Te/uwlogia generalii a cu/tiviirii plantelor legumico/e in camp 425

Este necesara tasarca solului dupa plantarc pentru a pune bulbilii in

contact cat mai bun cu solul. Tavalugirea solului estc recomandata sa se
faca cu tavalugul inelar, pentru a se evita formarea crustei.
Pentru a se obtine rczultate bune la plantarea mecanica a arpagicului
�i usturoiului, este necesar ea materialul sa fie conditionat �i calibrat.
Pe suprafete mici, arpagicul �i usturoiul se planteaza manual, in san­
tulete deschise cu sapa, dupa care se acopenl cu pamant.
Plantarea cartofului se efectueaza primavara, fie manual , fie mecani­
zat cu ma�inile: 4Sa BP-7 5 ; 6Sa Bp-70 pentru tuberculii neincoltiti �i cu
MPR-6 + EPC-6, MPCI-6 sau SK-230 pentru tuberculi incoltiti (vezi
subcapitolul 4.3 .2). Pentru plantare se folosesc tuberculi ,de samanta", de
dimcnsiuni mici sau mari dar sectionati longitudinal.
lnfiin{area a/tor culturi la spccii care se inmultesc pe cale vegetativa
(tarhon, leu�tean, �tcvie, macri�, anghinarc, revent, batat etc.) se face pri­
mavara devreme sau toamna tarziu. Lucrarea se cfectueaza manual, in
gropi deschise cu cazmaua, sapa sau lingura plantator, in care se pot adau­
ga ingra�amintelc organice sau minerale.
Adancimea de plantare este determinata de dimensiunile organclor ve­
gctati ve respective.
Nccesarul de material vcgetativ �i schemele de plantare sunt prezen­
tate in tabelul 5 . 3 .2. 1 .

5.4. LUCRARI DE iNTRETIN ERE A CULTURILOR

. '

Dupa scmanatul legumelor in camp sau dupa plantarc, se aplica o se­

rie de lucrari de ingrijire care au ea scop asigurarea conditiilor optime de
crc$tere �i dezvoltare a plantelor. Unele lucrari se aplica tuturor speciilor
legumicole $i sistemelor de cultura, avand deci un caracter general, altele
se aplica doar la anumite specii sau numai in uncle sisteme de cultura,
avand un caracter special.

5.4.1 . LUCRARI DE iNTRETINERE CU CARACTER GENERAL

VICTOR POPESCU

Optimizarea desimii plantelor

Optimizarea desimii plantelor la unitatea de suprafata reprezinta o
preocupare permanenta a cultivatorilor, deoarece numai dintr-o cultura cu
desime optima se poate obtine o productie corespunzatoare �i avantajoasa
din punct de vedere economic.
426 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Procentul de goluri se regase�te in scliderea productiei la unitatea de

suprafatli. Pe de altli parte, cand numarul de plante la hectar este foarte
mare (iar distantele dintre ele foarte mici), productia pe fiecarc planta �i
cea raportata la hectar estc scazutli. Pe masurli ce cre�te spatiul de nutritie
al fiecarei plante, productia cre�te, dar pana la un moment dat, cand atinge
un maximum. Pestc acest nivel, dc�i productia fieclirei plante cre�te, pro­
duqia la hectar incepe sa scada.
Productia fiedirei plante este delimitaUi la un moment dat de poten­
tialul biologic al acesteia, astfel incat oricat de mult ar fi distantate intre
elc pe aceea�i suprafata de tercn, plantele nu produc mai mult. Peste a­
ceasta limita, chiar dadi mai cre�te spatiul de nutritie, productia fiedirci
plante dimane constanta, iar cea raportata la hectar scade datorita mic­
�orarii numarului de plante pe unitatea de suprafata (fig. 5 .4. 1 . 1 ).

: :::
...

"§
::::>

...
..
...
�
�
i
•!:>

�
�
� .
.

d::
.
s s
Spu!iut tfs n��lfl{i� ol fie!ore1 plonle din culluriJ
0

Fig. 5.4.1.1 - Sensu! de variatie a productiei pe plantli �i la hectar, in functie

de spatiul de nutritie al plantelor dintr-o culturli, in conditiile scliderii de la
maximum la minimum a numlirului de plante la hectar (dupa Bal�a M., 1 973)

Optimizarea desimii culturilor se face in functie de specie, cultivar, siste­

mul de cultura, indi de la infiintarea acestora prin lucriiri cum sunt: stabilirea
cu precizie a normei de samanta, folosirea semintei drajate, utilizarea sema­
natorilor de precizie, alegerea schemelor corespunzatoarc de plantare.
Completarea golurilor este o lucrare de optimizare a numarului de
plante la unitatea de suprafata, obligatorie atat la culturile infiintate prin
 Telmologia generalii a cultiviirii plantelor legumicole in camp 427

disad dit �i la cele i'nfiintate prin semanat direct in camp, deoarece go­
lurile diminueaza foarte mult recolta.
1n semanaturi completarea golurilor se face imediat dupa rasarirea
plantelor, folosindu-se seminte umectatc sau preincoltite pentru a grabi
pornirea in vegetatie. Uneori se mai pot folosi phintute obtinute de la rarit
(salata, sfecla ro�ie, tomate). Lucrarea se executa manual �i trebuie tacuHi
numai in pamant reavan.
La culturile infiintate prin rasad completarea golurilor se face imediat
dupa prinderea disadurilor, folosind rasad din acela�i soi �i de accea�i
varsHi din rezerva de rasad retinuta in acest scop. Lucrarea se executa ma­
nual avand grija ea disadurile completate sa se ude bine pentru asigurarea
prinderii.
Combaterea crustei se poate face direct prin distrugerea acesteia cu
diferitele ma�ini �i unelte agricole, sau indirect prin folosirea rationala
a ingra�amintelor organice, a unor produse sintetice anticrusta �i prin
mulcire.
Crusta impiedidi rasarirea plantelor, stranguleaza �i dislocii plantele
disarite �i i'nriiutate�te regimul de umiditate, aer �i gaze (fig. 5.4. 1 .2), de
aceea ea trebuie distrusa imediat dupa formare.

Fig. 5.4.1.2 - Efectul crustei asupra cre�terii �i dezvoltarii plantelor legumicole

(dupa Maier I., 1 969)
428 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Crusta care se formeaza pana la disarirea plantelor (radacinoase, ver­

deturi, cucurbitacee) se distruge cu tavalugul inelar Tl-3,05 sau cu grapa
cu colti, trecand perpendicular pe directia randurilor. Dupa germinatia sc­
mintelor �i aparitia primelor fnmze, pentru spargerea crustei se vor folosi
tavalugi cu colti sau sape rotative (SR-4,5), cu coltii orientati spre lnapoi.
in legumicultura, combaterea crustei se face frecvent prin pra�ile mc­
canice �i manuale. Pra�ilele mecanice se fac cu grape u�oare, freze (FPP- 1 ,3;
FPL-4) sau cultivatoare (CPL- 2,8; CL 4 5 M). Pentru mecanizarea lucra­
- ,

rii de intretinere a solului printrc rfmduri in culturile legumicole prfu;;itoare,

se folosesc cultivatoare legumicole cu lumina marita sub cadru, echipate
cu diferite organc active: cutite sageata unilaterale, cutite sageata cu aripi
egale, cutite cu taierc in doua planuri, gheare de aranare �i rarite pentru
rcfacereri. rigolclor de udarc.
In general, la culturile legumicole din camp, se executa 1 - 3 pra�ile ma­
nuale �i 1 -4 pra�ile mccanice, numarul acestora depinzand de durata de ve­
getatie a speciei, dinamica lmburuienarii, tipul de sol �i metoda de udare.
P�itul trebuie :Iacut la adancimea la care sa nu fie deranjat sistemul ra­
dicular al plantelor. Cand scopul principal este a:fanarea solului �i incorpo­
rarea ingra5amintclor faziale, adancimea la care se pra�e�te cste de 8- 10 cm.
Dupa momentul de cxecutare, se deosebesc ,pra�ile oarbe", care se
fac inainte de rasarirea plantclor �i ,pra�ile normale", care se fac dupa
rasarirc sau plantarc. Pra�ilele oarbe se recomanda pentru speciile ale ca­
ror seminte germineaza greu �i exista riscul ea pana la rasarire sa fie lna­
bu�ite de buruicni sau distruse de crusta. Pentru reperarea randurilor, la
semanat se folosesc seminte de plante ,indicator", care rasar repede, ea
salaHi, ridichi de !una, spanac.
Irigarea prin inundare �i uneori chiar prin aspersiune favorizeaza biil­
tirea apci �i formarea crustei. Pentru a preveni acest neaj uns se recomanda
irigarea pe brazda, apa ajungfmd la radacini prin infiltratie.
Formarea crustei este influentata �i de structura �i textura solului. Avand
In vedere acest aspect, structura solului poate fi influentata pozitiv prin a­
plicarea mgra�amintelor organice evitandu-se astfel formarea crustei. For­
marea crustei poate fi prevenita prin executarea lucrarilor solului la mo­
mentul optim.
Rezultate bune s-au obtinut prin folosirea unor produse sintetice nu­
mite ,anticrusta" sau ,conditionatori de sol", sub forma de particule cu dia­
metrul de 0,2 l ,5 cm cum ar fi spuma de polystirol, polistiren expandat,
-

granule din mase plastice, emulsii apoase (Geofloc, Encap etc.) sau mate­
riale expandate poroase ea: Styromull, Hygromull, perlit, vermiculit �i al­
tele care influenteaza favorabi l textura �i structura solului.
 Telmologia genera/a a cultiviirii plantelor legumico/e in camp 429

In tara noastra, la ISCIP s-au obtinut produse anticrusta din grupa po­
limerilor sintctici. Chivulete S., Ciofu Ruxandra, Curtescu Maria �.a. (2000,
200 1 ) au experimentat cu foarte bune rezultate, produsul Ponilit GT- 1 la
cultura sfeclei �i morcovului. Prin administrarea acestuia sub forma de
suspensii In stratul superficial al solului, numarul plantelor disarite a cres­
cut in medie cu 33% � i productia de didacini plante mama de morcov a
fost cu 30-34% mai mare ea pe solul netratat.
Speciali�tii chinezi propun utilizarea unui preparat chimic obtinut pe
baz�rsiTdeoitum. Prin introducerea in sol, el formeaza cu pa­
mantul ni�te granule poroase printr-un proces de agregarc a acestuia sub
forma de glomerule. Acestea au capacitatea de a mentine timp lndelungat
umezeala, astfel ]neat evaporarea apei in perioada de primavara �i vara
incctine1;1te considerabi l �i se evita formarea crustei.
Prevenirea apari{iei $i combaterea buruienilor este o prcocupare
permanenta a cultivatorilor de legume, avand in vedere ea pierderi impor­
tante de productie se datoreaza acestora.
Data fiind anvergura problemei combaterii, a complexitatii florei ve­
getate, a capaciHitii mari de adaptare a buruienilor, singura solutie ratio­
nala ce trehuie adoptata este utilizarea in complex a tuturor masurilor de
combatere cunoscute (fig. 5 .4. 1 .3), inccpand cu cele mai clcmentare me­
tode preventive �i pana la cele mai recente descoperiri in combaterea
hiologica �i c h i m i ca (Pintilie C. �i colab., 1 972; Pop L., 1 985; Ulinici
A., 1 984).
Ycrigile combaterii integrate a buruienilor trebuie considerate ea
paf!i ale unui sistem unitar, ceea ce inseamna ea toate aceste verigi sunt
legate intre ele, ea eliminarea sau exacerbarea uneia dintre ele, duce ine­
vitabil la rezultate nedoritc. In cazul practicarii unei agrieulturi durabi le,
componentele economice �i ecologice sunt egale, i ar daca un'ul dintre
aceste sectoare dezeehilibreazii intensitatea activitatii agricole, nu se mai
poate vorbi de managementul integrat al buruienilor MIB (Penescu A.,
-

Ciontu C . , 200 1 ).
Descrierea masurilor preventive �i curative de combatere a buruieni­
lor este prezcntaHi in subcapitolul 4.6.3 al lucrarii.
Combaterea chimicii cunoscuHi sub denumirea de erbicidare este o
metoda mult folosita in legumieultura. Amanunte privind aplicarea erbici­
delor la cultura plantelor legumicole sunt prezcn tate in subcapitolul 4.6.3
al lucrarii .
430 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Fig. 5.4.1.3 - Combatere i ntegratii (dupa Chirila C., 1 990)

Fertilizarea fazialii este o opcra!ie de stricta necesitate, dcoarece

completeazii nevoia de hrana a plantelor in timpul cre�terii �i fructifidirii.
Cantita�ilc de ingra�aminte care trebuie aplicate diferit:1. de la specie la
specie �i se stabilesc pe baza analizelor de laborator a solului �i ale plantelor.
ingrii�amintcle se aplicii In mai multe reprize in diferitc fenofaze spe­
cifice plantelor cultivate (vezi subcapitolul 4.6.2 al lucriirii).
Irigarea culturilor legumicole este o lucrare de mare importantii, de
care depinde nivelul productiilor obtinute.
Dirij area corespunziitoare a irigarii se face diferentiat In functie de
specie �i de faza de vegetatie, prin respectarea regimului de irigare spe­
cific prin care se stabilesc: metoda de udare, norma de irigare �i de udare,
numiirul udiirilor, intervalul dintre udiiri etc. (vezi subcapitolul 4.6. 1 pri­
vind irigarea culturilor) .
Prevenirea �i comhaterea agen(ilor patogeni cuprinde un complex de
miisuri preventive �i curative, care trebuie aplicate permanent �i cu deose­
bitii atent�e, avand in vedere ea bolile �i diiuniitorii provoacii pierderi
 Telmologia genera/a a cultivarii plantelor legumicole in camp 43 1

foarte mari in culturile legumicolc, mergand pana la compromiterea totala

a acestora.
Datorita divcrsitatii speciilor legumicolc �i sensibilitatii lor la agentii
patogeni, activitatea de combatere a acestora trebuie organizata In cadrul
unui ,program privind protectia culturilor legumicole", care sa cuprinda o
gama foarte larga de procedee vizand asigurarea sanatatii plantelor pe tot
parcursul perioadei de vegetatie (vezi subcapitolul 4.6.4 al lucrarii).

5.4.2. LUCRARI DE iNTRETINERE CU CARACTER SPECIAL

PELAGI UA CHILOM, R liXANDRA CIOFU

Riiritul este o lucrarc cu caracter special ce se aplica numai la anu­

mite culturi intiintate prin semanat direct in camp, ea: morcov, patrunjel,
pastamac, sfecla, ceapa, In scopul asigudirii unei desimi optimc a plan­
telor la unitatea de suprafata �i crearii spa!iului corespunzator pentru tor­
marea partilor comestibile. In cazul in care la semanat s-a folosit o can­
titatc de samanta mai mare fata de cea necesara, iar conditiile de ger­
minare �i rasarire au fost favorabile, desimea plantclor este prea mare �i
ea atare, surplusul trebuic eliminat prin aceasta lucrare.
Raritul se executa manual prin smulgcrea plantelor de prisos �i mai
putin dezvoltate �i Hisand plantelc mai viguroasc, cu respectarca distante­
lor corcspunzatoare pc rand. Lucrarea trebuie racuta cu mare atentie
pentru a nu disloca plantele vecine.
Momentul efcctuarii lucrarii corespunde fazei in care plantele sunt
mici �i au format primele frunze adevarate.
Ratitul se poate efectua m bune conditii numai daca pamantul este su­
ficient de umed pana la suprafata, astfel meat plantele sa se poata smulge cu
riidacini cu tot. Daca n-au fost precipita!ii atmosferice, este necesar ea inainte
de rarire sa se aplice o udare. Dupa efectuarea lucrarii, se recomanda sa se
faca o a:f'anare a solului insotita uneori de o u�oara bilonare �i udare.
Pe suprafete mari lucrarea poate fi precedata de un "buchetat" prin
trecerea unui cultivator In directie perpendiculara pe randurile de plante
sau cu ma�ini specializate de tip Wanten sau P-92 1 .
Cu plantele rezultatc din rarit se pot completa golurile l a unele culturi
(tomate, salata, sfecla ro�ie).
La speciilc la care plantcle eliminate se pot folosi pcntru consum
(morcov, patrunjel, pastamac), raritul se efectucaza fie lntr-o singura eta­
pa cand plantele sunt mai mari, fie in doua etape, in prima lasandu-se
432 TRATAT DE LEGUMICULTURA

plantele la distante mai mici pe rand, iar in eca de-a doua, la distantele eo­
respunzatoare, p lantcle rezultate putand fi valorificate sub fonna de le­
gaturi .
Deoarecc este o lucrare costisitoare se recomandii folosirea unor nor­
me moderate de saman�a pentru ea densitatca plantelor sa fie cat mai
apropiata de normal, raritul !acandu-se numai pe alocuri.
Lucrarea de riirit se poate elimina �i prin amestecarea semintelor mici
cu nisip sau rumegu�, prin draj area semintelor �i prin efectuarea unor
semanaturi de precizie, cu semanatori speciale sau prin folosirea benzilor
preinsamantate.
Neaplicarea la timp a raritului, duce la slaba cre�tere �i dezvoltare a
plantelor prea dese �i dcci la obtinerea de productii necorespunziitoare din
punct de vedere cantitativ �i calitativ.
Bilmratul �·i mu�uroitul sunt lucriiri ce se aplica in mai multe seopuri:
favorizeaza aparitia riidacinilor adventive (la tomate, eastraveti); contri­
buie la sustinerea p lantelor lmpotriva vanturilor (la majoritatea spcciilor
legumieole, inclusiv la plantele semincere); ajuta la formarea tulpinii sub­
terane (cartof); apara partea superioara a radacinilor ingro�ate de inverzire
(la morcovi, sfecla) ; scrvesc ea metode de inalbire (etiolare) a paqii co­
mestibilc (la sparanghel, cicoarea de frunzc, telina pentru petioli, praz).
Bilonatul se executa manual cu sapa, sau mecanizat eu ajutorul eul­
tivatorului echipat cu corpuri de rarita, aducandu-se pamantul de o parte �i
de alta a randulu i de plante. Iniiltimea biloanelor este diferita, in functic
de planta sau de scopul urmarit.
Mu�·uroitul se executa manual, cu ajutorul sapei aducfmdu-se pamant
In j urul fiecarei plante.
Modul de exccutare al acestor lucrari mai depinde �i de zona de cul­
tura, in special de regimul pluviometrie, cunoscut fiind faptul ea prin bi­
lonat �i mu�uroit se mare�te suprafata de evaporarc a apei.
Inaltimea bilonului sau a mu�uroiului de pamant difera eu speeia.
Astfel, cartofii, varza, tomatele, vinetele au nevoie de un mu�uroi mai
mare decat ardeii, castravetii sau pepenii . in cazul semincerilor de varza �i
ceapa, plantcle se m�uroiesc in doua etape in care se cre�te inaltimea
stratului de parnant.
lniilbirea (etiolarea) se aplica la unele plante legurnieole pentru a im­
bunatiiti calitatea piirtilor comestibile ( devin mai fragede, mai suculente,
cu gust mai plaeut). Se aplica la sparanghel, praz, cieoare de griidina �i de
Bruxelles, telina pentru petioli, cardon, marula etc.
 Tehnologia genera/a a cultiviirii pltmtelor legumicole in climp 433

Etiolarea se poate realiza prin diferite metode: mu�uroire la eardon �i

telina pentru petioli, fenicul; bilonare la sparanghel �i praz; aeoperire eu
diferitc materiale de culoare inchisa la cicoarea de gradina �i cardon;
legarea frunzelor din rozeta peste organele eomestibile, la eonopida �i
eicoarea de gradina; fortarea radaeinilor de eieoare de vara (in �an�uri
acoperite cu piimant sau in box-uri eaptu�ite cu polietilena neagra), In
vederea obtinerii andivelor.
in funqie de specie, etiolarca se efectueaza la inceputul vegetariei
(sparanghel) sau dupa ce plantele au atins un anumit stadiu de dezvoltare
(praz, fenieul, conopida, cardon �i altele) .

Mulcirea solului consta in acoperirca solului dintrc dinduri �i dintre

plante pe rand, cu diferite materiale ee impiedica formarea crustei �i a
buruienilor, mentin umiditatea in sol �i permit indilzirea mai rapida a
solului, determina imbunatatirea regimului de aer 1?i a porozitatii solului.
evita murdarirea partilor comestibile in contact eu solul, influentand fa­
vorabil productia, precocitatea �i calitatea acesteia.
Mulcirca da rezultate bune la toate speeiile legumicole, mai ales in
primele faze de vegetatie �i in special la plantcle cu habi tus rectus, la care
solul de pe intervale este supus usciiciunii (salata, spanae, eonopida, ardei,
sparanghel �i altele) .

Pentru mulcire se folosesc diferite materiale:

- organice mranita, gunoi de grajd semidescompus, paie, pleava, frunze,
-

rumegu�, scoarta de copac etc.

Au efect pozitiv asupra mentinerii umiditatii in sol, impicdicii for­
marea erustei �i diminueaza accesul direct al luminii, reducand in anumita
masura cre�terea buruienilor. Prin introducerea in sol dupa desfiintarca
culturilor, aceste materiale contribuie la imbunatatirea fertilitatii �i struc­
turii acestuia.
Deoarece nu toate contribuie la cre�terea temperaturii solului dedit in
mica masura, utilizarea acestor materiale este mai redusa. Astfel, in cazul
mulcirii cu paie, temperatura solului scade �i acest efect este daunator
pentru plante primiivara timpuriu �i toamna, folosirea paielor fiind re­
comandata numai in sezonul eel mai friguros al anului, respecti v in timpul
iernii, pentru a proteja plantele impotriva inghcturilor putemicc, sau in
sezonul eel mai calduros, adidi vara cu scopul de a protej a solul impotriva
ar�itelor putemice.
- sintetictj hartie speciala, carton, materiale plastice sub forma folii (PE
-

sau PVC) de diferite culori, sau granulate, folii de aluminiu, reziduuri pe-
28 - Tratal de lcgumicultura
434 TRATAT DE LEGUMICULTURA

troliere, bitum, dispersii apoase de asfalt sau ceadi, emulsii de cauciuc

sintetic in ulci �i apa, ra�ini sintctice amestecate cu ulci natural etc.
Accste materiale prczinta numeroase avantaje: mentin umiditatea �i
rididi temperatura solului cu pana la 6-7°C; Limiteaza pierderile de ele­
mente nutritive prin spalare; favorizeaza acumularea dioxidului de carbon
la suprafata solului, cu efect asupra fotosintezei; impiedidi cre�terea buru­
ienilor, unele (foliile de aluminiu sau alte materiale reflectorizante) res­
ping afi.dele.
Prin folosirea ea material de mulcire, se pot recicla foliile de polie­
tilena uzate, dupa folosirea !or la acoperirea adaposturilor pentru prote­
jarea culturilor legumicole.
in ultima vreme s-au realizat folii de materiale plastice biodegrada­
bilc, care au inlaturat inconvenientele semnalate la foliile obi�nuite �i anu­
me: necesitatea strangerii de pe tercn a foliilor la incheicrea culturilor �i
riscul poluarii solului cu bucati de material plastic.
Efectuarea lucrarii, respectiv a�ezarea mulciului, se face in mod di-
ferit cu tipul materialului folosit �i anume:
materialele organice se a�tcrn pe toata suprafata solului, in strat gras
de 3-5 cm;
foliilc de material plastic �i hartia, se intind de-a lungul randurilor de
planre, iar marginile sunt acoperite �i tixate astfel cu pamant. Pentru su­
prafete mari, se folosesc ma�ini prevazute cu dispozitive speciale care
executa dcrularea foliei, fixarca cu piimant �i perforarea foliei la dis­
tantele previizute pentru plantarea rasadurilor. La culturile semanate di­
rect, introducerea semintelor in cuiburi se face odatii cu perforarea foliei;
re7.iduurile petroliere �i emulsiile se aplicii prin stropire, sub forma
unor fli�ii inguste pe mij locul ciirora se incorporeaza in sol semintele
de legume.
Cantitatea de material folositii pentru mulcire este diferita cu tipul de
mulci �i modul de a�ezare al acestuia. Pentru suprafata de 1 hectar, s-a
calculat un necesar de 300 Kg polietilena, cand aceasta se a�aza in benzi
late �i de 1 50 - 200 kg, in cazul benzilor inguste. Pentru bitum se reco­
manda o cantitate de 0,6 11m2 , iar pentru emulsiile de cauciuc sintetic 45 -
90 mllm 2 •

Rezultatcle cerceHirilor subliniazii influenta deoscbitii a mulcirii solu­

lui asupra culturilor legumicole.
Folosind pentru mulcire polietilena neagdi, folii de aluminiu, hartie �i
coajii de copaci, Frese P. ( 1 957) a constatat ea, fata de tomate, castravetii
 Telmologia generalii a cultiviirii plantelor legumicole in dimp 435

raspund mai bine la mulcirea cu plastic negru. Productia timpurie de cas­

traveti, <iovlecel �i pepeni galbeni a crescut cu 1 26 %, 1 82 % �i respectiv
247 %, iar productia totala eu 28 %, 58 % �i respectiv 8 1 %.
Plasticul negru determina cre�terea temperaturii, de aceea se obtin
productii ridicate la speeiile pretentioase la caldura (Heslip R.P., 1 959).
Experiente intreprinse cu folii aditivate cu aluminiu au condus la re­
zultate pozitive la pepenele galben (Reikels J.W., 1 960).
Hutchins �i Magruder R. ( 1 930) au folosit 6 feluri de mulci de hartie
la 32 specii legumicole. Dintre acestea 28 de specii au dat productii satis­
fiicatoare la hartia neagra.
Takatori F.II. $i eo lab. ( 1 97 1) au constatat di mulcirea cu petrol de­
tennina crc�terea temperaturii in sol ziua, dar mai putin noaptea. in aceste
conditii se reduce evaporarea apei din sol �i se imbunatate�tc germinatia.
in expericntele cu polietilena transparenta �i fumurie, paic, irunze �i
rumegu$, Ciofu Ruxandra (1 980) a obtinut cele mai bune rezultatc prin
mulcirea cu polietilena fumurie, care a detem1inat sporuri de productie de
64% la castraveti, 50% la sparanghel, 39% la salata, ea �i un avans de
timpurictate de 1 0-23 de zile.
Mulcirea cu folii de polietilena a determinat o cre�tere a pH-ului so­
lului fata de martor �i o scaderc a acestuia fata de mulciul de mranita, iar
calitatea salatei mulcite cu folie metalizata argintie s-a imbunatatit prin
reducerea continutului in nitrati (Draghici Elena, Ciofu Ruxandra, 1 999).
Sub stratul de mulci se modifica activitatca microbiologidi a solului.
Astfel, foliile de polietilena verzi $i eele argintii metalizate pastreaza eel
mai bine diversitatea bacteriilor din sol, eele mai mari populatii bacteriene
inregistrandu-se la mranita �i polietilena verde, iar cele mai miei la polietile­
na neagra (Matei Gabi - Mirela, Matei S., Draghici Elena, Chivulete S., 200 1 ).
Susfinerea plantelor se aplica la unele spceii legumicole cu port inalt
�i tesuturi mecanice slab dezvoltate, care nu asigura mentinerea lor in po­
zitie verticala (tomate, fasole urcatoare, castraveti, unii seminceri etc.).
Sustinerea plantelor se face prin mai multe sisteme: pe spalieri cu 1 sau
mai multe sfirme; pe tutori individuali; pe piramide din 3-4 tutori (fig.
5 .4.2. 1 ).
Sus{inerea pe spalieri este cunoscuta �i sub denumirea de palisat.
Pentru culturile de tomate timpurii, spalierul se confectioneaza din
pari de lemn (70 cm inaltime �i 5 7 cm diametru) care se fixeaza pe ran­
-

dui de plante la distanta de 4 5 m, prin batere in pamant la o adancime de

-

20 - 25 cm. Pe capetele acestora se fixeaza, cu ajutorul cuielor (scoabe-

436 TRATAT DE LEGUMICULTURA

lor) 0 sarma, la care se paliseaza cu diverse materiale (de�euri textile, tei,

rafie, sfoara din material plastic, rafie sintetica etc.), tulpinile plantelor.
Pentru culturile de tomate semitimpurii �i tarzii (soiuri cu cre�tere ne­
determinata) se folosesc spalieri cu doua sarme. In acest caz inaltimca pa­
rilor este de 1 , 1 1 ,2 m $i ei se fixeaza In pamant la adancimca de 30 - 50
-

cm. Prima sarma se prinde de pari la inaltimea de 40 cm de la sol, iar cea

de-a doua pe capetele parilor.

Fig. 5.4.2.1 Modalitlifi de sustinere a plantelor

-

La cultura de castraveti, spalierul estc mai inalt.

Pentru sustinerea pe spalieri, plantele se paliseaza cu ajutorul di­
verselor materiale, care se leaga cu un capat sub o frunza la baza plantei,
iar cu celalalt capat de sarma spalierului. Pe masura ce plantele cresc, se
rasucesc dupa materialul de sustincrc.
Susfinerea pe tutori (tutoratul sau aracitul) a fiecarei plante este mai
putin recomandata deoarece necesita cantiHiti mari de material �i multa
forta de mundi la infiintarea sistemului, iar gradul de stabilitate al aces­
tuia este foarte redus.
Materialele din care pot fi confectionati tutorii sunt: diferite specii
lemnoase, tulpini de floarea-soarelui, trestie groasa etc. Fiecare planta se
leaga de arac in 2-3 locuri la inaltimi diferite, pe masura ce cre�te.
Avand in vedere ea pentru fixarea in pamant aracii trebuie ascutiti, pen­
tru a fi folositi mai multi ani, initial se vor confectiona de dimensiuni mari
( 1 ,5-2 m). Pentru fasolea urcatoare se folosesc araci mai inal!i de 2 m.
Sustinerea pe pirarnide, formate din 3 4 araci, asigura o mai buna
-

stabilitate, dar nu permite efectuarca mecanizata a lucrarilor de intreti-

 Tehnologia generalii a cultiviirii plantelor legumicole In dimp 437

nere. Se practidi mai frecvcnt la tomatelc de vara-toamna, la fasolca ur­

catoare �i la uni i seminceri.
Semincerii de ceapa, morcov, sfccHi, varza, se sustin fie prin tutorat
individual, fie prin legarea in manunchi a catorva plante apropiate, care
astfel se sustin unele pe altele. Pe suprafete mari, se procedeaza la insta­
larea unor spalieri dubli, cu 2 sarme paralele, care sustin la mij loc cateva
randuri de plante semincere. A�a cum s-a aratat, plantele semincere se pot
sustine �i prin mu�uroirea repetata a tulpinilor.
Instalarea sistemului de sustinere se face fie inainte de infiintarea cul­
turilor, daca aceasta se efectueaza manual, fie dupa infiintarea mecanizata
a culturilor.

Prevenirea # comhaterea daunelor provocate de accidente climatice

in mod special in cazul culturilor extratimpurii �i timpurii ea �i a cclor
efecluate toamna tarziu in camp ncprotejat, pot aparea unelc daune pro­
vocate de actiunea nefavorabila a unor faclori climatici (geruri, brume, van­
turi reci). Uncori, vara, exista pericolul supraincalzirii plantelor datorita
temperaturilor excesive. Aceste accidente, care pot vatama plantele pana la
distrugerea lor, trebuie prevenite �i combatute prin diferite lucrari specifice.
•
Protejarea plantelor legumicole fmpotriva hrumelor se aplidi la spe­
ciile sensibile la frig, respectiv celor din grupa plantelor pretentioasc
la dildura, pe care le distruge bruma, pentm a le feri de brumele tarzii
din primavara (posibile pana la s!ar�itul lui aprilie, inceputul lui mai
in sudul tarii �i chiar pana la mijlocul lui mai in zonelc mai nordice) �i
de cele timpurii din toamna (posibile din mijlocul lui septembrie in
nordul tarii �i dupa 5 octombric in sud).
Principalele mijloace de prevenire �i combatere a efectelor brumelor
sunt:
Perdelele de ftun se obtin prin arderea diverselor materiale organice,
ambalaje uzate (reformate), anvelope de cauciuc, sau cu ajutorul cap­
sulelor (brichetelor) sau lumanarilor fumigene.
Gdimezile de gunoi se a�aza la distanta de 40-60 m una de alta re­
venind 50 buc./ha. Ele se aprind cu 60-90 minute inainte de caderea bru­
melor, cand temperatura scade la 1-3 °C. Gunoiul umed arde mocnit �i
degaj a o cantitate mare de fum dcasupra culturii.
Capsulele fumigene (in numar de 1 0 - 1 2 buc./ha) se aprind dupa orele
3 dimineata, daca cerul cste senin �i tcmperatura coboara la circa 2 °C.
Daca temperatura incepe sa scada lnainte de miezul noptii, numarul cap­
sulelor fumigene se mare�te la 20 - 30 buc./ha. In cazul cand tempcralura
438 TRATAT DE LEGUMICULTURA

scade sub -2 °C se rnai aplinde un rand de brichete, care sunt a�ezate in

li n ie dreapta, din 1 0 in 1 0 m la marginea parcelci din partea dinspre care
bate vfmtul.
Anvelopele uzate se folosesc in numar de I 0 12 buc. pe hectar, pe
-

timp lini�tit �i in numar de 20 24 buc./ha pe timp cu vant.

-

Irigarea culturilor - plin brazde in seara dinaintea ciiderii brumei, sau

prin aspersiune cu incepere din momentul cand temperatura aerului la
10 cm deasupra solului scade la 0 °C.
Efectul brumei poate fi anulat prin irigarea prin aspersiune a culturii,
daca lucrarea incepe inainte de aparitia soarelui.
;ldiipostirea plantelor cu folii de material plastic, a�ezate direct pe
randurile de plante, sau sub forma de tunelc joase.
Acoperirea plante/or cu piimant se executa cu o zi sau cateva ore
inainte de aparitia brumelor sau ingheturilor. Lucrarca se efectueaza
mecanic sau manual, stratul de pamant fiind gras de 3 - 4 cm. Dupa 2-
3 zile de la trecerea pericolului, pamantul se indeparteaza cu grija pen­
tru a nu rani sau rupe plantele.
lnciilzirea aerului cu sobe mobile, in care se ard de�euri organice este
C' metoda de combatere a brumelor, folosiHi in multe tari.

Producerea unor curenfi de aer - prin instalarea in mijlocul suprafelei

culturilor a unor ventilatoare puternice.
•
Combaterea grindinei. Masurile pentru prevenirea efectelor negative
ale grindinei se pot referi fie la prolejarca plantelor impotriva ei, fie la
impiedicarea fonnarii �i caderii ea atare a bucatilor de gheata:
Folosirea unor pl ase din materiale plastice cu ochiuri mici care se
intind deasupra culturilor;
Lansarea unor proiectile sau rachete mici, incarcate cu anumite sub­
stante chimice care explodeaza in zona norilor �i impiedica fonnarea
grindinei.
Protejarea culturilor legumicole sub tunele acoperite cu materiale
plastice.
Refacerea culturilor dupa grindina este foarte importanta �i se poate
realiza efectuand imediat unele lucrari. Astfel, se strang � i se inlatura din
cultura toate partile de plante, cum ar fi frunzele, tulpinile, fructele care
sunt rupte sau ranite intr-a marc proportie. Dupa curatirea culturii, aceasta
se strope�te cu zeama bqn:lcle� 1 % sau cu alte substante fungicide. Se
efectueaza o in� f� iaHi cu ingra�aminte minerale u�or solubile. Cand
este neeesara plima udare, se administreaza odata cu apa de irigat ingra-
 Telmo/ogia genera/a a cultivarii plantelor legumicole in ciimp 439

�aminte organice sau ingdi�aminte chimice cu azot, pentru a influenta

cre�terea �i refacerea plantelor. Solul se mentine permanent umed �i affi­
nat la suprafa!ii prin pra�ile repetate.
Lucdirile mentionate se aplica in accca�i zi sau eel mai tarziu a doua
zi dupa grindina.
•
Protejarea culturilor contra vtinturilor reci se face prin instalarea unor
paravane de protectic din rogoj ini, panouri de nuiele sau de material
plastic, ea �i prin cultivarea spcciilor sensibile (pepeni galbeni, castra­
vcti), in culise de protectie cu plante cu talie inalta (porumb, sorg).
•
Protejarea culturilor fmpotriva excesului de ciildurii din timpu1 verii
se poate face prin irigarea plantelor prin aspersiune care are efect de
racorire �i prin mulcirea solului cu materiale reflectorizante.
Dirijarea cre$1erii !ji fructijiclzrii plantelor
In legumicultudi se efcctueaza lucrari de ingrij ire care se aplica plan­
telor cu scopul de a dirija proceselc de cre�tere �i fructificare in sensu!
dorit de cultivator. Dintre acestea mai frecventc sunt:
Aplicarea taierilor reprezinta un complex de lucrari ce urmaresc li­
-

mitarea crqterilor vegetative pentru a favoriza aparitia mai timpurie a

fructclor �i grabirea rnaturarii lor. in aceste scopuri, se practica la spccii
cum sunt tomatcle, vinetele, castravetii etc. La uncle culturi semincere Hi­
ierile se aplica in vedcrca uniformizarii matudirii semin�elor.
Taierile constau in operatiile de copilit, camit �i ciupit �i se aplica la cul­
turile din camp, rnai frecvent la tomate �i castravep �i mai rar la vinete �i ardei.
•
Copilitul este lucrarea prin care se indeparteaza lastari i (copilii) care
apar la subsuoara frunzelor, la speciile �i soiurile de plante legumicole
care au o mare capacitate de ramificare a tulpinii (fig. 5.4.2.2).
Copilii, fiind mari consumatori de substante plastice, deterrnina intar­
zicrea cre�terii ;;i maturarii fmctclor. Prin suprimarea copililor se reali­
zeaza dcci obtinerea unor fructe mai timpurii �i de calitate superioara.
Lastarii se indeparteaza din momentul aparitiei �i pana cand au eel
mult I 0 cm lungimc. Daca lucrarea se executa prca devreme ridica costul
productiei, fiind nevoie de un numar sporit de lucrari, iar daca se face cu
inHirzierc, o parte din materia organidi sintetizata de plante se pierdc, iar
suprafata ranii cc dimane la punctul de insertic sau sectionare e mare. in
acest caz rana se cicatrizeaza mai greu �i cxista pericolul infecta1ii tesutu­
rilor respective cu agcnti patogeni ai bolilor.
Atunci dmd, din difcrite motive, se intarzie efectuarca copilitului, se
indeparteaza varful copililor deasupra a doua frunze.
440 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Fig. 5.4.2.2 Copilit la tomate

•

Copilitul se aplicii diferentiat In functie de specie �i de sistemul de

culturii.
La soiurile de tomate timpurii, cu crc�tcre nedeterminatii se indepar­
teaza toti copilii (,copilit radical"), iar la culturile semitimpurii �i tarzii,
copilitul se face ,partial", lasandu-se pe planta 1 - 2 copili, plantele fiind
conduse cu 2 - 3 tulpini. Soiurile cu cre$tere dcterminata, cu tulpina semi­
inaltii se copilesc sumar. Nu se copilesc soiurile cu tulpina pitica �i plan­
tele din culturile pentru industrializare.
in cazul plantelor semincere, copilitul consta in inlaturarea partiala a
lastarilor de pe tulpina florifera (conopida, varzii) sau a unor inflorescente
(umbelifcre).
•
Carnitul consta In indepartarea varfului vegetativ al plantei, cu scopul
de a sista cre�terea in inaltime a accsteia In favoarea cre�terii l$i ma­
turarii fructelor, pentru a obtine productii mai timpurii �i fructe mai
mari, sau pentru a avea posibilitatea ea inaintea ciiderii primelor bru­
me de toamna sa ajunga in faza cand de pe plante sa se recolteze un
numiir cat mai mare de fructe.
Lucrarea se aplidi. in mod curent plantelor din culturile de tomate �i in
mai mica masurii plantelor din culturile de ardei, vinete, castraveti, pepeni.
Tomatele timpurii se camesc dupa 3 - 4 inflorescente, iar cele de vara
dupa 5 - 8 inflorescente. La tomatele de toamna �i la cele pentru indus­
trial izare carnitul se face cu 2 - 3 saptamani inainte de data aparitiei pri­
melor brume de toamna.
 Telmologia genera/a a cultiviirii plantelor legumicole In camp 44 1

Camitul se executa manual, deasupra ultimelor 2 frunze pentru a mari

capacitatea de fotosinteza a plantelor.
La varza de Bruxelles carnitul are scopul de a opri cre�terea vegeta­
tiva, favorizand astfel cre�terea �i lndesarea verzi�oarelor de pe tulpina.
In cazul seminccrilor de varzoase �i radacinoase, camitul limiteaza
numarul de ramificatii �i determina o fructificare mai concentrata �i o
maturare mai uniforma a semintelor.
•
Ciupitul consta din indepartarea varfului de cre�tere al tulpinii prin­
cipal.e la plantele tinere �i al Histarilor laterali. Lucrarea se executa de
obicei la castraveti (soiurile monoice, cu fructificare normalii) �i pe­
peni galbeni, pentru a favoriza formarea Iastarilor de ordin superior pe
care apar mai multc t1ori femele, influentand direct fructificarca.
La castraveti, rasadurile se ciupcsc in momentul plantarii, deasupra a
3 - 4 frunze adevarate. La plantele obtinute prin semanat direct in camp
tulpina principala se ciupe�te dupa 3-5 frunze. Lastarii de ordinul I se ciu­
pcsc dupa 4 6 frunze, cand au format respcctiv l -2 fructe. Pe suprafete
-

mici, lucrarea se rcpeta �i la Iastarii de ordinul ll.

Ciupitul se poate aplica �i la rasadurile de tomate, la soiurilc destinate
industrializiirii, deasupra a 2 4 frunze adevarate, influentand pozitiv liis ­
-

tarirea �i formarea mai simultana a fructelor.

Tratalt_lJ}_n_tef(U!U substa11fe bioactive �rezinta o grupa de lucd\ri de
i'ngrijire care se aplica in scopul dirijarii cre�terii �i dezvoltarii unor specii
de plante legumicole, mai ales atunci cand conditiile de mediu nu sunt
favorabile. Detalii privind mecanismul de actiune ale accstor substante �i
modul de aplicare sunt prezentate in subcapitolul 4.6.5 al lucrarii.
Polenizarea suplimentara se rccomanda la culturile semincere ale spe­
ciilor alogame entomofilc (varzoase, ccapa, morcov), la care a�ezarea unor
stupi de albinc in mij locul suprafetei cultivate, asigura o mai buna poleni­
zare �i cre�terea productiei de seminte.
Copcitul este o lucrare de ingrij ire specifica pentru hrean �i telina de
radacina �i consta in suprimarea radacinilor secundare subtiri, pentru a
favoriza ingro�area radacinilor principale. Lucrarea se efectueaza manual,
fiind costisitoare. Din aceasHi cauza se aplica numai . pe suprafete mici
(Atanasiu N . , 1 994).
indeplirtarea unor but�n i jlorali �i fructe se practica la ardei �i
uncori la gogo�ari, specii la care prin inlaturarea primului buton floral �i
chiar a primului fruct legat, se stimuleaza crc�terea vegetativa �i ramifi­
carea tufelor in beneficiul unei fructificari mai abundente.
442 TRATAT DE LEGUMICULTURA

La unele culturi semincere ea cele de ardei, gogo�ar, vinete, pepeni, prin

recoltarea pentru consum a unor fructe, se limiteaza numarul de fructe ra­
mase pe planta de la care se va recolta samanta. In acest mod se aleg fruc­
tele de calitate, care vor da productii superioare de samanta.
Cizelarea fructelor se aplica la tomate �i consta din indepartarca fruc­
telor mici formate In inflorescenta, astfel incat fiuctele ramase vor fi de
calitate superioara, iar productiile vor fi mai timpurii �i mai mari. Lucrarea
este migaloasa �i costisitoare �i se recomanda doar pe suprafete mici.
Defolierea este o lucrare specifica pentru culturile fort:ate �i protejate,
dar se poate face �i in camp, pe suprafete mici, prin indepartarea frunzelor
uscate sau bolnave de la baza plantelor.