
ca urmare a depăşirii rezistenţei la forfecare a pământului în anumite zone din interiorul
lJ
masivului.
In analizele de stabilitate ale versantilor, o dată cu adoptarea Eurocodurilor în
iliu
Romania (respectiv Secţiunea 11. Stabilitatea generalădin SREN 1997-1/2004. Eurocod 7.

Partea 1. Proiectare geotehnica)trebuie luate în considerare toate stările limită astfel incat sa
fie satisfacute cerinţele fundamentale de stabilitate, deformaţii limită, durabilitate şi siguranţă.
ns
De asemenea trebuie luate în considerare şi efectele unor situaţii rezultate din procese
antropice sau naturale (detaliate în cap.11.3. SR EN 1997-1:2004). Dintre acestea o atenţie
Co
deosebită se acordă prezenţei apei (de suprafaţă, subterană şi ca presiune în pori).

Aceste aspecte sunt deosebit de importante în cazul tratării efectelor unor alunecări de
teren, unde în general nu se dispune de date geotehnice suficiente, iar primele măsuri se
dispun pe baza experienţei, pentru proiectare fiind apoi obligatorii studii de detaliere
(conform NP 074/2007).
7.2. Metoda de analiza a stabilitatii folosita

Analiza stabilitatii versantului din zona „valea Screzii - Asociatia Pro Vita” s-a
efectuat folosind software specializat bazat pe metodade analiza a echilibrului limită. Aceasta
metoda este cea mai utilizata de proiectanţi datorită simplităţii şi uşurinţei cu care pot fi
rezolvate problemele de instabilitate din practica curentă.
2
după Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii - Fizica si mecanica pamantului, Ed. Tehnica, 2006

Metodele de analiza a stabilitatii bazate pe echilibrul limită utilizeaza sectiuni

(profile) geotehnice caracteristice pe care le impart in fâşii verticale si analizează stabilitatea
masei de pământ alunecător luând în considerare echilibrul static al fiecărei fâşii şi echilibrul
total al întregii alunecări.
Pentru a modela masivul de pamant si mecanismul de cedare astfel incat, in programul
de analiza a stabilitatii utilizat, sa poata fi aplicata aceasta metoda, a fost necesara cunoasterea
urmatoarelor elemente din teren
 stratificaţia terenului (natură, parametri geotehnici);
 prezenţa şi înclinarea discontinuităţilor;
 regimul hidrodinamic (presiunea apei din pori);
a
 tipul de cedare (în masiv, curgere pe pantă, alunecări vechi, reactivate, etc);
ov
 forma suprafeţei de cedare (circulară, oarecare, straturi cu rezistenţă la forfecare
redusă, blocuri, etc.).
ah
Aceste elemente au fost identificate in timpul campaniei de investigare a terenului (oct
- nov. 2013) prin observatii de teren si investigatii geotehnice si geofizice ale caror rezultate
Pr
sunt descrise in capitolul 6.
Pe baza acestor informatii a fost realizat profilul geotehnic de analiza (figura 12) , in
care terenul natural a fost separat in trei domenii geomecanice distincte (teren instabil - IN;
n
teren potential instabil - PIN si teren stabil - ST).
In conformitate cu prevederile SR EN 1997-1. Eurocod 7: Proiectarea geotehnica.
ea
Partea 1, folosind modelul geologic, hidrogeologic, hidrologic, geomorfologic si geotehnic
rezultat in urma observatiilor de teren si a investigatiilor geotehnice si geofizice, pentru
eț
fiecare din aceste domenii (IN, PIN si ST) au fost stabilite valorile de calcul ale parametrilor
geotehnici necesari in analiza de stabilitate (greutatea volumetrica, coeziunea si unghiul de
ud
frecare interioara). Aceste valori sunt de asemenea prezentate.

In analiza stabilitatii, in afara modelului geotehnic prezentat mai sus, a mai fost creat,
pe baza datelor topografice avute la dispozitie si un model geomorfologic si hidrologic sub
lJ
forma unui bloc diagram 3D (figura 11). Acesta a ajutat la intelegerea contextului
geomorfologic si hidrologic zonal care a contribuit la declansarea alunecarii si la, eventuala,
iliu
mentinere a alunecarii in stare de activitate.

Fig.11. Bloc diagram 3D al zonei "valea Screzii - Asociatia Pro Vita"
ns
Co

Figura 12. Profilul geotehnic de analiza
a
ov
1 Argilă prăfoasa, galben-cafenie cu intercalaţii cenuşii, plastic consistentă la plastic
vârtoasă, cu materie organică şi resturi de cochilii, prezintă aspect frământat;
Unit Weight: 18.5 kN/m³
ah
Cohesion: 8 kPa
Phi: 10 °
Pr
2 Nisip prafos umed, indesare medie
Cohesion: 2 kPa
n
Phi: 20 °
ea
3 Argilă prăfoasă, negricioasă, stratificată, sfărâmicioasă, plastic vârtoasă, aspect
frământat.
eț
Cohesion: 35 kPa
ud
Phi: 12 °
Ca ipoteze de analiza au fost luate in considerare trei situatii pertinent posibile:

lJ
 cazul in care masivul este uscat, apa subterana fiind cantonata sub forma de
panza freatica doar in complexul necoeziv (nisip prafos, umed, cu indesare medie)
iliu
 cazul in care masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si

abundente sau in conditii de umiditate antropica excesiva)

ns
cazul in care masivul este uscat dar asupra lui actioneaza un seism ale carui
caracteristici maxime sunt specifice zonei (conform Normativului de proiectare seismica
P100-1/2013).
Co
Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate

In urma analizei stabilitatii versantului in cele 3 ipoteze au rezultat urmatoarele:
 Cazul 1 masivul este uscat apa subterana fiind cantonata doar in complexul
necoeziv (nisip prafos, umed, cu indesare medie)
- masivul este instabil Fs = 0.989

Figura 13. Conturul suprafetei de alunecare si factorul de stabilitate (Fs) aferent cazului I
a
ov
 Cazul 2 masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si abundente
sau in conditii de umiditate antropica excesiva)
ah
- factorul de stabilitate scade pana la Fs = 0,717;
- zona cu parametrii cei mai defavorabili din punctul de vedere al stabilitatii este
Pr
situata la circa 70 – 80 m amonte fata de drumul de acces in satul valea Screzii. In aceasta
zona valorile rezistentei la forfecare incep sa scada in conditiile unor valori ale efortului
vertical si presiunii apei din pori maxime - figura 15.
n
Figura 14. Conturul suprafetei de alunecare si factorul de stabilitate (Fs) aferent cazului II
ea
eț
ud
lJ
iliu
Figura 15. Distributia principalilor parametrii ai alunecarii (rezistenta la forfecare/shear strenght,

ns
efortul vertical/normal stress si presiunea apei in pori/pore water pressure in raport cu distanta in
New Graph cazul II
New Graph
New Graph
Co
13 50
100
12
40
80
Pore-Water Pressure (kPa)
11
Shear Strength (kPa)
30
Normal Stress (kPa)
10 60
9 20
40
8
10
7 20
0
6
0
5 -10
4 -20
85 90 95 100 105 110 115 120 -20
85 90 95 100 105 110 115 120 85 90 95 100 105 110 115 120
X (m) X (m)
X (m)

 Cazul 3 masivul este uscat dar asupra lui actioneaza un seism ale carui
caracteristici maxime sunt specifice zonei, conform Normativului de proiectare seismica P
100-1/2013).
In aceasta situatie (a producerii unui seism cu caracteristici maxime si perioada de
recurenta 1 la 225 ani) factorul de stabilitate este Fs = 0.468 ceea ce inseamna instabilitate.
Concluzii
Alunecarea de la valea Screzii este un fenomen extrem de spectaculos datorat in
exclusivitate factorilor naturali (litologici, mineralogici, hidrologici, climatici, hidrogeologici
si morfologici).
a
Din punctul de vedere al caracterului miscarii fenomenul este de tip "mud flow -
ov
curgere de noroi" iar din punctul de vedere al starii de activitate poate fi considerat "activ"
desi pentru multe din fronturile (alunecarile) care afecteaza versantul potentialul de reactivare
ah
(energia) a scazut considerabil.
Din analiza de stabilitate a rezultat ca alunecarea inca nu si-a consumat energia
factorul de stabilitate fiind subunitar chiar in conditiile in care apa este cantonata doar in
Pr
depozitele necoezive.
In conditii de precipitatii abundente si de lunga durata masivul sau de seism factorul
de stabilitate scade ceea ce inseamna ca masivul este inca in cautarea pozitiei de echilibru.
n
Tot din analiza de stabilitate a rezultat ca, cel putin pe zona studiata, instabilitatea se
manifesta la circa 70 – 80 m dreapta (amonte) fata de drumul spre satul valea Screzii ceea ce
ea
inseamna ca nici drumul nici asociatia Pro Vita situata pe partea stanga a drumului nu sunt
expuse alunecarii.
eț
Coeficientului Ka i se atribuie urmatoarele valori:

ud
- 0.99 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren pentru

formatiunile apartinand: Pliocen si Miocenului (lv-qh si aq+bd)
lJ
- 0.75 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile

din Pliocen (m)
- 0.7 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din
iliu
Oligocen (lf+ch) si Helvetian (he)

din Pliocen (p si qp3-qh)
ns

din Eocen Paleogen (pr).
Co
- 0.40 cu probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile

din Eocen Paleocen (pg1+2).

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
Fig. 16: Reprezentarea factorului tematic Ka (scara grafica)

ud
lJ
iliu
ns
Co

Harta factorului morfologic – Kb
Factorul morfologic a fost calculat pornind de la modelul digital al terenului comunei Posesti,
obtinut dupa vectorizarea informatiei topografice continuta in hartile topografice 1:5000 si
indesirea curbelor de nivel pentru obtinerea echidistantei de 2 m intre acestea, prin derivarea
hărţii hipsometrice în raport cu distanţa orizontală, obţinându-se, astfel harta pantelor.
În raport cu harta litologică au fost stabilite câteva domenii de pante:

- 0° – 5°: zona stabilă, practic nu există pământuri cu panta taluzului stabil in acest
domeniu;
a
- 5° – 10°: zona cvasi-stabilă. Singurele tipuri de alunecări care se pot produce în cadrul
acestui domeniu de valori sunt cele reactivate, unde panta taluzului stabil este dată de
ov
unghiul de frecare reziduală a pământurilor.
- 10° – 20°: zona instabilă. Marea majoritate a pământurilor coezive au unghiul pantei
ah
stabile în acest interval astfel încât depăşirea acestei valori este foarte probabilă.
- >20°: zona cu instabilitate accentuată. Pentru aceste valori ale pantei se atinge limita
rezistenţei la forfecare şi pentru pământurile necoezive, singurele masive ce îşi
Pr
păstrează stabilitatea fiind cele din roci stâncoase sau semistâncoase.
După stabilirea zonelor cu valorile sus-menţionate ale unghiului versantului s-a trecut,
n
respectându-se indicaţiile Hotărârii Guvernului nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea
ea
normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la
alunecări de teren şi inundaţii, la atribuirea valorilor factorilor Kb, după cum urmează:
eț
0° – 5°: Kb = 0.05
5° – 10°:
ud
Kb = 0.4
10° – 20°: Kb = 0.7
>20°: Kb = 0.9
lJ
Din analiza hărţii pantelor se observă câteva zone distincte:

- zona de platou, unde pantele sunt reduse, practic neexistând pericolul producerii unor
iliu
alunecări de teren,
- zona de coamă, unde pantele devin din ce în ce mai accentuate, iar influenţa factorului
ns
antropic este cea mai importantă (existând o bună probabilitate de declanşare a fenomenelor
de instabilitate ca urmare a umpluturilor executate fără aprobare),
- zona de pantă, în care se produc cele mai multe fenomene de instabilitate cu sau fără cauză
Co
antropică,
- zona de picior, alunecările de teren produse în această zonă îşi au de cele mai multe ori
cauza în fenomenele erozionale.

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
Fig. 17: Reprezentarea factorului tematic Kb (scara grafica)

iliu
ns
Co

Harta factorului structural – Kc
Zona flişului este caracterizată de îngemănarea elementelor ridicate - „pintenii”, cu

elementele coborâte - sinclinalele adiacente, ce formează un ansamblu de cute paralele cu
direcţia nord est - sud vest, afectate de un sistem de falii longitudinale cu vergenţă aparent
nord - vestică.
În ansamblu, zona flişului suferă o scufundare treptată spre sud - vest, ce se înscrie în tendinţa
generală de afundare spre vest a părţii sudice a Carpaţilor Orientali.
Din considerentele menţionate, au fost atribuiţi coeficienţi de risc diferiţi pentru factorul
structural Kc, de la 0,3 până la > 0,50.
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Harta structurala a judetului Prahova

Probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren (Kc = 0,31 - 0,50)
Coeficientul Kc = 0,50 a fost atribuit formaţiunilor aparţinând unităţii flişului curbicortical

(pânzele de Audia şi de Macla), prezentă în partea nordică a judeţului, precum şi celor din
Depresiunea Getică - Avantfosa carpatică (flanc extern), prezentă în extremitatea sudică a
judeţului.
Pânza de Audia încalecă după o fractură care a luat naştere încă din timpul diastrofismului
neocretacic.
În timpul procesului de încălecare, formaţiunile pânzei de Audia au fost intens cutate şi
faliate, dând o structură tipică imbricată, de cute - solzi, unele suprapuneri tectonice având o
a
amploare deosebită, constituind adevărate digitaţii.
Spre sud, la marginea vestică a pânzei de Audia, flişul de Macla constituie un element
ov
tectonic de amploare mai deosebită, în unele interpretări acordându-i-se rang de pânză.
Aceasta poate fi considerată o digitaţie a pânzei de Audia şi ar constitui digitaţia de Macla.
ah
Pânza de Audia, în ansamblu, a suferit şi influenţa cutărilor ulterioare punerii ei în loc, ceea ce
se recunoaşte mai ales în redresarea şi chiar răsturnarea planului de şariaj.
Pr
Probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren (Kc = 0,51 - 0,80)
Coeficientul Kc = 0,55 a fost atribuit formaţiunilor aparţinând unităţii flişului extern (Pânza
n
de Tarcău), situată în partea central - nordică a judeţului.
ea
Pânza de Tarcău este rezultatul fazei eostirice, individualizarea ei fiind sensibil sincronă cu
formarea pânzei de Audia. Mişcările ulterioare acelora eostirice şi în principal mişcările
moldavice, au provocat şi ele deformări, încât se surprind situaţii în care sub planul de şariaj
eț
sunt prinse şi depozite badeniene. La rândul ei, pânza de Tarcău este deformată,
recunoscându-se mai multe structuri de tip digitaţie şi cute solzi.
ud
Acelaşi coeficient de risc a fost atribuit formaţiunilor aparţinând Depresiunii Getice (flanc
intern), situată în partea centrală a judeţului. În această zonă sunt incluse sinclinale largi,
lJ
orientate sud vest - nord est şi anticlinale relativ înguste. Contactul acestora cu formaţiunile
pintenilor de Văleni şi Homorâciu se evidenţiază prin tendinţa de încălecare a acestora din
urmă peste cele anterior prezentate. Mişcările orogenice au afectat aceste unităţi tectogenetice,
iliu
creând numeroase deformaţii şi discontinuităţi ale multitudinii de faciesuri care le alcătuiesc.

Spre sud, depozitele Depresiunii Getice (flancul intern) sunt înnecate în acumulările
ns
cuaternare.
Co

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
Fig.18 : Reprezentarea factorului tematic Kc (scara grafica)

lJ
iliu
ns
Co

Harta factorului hidroclimatic – Kd
Teritoriul judetului Prahova, situat pe cele 3 trepte principale de relief din Romania (zona
montană, zona subcarpatică, sau colinară şi zona de câmpie), dezvoltate în proporţii aproape
egale se caracterizează prin climă continentală, cu variaţii mari din cauza diferenţelor de
altitudine.
Conform datelor din Enciclopedia geografică a României, precipitaţiile medii anuale cresc
progresiv cu altitudinea de la 450 mm, în extremitatea sud-estcă a judeţului, la 1400 mm, în
partea nordică, în zona montană înaltă, cu înălţimi de peste 1800 de metri.Cele mai mari
a
cantităţi medii lunare de precipitaţii cad în iunie (Ploieşti – 88 mm.,Câmpina –120 mm,
Buşteni –128 mm, vf. Omu –173 mm). Cele mai mici medii lunare sunt înregistrate în luna
ov
februarie (Ploieşti –30,5 mm, Câmpina –40 mm, Buşteni –28,2 mm, vf. Omu –54,6 mm).
Cantităţile maxime de precipitaţii în 24 de ore s-au înregistrat vara şi toamna (Ploieşti –116,9
ah
mm, la 1 octombrie 1924, Doftana –121 mm, la 25 august 1954, Sinaia –115,8 mm, la 1
Septembrie 1941, Buşteni –81,5 mm, la 20 iulie 1915, vf. Omu –115 mm, la 14 iulie 1929).
Pr
In anotimpul rece, numărul mediu al zilelor de îngheţ creşte proporţional cu înălţimea, el
fiind de 101 în zona de câmpie (Ploieşti), de 115, în zona subcarpatică (Câmpina) şi de 154 de
zile la Sinaia şi mult mai ridicat, de 262 de zile, pe vf. Omu.
n
ea
Densitatea reţelei hidrografice este de 0,4 kml/kmp, în partea nordică a teritoriului şi
excepţional chiar de 0,7 şi de 0,1-0,3 kml/kmp în zona sud-estică a judeţului. Cantitatea
anuală medie de aluviuni în suspensie, care variază în funcţie de constituţia litologică, de
eț
cantitatea medie anuală de precipitaţii şi de energia de relief, este de 10 t/ha/an, în zona

colinară şi de 1 t/ha/an, în partea de N şi de S, sau chiar 0,5 t/ha/an, în zona de câmpie.
ud
Debitul mediu multianual al râului Prahova creşte de la 2,80 mc/s, la confluenţa cu v.

lJ
Cerbului, la 27 mc/s, la ieşirea din judeţ.Debitul maxim se înregistrează în luna aprilie, ca

urmare a topirii zăpezii în zona montană, iar cel minim, toamna, în septembrie sau
octombrie.Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie al râului Prahova este de 100
iliu
kg/s, la ieşirea din raza judeţului. Pe râul Teleajen, debitul mediu multianual de aluviuni în
suspensie este de 30 kg/s..Debitele maxime ale principalelor râuri se înregistrează primăvara
ns
(în medie 40-54% din cel annual), iar cele minime sunt toamna, în septembrie.
Durata medie anuală a stratului de zăpadă creşte de la zona de câmpie (43,2 zile la Ploieşti) la
Co
zona montană (77,5 zile, la Sinaia şi 218 zile, la vf. Omu).
Zona montană, reprezentând cca 27% din aria judeţului, cu înălţimi între 1200 şi 2000-2500
de metri, alcătuită din Munţii Bucegi, Baiului, Grohotiş, Ciucaş şi Siriului, constituită din
depozite sedimentare, cretacice, în facies de fliş grezo-calcaros, în bază şi în facies de
molasă, la partea superioară (conglomeratele de Bucegi), se remarcă prin temperaturi medii
anuale între 0 şi 8 grade şi precipitaţii medii anuale de 1000-1400 mm. Ca urmare a
fenomenelor de îngheţ-dezgheţ, procesul dominat este dezagregarea rocilor, care conduce la
formarea predelelor de grohotiş. Cantităţile mari de precipitaţii, uneori în regim torenţial
produc antrenarea unor cantităţi mari de aluviuni în bazinele superioare ale văilor Cerbului,
Prahova, Bătrâneanca, Muşiţa, Crasna, Siriu, Bâsca cu cale, Doftana şi Teleajen. In sectorul
montan al v. Prahova, degradarea terenurilor este mult mai avansată.

Zona subcarpatică (colinară), formată din depozite sedimentare terţiare, reprezentate prin
marne calcaroase (Strate de Plopu), gresii (gresia de Tarcău, gresia de Fuzaru, gresia de
Kliva) argile, marne, nisipuri, tufuri, evaporite (gipsuri, sare), dispuse în cute sinclinale şi
anticlinale, dezvoltate în Dealurile Doftanei, Cosminele, Vârbilău, Lazuri, Priporului, Băicoi,
Bucovei şi Istriţei, are un climat temperat continental, intermediar între treptele extreme de
relief, cu temperatura medie anuală de 9,3 grade,(Câmpina) şi precipitaţii medii anuale între
600 şi 1000 mm.
In zona subcarpatică, denudarea şi eroziunea de suprafaţă sunt foarte active, îndeosebi pe

interfluviile despădurite şi pe terenurile agricole din bazinele văilor Proviţa, Doftana,
a
Vârbilău, Slănic, Crasna, Drajna, Lopatna şi Sângerului.Versanţii văilor sunt afectaţi de
ravenare
ov
Primăvara şi la începutul verii, în urma plopilor abundente, pe suprafeţele în pantă, cultivate
ah
şi pe dealurile despădurite, apa se înfiltrează pe planele dintre strate, sau preferenţial în
depozitele mai poroase şi produce destabilizarea versanţilor, reactivarea unor alunecări de
teren, temporar stabilizate, sau formarea altora noi în zonele defrişate mai recent. Factorului
Pr
litologic, determinant în formarea alunecărilor de teren, i s-au adăugat efectele celui climatic
şi al activităţilor umane. Exploatarea petrolului, sării şi substanţelor nemetalifere au condus la
defrişări masive în zona subcarpatică şi au accentuat destabilizarea terenurilor. Zona
n
subcarpatică prahoveană, aproape în totalitatea ei, este cunoscută prin amploarea alunecărilor
ea
de teren, care aduc mari prejudicii economice.
Arealului delimitat de izoliniile de de 800 mm şi 1200 mm i s-a atribuit factorului climatic

eț
(Kd) valoarea de 0,65.

ud
Suprafaţei marcată de precipitaţii medii anuale între 500 şi 800 mm i s-a atribuit factorului
climatic Kd valoarea de 0,55.
lJ
iliu
ns
Co

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
Fig.19: Reprezentarea factorului tematic Kd (scara grafica)

lJ
iliu
ns
Co

Harta factorului hidrogeologic – Ke
Pentru sectorul nordic al judeţului Prahova, areal neacoperit de hărţi hidrogeologice, unde
informaţiile de ordin hidrogeologic sunt punctuale (cercetări pe zone restrânse, cu obiective
diverse - studii pentru ape minerale, studii pentru ape potabile, studii hidrogeologice-miniere
etc.), a fost estimat un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). Atribuirea acestei
valori s-a făcut prin analiza ponderată a valoriilor factoriale înregistrate pentru întreaga
suprafaţă a judeţului, cu estimarea corespondenţei morfologice şi lito-structurale din sectorul
neacoperit cu hartă hidrogeologică privind freaticul. Deşi, la nivelul paralelei de la partea
superioară a ultimei hărţi existente, apare o linie contrastantă între valorile factorului de
a
influenţă, această linie nu se mai manifestă în cadrul hărţii factorului mediu (coeficientul
mediu) km, constatându-se că soluţia adoptată este corectă. Situaţia este reprezentativă pentru
ov
un judeţ marcat de contrastul tranşant, între o suprafaţă cu valori calculate ale factorului de
influenţă şi valori estimate (din lipsă de date primare).
ah
Dacă în sectorul sudic al judeţului câmpia este forma de relief predominantă, spre nord se
trece treptat la dealurile subcarpatice şi apoi la masivul muntos. Aspectul geologic se
Pr
modifică, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu condiţiile hidrogeologice. În sectorul sudic avem
de-a face cu o circulaţie a apelor subterane prin acvifere de tip poros-permeabil, spre nord
trecându-se la o circulaţie ce are loc predominant în acvifere de tip fisural. Se întâlnesc zone
n
în care apele circulă la adâncime (> 5 m), areale în care există o circulaţie superficială ce are
ea
loc la nivelul solurilor de grosimi rduse depuse peste roca vie, sau prin zonele de alterare ale
majorităţii tipurilor de rocă ce aflorează (< 5 m). De asemenea sunt şi zone de descărcare ale
acviferelor (izvoare, zone de izvoare). Există deci şi în sectorul nordic cele 3 tipuri de
eț
suprafeţe cu probabilitate de producere a alunecărilor din punctul de vedere al coeficientului

de risc hidrogeologic, fără însă a fi delimitate cu precizie. Din acest motiv s-a estimat un
ud
coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4).

lJ
O alta sursa de informatii referitoare la nivelul hidrogeologic al apelor au reprezentat forajele

hidrogeologice monitorizate de catre Administratia Nationala Apele Romane. Pe zona de
iliu
studiu exista doar doua astfel de foraje, ambele situate pe teritoriul unitatii administrative a
orasului Sinaia. Valorile inregistrate confirma ipotezele prezentate mai sus.
ns
Deasemenea s-au facut observatii de teren in comuna Posesti, observatii ce au inclus si

nivelurile de ape din fantani. Acestea s-au situat la o adancime cuprinsa intre 4 m si 0 m.
Concluzia ce se desprinde din aceste abservatii fiind aceea ca in perioadele ploioase, nivelul
Co
freaticului din zona studiata urca spre suprafata, alimentat de infiltratiile din sol si izvoarele
de adancime mica din zona de influenta.
Elaborarea hărţii factorului de risc hidrogeologic – Ke s-a făcut în conformitate cu Hotărârea

nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi
conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii.

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
Fig.20: Reprezentarea factorului tematic Ke (scara grafica)

iliu
ns
Co

Harta factorului seismic – Kf
La elaborarea hărţii factoruli seismic a fost utilizată zonarea macroseismică a teritoriului

României din punct de vedere al intensităţii cutremurelor, scara MSK (SR -11100 - 93),
cuprinsă în Anexa 2, din Ghidul de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor
pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - indicativ GT 019 - 98 şi în acord cu prevederile
Ghidului privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor
cadru de intervenţie, în vederea prevenirii şi reducerii efectelor acestora, pentru siguranţa în
exploatare a construcţiilor, refacerea şi protecţia mediului - indicativ GT 006 - 97.
a
Odată cu vectorizarea zonelor de gradare a intensităţii seismice (inclusiv, a recurenţei
acestora: 50 de ani, 100 de ani) s-a trecut la atribuirea valorilor factorului de influenţă seismic
ov
Kf, în cadrul poligoanelor rezultate prin intersecţia cu conturul judeţului, conform indicaţiilor
furnizate de Anexa A, pct. 6, la Normele metodologice privind modul de elaborare şi
ah
conţinutul hărţilor de risc natural la alunecările de teren, cuprinse în HG 447/2003 – pentru
aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc
natural la alunecări de teren şi inundaţii.
Pr
Din punct de vedere seismic, conform SR 11100/1–93 “Macrozonarea seismică a
teritoriului Romaniei” comuna se situează în zona cu grad 92 (scara MSK). Indicele „2”
n
aferent macrozonei reprezinta perioada de revenire a cutremurelor de cca. 100 ani.
ea
Tinanad seama de normativul P100-1/2006 “Normativ pentru proiectarea antiseismica
a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale”, localitatile
studiate se situează în zona de hazard seismic corespunzatoare unei acceleraţii a terenului de
eț
(ag) =0,32g. Mentionam ca valoarea perioadei de colt corespunzatoare zonei amintite este
ud
(Tc)= 1.6 secunde.

Iar conform P100-1/2013 (in vigoare de la 01 ianuarie 2014) valoarea de varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare (ag) cu intervalul mediu de recurenta (IMR) de 225 de
lJ
ani si 20% probabilitate de depasire in 50 de ani este ag = 0,40g iar perioada de control (colt)
a spectrului de raspuns Tc = 1,6s
iliu
Valorile intensităţii seismice sunt mari, întreaga activitate fiind dependentă de focarul
Vrancea.
ns
Valoarea factorului de influenţă (coeficient de risc) atribuit este de 0,9.

Co

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
Fig.21: Reprezentarea factorului tematic Kf (scara grafica)

ns
Co

Harta factorului silvic – Kg
Pentru conturarea suprafeţelor poligonale şi evaluarea valorilor coeficientului factorial - Kg s-

a utilizat Layer-ul silvic extras din harta de identificare a hazardurilor naturale, lucrare ce a
fost realizata pe baza hartilor cadastrale editate in cadrul CNGCFT
Au fost atribuite următoarele valori ale factorului de influenţă Kg în funcţie de gradul de

acoperire a comunei Posesti cu vegetaţie:
- Kg = 0.95 - vegetatie fluvio-lacustra
- Kg = 0.6 – teren arabil
a
- Kg = 0,50 - faneata;
- Kg = 0,40 - vegetatie localitati;
ov
- Kg = 0,30 – vegetatie mixta;
- Kg = 0,20 - livada;
ah
- Kg = 0,10 - padure;
Din punct de vedere biogeografic teritoriul studiat apartine padurilor temperate subtipul
Pr
padurilor de fag si al padurilor de stejar inlocuite in mare parte de pajisti secundare aparute in
urma defrisarilor. Etajarea vegetatiei forestiere in functie de altitudine si expunere a dus la
dezvoltarea padurilor de fag in jumatatea superioara a dealurilor, pe vaile umbrite si pe
n
versantele cu expunere N si NE. Padurile de stejar si gorun ocupa zonele mai joase si
ea
versantele insorite unde intra in amestec cu subtipul fagului. Vegetatia forestiera este dublata
de un subarboret alcatuit din maces, porumbar, corn, singer, etc.
eț
Din flora originala, compartimentul ierburilor s-a adaptat cel mai bine schimbarilor de peisaj
ud
avand in prezent cea mai larga arie de raspandire si o diversitate floristicia apreciabila. In
lunci si zonele cu exces de umiditate s-a dezvoltat o asociatie vegetala hidrofila formata din
plop, salcie si specii ierboase.
lJ
Un coeficient Kg = 0.50 a fost atribuit păşunilor, acestea fiind considerate suprafeţe foarte
iliu
slab protejate anti-erozional.
Zonele de livadă au fost caracterizate printr-un coeficient Kg = 0.20, vegetaţia arboricolă, mai
ns
ales cea cu rădăcină pivotantă, mărind factorul de siguranţă la alunecare atât prin efectul de
ţintuire cât şi prin drenarea apei până la o adâncime de 5-10m faţă de suprafaţă.
Co
Cele mai stabile zone, având Kg = 0.10, sunt cele împădurite. Acestea combină diferitele
tipuri de vegetaţie combinând avantajele armării induse de vegetaţia arboricolă cu un bun
drenaj asigurat prin evapo-transpiraţie de către arbuşti.

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
Fig. 22: Reprezentarea factorului tematic Kg (scara grafica)

ns
Co

Harta factorului antropic – Kh
Urmând indicaţiile Anexei C la normele metodologice privind modul de elaborare şi

conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii – HG 447/2003,
categoriilor (poligoanelor) sus menţionate li s-au atribui următoarele valori ale factorului Kh:
 extravilan 0,1
 localitate rurală 0,3
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Fig.23: Reprezentarea factorului tematic Kh (scara grafica)

Harta factorului mediu de influenţă – Km
Harta de risc la alunecări de teren a teritoriului administrativ a Comunei Posesti s-a realizat prin
combinarea celor opt hărţi tematice în ArcMap. Harta reprezintă o serie de suprafeţe
poligonale divers colorate, cărora le corespund diferite valori ale coeficientului mediu de
producere a alunecari - Km.
În prealabil, fiecare hartă tematică a fost analizată în vederea eliminării defectelor de

digitizare (suprapuneri de poligoane, eliminarea golurilor dintre poligoane şi eliminarea
punctelor duplicat).
a
Fiecărei hărţi tematice îi este asociată o bază de date a cărei structură şi definire a câmpurilor
ov
este identică pentru coeficienţii Ka - Kg.
ah
Sistem de proiecţie - STEREO '70.
Hărţile tematice în cadrul cărora se regăsesc suprafeţele poligonale cu valorile coeficientului
Pr
specific fiecărui factor de influenţă a stabilităţii versanţilor (Ka - Kh) au fost transformate în
hărţi de tip grid, cu reţeaua de 10m × 10m.
n
În cadrul fiecărei suprafeţe poligonale, reţelei de puncte i-a fost atribuită în fiecare punct
ea
valoarea coeficientului factorial specific K, stabilită pentru întreaga suprafaţă a poligonului.
După obţinerea în format grid a celor opt hărţi tematice corespunzătoare factorilor de
eț
influenţă a stabilităţii versanţilor, s-a trecut la combinarea după formulă a acestor griduri,
rezultând o serie de suprafeţe poligonale care, în ansamblu, definesc harta de risc la alunecări
ud
de teren.
lJ
Estimarea valorilor coeficientului mediu de producere a alunecari Km
Pentru calculul coeficientului mediu de producere a alunecari Km, corespunzător fiecărei

iliu
suprafeţe poligonale rezultate prin suprapunerea celor opt hărţi factoriale, s-a utilizat formula :
ns
K a  Kb
Km  K c  K d  K e  K f  K g  K h 
6
Co
în care :
Ka – valoarea coeficientului factorului litologic;
Kb – valoarea coeficientului factorului geomorfologic;
Kc – valoarea coeficientului factorului structural;
Kd – valoarea coeficientului factorului hidrologic-climatic;
Ke – valoarea coeficientului factorului hidrogeologic;
Kf – valoarea coeficientului factorului seismic;
Kg – valoarea coeficientului factorului silvic;
Kh – valoarea coeficientului factorului antropic.
Valorile coeficientului mediu de de producere a alunecari Km rezultate se înscriu într-un

interval larg, de la 0,12 (factor minim), până la 0,80 (factor maxim), ceea ce semnifică un
potenţial de producere al alunecărilor de teren de la mediu la mare.

În vederea încadrării potenţialului de producere a alunecărilor de teren s-au utilizat categoriile

specificate în legislaţie, conform tabelului :
Probabilitate (Potenţial) de producere Valoarea benzii factorului mediu Km

a alunecărilor de teren
Practic zero (lipsă) 0
Redusă < 0.10
Medie 0.10 – 0.30
Medie - Mare 0.31 – 0.50
Mare 0.51 – 0.80
a
Foarte mare 0.81 – 1.00
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Fig. 24: Reprezentarea coeficientului mediu de hazard Km (scara grafica)

3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren
Istoricul alunecarilor de teren inregistrate in comuna Posesti.
Inregistrarea alunecarilor de teren in comuna Posesti a inceput in anul 1987, data consemnata
in inventarul realizat in cadrul studiilor suport pentru legea 575/2001.
Date referitoare la alunecarile de teren produse pe teritoriul comunei au fost puse la dispozitie
de catre beneficiar sub forma fiselor de identificare a alunecarilor conform ord. 62N din 1998.
a
Datele referitoare la alunecarile de teren cuprinse in cele 2 surse au fost confirmate si
ov
completate de catre consiliul local al comunei Posesti, cu evenimente cuprinse in perioada
2000 - 2010.
ah
Cu aceasta ocazie s-au efectuat modificari in ceea ce priveste pozitionarea alunecarilor de
teren, deoarece precizia cu care acestea au fost determinate in fisele de identificare a
Pr
alunecarilor nu permite pozitionarea lor cu exactitate in cadrul hartii digitale create ca suport
pentru acest studiu.
n
In urma observatiilor de teren efectuate impreuna cu reprezentantul desemnat al Primariei
ea
Posesti, s-au determinat cu ajutorul GPS-ului coordonatele exacte ale zonelor identificate cu
alunecari de teren. Cu aceasta ocazie s-a facut si o reactualizare a inventarului de alunecari de
eț
teren de pe teritoriul comunei, in urma careia s-au refacut si completat fisele de identificare a
alunecarilor conform ord. 62N din 1998. Aceste fise se prezinta mai jos.
ud
Parte din alunecarile identificate pe teritoriul comunei Posesti, au la baza fenomene de

eroziune a malurilor datorata neamenajarii cursurilor torentiale, care avand viteze foarte mari
lJ
antreneaza materialul solid necoeziv sau slab coeziv din zona malurilor, si impreuna cu
plutitori creeaza in unele cazuri adevarate blocaje pe cursurile de apa ce asigura scurgerea de
iliu
suprafata. Neintretinerea acestor cursuri torentiale afecteaza ireversibil malurile, care datorita
eroziuni in albie ajung la inaltimi semnificative fapt ce afecteaza stabilitatea acestora.
ns
In continuare prezentam alunecarile de teren identificate in comuna Posesti in cadrul

inventarului pentru studii suport efectuate pentru Legea 575/2001, precum si inventarul
alunecarilor de teren rezultat in urma campaniei de observatii de teren si prospectare a zonelor
Co
afectate de alunecari de teren, actiune desfasurata cu sprijinul primariei din comuna Posesti.

a
Alunecari de teren inregistrate in comuna Posesti si inregistrate in studiile suport pentru legea 575/2001
ov
Anexa nr. 8. Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575,cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren
ah
Localitate/ Data. prod Tipul Suprafaţa Cauze Pagube materiale Măsuri de remediere
Localizare Fenomen alunecării afectată (ha) 1. Condiţii de teren Case Drum Teren 1. Modificare geometrica
(materialul 2. Procese geomorfologice (nr.) (m) agricol 2. Drenaj
Pr
alunecat) 3. Procese climatice (ha) 3. Lucrări de susţinere
4. Procese antropice 4. Lucrări de ranforsare
internă
n
Favorizante Declanşatoare 5. Alte măsuri
ea
Aplicate Propuse
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
eț
POSEŞTI
DJ 102 B martie reactivată 22,5 1. Adânc râu 3. Ploi abund 1 DC 2 m făneaţă 2
ud
Bodeşti 1997 pământ 3,0 Zeletin livadă 3. Baraje pe
Islaz V prăbuşire 2. Izv de pădure albia pârâului
Screzii coastă islaz
V Adânca, mart 1990 reactivată 2,0

lJ 2 da fâneaţă 3
Tărleşti, P.
iliu
Ascunsă, V
Podeşti,
Muchea
Înaltă,
ns
Tarna
Borcanari,
Baracea,
Co
Nucşoara,
V. Plopului
apr.90 grohotiş 2,0 3 păşune
aprilie 1,0
1989

mart 1987 7,0
a
feb.90 3,0
ov
3,0
3,0
ah
5,2
2,0
april iunie primară 0,6 2 da 1,2.
Pr
1997 pământ 3 3. Coloane
forate, radier,
beton, baraj apă
n
1997 primară 8,5 2. Exec de păşuni 2
pământ fâneţe 5. Plantări specii
ea
umid pe vers
izv de coastă forestiere
eț
Inventar de puncte – cu alunecarile de teren din comuna Posesti puse la dispozitie de Consiliul Judetean Prahova
ud
Nr. crt. Denumire alunecare Coordonata X Coordonata Y
1 R73/36 Tarlesti – Valea Adanca
lJ 26 º11’8” 45º15’35’’
2 R73/37 Tarlesti – Valea Adanca 26 º11’59” 45 º15’52”
iliu
3 R73/38 Tarlesti – Poiana Ascunsa 26 º12’45” 45 º16’8”
4 R73/39 Tarlesti – Valea Popesti 26 º10’49” 45 º16’18”
ns
5 R73/40 Tarlesti – Poiana Ascunsa 26 º10’49” 45 º17’10”

6 R73/41 Tarlesti – Tarna Boscarnari 26 º11’45” 45 º16’21”
Co
7 R73/42 Tarlesti – Baracea 26 º10’44” 45 º16’40”

8 R73/43 Sat Nucsoara Schit 26 º8’2” 45 º17’36”
9 R73/44 Valea Plopului 26 º8’2 45 º17’36”

Inventar de puncte GPS – cu pozitia alunecarilor de teren din comuna Posesti determinate
in cadrul observatiilor de teren (STEREO 70)
COORDONATE STEREO 70
ID Denumire punct
X Y
1 Poiana ascunsa (extravilan) 595812.22768 419132.36331
2 Zona Borsari 594568.99679 417544.04083
3 Drum local Borsari 594568.86670 417672.00033
4 Valea adanca 593080.05512 418999.91698
5 DJ 102B fam Ionita 592412.99381 417786.86925
a
6 DJ 102B la Bodesti 591426.76568 418576.18397
ov
7 Valea Draganestilor – fam. Dragan 587333.51802 421834.09765
Drum acces valea Screzii
8 592384.30523 423010.13070
ah
Asociatia Pro-Vita
9 DJ 102B. La podul de ciment 594455.131 417836.835
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Pozitia punctelor de alunecari de teren identificate in comuna Posesti

Observatii de teren.
1. Poiana ascunsa (extravilan)

Alunecarea este situata in extravilanul comunei in partea estica a acesteia. Conform hartii
geologice alunecarea s-a dezvoltat pe o limita geologica in care depozitele pleisrocene inferioare
(qp3) – pliocen (levantin/lv) caracterizate prin argile, nisipuri, marne cu carbuni (vizibile in
aflorimentul de pe malul stang al vaii) repauzeaza peste depozite oligocene (lattorfian/if –
chatian/ch) caracterizate prin argile, marne, disodile, menilite, sisturi argilo-marnoase.
Din punct de vedere morfologic si hidrologic alunecarea s-a format in partea de amonte a
confluentei a doua vai torentiale care in baza alunecarii se unesc si formeaza valea Duhotului
a
(afluent al paraului Zeletin).
ov
Avand ca factori favorizanti in declansarea instabilitatii atat elementele litologice si
structural-tectonice cat si cele morfologice si hidrologice amploarea alunecarii este mare aceasta
afectand un intreg versant.
ah
Din punctul de vedere al starii alunecarea poate fi considerata “activa” iar din punctul de
vedere al directiei fronturilor de desprindere este “regresiva”
Pr
Fig. 25. Vedere spre aval Fig.26. Vedere spre valea Duhotului
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
2. Zona Borsari
Alunecarea este de tip “eroziune de mal” fiind provocata de paraul Borsari, afluent al
ns
Zeletinului, care a erodat baza versantului sau drept.

Din punct de vedere litologic versantul afectat de alunecare este constituit din depozite de
Co
varsta dacian – pontian (p-dc) reprezentate prin argile, nisipuri, marne cu strate de carbuni.
Alunecarea este “activa” are un caracter regresiv frontul de desprindere evoluand spre
lcuinta de la partea superioara a versantului.

Fig. 27. Vedere a frontului de desprindere Fig.28. Vedere spre aval (paraul Borsari)
a
ov
ah
3. Drum local Borsari
Pr
Alunecarea este situata in apropierea confluentei paraului Borsari cu paraul Zeletin si este
o eroziune de mal provocata de paraul Zeletin care a erodat baza versantului sau drept.
Alunecarea de tip regresiv este inca activa frontul de desprindere ajungand pe partea
n
dreapta (dinspre aval) a drumului local si continuand spre partea stanga (amonte) a acestuia.
ea
Din punct de vedere litologic versantul afectat de alunecare este caracterizat de aceleasi
depozite oligocene descrise anterior.
eț
Desi in zona in care fruntea alunecarii a rupt din corpul drumului s-a incercat oprirea
alunecarii drumul nu va fi protejat decat prin executarea unei lucrari de consolidare fundate in
ud
terenul stabil.
Figura 29. Vedere spre aval (paraul Zeletin) Figura 30. Partea superioara a alunecarii
lJ
iliu
ns
Co
4. Valea adanca
Alunecarea este asemanatoare cu cea descrisa la primul punct (Poiana ascunsa) atat din
punct de vedere litologic, structural – tectonic cat si morfologic si hidrologic.
Din punct de vedere structural – tectonic si litologic alunecarea s-a dezvoltat de-a lungul
unei limite litologice transgresive intre depozite oligocene (lattorfian/if – chatian/ch)
caracterizate prin argile, marne, disodile, menilite, sisturi argilo-marnoase si depozite meotiene
reprezentate prin nisipuri, argile, marne.
Din punct de vedere morfologic si hidrologic alunecarea s-a dezvoltat pe o vale torentiala
cu versanti abrupti la baza, acolo unde s-a produs si debuseul alunecarii, aflandu-se o alta vale.
Fig.31. Vedere spre frontul de desprindere Fig.32. Vedere spre baza alunecarii
a
ov
ah
5. Drum judetean 102B – familia Ionita
Pr
n
Alunecarea este vizibila pe versantul de pe partea stanga a drumului judetean. Flancul
stang al alunecarii este delimitat de o vale torentiala pe care drumul judetean o traverseaza printr-
ea
un podet tubular.
Din punctul de vedere al starii de activitate alunecarea este inca activa ea remodeland
eț
versantul dar nu mai poate afecta drumul judetean deoarece pe partea dreapta a acestuia a fost
realizata o lucrare de consolidare.
ud
lJ
iliu
ns
Co
Fig.33. DJ 102B - vedere dinspre Cislau Figura 34. Lucrarea de consolidare de pe

partea dreapta – vedere dinspre Cislau
6. Drum judetean 102B - la Bodesti (pod)

Alunecarea a afectat versantul drept al raului Zeletin afectand inclusiv drumul judetean
102B. Acesta a fost consolidat in diverse etape.

In prezent alunecarea pare stabilizata desi in amonte de drumul judetean se mai observa
valuri si copaci incliunati iar la baza lucrarii de consoliadre stagneaza apa si s-a dezvoltat
vegetatie de balta.
Din punct de vedere litologic atat alunecarea de la punctul precedent cat si aceasta s-au
dezvoltat in cadrul unor depozite de flis de varsta paleocen reprezentate prin marne si argile
bariolate.
Fig.35. Fig.36. Lucrarea de consolidare de pe partea
Vedere spre amonte dreapta a DJ 102B
a
ov
ah
Pr
n
ea
Fig.37. Vedere spre aval (paraul Zeletin) Fig.38. Vegetatie de balta la baza lucrarii de
eț
consolidare
ud
lJ
iliu
ns
Co
7. Valea Draganestilor – familia Dragan

Alunecarea a afectat versantul stang al vaii Nucsoarei si a fost provocata de eroziunea
bazei versantului de catre parau.
Alunecarea este inca activa si are un caracter regresiv frontul de desprindere ajungand
pana in dreptul drumului local spre Nucsoara de sus pe care l-a afectat partial.
Din punct de vedere structural – tectonic si litologic alunecarea s-a produs pe o limita
stratigrafica transgresiva intre dpozite de varsta miocen (helvetian) reprezentate prin (gresii,
marne, gipsuri, conglomerate si depozite de varsta pliocen (argile si nisipuri). De altfel in
versantul de pe partea dreapta a drumului afloreaza nisipurile apartinand acestei formatiuni
geologice.

Fig.39. Vedere a frontului de desprindere spre Fig. 40.

baza alunecarii Afloriment pe partea dreapta a drumului local
a
ov
ah
Pr
8. Drum acces valea Screzii - Asociatia Pro-Vita
Alunecarea este tratata detaliat in studiul de caz.
n
9. DJ 102B. La podul de ciment
ea
Alunecarea de "La podul de ciment" s-a produs in urma ploilor abundente din primavara
anului 2014 si a afectat DJ 102B care leaga Valenii de Munte de Cislau (firul de circulatie de pe
partea dreapta) pe o lungime de circa 25 m.
eț
Alunecare este regresiva pornind de la paraul care curge in aval de drum. Din aceasta cauza
terenul din aval este valurit iar copacii inclinati. Casele din amonte de drum nu sunt afectate.
ud
Alunecarea este activa putandu-se dezvolta si spre firul II de circulatie. Ruptura in drum
circa 50 cm. La circa 40 m inainte de alunecare podet (podul de ciment).
lJ
iliu
ns
Co

Fig.41. Vedere spre Valenii de Munte Fig.42. Ruptura din corpul drumului
a
ov
ah
Fig.43. Vedere spre amonte Fig.44. Vedere spre aval
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Pozitionarea punctelor asupra carora s-au facut obsrvatii in teren se prezinta in figura de mai jos.
Punctele acopera aprope intreaga suprafata a comunei, constituind un bun mijloc de tarare a
modelului matematic ce a stat la baza determinarii probabilitatilor de producere a alunecarilor de
teren utilizat in cadrul studiului.
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
Pozitionarea punctelor identificate ca zone critice la alunecari de teren. Detaliu al zonei de prospectare
ns
Din analiza harti de hazard la alunecari de teren a comunei Posesti coroborata cu limita
Co
intravilanului comunei a rezultat harta zonelor de risc la alunecari de teren, unde s-au identificat
60 zone in care producerea fenomenului poate duce la pagube materiale si umane.
Verificarile facute cu ocazia deplasarilor in teren precum si analiza datelor privind infrastructura
existenta la nivelul comunei Posesti duc la urmatoarele concluzii privitoare la fiecare zona
identificata.

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
Zona 1, 2
Identificate in parte de Nord a comunei, aceste 2 zone fac parte dintru-un corp izolat de
intravilan. Aceste 2 zone au suprafete mici si sunt strabatute de doua rauri necadastrate, unul din
ns
acestea fiind Valea Cretului. Nu au fost identificate elemente vulnerabile pe raza arealelor
studiate.
Co
Zona 3
Aceasta zona ocupa o suprafata mica, si se afla in apropierea unui saivan. Arealul determinat este
impadurit, fapt ce diminueaza riscul alunecarilor de teren. Pana in acest moment nu au fost
identificate alunecari active.
Zona 4, 5, 6
Zonele analizate se situeaza pe malul drept al raului necadastrat Valea Shitului. Zonele 4 si 5
sunt zone componente ale satului Nucsoara de Sus. Vulnerabilitatea acestor zone este data de
existenta a 4 gospodarii. In zonele analizate nu au fost inregistrate alunecari de teren pana in
prezent.

Zona 7, 8
Ambele zone prezinta suprafete mici cu potential de alunecare, acestea sunt acoperite cu
vegetatie si nu sunt dezvoltate din punct de vedere al infrastructurii. In cazul in care s-ar dori
dezvoltarea zonei din punct de vedere urbanistic va trebui ca fiecare constructie sa fie autorizata
numai in prezenta unui studiu geotehnic care sa confirme solutia adoptata pentru realizarea
constructiei.
Zona 9, 10
Zonele identificate ca avand o probabilitate ridicata de producere a alunecarilor de teren sunt
caracterizate de o vulnerabilitate ridicata, datorata existentei a 29 de gospodarii si drumul local
a
ca face posibil accesul catre acestea. Cele doua zone de risc identificate sunt caracterizate de
prezenta unei retele hidrografice dense formate din cursuri torentiale ce dereneaza apa de
ov
suprafata provenita din precipitatii, pe versantii existenti, catre albia paraului Ogretianca.
ah
Zona 11
Este o zona care ocupa o suprafata mare si este strabatuta de paraul Ogretianca, fiind drenata de
afluentii acestuia. Fiind situata in centrul satului Nucsoara de Jos, vulnerabilitatea mare a zonei
Pr
este generata de existenta a 98 de gospodarii , drum comunal DC 136, drumul local, reteaua
electrica de medie si inalta tensiune. Nu au fost inregistrate alunecari active dar zona prezinta
potential de producere a unor asemenea fenomene.
n
ea
Zona 12
Zona este srabatuta de raul necadastrat Valea Nucusoarei a carui albie trebuie intretinuta
eț
corespunzator pentru a nu apare eroziuni, care sa genereze alunecari de teren. In arealul acestei
zone vulnerabilitatea este scazuta, fiind determinata de cele 2 gospodarii existente, apartinatoare
ud
localitatii Nucsoara de Sus.
Zona 13, 14
lJ
Zonele identificate prezinta vulnerabilitate datorita celor 20 gospodarii, drumului comunal

DC136 si drumului local. Pana in acest moment nu au fost semnalate alunecari de teren active in
iliu
aceasta zona. In zona 14 se regaseste si un obiectiv socio cultural: Biserica Advantista de Ziua a
7-a Nucsoara.
ns
Zona 15, 16
Aceste zone apartin satului Nucsoara de Jos. Locuintele din aceste zone pot fi afectate de
scurgeri torentiale in perioadele de ape mari, precum si de eroziunile de mal daca albiile raurilor
Co
nu sunt intretinute corespunzator pentru a nu se crea blocaje care sa deterioreze starea

versantului.
Zona 17
Aceasta zona este situata in limita intravilanului Nucsoara de Jos. Vulnerabiliarea acestei zone
este data de existenta a 4 gospodarii si drumul local ce permite accesul catre acestea. Pana in
momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active.
Zona 18, 19
Zonele expuse fenomenului de instabilitate sunt localizate pe malurile unor parauri necadastrate.
Zonele prezinta vulnerabilitate datorita celor 23 de gospodarii si retelei de electricitate de medie
tensiune existente in arealul determinat, dar, pana in momentul de fata nu s-au inregistrat

alunecari de teren active. Arealul respectiv poate fi afectat atat de scurgerile de suprafata cat si
infiltratiile ce alimenteaza scurgerea subterana.
Zona 20
Aceasta zona are o vulnerabilitate mare si se afla in partea de nord a satului Nucsoara de Sus.
Zona este strabatuta de cursuri de apa nepermanente cu caracter torential in cazul precipitatiilor
abundente. Albiile acestora trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje care sa deterioreze
starea versantului. In apropierea aceste zone se afla punctul „Valea Draganesti” ce constituie o
alunecare activa studiata in cadrul lucrarii de fata.
a
Zona 21, 22
Sunt situate in partea de est a satului Nucsoara de Sus pe traseul drumului judetean DJ 102L.
ov
Vulnerabilitatea zonei este data de existenta a 10 gospodarii, drum judetean, line electrica de
medie tensiune.
ah
Zona 23
Aceasta zona reprezinta un corp de intravilan pe teritoriul caruia isi desfasoara activitatea
Pr
„Ferma Posesti S.C. PRODPOM S.A. Magurele”, aceasta reprezentand o zona predispusa
aparitiei alunecarilor de teren.
n
Zona 24, 25
ea
Aceste zone prezinta vulnerabilitate datorita existentei a 13 gospodarii, drum judetean DJ102B,
linie electrica de medie tensiune. Marea majoritate a acestor zone este acopata de teren arabil. In
eț
cazul in care se doreste dezvoltarea zonei din punct de vedere urbanistic se recomanda efectuarea
unor studii geotehnice de specialitate.
ud
Zona 26, 27
In arealul acestor zone vulnerabilitatea este mare, fiind determinata de cele 58 de gospodarii
lJ
existente, drum judetean DJ 102B, drumuri locale, retea electrica de medie tensiune. Suprafetele
posibil a fi afectate de alunecari de teren sunt strabatute de cursuri nepermanente cu caracter
iliu
torential. Torentii si paraiele nepermanente ce sunt directionate catre albia raului Zeletin
trebuiesc intretinute corespunzator pentru a nu apare eroziuni, care sa genereze alunecari de
teren.
ns
Zona 28
Aceasta zona reprezinta un corp de intravilan pe teritoriul caruia se afla un rezervor de captare.
Co
Are o suprafata foarte mica si este in totalitate impadurita ceea ce ii confera stabilitate.
Zona 29, 30
Aceaste zone sunt situate in atat pe teritoriul satului Valea Stupinei cat si a satului Posestii
Pamanteni. Sunt strabatute de raul cadastrat Zeletin, iar versantii acestor zone sunt drenati de
catrea afluentii acestuia. Albiile cursurilor torentiale trebuie intretinute pentru a nu antrena
material morfologic si a destabiliza versantii. Ca si obiective socio culturale in aceasta zona se
regasesc Biserica de lemn Sfintii Voevozi, Biserica Adormirea Maicii Domnului, cimitir, parc
petrolier.

Zona 31, 32, 33, 34, 35

Zonele expuse fenomenului de instabilitate sunt strabatute de rauri necadastrate ce dreneaza
versantii arealelor analizate catre albia cursului cadastrat Zeletin. Pana in prezent nu s-au
inregistrat alunecari de teren active care sa puna in pericol bunurile materiale existente in zona.
Zonele 36, 37, 38

Situate pe malurile raului Zeletin aceste zone prezinta vulnerabilitate datorita celor 19
gospodarii, drumului judetean DJ102B, drumului comunal DC 36 si drumurilor locale ce fac
a
acces catre locuinte. Zona 38 inglobeaza punctul de observatie DJ 102B La Bodesti.
ov
Zona 39
Arealul identificat este amplasat pe teritoriul satului Merdeala pe versantul ce delimiteza
ah
bazinele hidrografice ale raului Lopatna si a unui curs de apa necadastrat. Vulnerabilitatea
acestei zone este data de existenta a 7 gospodarii, drum comunal DC38, drum local.
Pr
Zona 40
Arealul analizat nu prezinta vulnerabilitate, zona este impadurita ceea ce confera stabilitate
versantului. Pana in acest moment nu au fost inregistrate alunecari active.
n
ea
Zona 41, 42, 43
Aceste zone sunt dispuse de-a lungul malului stang al raului Zeletin. Suprafata posibil a fi
eț
afectata de alunecari de teren este strabatuta de cursuri nepermanente cu caracter torential ce sunt
drenate de catre raul Zeletin. In zona 43 a fost inregistrata o alunecare de teren activa „La Podul
de Ciment”, alunecare este regresiva pornind de la paraul care curge in aval de drum. Din aceasta
ud
cauza terenul din aval este valurit iar copacii inclinati. Casele din amonte de drum nu sunt
afectate. Ca si obiective socio culturale in aceste zone se regasesc: cimitir, Biserica Sf. Nicolae,
lJ
scoala, gradinita.
iliu
Zona 44, 45, 46

In arealul acestor zone vulnerabilitatea este scazuta, fiind determinata de cele 11 gospodarii
existente. Suprafetele posibil a fi afectate de alunecari de teren sunt strabatute de cursuri
ns
nepermanente cu caracter torential. Versantii sunt partial acoperiti de vegetatie ceea ce le

confera un plus de siguranta si de stabilitate.
In acest areal s-au identificat doua alunecari de teren (punctul “Drum local Borsari” si punctul
Co
„Zona Borsari”).
Zona 47, 48, 49

Aceste zone sunt situate pe malul stang al raului Zeletin. Trebuie avut in vedere intretinerea
albiilor paraielor nepermanente ce drenaza scurgerile de suprafata catre raul Zeletin, pentru a nu
se produce eroziuni masive, de natura sa puna in pericol stabilitate versantilor.
Zona 50
Aceasta zona izolata de intravilan serveste drept „Platforma de resturi menajere”. Pana in prezent
nu au fost identificate alunecari de teren active pe raza arealului studiat.

Zona 51, 52
Aceste zone sunt situate aproape de granita comunei unde la limita de vecinatate cu teritoriului
administrativ Batrani. Arealele considerate au suprafete mici, vulnerabilitatea scazuta fiind data
de existenta a 3 gosodarii. Nu au fost inregistrate alunecari active dar zonele prezinta potential de
producere a unor asemenea fenomene.
Zona 53, 54, 55
Situata in satul Tarlesti aceasta zona are o suprafata mare. Pe raza arealului analizat se regasesc
a
urmatoarele obiective socio-culturale: Biserica Sf. Nicolae, Biserica Adormirea Maicii
Domnului, Centru social, Biserica Sf. Nectarie, Biserica Sf. Ioan, Biserica Sf. Arhangheli Mihail
ov
si Gavril, cimitir. In cazul in care s-ar dori dezvoltarea zonei din punct de vedere urbanistic va
trebui ca fiecare constructie sa fie autorizata numai in prezenta unui studiu geotehnic care sa
ah
confirme solutia adoptata pentru realizarea constructiei.
Zona 56, 57, 58
Pr
Gospodariile aferente acestor zone sunt plasate pe malul stang, respectiv malul drept al raurilor ,
existand pericolul ca dupa o ploaie importanta din punct de vedere al catitatii de apa cazuta pe
versant sa apara alunecari de teren cauzate de antrenarea materialului morfologic din care sunt
n
alcatuiti versantii. Vulnerabilitatea zonelor studiate este data de existenta a 7 gospodarii, drum
ea
comunal DC 34B si drumuri locale.
eț
Zona 59, 60
Aceste zone sunt situate in partea de sud a satului Valea Screzii, sunt strabatute de o de rauri
ud
necadastrate si de torenti cu caracter nepermanent ce dreneaza arealul considerat. Pana in

prezent nu s-au inregistrat alunecari active. In cazul in care s-ar dori dezvoltarea zonei din punct
de vedere urbanistic va trebui ca fiecare constructie sa fie autorizata numai in prezenta unui
lJ
studiu geotehnic care sa confirme solutia adoptata pentru realizarea constructiei.

iliu
Pentru toate zonele prezentate este nevoie de un studiu privind solutii de drenaj pentru
scaderea cantitatii de apa din sol atat in perioadele de precipitatii abundente cat si in
perioadele normale, deoarece exista o panza freatica de suprafata care actioneaza
ns
permanent asupra terenului din zona.
Albiile torentilor din zona respectiva trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje de resturi
Co
menajere sau vegetale care sa deterioreze starea malurilor.
Dezvoltarea urbanistica trebuie sa aiba la baza studii geotehnice care sa confirme solutiile
constructive optime pentru obiectivele ce vor fi promovate.
Vulnerabilitatea elementelor expuse hazardului la alunecări de teren din perimetrul administrativ

al comunei Posesti, va fi evaluată în cazul celor 60 zone ce includ suprafeţe poligonale
caracterizate, de regulă, prin valori ale coeficientului mediu de hazard – Km (0,51 ÷ 0,80), ceea
ce semnifică un potenţial ”ridicat“ şi o probabilitate ”mare“ de producere a alunecărilor de teren.

Pentru evaluarea vulnerabilităţii la alunecări de teren s-au luat în considerare următoarele

elemente existente în arealele sus menţionate:
a. construcţii (locuinţe şi construcţii cu diverse destinaţii);
b. căi de comunicaţii (drumuri);
c. reţele de utilităţi (linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune, linie
telefonie fixă, conductă gaz metan şi conductă apă potabilă);
d. populaţie.
Datele utilizate provin, din studiul „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure,
alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Regiunea 3 -
a
Judeţele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman”. – SC IPTANA
SA in perioada 2006 – 2009 in ceea ce priveste infrastructura existenta in comuna Posesti,
ov
completata cu informatii ce provin din reambularea pentru PUG-ul actualizat al Comunei Posesti
pus la dispozitie de catre Consiliul Judetean Prahova si informatii culese din teritoriu in urma
ah
campaniei de observatii din 2013.
În continuare prezentăm valorile vulnerabilităţii elementelor expuse hazardului la alunecări de
Pr
teren, ale pierderilor materiale şi umane din zonele analizate.
Construcţii
n
Casele din comuna Posesti, în marea lor majoritate (60 %) sunt construite din lemn si paianta,
ea
celelalte (40 %) din cărămidă, b.c.a., beton.
În lipsa unor date privind suprafaţa construită şi cea totală a fiecăreia dintre proprietăţile
eț
existente în intravilan, admitem, convenţional, ca unitate de calcul pentru risc valoarea de 50-80
m2 suprafaţă construită/locuinţă. De menţionat că locuinţele, în cea mai mare parte sunt fără etaj.
ud
Valorile, stabilite convenţional, ale vulnerabilităţii construcţiilor, sunt următoarele:

a. locuinţă din lemn si paianta – 0,50;
lJ
b. clădiri din cărămidă, b.c.a. – 0,40.

ceea ce conduce la o valoare a vulnerabilităţii, stabilită ca medie ponderată de 0,46. În cazul
sectoarelor cu alunecări de teren active, vulnerabilitatea s-a considerat 1,00.
iliu
Pierderile materiale (PM) sunt considerate convenţional la valoarea de 600 lei/m2 şi 1.000 lei/m2
ns
pentru construcţii funcţie de materiale de construcţie şi zona amplasării locuinţelor.
Vulnerabilitatea, în cazul suprafeţelor neconstruite din intravilan, preponderent acoperite cu

Co
livezi, în subsidiar fâneaţă şi teren agricol este 0,60-0.62 funcţie de gradul de acoperire şi
amplasare a terenului. În cazul suprafeşelor afectate de alunecări de teren vulnerabilitatea s-a
considerat 1,00. Valoarea orientativă a pierderilor materiale (PM) este de 5 lei/m 2 teren suprafaţă
neconstruită din intravilan şi 0,2 lei/m2 teren suprafaţă neconstruită din extravilan.
Referitor la pierderile umane (PU), cunoscându-se că alunecările de teren puse în evidenţă în

perimetrul administrativ al comunei Posesti, în funcţie de viteza de deplasare a maselor de roci
se înscriu, practic în clasa 4 (moderată), se poate lua în calcul valoarea de 0,01 la 1.000 locuitori.
În cazul celorlalte elemente expuse hazardului alunecărilor de teren (drumuri, reţele de utilităţi)
considerăm că nu există probabilitatea de pierderi umane.

Căi de comunicaţii
Suprafaţa vulnerabilă (Sv) pentru căile de comunicaţii se stabileşte cu relaţia Sv= L×l
unde:
L = lungimea drumului;
l = lăţimea drumului national, judetean si comunal, considerată la 10, 8 respectiv
6 m iar la drumul local de 5 m, iar pentru calea ferată de 5m.
Valorile vulnerabilităţii admise convenţional sunt:

a. drum asfaltat -0,2;
b. drum balastat – 0,6;
a
c. drum vicinal – 0,7;
ov
Valoarea pierderilor materiale (PM):
a. pentru drum asfaltat – 200-250 lei/m2;
ah
b. pentru drum balastat – 60-80 lei/m2;
c. pentru drum vicinal – 35 lei/m2;
Pr
Linii de utilităţi
În continuare sunt prezentate suprafeţele vulnerabile (Sv) şi valorile vulnerabilităţii pentru liniile
de utilităţi.
n
Linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune
ea
Sv= L
unde:
L = lungimea liniei electrice;
eț
Linie de telefonie fixă

Sv= L
ud
unde:
L = lungimea liniei de telefonie;
Conductă de gaz metan
lJ
Sv = L
unde: L = lungimea conductei de gaz metan;
iliu
Conductă de alimentare cu apă

ns
Sv = L
unde: L = lungimea conductei de apă;
Co
Valorile vulnerabilităţii, stabilite convenţional, sunt următoarele:

 linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – 0,30;
 linie de alimentare cu energie electrică de medie tensiune – 0,30
 retea Romtelecom - 0.30
 conductă de gaz metan –0,40;
 conductă de alimentare cu apă –0,30;
 canalizare 0.3
Valorile pierderilor materiale (PM):

 linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – 80 lei/m;
 linie de alimentare cu energie electrică de medie tensiune (20kV) – 120 lei/m
 retea Romtelecom - 30 lei/m

 conductă de gaz metan –60 lei/m;

 conductă de alimentare cu apă – 60 lei/m;
 canalizare – 60 lei/m2;
Mentionam ca valorile prezentate ca preturi unitare pentru pagube materiale sunt orientative,
fiind luate in considerare numai lucrarile de refacere a locuintei, a drumului sau a retelei de
utilitati, fara a lua in calcul eventualele lucrari de deviere a traseului drumului, retelei de utilitati
sau de consolidare a zonei de alunecare, acestea fiind stabilite in urma unor studii geotehnice ce
se vor efectua dupa producerea alunecarii si evaluare situatiei dupa stabilizarea alunecarii de
teren.
a
ov
Deasemenea nu exista date suficiente pentru estimarea pierderilor indirecte produse prin
intreruperea circulatiei pe un drum public sau a unei retele de utilitati ce poate afecta buna
functionare a unor unitati economice existente in zona de influenta, acestea urmand a fi
ah
determinate ulterior producerii alunecarii de teren.
Riscul, după cum s-a menţionat şi într-un capitol anterior, reprezintă estimarea matematică a
Pr
probabilităţii producerii de pierderi umane şi pagube materiale pe o perioadă de referinţă
(viitoare) şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru.
Riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de
n
pierderi umane, pagube materiale şi valoarea acestora.
ea
Riscul asociat alunecărilor de teren reprezintă pagubele materiale şi pierderile umane potenţiale
cauzate de apariţia acestui fenomen natural.
eț
În cazul în care pagubele materiale şi pierderile umane sunt asociate direct alunecării versanţilor,
riscul va fi definit ca produs între probabilitatea de alunecare şi valoarea pagubelor materiale şi
ud
pierderilor umane după relaţiile:

Rm  Pal   V PM (lei/an)
Ru  Pal   V PU (morţi/an)
lJ
în care:
iliu
Rm = rata anuală a pierderilor materiale;

Ru = rata pierderilor umane;
Pal = probabilitatea de alunecare;
ns
V = vulnerabilitatea elementelor expuse;

PM = pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor
elementelor expuse;
Co
PU = pierderi de vieţi omeneşti.
In continuare se prezinta calculul estimativ al ratei anuale a pierderilor materiale ce se pot

inregistra pe fiecare zona determinata ca avand o probabilitate de alunecare mai mare de 0.5
(km>0.5) si materializata pe harta zonelor de risc a comunei Posesti.

Zona 1
Aria intravilan =7141 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.51
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 7141 m2
Vulnerabilitate = 0.6
Pagube materiale = 7141 m2 * 0.3 lei/m2 = 2142 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.51*0.6*2142 = 656 lei/an
a
Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 1: Rm = 656 lei/an
ov
Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 1: Ru = 0 locuitori/an
ah
Zona 2
Pr
n
ea
eț
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.51*0.6*1178 =360 lei/an

ud

lJ
Zona 3

iliu

ns
Suprafata neconstruita = 2640m2
Co



Zona 4

Constructii
Nr. Gospodarii = 3
Nr. Locuitori ≈ 9
Suprafata construita = 3*65 m2 = 195 m2.
a
Pagube materiale = 195 m2 * 800 lei/m2 =156000 lei
ov
Rata anuala a pierderilor umane = 0.51*0.01*9= 0.05 locuitori/an.
ah
Drum local
Suprafata = 5*147 m = 735 m2.
Pr
n
ea
eț

ud

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 4: Ru = 0.05 locuitori/an
lJ
Zona 5
iliu

ns
Drum local
Suprafata = 5*57 m = 285 m2.
Co


Zona 6

Constructii
Nr. Gospodarii = 1
Nr. Locuitori ≈ 3
a
Pagube materiale = 65 m2 * 800 lei/m2 = 52000 lei
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*69 m = 345 m2.
Pr
n
ea
eț

ud

lJ
Zona 7
iliu

ns
Co


Zona 8
Aria intravilan =16897m2

Drum local
Suprafata = 5*52 m = 260 m2.
Pagube materiale = 260 m2 * 225 lei/m2 =58500lei
a
ov
ah
Pr
n
Zona 9
ea

eț

ud
Constructii
Nr. Gospodarii = 23
Nr. Locuitori ≈ 69
lJ

iliu

ns
Drum local
Suprafata = 5*538 m = 2690 m2.
Co


Zona 10

Constructii
Nr. Gospodarii = 6
a
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*215 m = 1075 m2.
Pr
n
ea
eț

ud

lJ
Zona 11
iliu
Aria intravilan = 422143 m2

ns
Constructii
Nr. Gospodarii = 98
Co

Drum comunal
Suprafata = 6*660 m = 3960 m2.

Drum local
Suprafata = 5*4175m = 20875 m2.
a
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.51*0.6*117281= 35888 lei/an
ov
Retele
ah
LEA 20KV
Lungime =647 m
Pr
Pagube materiale = 647 m * 120 lei/m = 77640 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.51*0.3*77640 = 11879lei/an
n
ea
eț
Zona 12

ud

lJ
Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori ≈ 6
iliu

ns

Co
Drum comunal
Suprafata = 6*86 m = 516 m2.
Drum local
Suprafata = 5*73m = 365 m2.


Zona 13
a
ov
ah
Constructii
Nr. Gospodarii = 4
Pr
n
ea
Rata anuala a pierderilor umane = 0.51*0.01*6= 0.06 locuitori/an
eț
Drum comunal
Suprafata = 6*50 m = 300 m2.
ud
lJ
Drum local
Suprafata = 5*28m = 140 m2.
iliu
ns
Co



Zona 14

Constructii
Nr. Gospodarii = 16
a
ov
ah
Drum comunal
Suprafata = 6*126 m = 756 m2.
Pr
n
ea
eț

ud

lJ
Zona 15
iliu

ns
Constructii
Nr. Gospodarii = 5
Co
Suprafata construita = 5*65 m2 = 325 m2
Drum local
Suprafata = 5*343m = 1715 m2.


Zona 16
a
ov
ah
Constructii
Nr. Gospodarii = 1
Nr. Locuitori ≈ 3
Pr
n
ea
eț
Drum local
Suprafata = 5*69 m = 345 m2
ud
lJ
iliu
ns

Co
Zona 17

Constructii
Nr. Gospodarii = 4


Drum local
Suprafata = 5*195 m = 975 m2
a
ov
ah
Zona 18
Pr
n
Aria intravilan = 45437m2
ea
eț
Constructii
Nr. Gospodarii = 9
ud

lJ
Pagube materiale = 585m2 * 800 lei/m2 =468000 lei

iliu
Drum local
ns
Suprafata = 5*614 m = 3070 m2.

Co
Retele
LEA 20KV
Lungime =162 m



Zona 19

a
Constructii
ov
Nr. Gospodarii = 14
ah
Pr
n
Drum local
ea
Suprafata = 5*438 m = 2190 m2.
eț

ud
lJ
iliu
Retele
ns
LEA 20KV
Lungime =96 m
Co


Zona 20

Constructii
Nr. Gospodarii = 78
a
ov
ah
Drum comunal
Suprafata = 6*1524 m = 9144 m2.
Pr
n
Drum local
ea
Suprafata = 5*2048 m = 10240 m2.
eț

ud
lJ
iliu
Retele
ns
LEA 20KV
Lungime =431 m
Co


Zona 21

Constructii
Nr. Gospodarii =6
a
ov
ah
Drum judetean
Suprafata = 8*8 m = 64 m2.
Pr
n
ea
eț

ud

lJ
Zona 22
iliu

ns
Constructii
Nr. Gospodarii =4
Co
Drum judetean
Suprafata = 8*158 m = 1264 m2.

Retele
LEA 20KV
Lungime =193 m
a
ov
ah
Pr
Zona 23

n
ea
Constructii
eț
Nr. Gospodarii = 1
Nr. Locuitori ≈ 3
ud
lJ

iliu
Drum local
Suprafata = 5*39 m = 195 m2.
ns
Co
Pagube materiale = 1787m2 * 0.3 lei/m2 = 536 lei


Zona 24

Constructii
Nr. Gospodarii =3
Nr. Locuitori ≈ 9
a
Pagube materiale = 195m2 * 800 lei/m2 =156000 lei
ov
ah
Drum judetean
Suprafata = 8*95 m = 760 m2.
Pr
n
Drum local
ea
Suprafata = 5*448 m = 2240 m2.
eț

ud
lJ
iliu
Retele
ns
LEA 20KV
Lungime =190 m
Co


Zona 25

Constructii
Nr. Gospodarii =10
a
ov
ah
Drum judetean
Suprafata = 8*75 m = 600 m2.
Pr
n
Drum local
ea
Suprafata = 5*441 m = 2205 m2.
eț

ud
lJ
iliu
Retele
ns
LEA 20KV
Lungime =197 m
Co


Zona 26

Constructii
Nr. Gospodarii =57
a
ov
ah
Drum judetean
Suprafata = 8*74 m = 592 m2.
Pr
n
Drum local
ea
Suprafata = 5*2209 m = 11045 m2.
eț

ud
lJ
iliu
Retele
ns
Retea alimentare apa

Lungime =357 m
Co
LEA 20KV
Lungime =225 m


Zona 27

Constructii
Nr. Gospodarii =1
Nr. Locuitori ≈ 3
a
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*179 m = 895 m2.
Pr
n
ea
eț

ud

lJ
Zona 28
iliu

ns
Co


Zona 29

Constructii
Nr. Gospodarii = 127
a
ov
ah
Drum judetean
Suprafata = 8*39 m = 312 m2.
Pr
n
Drum comunal
ea
Suprafata = 6*1545 m = 9270 m2.
eț

ud
Drum local
Suprafata = 5*2771 m = 13855 m2.
lJ
iliu
ns

Co
Retele

Lungime =106 m
LEA 20KV
Lungime =234 m



Zona 30

a
Constructii
ov
Nr. Gospodarii =2
Nr. Locuitori ≈ 6
ah
Pr
n
Drum local
ea
Suprafata = 5*105 m = 525 m2.
eț

ud
lJ
iliu

ns
Zona 31
Co

Constructii
Nr. Gospodarii =1
Nr. Locuitori ≈ 3

Drum local
Suprafata = 5*68 m = 340 m2.
a
ov
ah
Zona 32
Pr
n
Constructii
ea
Nr. Gospodarii =2
Nr. Locuitori ≈ 6
eț
ud

lJ
Drum local
Suprafata = 5*44 m = 220 m2.
iliu
ns
Co



Zona 33

a
ov
ah
Zona 34
Pr
Constructii
n
Nr. Gospodarii =9
ea
eț
ud

lJ
Drum local
Suprafata = 5*161 m = 805 m2.
iliu
ns
Co


Zona 35

Constructii
Nr. Gospodarii =1
Nr. Locuitori ≈ 3
a
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*51 m = 255 m2.
Pr
n
ea
eț

ud
Retele
lJ
LEA 20KV
Lungime =47 m
iliu
ns

Co
Zona 36

Constructii
Nr. Gospodarii =1
Nr. Locuitori ≈ 3

Retele
a
LEA 20KV
Lungime =43 m
ov
ah
Pr
Zona 37
n
ea
eț
Constructii
ud
Nr. Gospodarii =16

lJ
iliu

ns
Drum comunal
Suprafata = 6*306 m = 1836 m2.
Co

Drum local
Suprafata = 5*266 m = 1330 m2.


Zona 38

a
Constructii
Nr. Gospodarii =2
ov
Nr. Locuitori ≈ 6
ah
Pr
Drum judetean
n
Suprafata = 8*78 m = 624 m2.
ea
eț

ud
lJ

iliu

ns
Zona 39
Co

Constructii
Nr. Gospodarii =7

Drum comunal
Suprafata = 6*221 m = 1326 m2.
Drum local
Suprafata = 5*314 m = 1570 m2.
a
ov
ah
Pr
n
ea
Zona 40

eț

ud
lJ
iliu

ns
Zona 41
Co

Constructii
Nr. Gospodarii =2
Nr. Locuitori ≈ 6

Drum local
Suprafata = 5*33 m = 165 m2.
a
ov
Retele
ah
LEA 20KV
Lungime =42 m
Pr
n
ea
eț
Zona 42

ud

lJ
Constructii
Nr. Gospodarii =120
iliu

ns

Co
Drum judetean
Suprafata = 8*1366 m = 10928 m2.
Drum local
Suprafata = 5*3534 m = 17670 m2.

Retele
LEA 20KV
Lungime =305 m
a
ov
ah
Pr
Zona 43

n
ea
Constructii
eț
Nr. Gospodarii =1
Nr. Locuitori ≈ 3
ud
lJ

iliu
Drum local
Suprafata = 5*35 m = 175 m2.
ns
Pagube materiale = 175m2 * 225 lei/m2 =39375lei
Co


Zona 44

Constructii
Nr. Gospodarii =1
Nr. Locuitori ≈ 3
a
ov
Drum local
ah
Suprafata = 5*82 m = 410 m2.
Pr
n
ea
eț

ud

lJ
Zona 45

iliu

ns
Constructii
Nr. Gospodarii =11
Co

Drum local
Suprafata = 5*440 m = 2200 m2.

Retele
LEA 20KV
Lungime =38 m
a
ov
ah
Pr
Zona 46

n
ea
Constructii
eț
Nr. Gospodarii =4
ud
lJ

iliu
Drum local
Suprafata = 5*29 m = 145 m2.
ns
Co


Zona 47

Constructii
Nr. Gospodarii = 58
a
ov
ah
Drum judetean
Suprafata = 8*1282 m = 10256m2.
Pr
n
Drum local
ea
Suprafata = 5*2607 m = 13035 m2.
eț

ud
lJ
iliu
Retele
ns
LEA 20KV
Lungime =855 m
Co


Zona 48

Constructii
Nr. Gospodarii = 5
a
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*64 m = 320 m2.
Pr
n
ea
eț

ud
Retele
lJ
LEA 20KV
Lungime =189 m
iliu
ns

Co
Zona 49

Drum local
Suprafata = 5*162 m = 810 m2.


Zona 50
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
Zona 51

ud

lJ
Constructii
Nr. Gospodarii = 1
Nr. Locuitori ≈ 3
iliu

ns

Co


Zona 52

Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori ≈ 6
a
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*90 m = 450 m2.
Pr
n
ea
eț

ud

lJ
Zona 53
iliu

ns
Constructii
Nr. Gospodarii = 56
Co

Drum local
Suprafata = 5*2084 m = 10420m2.

Retele

Lungime =482 m
a
Pagube materiale = 482 m * 60 lei/m = 28920lei
ov
ah
Zona 54
Pr
n
ea
eț
Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori ≈ 6
ud

lJ

iliu
Drum local
ns
Suprafata = 5*63 m = 315 m2.

Co


Zona 55

Constructii
Nr. Gospodarii =4
a
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*302 m = 1510 m2.
Pr
n
ea
eț

ud

lJ
Zona 56
iliu

ns
Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Co
Nr. Locuitori ≈ 6
Drum comunal
Suprafata = 6*145 m = 870 m2.

Drum local
Suprafata = 5*104 m = 520 m2.
a
ov
Retele
ah
LEA 20KV
Lungime =32 m
Pr
n
ea
eț
Zona 57

ud

lJ
Constructii
Nr. Gospodarii = 4
iliu

ns

Co
Drum comunal
Suprafata = 6*48 m = 288 m2.


Zona 58

Constructii
Nr. Gospodarii = 1
a
Nr. Locuitori ≈ 3
ov
ah
Pr
n
ea
eț

ud
Zona 59
lJ

iliu
Constructii
Nr. Gospodarii = 18
ns
Suprafata construita = 18*65 m2 = 1170m2.
Co

Drum local
Suprafata = 5*736 m = 3680 m2.



Zona 60

a
Constructii
ov
Nr. Gospodarii = 1
Nr. Locuitori ≈ 3
ah
Pr
n
ea
eț

ud

lJ
iliu
ns
Co

Tabel centralizator al elementelor de infrastructura aflate in zonele de risc la alunecari de teren din Comuna Posesti
a
ov
Zona Suprafata Km Gospodarii Drumuri Retele Rata
(ha) DN DJ DC Drum Apa Romtelecom Linii Gaze anuala a
pierderilor
ah
(m) (m) (m) local (m) potabila (m) electrice (m)
(m) (m) materiale
(lei)
Pr
1 0.7141 0.51 0 656
2 0.3926 0.51 0 360
3 0.2640 0.51 0 424
n
4 1.0611 0.51 3 147 54.355
ea
5 0.2563 0.51 0 57 6.750
6 0.2319 0.58 1 69 23.077
eț
7 0.1916 0.59 0 203
8 1.6897 0.58 0 52 8.523
ud
9 5.7849 0.51 23 538 347.243
10 1.6835 0.51 6 215 99.277
11
12
42.2143
1.4013
0.51
0.50
98
2
lJ 660
86
4176
73
647 1.813.252
44.913
iliu
13 0.5978 0.51 4 50 28 59.379
14 0.9672 0.55 16 126 229.987
15 2.6755 0.55 5 343 110.673
ns
16 1.2618 0.55 1 69 22.903

17 2.8917 0.50 4 195 72.269
Co
18 4.5437 0.55 9 614 162 201.731

19 4.9859 0.58 14 438 96 258.276
20 37.1567 0.51 78 1524 2048 431 1.436.179

a
ov
21 0.5478 0.51 6 8 75.125
22 3.7041 0.57 4 158 64 193 102.739
ah
23 0.2047 0.51 1 39 16.838
24 4.0154 0.57 3 95 448 190 125.544
25 4.6880 0.57 10 75 441 197 216.790
Pr
26 32.7675 0.57 57 74 2209 225 1.115.975
27 1.7874 0.58 1 179 38.999
n
28 0.2112 0.66 0 251
29 59.6090 0.53 127 39 1545 2771 234 2.228.347
ea
30 0.7060 0.57 2 105 41.392
31 0.1943 0.51 1 68 20.143
eț
32 0.8607 0.51 2 44 30.205
33 1.5530 0.51 0 1.426
ud
34 9.9022 0.51 9 161 137.230
35 0.2414 0.52 1 51 47 19.481
36 0.2367 0.52 1
lJ 43 13.459
37 4.3230 0.51 16 306 266 271.429
iliu
38 0.3056 0.50 2 78 38.167
39 4.5540 0.52 7 221 314 158.784
40 0.2848 0.57 0 292
ns
41 0.4961 0.51 2 33 42 29.385

42 40.2142 0.56 120 1366 3534 305 2.371.109
Co
43 0.3288 0.53 1 35 17.142

44 1.0703 0.53 1 82 23.432
45 6.2567 0.59 11 440 38 220.794
46 0.2100 0.62 4 29 63.556
47 29.1969 0.61 58 1282 2607 855 1.533.490
48 1.3383 0.50 5 64 189 71.548
a
49 1.5419 0.61 0 162 23.839
ov
50 0.2818 0.53 0 269
51 0.1209 0.58 1 13.993
52 0.9955 0.56 2 90
ah
39.075
53 19.3422 0.58 56 2084 1.072.641
54 1.9240 0.59 2 63 38.585
Pr
55 1.8342 0.59 4 322 98.302
56 1.3389 0.52 2 145 104 32 599.113
57 0.3929 0.52 4 48 56.809
n
58 0.3345 0.54 1 13.236
ea
59 4.6907 0.50 18 736 301.865
60 0.8007 0.54 1 13.689
eț
Total 354.3719 807 3175 4711 26607 3926 16.044.918
ud
Rata anuala a pierderilor materiale (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in comuna Posesti: 16.044.918 /an
lJ
Rata anuala a pierderilor umane (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in comuna Posesti: 13.17 locuitori/an
iliu
ns
Co

Evaluarea pagubelor materiale pentru o alunecare de teren se pate face

numai dupa producerea ei, cand se pot determina numarul si tipul de
constructii afectate, lungimea sectoarelor de drum afectate, lungimea
retelor de utilitati afectate, precum si pagubele indirecte rezultate in urma
intreruperii activitatii economice in zona alunecarii de teren
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind

prevenirea şi atenuarea efectelor alunecărilor de teren identificate si delimitate,
propuneri de soluţii de reducere a riscului la lunecări, recomandări privind modul
de utilizare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor, propuneri pentru lucrări
de menţinere, consolidare sau refacere a stabilităţii versanţilor.
Cea mai importantă măsură ce trebuie luată pentru prevenirea fenomenelor de instabilitate
a
este urmărirea respectării normativelor în vigoare, în special în ceea ce priveşte normativele
ce reglementează întocmirea documentaţiilor geotehnice pentru proiectare. Normativul
ov
NP074-2007 stabileşte condiţiile minimale cantitative şi calitative de întocmire a
documentaţiei geotehnice. Verificarea acestor documentaţii de către specialişti autorizaţi
ah
(verificatori) pe domeniul Af este obligatorie pentru clădirile executate în mediul urban.
Suplimentar, se recomandă ca în zonele critice, studiul geotehnic să fie însoţit şi de o
expertiză care să trateze stabilitatea masivelor de pământ având în vedere că apariţia unor
Pr
astfel de fenomene este probabilă.
Se recomandă monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice

n
(inclinometrie, piezometrie etc.) şi topografice. În acest fel se poate gestiona reabilitarea
ea
zonelor afectate de instabilitate.
Se recomandă realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul cost/beneficiu în ceea ce
eț
priveşte tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie să includă
analiza economică soluţii de remediere vs. evacuare, identificarea de rute alternative cailor de
ud
comunicaţii blocabile de către fenomenele de instabilitate.

lJ
Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelor de

instabilitate astfel încât acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri:
iliu
- având în vedere faptul că în unele zone există sisteme de alimentare cu apă potabilă, dar nu
există sisteme de canalizare pentru înlăturarea apelor uzate, se poate trage concluzia că un
ns
volum apreciabil de apă se infiltrează în pământ din puţurile drenante ale utilizatorilor casnici
sau din fosele septice impropriu impermeabilizate. Este important ca după executarea
lucrărilor de infrastructură să se instituie obligativitate racordării tuturor gospodăriilor din
Co
zonă la sistemul colector.
- se impune o verificare a sistemului de alimentare cu apă menajeră, iar în cazul în care se

poate realiza modernizarea reţelei în această zonă se propune protejarea conductelor cu
canivouri de beton. Astfel s-ar putea evita amplificarea fenomenelor de instabilitate ce au
iniţial un caracter local, dar avariind conductele de alimentare cu apă devin mult mai
însemnate prin saturarea materialului deluvial şi diminuarea rezistenţei la forfecare la interfaţă
acestuia cu roca de bază.
- dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea

drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcţii paralele: execuţia unui
sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de evacuare a
apelor menajere uzate concomitent cu modernizarea structurii rutiere a străzilor din zonă, ca şi
prin realizarea unui sistem de drenuri a căror amplasare şi dimensionare va trebui să facă
obiectul unui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui să asigure desecarea zonelor
actuale de băltire a apelor de suprafaţă şi înlăturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia
poate induce instabilitate.
Pentru atenuarea şi înlăturarea dezastrelor produse de acestea se impune luarea următoarelor

măsuri:
- matarea (astuparea) crăpăturilor de pe siprafaţa masei alunecate;
- descărcarea versanţilor la partea superioară şi realizarea unor banchete de sprijin la
baza limbului alunecării;
- nivelarea refulărilor acumulatului de alunecare pentru eliminarea băltirilor;
a
- executarea de drenuri de suprafaţă, pentru eliminarea excesului de apă din masa
alunecată;
ov
- plantarea de vegetaţie arborescentă cu esenţe hidrofile sau de cătinişuri;
- executarea de ziduri de sprijin şi pilotaje, încastrate în roca stabilă, în scopul
ah
preluării împingerilor de către acumulatul de alunecare, pentru stabilizarea versanţilor în
dreptul clădirilor sau a drumurilor ameninţate.
Pr
Se remarcă preocupările autorităţilor locale, care au aplicat măsurile de mai sus, reuşind să
stabilizeze o mare parte a alunecărilor de teren din judeţ.
n
Pentru prevenirea de noi alunecări în arealele menţionate se propun următoarele măsuri:
ea
-modificări în utilizarea terenurilor prin restricţionarea culturilor de plante prăşitoare,
în special porumb, pe terenurile cu pantă medie până la accentuată şi înlocuirea acestora cu
fâneaţă sau livezi de pomi fructiferi şi înierbări, propunere indicată pentru toate arealele cu
eț
culturi prăşitoare, în cazul cărora probabilitatea de declanşare a alunecărilor de teren este

ridicată, prin înlesnirea pătrunderii apei în subsol;
ud
-efectuarea unor lucrări de hidroamelioraţie, pentru contracararea eroziunii versanţilor,

ce vor consta în:
lJ
-executarea de praguri antierozionale şi de cleionaje pe torenţi;

-execuatarea în lungul cursurilor de apă de diguri din beton sau gabioane alcătuite din
containere din bare de oţel şi plase de sârmă umplute cu bolovăniş şi piatră spartă;
iliu
-amplasarea de epiuri, oblice pe mal, defensive (orientate pe direcţia de curgere), sau

ofensive (contrare direcţiei de curgere), funcţie de debitul apelor.
ns
-modernizarea drumurilor de acces comunale;

-realizarea de rigole, posibil dalate pentru evacuarea apei pluviale;
-executarea de lucrări de curăţare şi întreţinere periodică a sistemelor de colectare şi
Co
drenaj ce preiau debitele provenite din scurgerile de siprafaţă şi de pe versanţi;

-restricţionarea defrişărilor necontrolate în zonele cu valori crescute ale coeficientului
mediu de hazard ;
-plantaţii de salcâm asu de cătină pe cornişele pantelor accentuate şi terasări;
-obligativitatea obţinerii avizelor organelor de specialitate la amplasarea unor noi
construcţii, luându-se în considerare valoarea probabilităţii de producere a alunecărilor de
teren pe suprafaţa poligonală dată, respectiv a coeficientului mediu de hazard-Km.
În vederea diminuării efectelor potenţiale la producerea alunecărilor de teren pe întreg

teritoriul studiat, se impun următoarele măsuri:
-interzicerea construcţiilor de orice tip pe suprafeţele poligonale cu valori mari ale
coeficientului mediu de hazard (Km = 0,51 – 0,80) – potenţial ridicat de producere a
alunecărilor de teren, fara un studiu geotehnic prealabil care sa fundamenteze solutiile de
fundare optime pentru obiectivul ce urmeaza a fi construit;
-acceptarea / autorizarea unor proiecte de construcţie (de orice tip) în sectoarele cu

valori mediu – mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,31 – 0,50), cu potenţial
mediu de producere a alunecărilor de teren, în urma elaborării unor proiecte privind realizarea
controlată a drenajelor, a amenajării drumurilor, a amplasării reţelelor de utilităţi, care să ţină
seama de harta de hazard la alunecări de teren a judeţului Prahova;
-acceptarea / autorizarea oricăror lucrări de construcţii care să respecte normele legale,
pentru sectoarele cu valori reduse ale factorului mediu de hazard (Km < 0,30),
corespunzătoare unui potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren.
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

5. ANEXA 1: INDEX DE TERMENI
Conform Internationally Agreed Gossary of Basic Terms

Hazardul (H) Related to Disaster Management (DHA, 1992), este un
eveniment ameninţător sau probabilitatea de producere a
unui fenomen potenţial producător de pagube într-un areal şi
într-un interval precizat de timp.
Implică probabilitatea apariţiei într-un interval de timp şi un
a
Hazardul natural areal precizate a unui fenomen natural cu potenţial de a
(HN) produce pagube enviromentale şi / sau socio - economice,
ov
inclusiv pierderi de vieţi omeneşti.
Orice hazard implică un nivel preexistent de risc al spaţiului
ah
considerat (Alexander, 1993, Wilhite, 2000, Smith, 2001).
Aşadar, atribuirea calităţii de hazard unui fenomen natural nu
este condiţionată de producerea de pagube materiale sau
Pr
victime, ci de potenţialul unor astfel de consecinţe. De altfel,
aceasta poate fi considerată caracteristica esenţială ce
deosebeşte terminologic hazardul natural de evenimentele
n
naturale extreme (Coppok, 1995). Hazardul nu este un
ea
fenomen întâmplător şi nici impredictibil, doar că
manifestarea şi consecinţele sale sunt, în general, dificil de
prognozat şi controlat. Probabilitatea statistică de producere
eț
a unui eveniment natural potenţial producător de efecte

ud
negative defineşte cantitativ hazardul.
Se referă la capacitatea unei persoane sau grup social de a

lJ
Vulnerabilitatea (V) anticipa, a rezista şi a se reface în urma impactului unui

hazard natural (Tobin şi Montz, 1997, Wilhite, 2000).
iliu
Vulnerabilitatea implică o combinaţie de factori care

determină gradul în care viaţa şi proprietatea se expun
riscului din cauza unui eveniment. Ca şi hazardul,
ns
vulnerabilitatea este un indicator al unei stări viitoare a unui

sistem, definind gradul de (in)capacitate a sistemului de a
face faţă stresului aşteptat (Smith, 2001). În termeni generali,
Co
vulnerabilitatea poate fi înţeleasă ca predispoziţia sau

susceptibilitatea unui element de a fi afectat negativ din
cauze externe. Vulnerabilitatea se exprimă pe o scară de la 0
la 1 sau de la 0 % la 100 %.
Este produsul matematic dintre hazard şi vulnerabilitate,

Riscul (R) exprimând relaţiile dintre un fenomen şi consecinţele lui
(Slaymaker, 1999). Expunerea la hazard este relativ
constantă într-un areal, vulnerabilitatea implică reacţia
societăţii umane, nivelul calitativ şi cantitativ al pregătirii şi
reacţiei acesteia faţă de pericol, iar combinaţia dintre cele
două defineşte cantitativ riscul. Smith (2001) consideră că
riscul reprezintă «expunerea reală a unei valori, în sensul

antropocentrist, la hazard».
Prognoza riscului implică posibilitatea precizării cât mai
exacte a locului de apariţie a fenomenului respectiv
(Bălteanu et al., 1989). Se exprimă prin produsul dintre
riscul specific (Rs) şi elementele de risc (Er).
reprezintă nivelul pierderilor aşteptate ca urmare a

Riscul specific (Rs) manifestării unui hazard natural. Riscul specific depinde de
caracteristicile hazardului şi de vulnerabilitate.
a
Includ populaţia şi toate valorile materiale expuse riscului de
Elementele la risc sau a fi afectate de un hazard natural într-un anumit areal.
ov
elementele expuse
riscului (Er)
ah
Cuantifică pierderile umane şi materiale totale care ar rezulta
Riscul total (Rt) în urma unui hazard sau dezastru natural. Se utilizează
formula : Rt = E  Rs = E (H  V).
Dezastrul natural Pr
Implică existenţa iniţială a unui risc major, capabil să
n
afecteze flagrant componentele mediului dintr-o regiune.
Dezastrul natural este, fără îndoială, un fenomen cu impact
ea
major asupra unei societăţi de o anumită dimensiune.
Cercetarea hazardelor naturale este în prezent o activitate
eț
extrem de complexă, cu metode specifice, cu un obiect precis

şi individual de studiu.
ud
Pentru cuantificarea şi clasificarea hazardelor naturale în

termeni accesibili percepţiei umane poate fi utilizată o scară
(modificată după Burton et al., 1978) care vizează
lJ
următoarele aspecte :
- frecvenţa - de la rar la frecvent;
iliu
- durata - de la redusă la mare;

- extinderea areală - de la limitată la mare;
- declanşarea - de la bruscă la instantanee;
ns
- desfăşurarea - de la lentă la rapidă;

- dispersia - de la difuză la concentrată;
- evoluţia în timp - de la evoluţia în salturi la cea constantă.
Co

6. ANEXA 2: NOŢIUNI GENERALE PRIVIND STABILITATEA MASIVELOR

DE PĂMÂNT
6.1. Elemente generale
Termenul de „alunecare de teren” defineşte o mişcare rapidă a unei mase de pământ. Deşi
multe alunecări de teren se produc independent de activităţile umane, în foarte multe cazuri
acestea diminuează stabilitatea masivelor de pământ sau sunt factori declanşatori ai proceselor
a
de alunecare. Chiar daca în marea majoritate a cazurilor, alunecările de teren nu produc
pierderi de vieţi omeneşti, impactul economic al acestora asupra societăţii motivează studierea
ov
lor amănunţită în vederea prevenirii sau minimizării efectelor lor.
ah
Problema stabilităţii taluzurilor şi versanţilor este o problemă inginerească foarte importantă
deoarece este legată de:
- dezvoltarea infrastructurii în transporturi (autostrăzi, reabilitări de drumuri şi căi
Pr
ferata, metrouri, aeroporturi şi canale navigabile);
- exploatări miniere la zi;
- construcţia complexelor hidroenergetice (diguri, baraje de materiale locale);
n
- depozite de deşeuri industriale şi menajere;
ea
- realizarea construcţiilor civile şi industriale;
- activităţile oamenilor care induc pierderea stabilităţii versanţilor naturali.
eț
De regulă cauza principală a producerii instabilităţii masivelor de rocă sau pământ constă în
ud
depăşirea rezistenţei la forfecare pe conturul volumului de material aflat în mişcare în contact

cu terenul stabil.
lJ
Denumirea dimensiunilor principale respectiv a elementelor componente generale pentru o

alunecare de teren sunt prezentate în Fig. 45 respectiv Fig. 46.
iliu
Pentru determinarea elementelor principale ale unei alunecări de teren ca şi pentru

monitorizarea comportării în timp a zonelor cu potenţial ridicat din punct de vedere al
ns
producerii alunecărilor de teren se utilizează de regulă măsurătorile topo-fotogrammetrice,

piezometrice, inclinometrice, şi de penetrare statică şi dinamică. Pentru analiza litologiei sunt
necesare foraje geotehnice dublate când este posibil de încercări de penetrare statică.(a se
Co
vedea Fig. 47)
Măsurătorile inclinometrice sunt foarte utile atât în procesul de monitorizare a zonelor

instabile cât şi pentru stabilirea respectiv dimensionarea lucrărilor de consolidare în cazul
alunecărilor active.

d adancimea alunecarii
=
l lungimea totala
ea
tim
La
Lu
ei ng Lu
e pt im ng
n ta tr ale e ar im
Pa incip up e at
pr t ur ota
a
ii la
i
epte
ov
ta tr
Pan undare
s ec
ah
Panta medie a
Panta terenului
pamantului in zona
natural
Pr
de reful
n
ea
Fig. 45: Dimensiunile unei alunecări de teren

eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Treapta principala
Linia de desprindere
1
(coroana alunecarii)
Flancul
drept
Capu Flancul stang
l zonei
a lunec
a te
Treapta secundara
Ax drum initial
a
Ax drum dupa producerea alunecarii
ov
Conturul alunecarii in plan
Directia de deplasare a volumului de
pamant instabil
ah
Piciorul alunecarii
Pr
Zona de acumulare sau de
reful
n
Albie parau
ea
1 Treapta principala Coroana alunecarii sau linia

eț
Profil 1- 1 de desprindere
1 Capul alunecarii
ud
Suprafata initiala a terenului

lJ
Ax
Piciorul alunecarii
drum
Suprafata terenului dupa

iliu
alunecare
Zona de alunecare
ns
(reful)
Co
Plan de alunecare
Albie parau
Fig. 46: Elementele generale ale unei alunecări

Linie ampriza debleu
Zona de ruptura (coroana

Caroiaj cu reperi pentru
alunecarii)
masuratori fotogrametrice
Profil litologic
Directia de miscare
Contur zona instabila

S Foraj geotehnic
Reper fix
a
Vector rezultant de
P Piezometru
deplasare
ov
PS Penetrare statica
ah
Foraj echipat pentru
I
masuratori inclinometrice
Suprafete de alunecare
SA
Pr
probabile
Zona de reful
Crapatura
n
Fig. 47: Investigaţiile de teren pentru monitorizarea şi stabilirea elementelor unei alunecări de
ea
teren
eț
Nu se poate efectua analiza stabilităţii unui taluz sau versant fără a determina pe baza unor
încercări de laborator valorile caracteristicilor fizice respectiv valorile parametrilor rezistenţei
ud
la forfecare atât pentru materialul aflat în mişcare cât şi pentru materialul din zona suprafeţei
de alunecare.
lJ
Suprafeţele de alunecare în cazul pământurilor pot fi de mai multe tipuri ca în Fig. , forma lor
depinzând de omogenitatea materialului antrenat în mişcare. Pe aceste suprafeţe are loc
iliu
ruperea pământului prin depăşirea rezistenţei la forfecare. Din acest punct de vedere
alunecările active de teren pot fi asimilate cu încercările de forfecare directă în cazul cărora
suprafaţa de alunecare este impusă.
ns
Capatul alunecarii Linia terenului

Co
a Piciorul alunecarii
d
b
c
Fig. 48: Tipuri de suprafeţe de alunecare (cedare): (a) plană în masiv omogen, (b) circular-
cilindrică, (c) alunecare pe roca de bază, (d) oarecare
În cazurile (a) şi (b) înclinarea suprafeţei sau suprafeţelor de discontinuitate care se găsesc „la
vedere” este mai mare decât valoarea unghiului de frecare. În cazul (c) pentru producerea
cedării sunt necesare trei seturi de discontinuităţi. Unul dintre acestea se găseşte în contact cu
roca stabilă.
Se subliniază necesitatea investigaţiilor de teren ca elemente principale ale activităţii de

monitorizare a zonelor de risc din punct de vedere al alunecărilor de teren.
Rezultatele acestor investigaţii sunt foarte utile pentru:

- prognoza comportării unor versanţi stabili sau în echilibru limită ca urmare a
modificărilor geomorfologice induse de realizarea unor platforme de căi de
comunicaţie, inundare pentru crearea unor lacuri de acumulare etc.;
a
- cuantificarea efectului unor lucrări de consolidare (drenaje, decapări, umpluturi,
sprijiniri) în cazul unor tronsoane reprezentative ale alunecărilor de teren active de
ov
anvergură; pe baza rezultatelor obţinute se pot schimba soluţiile adoptate iniţial şi se
pot proiecta lucrări eficiente atât din punct de vedere al stabilităţii versantului cât şi
ah
din punct de vedere economic.
În cazul rocilor stâncoase (conform Fig. 49) se întâlnesc de regulă 3 tipuri de cedări şi anume
Pr
cedare plană, cedare tip pană şi cedare prin rotire (spaţială).
n
ea
eț
ud
a. b.
lJ
iliu
ns
Co
c.
Fig. 49: Alunecări de roci stâncoase. Tipuri de cedare: (a) plană, (b) tip pană, (c) spaţială prin
rotire
În cazul masivelor de pământ alunecările de pământ se prezintă sub formă de:

- alunecarea consecventă în care masa de pământ din substrat alunecă pe un plan
înclinat relativ neted – de exemplu o falie sau un plan de stratificaţie,

- alunecarea insecventă în care se produce o rotaţie regresivă pe un plan de alunecare

curb, cu concavitatea în sus.
În prima categorie se înscriu alunecările care apar oriunde există versanţi abrupţi.
Săpăturile pentru construirea barajelor, drumurilor sau căilor ferate pot submina masele de
rocă, provocând declanşarea de alunecări. Cu excepţia marilor catastrofe ce se produc la mari
intervale de timp geologic, alunecările de teren nu au o influenţă geografică mare datorită
manifestărilor lor sporadice, în regiuni montane şi deluroase (înalte) cu un număr redus de
a
locuitori. Mici alunecări de teren pot totuşi afecta construcţiile, pot bloca sau limita circulaţie
pe drumuri sau căi ferate.
ov
Pentru cea de a două categorie pot fi menţionate mari mase de pământ (sau rocă) din substrat
ah
care alunecă în sensul pante, rotindu-se în acelaşi timp invers pe un ax orizontal. Eroziunea
tinde să formeze pante abrupte oriunde apar depozite sedimentare masive, de regulă gresii sau
calcare, sau straturi de lavă, ce se sprijină pe formaţiunile friabile de argilă sau şisturi
Pr
argiloase. Pe măsură ce roca friabilă de la baza versantului este erodată roca de deasupra este
subminată. Atunci când se ajunge în punctul critic al echilibrului asistăm la desprinderea unui
bloc masiv care alunecă şi se înclină regresiv într-un plan curb de alunecare. Aceste blocuri
n
pot avea lungimi de circa 1.5÷3.0km şi grosimi de până la 150.0m. În acest fel la baza
ea
versantului se formează o creastă compusă dintr-o trenă de blocuri.
Între această creastă şi versant se pot forma depresiuni închise sau bazine lacustre.
eț
Fenomenul se produce de regulă pe scară mică în zonele de unde solul şi materialul scoarţei
ud
de alterare au fost îndepărtate, observându-se mai ales în porţiunile concave ale albiilor
râurilor sau în regiunea falezelor marine.
lJ
Factori care influenţează stabilitatea masivelor de pământ

iliu
6.2
Unghiul de înclinare al pantelor. În general, pentru materialele granulare se poate calcula un

ns
aşa-numit „unghi al pantei stabile”. Acesta este unghiul maxim pe care îl poate prezenta un
masiv de pământ considerat omogen, fără a-şi pierde stabilitatea. În cazul materialele
granulare necoezive unghiul pantei stabile este egal chiar cu unghiul de frecare internă al său.
Co
O particularitate a acestui caz îl reprezintă faptul că dacă unghiul maxim este mai mic decât
această valoare critică, înălţimea taluzului sau versantului nu influenţează în nici un fel
stabilitatea sa. Pe de altă parte, în cazul pământurilor, în plus faţă de unghiul de frecare internă
al pământului – sub care şi în acest caz se poate construi o pantă a cărei stabilitate să nu fie
neinfluenţată de lungimea sa – unghiul pantei stabile include şi o valoare suplimentară ca
efect al coeziunii materialului. Acest unghi suplimentar depinde de înălţimea taluzului. Pentru
înălţimi relativ mici panta este stabilă şi dacă este verticală. În ceea ce priveşte masivele de
rocă, acestea au o comportare întrucâtva similară masivelor coezive, dar în acest caz
discontinuităţile din masiv şi unghiul sub care acestea s-au format au un rol determinant în
stabilitatea masivelor. Datorită diverşilor factori (cutremure, mişcări tectonice lente, excavaţii,
etc.), unghiul masivelor de rocă se poate mări până la o valoare pentru care se produc fracturi
însoţite de deplasarea unor mase de rocă.

Apa. Cele mai importante efecte ale apei asupra stabilităţii maselor de material granular sunt
suplimentarea greutăţii proprii a masei şi mărirea presiunii apei în pori. Ambele efecte
reprezintă factori declanşatori ai alunecărilor de teren. Pentru masivele de rocă stratificată,
infiltrarea apei între straturi conduce la diminuarea coeficientului de frecare şi la dizolvarea
unor săruri cu efect de cimentare. Alte fenomene ce sunt asociate cu prezenţa apei în masivele
de rocă sunt ciclurile de îngheţ-dezgheţ, hidratarea unor săruri expansive, hidroliza, etc.
Vegetaţia. Rădăcinile plantelor au roluri multiple în stabilizarea masivelor granulare din care
cele mai importante sunt „armarea” pământurilor şi reducerea umidităţii acestora. Pe de altă
a
pate, arborii constituie o suprasarcină aplicată pantelor, deci un factor destabilizator. Aşadar,
cele mai favorabile tipuri de vegetaţie din punctul de vedere al stabilităţii versanţilor ar fi
ov
tufişurile. În cazul masivelor de rocă, vegetaţia are un rol negativ datorită efectului de
penetrare şi sfărâmare pe care îl provoacă rădăcinile plantelor.
ah
Mişcările seismice. Un aspect foarte important în tratarea efectelor cutremurelor asupra
alunecărilor de teren este faptul că, datorită configuraţiei, au loc aşa numitele „amplificări
Pr
locale” ale mişcării seismice, astfel încât o abordare simplistă, pseudo-statică a stabilităţii unei
pante poate conduce la rezultate eronate datorită faptului că acceleraţia maximă a aceluiaşi
cutremur într-o zonă de câmpie, orizontală, este mai mică decât cea din proximitatea unei văi
n
sau a unui deal.
ea
Activităţile umane. Deşi alunecările de teren se produc şi în zone izolate, fără intervenţia
directă sau indirectă a omului, impactul celor care se produc în vecinătatea zonelor populate
eț
(şi chiar în zone locuite) face ca marea majoritate a alunecărilor cu consecinţe grave să aibă ca
factori agravanţi sau declanşatori activităţile umane. Din acţiunile oamenilor ce influenţează
ud
alunecările de teren, cele mai importante sunt excavările materialului din zonele de la baza
pantelor şi supraîncărcare părţilor superioare ale acestora prin construcţii sau umpluturi,
lJ
inducerea de vibraţii, deversările sau scurgerile de apă, defrişările iraţionale, etc.

iliu
ns
Co

7. Abrevieri
ANAR – Administratia Nationala Apele Romane

INHGA – Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
DN – drum national
DJ – drum judetean
DC – drum comunal
CF – cai ferate
UAT – unitate administrativ teritoriala
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

PosestiMemoriu II

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PosestiMemoriu II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1

2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului şi analiza stării

2.1.1. Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative,

2.1.2. Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene

necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

2.3. Cadrul natural al teritoriului analizat

2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat

2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în

3.1. Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.

4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind

6. ANEXA 2 Noţiuni generale privind stabilitatea masivelor de pământ

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

„HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A

Consiliul Judeţean Prahova

S.C. Transproiect 2001 SA

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului

2.1.1 Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative, norme

Identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecări de teren şi

In acelaşi timp lucrarea se constituie ca şi studiu de fundamentare pentru Planurile de

unităţilor administrativ teritoriale de pe teritoriul judeţului, în vederea instituirii măsurilor

Promovarea limitată a lucrărilor şi a măsurilor de remediere propuse în zonele critice şi

ce se impun pentru reabilitarea parametrilor obiectivelor calamitate existente sau durabilitatea

Cunoaşterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implică amplasarea obiectivelor social -

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

Lista principalelor legi cu referire directă:

- Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional -

- Legea nr.138/2004 a îmbunătăţirilor funciare cu completările şi modificările

- HG nr.447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare

- Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale.

- Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea şi

aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr.10/1998.

- Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hărţilor de risc

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

2.1.2 Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene

Conform înregistrărilor spaţiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate

următoarele datele statistice privind alunecările de teren (Fig 1, Fig 2):

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

2.1.3 Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului

România nu este deloc exceptată de la incidenţa dezastrelor şi catastrofelor naturale. Strategia

din punct de vedere al structurii, al mediului de dezvoltare şi al elementelor grafice incluse,

realizate în cadrul instituţiilor de specialitate, precum şi date puse la dispoziţie de către

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului.

Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar

Corelarea cu studile şi cercetări conexe elaborate în domeniu

Dintre studiile şi cercetările efectuate pe plan naţional în domeniu, menţionăm:

A. Studii şi cercetări pentru elaborarea legii 575/2001.

În vederea fundamentării legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

instituţii de specialitate în domeniu, studii de evaluare a riscurilor naturale la nivelul anilor

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

Studiul alunecărilor de teren corelat cu intensitatea şi cantitatea precipitaţiilor – PROED S.A.

Studii P.A.T.N. agricultura - factor determinant în amenajarea teritoriului şi dezvoltarea

B. Principalele studii şi cercetări conexe elaborate.

Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii).

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Posesti

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

Părţile scrise vor fi structurate astfel: