Capitolul 6

TEHNOLOGIA GENERAL.\ A CULTIVARII

PLANTELOR LEGUMICOLE iN ADAPOSTURI
ACOPERITE CU MASE PLASTICE �I iN SERE-SOLAR
NISTOR STAN, ARSENIE HORGO�, PELAGHIA CHILOM

Consumul In cantWili mereu sporite de legume proaspete In perioa­

dele mai reci ale anului (primavara timpuriu �i toamna tarziu) este rcali­
zabiJ printr-o e�alonare rationaHi a productiei de legume, care are ea suport
liirgirea metodelor de protej are a legumelor �i a sistemelor constructive.
Producerea legumelor protej ate se realizeaza prin efectuarea culturilor
In sere ncinciilzite, acoperite cu sticHi (sere-solar), sau In solarii �i adapos­
turi j oase acoperile cu materiale plastice.
Datorita dezvoltarii intense pe plan mondial a industri ei de materiale
plastice, ea efect al cerintelor tot mai mari din partea agriculturii, cat �i a
nivelului calitativ al acestora sub aspectul fotoselcctiviHitii luminii �i a du­
rabilih1tii in cxploatare, suprafetele cu adaposturi acoperite cu mase plasti ­
ce s-au extins In ultimii ani lntr-un ritm rapid (depa�ind chiar suprafetele
de sere acoperite cu sticla), cu rezultate deosebite in protej area legumelor
timpurii �i tarzii.
Extinderea In tara noastra, In ultimii 1 0 ani, In sectorul privat a supra­
fetelor de solarii, adaposturi acoperite cu materiale plastice �i a screlor-so­
lar au deschis noi posibilitati de intensificare a productiei de legume printr­
o e�alonare judicioasa a unui sm1iment diversificat, in conditii de eficienta.
D intre avantaj ele oferite de acest sistem de cultura, cu importanta de­
osebWi, amintim: obtinerea de productii extratimpurii �i timpurii ; aparitia
e�alonaHi a productiei; calitatea superioara a produsclor; realizarea de
productii mari la unitatea de suprafata; evitarea pericolelor prezentate de
grindina, ploi torentiale, ingheturi u�oare sau brume tarzii de primavara �i
timpurii de toamna care ar putea calamita productia; prclungirea perioadei
de vegetatie in toamna etc.
La stabilirea tehnoJogiilor de cultivare in spatii protej ate a ficcarei
spec i i de legume se are in vedere:
dirij arca eficienta a conditiilor de microclimat in functie de pre­
tenti ile fiedirei specii �i cultivar;
444 TRATAT DE LEGUMICULTURA

utilizarea celor mai timpurii cultivare pentru culturile timpurii de

primavadi;
plantarea unor rasaduri viguroase produse in cuburi sau ghivece
nutritive �i bine calite;
efectuarea in bune conditii �i la timp a lucrarilor de ingrij irc a cul­
turilor in vederea realizarii unei productii timpuri i.

6.1 . CULTIVAREA PLANTELOR LEGUMICOLE

iN SOLARII �I SERE - SOLAR

Principalele verigi tehnologice ce trebuie aplicate �i respectate la

toate speciile legumicole cultivate sunt: pregatirea constructiilor; lucrarile
de pregatirc a solului; producerea riisadului; infiintarea culturilor; lucrarile
de intretinere; recoltarea �i livrarea produqiei .
Pregatirea constructiilor
Rezultatele de productie ce se realizcaza sunt diferentiate in functie
de tipul constructiv al adapostului (solarului sau serei-solar), de alcgerea
terenului unde se amplaseaza constructia �i de intensitatea culturilor (2-3
cicluri anual).
La alegerca tipului constructiv se tine cant de anumite criterii cum
sunt: folosirea pe cat este posibil a materialelor de construetie din resurse
locale; constructia sa prczinte rezistenta cat mai mare la vanturi puternice
�i la eventualclc caderi de zapada care se produe primavara; invelirea �i
dezvelirca cu folie sa se produca cat mai u�or in vederea recuperarii aces­
tcia; tipul constructiv sa pennita mecanizarea in totalitate sau in proportie
cat mai mare a lucrarilor de pregatire a solului �i intretinerca culturilor.
Pregatirca constructiilor (adaposturi �i solarii) depinde in primul rand
de destinatia acestora, care poate fi pentru producere de rasaduri sau pen­
tru obtinerea legumclor.
Aparitia, cxtinderea �i imbunatatirea continua a tipurilor constructive
de solarii acoperite cu folie de polietilena (vezi subcapitolul 4.3.2 al lu­
crarii privind dotarea tehnico-materiala necesara dezvoltarii intensive a le­
gumiculturii), au racut posibila amenajarea acestora in vederea producerii
riisadului de plante legumicole �i pentru culturile timpurii in camp.
In perioada de iarna se efectueaza lucrari de pregatire care vizeaza
constructia ea atare �i se refera la:
- repararea scheletului prin consolidarea, inlocuirea sau indreptarea
elementelor de rezistcnta �i prin inlocuirea sau intinderea firelor de
sarma cu rol in sustinerea foliei;
 Te/mologia genera/a a cultiviirii plantelor legumicole in adiiposturi 445

- inlaturarca de pe scheletul solariilor a elementelor constructive as­

cutite ( cuielor, capetelor de sarma), care pot detcriora folia de po­
lietilena la acoperirea solarului;
- aprovizionarea cu materialele necesare pentru acoperire �i pentru
fixarea foliei pe schelctul solarului: folia de polietilena, banda sau
sfoara din material plastic, sarma, �ipci de lemn, cuie;
- verificarea foliei recuperate �i lipirea ei in zonele rupte sau taiate;
- confectionarea foliilor de dimensiuni mari (prin lipirea celor cu la-
timi mai reduse), in cazul in care din diverse motive nu s-au putut
procura cele cu dimensiuni corespunzatoare tipului de solar.
Pentru invelirea adaposturilor �i solariilor consumul specific de folic
utilizata pentru suprafata de 1 ha depinde de grosirnea acesteia �i de tipul
de adapost (tabelul 6. 1 . 1 ).
Tabelul 6. 1. 1
Consumul specific de folic pcntru protejarea suprafetei de 1 ha,
in functie de grosimea foliei �i tipul de adapost (kg/ha)
Grosi mca Tipul constructiv
Nr.
foliei m2/kg Adiiposturi joase, Solarii Solarii
(mm)
crt.
tip ,tunc!" tip ,bloc" "' tip ,.luncl"
- -
1 0,05 14,0 550
- -
2 0,08 14,0 620
- -
3 0, 1 0 9,5 700
-
4 0,15 6,8 1 850 2800
-
5 0,20 4,5 2800 4000
* Se folosesc din ce fn ce mai pu(in

Indiferent de destinatia solariilor, acestea se acopcra cu folie de po­

lietilena cu 7 - 8 zile inainte de data plantatului, in vederea incalzirii solului
�i a efcctuarii lucrarii de rnodelare in conformitate cu tehnologiile de
cultivare.
Lucrarile solului
.
in
functie de mo dul de utilizare a spatiilor �i de perioada lnfiintarii
culturilor, solul se pregate�te toamna, primavara sau vara.
Lucriiri efectuate toamna:
eliberarea terenului de resturile vegetate, ea masura obligatorie de pro­
tectie fitosanitara preventiva. Resturile vegetate evacuate se compostea­
za sau se ard. Compostul ob!inut se va folosi pentru fertilizarea cultu­
rilor de plante tehnice sau cerealiere, a celor furajere sau in livezi �i vii;
affinarea supcrficiala a solului in vederea efectuarii niveUirii de intreti­
nerc (lucrarea se executa cu grapa cu discuri GD- 1 ,4 In agregat cu
tractorul L-445);
446 TRATAT DE LEGUMICULTURA

nivelarea curenta a terenului adaugand pamant, daca este cazul, in de­

prcsiunile unde a stagnat apa in perioada precedenta a exploaHirii. Se
elimina astfcl riscul aparitiei golurilor In culturi prin pieirea plantelor
In zonele In care biHte�te apa, iar pe termcn lung se eviHi degradarea
solului datorita cxcesului de umiditate;
nivelarea de exploatare se executa manual cu sapa sau cu lama de ni­
velator montata pe tractorul S�1-445 �i are drept scop realizarea unei
pante uniforme a terenului de 1 -3%o, in vederea efectuarii unor udari
de calitate, pentru evitarea biiltirii sau scurgerii rapide a apei de udare;
fertilizarea de baza cu 60-70 t/ha gunoi de grajd, 300-500 kg/ha su­
perfosfat �i 100- 1 50 kg/ha sulfat de potasiu (dozele sunt orientative �i
se corecteaza in functie de gradul de aprovizionare a solului �i poten­
tialul productiv al speciei �i cultivarului);
cfectuarea araturii adanci pana la 1 5 octombrie, la 28-30 cm, cu MSS-
1 ,4 in agregat cu tractorul V-445 sau cu plugul cultivator de vie
(PCV- 1 ,2) in agrcgat cu tractorul SV-445, ocazie cu care, se incorpo­
reaza in sol ingra�iimintele organice �i chimice administrate;
efcctuarea o data la 2-3 ani a lucrarii de subsolaj cu subsolierul pentru
vie SPV-45 la adancimea de 40-45 cm sau cu subsolierul SPV-50 (la
adfmcimea de 50 cm), in vederea crearii de conditii pentru asigurarea
unui drenaj corespunzator pentru apa �i aer;
frczarea in luna octombrie a araturii de toamna �i modelarea terenului
In cazul infiintiirii culturilor de legume-verdeturi (spanac, ceapii verde,
salata sau usturoi);
in cazul in care nu se practica iniiintarea de culturi anticipate, (infiin­
tate in toamnii) aratura de toamna riimane peste iama In ,brazda cru­
da", urmand ea lucrarile de erbicidat, frezat �i modelat terenul sa fie
efectuate primiivara in vederea infiintarii culturilor timpurii, in special
de tomate.
Lucrii.ri efectuate primii.vara
Primiivara devreme, indiferent dacii solul este sau nu ocupat de culturi
(de obicei de verdeturi), se procedeaza la evacuarea apei din zonele unde
acestca stagneaza.
In cazul in care solariile sau screle-solar nu sunt ocupate, se efectueaza
urmatoarele lucrari:
- graparea tcrenului imediat cc solul s-a zvantat, folosind grapa cu dis­
curi modificata sau grapa cu cadrul flexibil in agregat cu V-445 ;
- dezinfectia spatiului de produqie �i a solului cu o solutie de insecto­
fungicid (3 00 1/ha), aplicata pe scheletul constructiei �i pe sol ;
 Telznologia genera/a a cultivclrii plantelor legumico/e in adclposturi 447

- dezinfectia solului inainte de plantare (cu 1 0- 1 5 zile), administdindu-se

Vydate 1 0 G in cantitate de 1 5 -20 kg/ha (pentru combaterea viermilor
sarma);
- fcrtilizarea cu 250-3 00 kg/ha azotat de amoniu;
- erbicidarea cu 10- 1 2 zile inainte de plantarc (ppi-preplant incorporation),
folosind erbicide (vezi subcapitolul 4.6.3) volatile, care dupa aplicare (ina­
inte de modelarea solului), se incorporeaza in sol, sau erbicide nevolatile
ce se aplica dupa modelarea solului (cu 5-8 zile inainte de plantare). Ad­
ministrarea se face cu MPSP-3x300 (cu latimea lancilor de 4,5 m) in agre­
gat cu L-445, iar pe suprafete mici, cu aparate de stropit tip Vermorel;
- mobilizarea solului prin frezarc pentru incorporarea insccticidelor,
ingra�amintelor cu azot �i a erbicidelor aplicatc ppi;
- montarea foliei de polietilena cu 8- 1 0 zile inainte de plantare in vede­
rea incalzirii solului (adaposturile individuale tip tunel se acopera pri­
mavara cat mai devreme dcoarece nu exista pericolul dctcriorarii con­
structiei �i a foliei de catre zapada);
- mobilizarea solului cu freza, la o adancime de 1 5 - 1 8 cm, imediat dupa
invelirca solarului ;
- modelarea solului care se efectueaza cu 4-6 zile inainte de plantare, in st:ra­
turi inaltate cu Hitimea la coronament de 50 cm, 94 cm, 1 04 cm sau 146 cm,
In functic de cultura ce urmeaza a fi infiintata. In acest scop se deschid ri­
gole cu cultivatorul legumicol prevazut cu corpuri de rarita �i se perfec­
teaza cu ma�ina de modelat solul (MMS-2,8). Atat cultivatorul, cat �i
ma�ina de modelat solul sunt ac?onate de tractorul legumicol L-445. In
adaposturile de dimensiuni mai mici, din fermele private familiale, mode­
larea se face manual, cu sapa, sub forma unor brazde inaltate sau biloane.
Lucrari efectuate vara:
arat, frezat �i modelat terenul imediat dupa desfiintarea culturilor din
ciclul I (tomate, castraveti timpurii) care se incheie la 1 0-20 iulie;
- infiintarea culturilor succesive din ciclul ll, cum sunt castravetii �i co­
nopida de toamna.
Producerea rasadurilor este o etapa tehnologica de mare importanta,
avand in vedere ea majoritatea culturilor protejate se infiinteaza prin plan­
tare de rasad care se obtine corespunzator tehnologiei specifice prezentata
in subcapitolul 4.5.3 al lucrarii.
infiintarea culturilor
Infiintarea culturilor de plante legumicole in solarii �i sere-solar repre­
zinta un moment important al tchnologiei de cultivare, prin care se pun
bazele viitoarelor productii legumicole.
448 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Pe terenurile pregatite a�a cum s-a prezentat anterior, se infiinteaza

culturile legumicole in solarii sau sere-solar prin plantarea riisadurilor de
cea mai buna calitate, sau mai rar, prin semanat direct sau plantarc de
organe vegetative.
Epoca optima de plantare a rasadurilor este stabilita in functie de tem­
peratura minima, specifica fiecarei culturi, care sa asigure desfii�urarea
proceselor fiziologice de cre�tere �i dezvoltare a plantelor. La plantare,
temperatura in sol trebuie sa se mentina timp de 3-4 zile, la cca 1 0 °C pen­
tru tomate, 1 2 °C la ardei �i patlagele vinete, 14- 1 5 °C pentru castraveti �i
5-7 °C la varzii timpurie.
Temperaturilc minime realizate in solarii sunt mai ridicate dedit in
exterior cu 5-6 °C (solarii bloc) pana la 6-7 °C (solarii tunel �i sere-solar).
Real izarca temperaturilor necesare declan�arii plantatului in solarii
depindc de conditiile anului respectiv �i zona de culturii. Astfel, in functie
de zonele de cultura, perioadcle de plantare se incadreaza intre 1 �i 5 mar­
tie pentru varzii �i conopida, 1 5 martie- 1 0 aprilie la tomatc, 1 - 1 0 aprilie la
ardei �i patlagele vinete �i 1 5-20 aprilie la castraveti. Plantarea are loc mai
devreme in regiunile sudice �i in anii cu primavcri mai dilduroase �i mai
tarziu in regiunile nordice �i in primaverile mai reci.
Plantarea riisadurilor se face manual, in gropi !acute in ziua planta­
rii, pe linia de marcare a randurilor �i la distante egale intre plante pe rand.
Randurile trebuie sa fie drepte, pcntru efectuarea lucrarilor mecanicc :Iara
pericolul de a distruge plantclc. Distantele intre randuri �i plantc pe rand
depind de cultura (fig. 6. 1 . 1 . 6. 1 .3).
. .

70 cm

1 40 cm

300 cm

Fig. 6.1.1 Schema de infiintare a cuUurilor in solarii bloc

-

Distantele intre plante pe rand sunt urmatoarele: tomate ciclul scurt 22 - 24 cm;
tomate ciclul prelungit 27 29 cm; patlagcle vinete 38 - 45 cm; castraveti 55 - 60 cm;
-

varza 22 - 25 cm; fasole de gradina 40 60 cm (intre cuiburi)

-
 Telmologia genera/a a cultiviirii plantelor legumicole in adiiposturi 449

lJO cm

1 9� cm 192 cm

540 cm

Fig. 6.1.2 - Schema de infiinfare a culturilor in solarii tune) inalt

Distanrele intre plante pe rand sunt: 22 cm la tomate; 32 cm la patlagele vinete

!,
56:cm
_
78 cm ______9
_6 cm --
-
% cm
__ _%_ ___
cm 96 cm 78cm
__�__

--------�����cm=-
_
_--�== -
- -
l n cm

540 crn

Fig. 6.1.3 - Schema d e infiintarc a culturilor in solarii tune) inalt

ardei gras �i varza (30 cm pe rand)
La plantare, partca superioara a cubului nutritiv trebuie sa fie cu 2-3
cm sub nivelul solu_lui, astfel ind.t acesta sa fie bine acoperit �i pamantul
trebuic tasat corespunzator in jurul rasadului . Imediat dupa plantare se
uda cu 1 ,5 litri apa la cuib. Nu se uda pc rigole deoarece se race�te solul.
Cercetarile efectuate in sere incalzite �i acoperite cu polietilena �i in
solarii de marimi �i tipuri diferite, cultivate cu o gama variata de legume
in cultudi timpurie �i tarzie de toamna, au aditat care dintre specii valori­
fidi mai bine conditiile de mediu create sub adaposturile de polietilena �i
totodata care dintre culturi sunt mai eficiente precum �i cum pot fi utili­
zate mai intensiv spatiile protej ate.
in adaposturile acoperite cu folie de polietilena �i in serele solar se
preteaza pentru cultivare atat specii legumicole cu cerintc mai reduse fata
de temperatura, cat �i mai ridicate. Prioritare pentru infiintare in prima
parte a perioadei de plantare sunt legumele vcrdeluri (salata, ridichile de
!una, ceapa verde, usturoiul verde, mararul, patrunjclul pentru frunze etc.),
urmate de culturile cu pretentii mai ridicate la temperatura (tomate timpurii,
vinete, ardei gras, castravefi, pepene galben, dovlecei, fasole verde etc.).

29 - Tratat de legumicuhura
 450 TRATAT DE LEGUMICULTURA

In tabelul 6. 1 .2 este prezentata o sinteza de date tehnice privind pro­

ducerea rasadurilor �i mfiin�area culturilor de legume in solarii �i adapos­
turi joase tip tunel (Chilom Pelaghia, 2002).
Tabelul 6. 1 . 2
Date tchnice privind infiintarea culturilor legumicole in solarii tip tunel inalt �i in
adiiposturi joase ( dupli Chilom Pelaghia, 2002)
Nccesar Distanta (cm)
Tipul Epoca de Nr. Desimca
Cultun1 rasaduri i ntre intre
sp at i i l or infiintare randuri plante/ha
mii fire/ha* randuri pi ante
20.III-
Tomate ciclul scurt 68 8 70 24 62.000
5.IV .
Tomate ciclul 20.III-
54 6 1 30+70 22 50.000
prelungit S .IV
Solarii Ardei gras 1 - 1 5 .N 68 10 40-56 30 62.000
tip Vinete 1 - I O.IV 39 6 1 3 0+70 32 3 3 .000
.:.c._
.
tunel Cast�aveti 5 - 1 5 . IV 22 4 1 85 35 2 1 .000
inall Varzli 1 1 0 . III 68 10 40+56 30 62.000
6
20.1X -
Salalil-anticipat 1 63 16 randuri 20 148 .000
I O.X
pe strnt
Fasolc pastai VI;VIII 24 6 1 30+62 50 22.000
57.000·
Tomate-tuncl 1 5 - 20.V 63-70 2 70+80 22 - 25
Ad a- 65.000
posturi 14.000-
Castrave(i-tunel 20-30.IV 46-20 1 150 40 - 50
joase 1 8 .000
Varza tmpurie-tunel 1 - I O.III 63 2 85+65 25 57.000

*lnclusiv rezerva de 1 0 %

Lucrarile de intrep.nere a culturilor

Dirijarea factorilor de mediu
In tehnologia de cultivare a plantelor legurnicolc in perioade mai pufin
favorabile ale anului, se precizeaza necesitatea dirijarii competente �i efi­
ciente a factorilor de vegetatie care trebuie sa corespunda cerintelor acestora,
in vederea obtinerii unor productii corespunzatoare �i cat mai timpurii.
Pentru realizarea acestui lucru se impune cunoa�terea �i analizarea
conditiilor de microclimat din exteriorul �i interiorul constructiilor, pre­
cum �i a relatiilor dintre complexul factorilor de vegctatie �i speciile cul­
tivate (Manescu B . �i col., 1 968).
Rolul eel mai important in determinarea microclimatului din con­
structiile acoperite cu materiale plastice �i in sere-solar, 11 au temperatura
�i lumina.
 Telmologia genera/a a cultiviirii plantelor legumicole in adiiposturi 45 1

Temperatura este principalul factor de mediu care contribuie la ob�i­

nerea unor sporuri de productie timpurie la culturile protej ate cu mase
plastice �i a celor din serele - solar. Temperaturile ridicate care se reali­
zeaza datoriHi efectului de sera din timpul zilclor insorite conduc la cre�­
terea intcnsa a plantelor, iar fructele ajung mai repcdc la maturitate.
Spa!iile acoperitc cu plastic lasa sa patrunda U$Or radiatiile solare $i
retin caldura acumulata. Observatiile efectuate asupra materialului plastic,
utilizat pentru acoperire, au aratat ea in adaposturile unde s-a folosit ma­
terial plastic vechi, temperatura maxima realizata a fost mai scazuta cu 2-
3 °C fata de adaposturile acoperite cu plastic nou (Manescu B . , 1 970).
Temperatura in adaposturile din plastic mai depinde $i de volumul de aer
al acestora, volumul mai mare determinand o eficienta , termica mai buna.
S erele-solar :fadi incalzire fiind exploatate de la sfiir $itul luni i martie
sau inceputul lunii aprilie sunt supuse variatiilor de temperatura din exte­
rior. Astfel, orice variatie a temperaturii in atmosfera cxtcrioara determina
schimbari mai mari sau mai mici in interiorul serei, inregistrarile efectuatc
aratand diferente intre temperaturile medii din sera �i exterior.
Productia ce se realizeaza este conditionata nu numai de nivelul tem­
peraturilor de pe intreaga durata a culturii, ci �i de diferentelc dintrc zi �i
noapte, avandu-se in vcdere particularitatile termoperiodismului la toatc
speciile legumicole (Bal�a M., 1 980).
Temperatura trebuie mentinuta cat mai constant, la nivelurile solicitate
de fiecare specie legumicola, in functie de faza de vegetatie $i de intensi-.
tatea radiatiei solare (tabelul 6. 1 .3).
Tabelu/ 6. 1 . 3
Tcmpcraturile favorabile cre�terii �i dezvoltarii plantclor legumicole in solarii
(dupa Ceau�escu l., 1 97 5)
Tcmpcratura in perioada de vegetatie °C
In perioada Pana la inccputul In perioada
Cultura
plantaLUlui f'ructificl'lrii fructificii.rii
aer sol aer sol aer sol
Salatli, spanac, ceapa 10- 12 8 10 10- 1 2 1 0- 1 5 1 0- 1 2
V arzli, conopidl'l 10- 1 2 8 1 0- 1 5 1 0- 1 2 10- 1 5 10- 1 2
Tomatc timpurii 1 8-20 1 2- 14 20-22 14- 1 6 22-25 1 8-22
Ardei, vinetc 1 8-20 14-16 22-2<1 1 6- 1 8 24-28 20-25
Castravcti, fa�ole 20-22 16 22-25 1 8-20 25-30 22 25

Depa�irca nivelului optim de temperatura �i umiditate relativa a aeru­

lui provoaca un dezcchilibru total al metabolismului plantelor �i de aceea
trebuie sa se acorde o atentic deosebita aerisirii solariilor �i serelor-solar
452 TRATAT DE LEGUMICULTURA

in toata perioada de vegetatie. Astfel, primavara devreme, cand tempe­

raturile din exterior sunt indi destul de sdizute (4-5 °C) , se urmare�te cap­
tarea oricarei radiatii solare pentru a se realiza in interiorul constructiilor
temperaturi mai mari cu 6- 1 0 °C fata de exterior. In aceasta perioada sola­
ri ile �i serele-solar se tin inchise �i se acrisesc numai in zilele insorite, res­
pectiv atunci cand temperatura din interior a atins 25 °C, cu tendinta de
cre�tere.
Din punct de vedere al metodologiei de dirijare a temperaturii in so-
larii facem urmatoarele precizari:
primavara devreme, cand temperaturile din exterior sunt destul de sca­
zute (4-5 °C), solariile se tin inchise pana cand temperatura din
interior s-a ridical la 20-25 °C cu tendinta de cre�tere; aerisirea se face
numai in zilele insorite, de regula in .jurul orei I 0,00, la inccput prin
capetele constructiei, apoi �i prin peretii laterali;
solariile se tin deschise pana in jurul orci 1 6,00 (in zilele insorite),
apoi se inchid astfel incat pana la apusul soarelui sa se acumuleze un
plus de caldura de 1 0- 1 2 °C fata de exterior, in vederea protejarii plan­
telor in noptile reci, dind temperaturile pot cobori pana la 0 °C;
incepand din luna iunie, cand temperatura din exterior nu mai scade
sub 20°C, solariile se tin deschise atat ziua, cat �i noaptea; daca tem­
peratura din interiorul solarului depa�e�te 28-30 °C in timpul zilei , se
proccdcaza la aerisirea solarului �i prin acopcri�, iar ulterior, la stran­
gcrea foliei �i descoperirea solariilor;
cand in timpul noptii temperatura scadc sub 20 °C, odata cu venirea
toamnei, solariile se inchid din nou, aerisirea Ta.candu-se numai la
nevoie;
in zilele reci cu vant din timpul primaverii sau toamnei solariile se tin
inchise; in cazul depa�irii temperaturii specifice perioadei de vegetatie
a plantelor, aerisirea se face prin deschiderea solarului in partea opusa
directiei din care bate vantul.
Lumina este in mare masura influentata de radiatia luminoasa, dirijarea
ei urmarind folosirea cat mai economidi a luminii naturale disponibile.
Patrunderea unei cantitati cat mai mari de radiatic solara in adapos­
turile acoperite cu mase plastice �i in scrclc-solar in perioada de toamna �i
primavara este conditionata de asigurarea unei transparente maxime a ma­
tcrialelor de acoperire a constructiilor (sticla, folie de polietilena, policlo­
rura de vinil etc.). Conscmnam ea pelicula de polietilena este foartc
transparenta pentru razele infraro�ii.
 Telznologia genera/a a cultiviirii plantelor legumico/e In adiiposturi 453

Dinamica radiatiei solare se refera atat la intensitatea, cat �i la durata

luminii. lntcnsitatea luminii poatc sa scada toamna tarziu sau primavara
devreme suh 5000-6000 luc�i, iar ptin opacizarea materialelor de acope­
tire datorita fixfuii unor particule apace (fum, praf, zapada, condens etc.),
transparenta initiaHi a acestor materialc (sticla sau folia de polietilena) se
reduce cu 20-30%. Din aceasta cauza trebuie avut in vedere faptul ea am­
plasarea serclor sau a adaposturilor din material plastic nu trebuie fiicuta
in zonele cu nebulozitate accentuata In perioada de toamna �i primavara,
sau a celor caracterizate prin prezenta prafului industrial, din exploaHirile
de carbune de la suprafata sau din carierele de piatra.
in pcrioada de vara insa radiatia solara in exces trcbuie redusa prin ma­
suri speciale, cum sunt: acoperirea geamurilor de pe acoperi�ul serelor-solar
cu un strat fin de praf de creta (cretizarea) sau umbrirea serelor-solar �i a ada­
posturilor din plastic cu ecrane spcciale confectionate din diverse materiale
(vezi subcapitolul 4.3.2 privind instalatiile utilizate in legumicultura).
Umiditatea relativii a aerului in sere-solar �i solarii inregistreazii va­
lori mai ridicate decat in serele acoperite cu sticla. Formarea condensului
are loc in cazul materialelor suple (policlorura de vinil �i polietilena), pe
suprafata interioara a peliculelor care acopera solariile.
In cursul zilei, umiditatea relativa a aerului urmeaza cursu! tempera­
turii cxterioare �i interioare, astfel ea noaptea �i in orele de dimineata este
ridicata, iar in orcle de la amiaza scazuHi.
Variatia umiditatii absolute �i relative din aerul solariilor �i serelor­
solar este iniluentata de metoda de udare (pe hrazda, prin aspersiune sau
prin picurare) �i, de asemenea, de volumul diferit de aer ea efect a! tipului
de constructie.
Condensarea pc pelicule are aspecte pozitive dar �i negative. Cele
pozitivc se refera la mentinerea unei umiditati ridicate a aerului in timpul
perioadei de vegctatie �i influenteaza in cazul unei condensatii puternice
chiar �i umiditatea solului. Cele negative, apar in zilele senine cu tempe­
raturi ridicate de 25-45 °C in exterior, cand mentinerea condensului pe pe­
licula produce arsuri pe plante, ea um1are a caderii picaturilor pe frunze.
in perioadele cu temperaturi mai scazute, caderea piditurilor de apa pe
plante favorizeaza aparitia bolilor criptogamice la culturile de tomate, vi­
nete �i ardei.
Dirijarea umidiHitii relative a aerului in sere-solar �i solarii se reali­
zeaza prin:
aensm care se efectueaza zilnic, chiar �i in perioadele cu nebu­
lozitate;
454 TRATAT DE LEGU:MICULTURA

cvitarea udarilor prin aspcrsiune (mai ales atunci cand in exterior

temperaturilc sunt sdizute �i nu permit efectuarca aerisirilor);
practicarea in asemenea situatii, in mod obligatoriu, a udarilor prin
picurare sau pc brazda.
Reglarca umiditatii relative in interiorul solariilor �i a serelor-solar, prin
aerisire �i aplicarea corecUi a tratamentelor fitosanitare, constituie premise
sigure de inlaturare a pericolului de imbolnavire a plantelor.
Umiditatea solului se asigura prin udarea culturilor. Numarul de udari
este determinat de produqiile mari ce se obtin, de lungimea duratei de ve­
gctatie �i conditiile de microclimat, variind de la 3 la 1 2- 1 4.
La inceputul vegetatiei, eand consumul de apa estc redus, udarile se
fac la intervale de timp mai mari �i cu cantitati mai mici de apa (200-300
m3/ha). Pe masura cre�terii �i dezvoltarii plantelor, precum �i a intensifi­
carii procesului de evaporare a apei, datorita temperaturilor ridicate, uda­
rca se efectueaza la intervale mai mici de timp �i cu norme mai mari de
apa (300-400 m3/ha).
Asigurarea la nivel optim a umiditatii din sol, reducerea cantitatii de
apa la fiecare udare �i a umiditatii relative a aerului se pot face folosind
instalatia de udare prin pieurare. Pe langa reducerea cantitatii de apa, uda­
rea prin picurare inlatura pericolul baltirii acesteia �i diminueaza chel­
tuielile de productie.
Aerul �i gazele
Asigurarea compozitiei nmmale a aerului in adaposturilc acoperite cu
mase plastice �i in serele-solar trebuie tacuta, in mod permanent �i cu
atentie sporita, prin lucrari de acrisire.
Necesitatea oxigenului atat pentru partea aeriana, cat �i pentru siste­
mul radicular justifica aplicarea in mod sistematic a lucdirilor de aerisirc
�i de a!anare a solului.
Cantitati importante de C02 sunt puse la dispozitia plantelor prin fer­
tilizarile repetate cu ingra�aminte organice, care, pe langa continutul de
elemente minerale, asigura �i cantitati importante de dioxid de carbon.
Lucriirile generale de intrefinere a culturilor sunt asemanatoare ce­
lor aplieate culturilor de legume din camp �i prezinta unnatoarele particu­
laritati :
Completarea golurilor. La 3-4 zile de la plantare se verifica starea de
prindere a plantelor �i se completeaza eventualele goluri care au aparut.
Lucrarea se face cu disad din acela�i soi �i de calitate, din rezerva de
rasaduri produsa in acest scop. Dupa completarea golurilor se face udarea
individuala a plantclor, folosind 1 - l ,5 I apa la fiecare planta.
 Te/mologia genera/a a cultiviirii plantelor legumicole in adiiposturi 455

Afanarea solului se face prin pra$ile mecanice intrc randuri, com­

pletate cu pra$ile manuale pc rand. Pra$ilele mecanice se executa diferen­
tiat in functie de tipul constructici, cultura $i tehnologia aplicata. In cazul
culturilor palisate, mecanizarea lucdirilor solului se face cu ajutorul moto­
frezei sau motocultorului de mica capacitate in agregat cu freza, care da­
torita latimii reduse se poate deplasa printre randurile de plante, mobi­
lizand solul pana la adancimea de 1 0- 1 2 cm. In cazul culturilor nepalisate
(ardei, varza, patlagele vinete) din solariile tune! de 5 ,4 m latime, prii$itul
mecanizat se efectueaza cu cultivatorul legumicol CL-4,5 M in agregat cu
tractorul V-445 sau L-445. In accst caz, concomitent cu prii$itul se poate
face $i refacerea rigolelor de udare, administrarea ingrii$amintelor chimi­
ce, erbicidarea $i combaterea bolilor $i daunatorilor. In serele-solar se
folose$te cultivatorul cu sectii rabatabilc $i Uifi!Ilea de lucru de 4,5 m (Ma­
rincscu A., 1 9 86).
Combaterea buruienilor prin metode preventive gencrale, agrotehni­
ce, biologice $i chimice (vczi capitolul 5);
Erbicidarea fn perioada de vegetafie se executa, de regula, la 25-40
zile de la plantare, dind buruienile se afla in faza de 3-6 frunze (dicotile­
donate) sau 5-6 cm inaltime (monocotiledonate), folosind erbicide speci­
fice (vezi subcapitolul 4.6.3).
Solu�ia de erbicid se aplica cu MPSP 300 in agregat cu L-445 pentru
culturilc nepalisate $i cu MSPU 900 In agregat cu L-445 la culturile pali­
sate. In solariile cu suprafete mici se folosesc pompe manuale de stropit
de tip Vermorel.
Fertilizarea fazialii tine cont de corelarea datelor de analiza chimica a
solului $i plantei, cu ritmul de absorbtic al elementelor nutritive $i factorii
tcmpcratudi $i lumina (Davidescu Velicica $i Davidcscu D., 1 975).
Stabilirca dozelor se face astfel incat sa corespunda consumului de N,
K, Mg, P al plantelor !ara sa se creeze rezerve In sol, tinandu-se seama $i
de cantitatile care se mobilizeaza din ingrii$iimintele organice aplicate. In
general, dozele ce se aplica la culturile din spatiile protejate sunt de 5-10
ori mai mari pentru unele elemente fatii de culturile similare din camp.
Dctali i privind fertilizarea faziala sunt date in tabelul 6. 1 .4.
Aplicarca ingrii$amintelor nu se poate face decat fractionat pentru a
nu provoca fenomcnc de toxicitate. In general, prima fertilizarc se aplidi
la 30-40 zile de la infiintarca culturii , cu azotat de amoniu 200-250 kg/ha,
in functie de nivelul de productie. Fertilizarea urmatoare se face cu
Complex m 200-300 kg/ha, in perioada fructificarii plantelor.
456 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Tabelul 6. 1.4
Doze orientativc de in grii�iiminte pentru apliciiri in timpul vegetatiei
la legume cllltivate in solarii, pe soluri cu tcxturli medie �i stare de asigurare mijlocie
cu elemcntc nutritive - kg/ha (dupa Davidescu Vclicica �i Davidescu D., 1975)

Azotat de Sulfat de Sulfat de Complex ITI

Cultura Epoca de aplicarc
amoniu potasiu magneziu 1 3 : 20: 1 3
2-3 saptlimani dupa plantare 1 50 - - -

Tomate"' legarea inflorescentelor 1 -2 1 00 - - 200

legarea in florescentelor 3 - 4 200 200 50 -

in timpul reco ltW'ii, din 2 in 2 l OO

Castraveti* 75 40 -
saptft.mani
2 -3 sliptamiini dupa plantare 1 50 - - -

Ardei * prima inflorire in rnasa 200 - 40 1 00

prima recoltare marc 250 1 00 40 -

dupa 4 saptlimani de la plantare 80 100 40 -

Vi nete dupa 7 saptamani - - - 150
dupa 10 saptamiini 1 00 1 50 40 -
Varzli, dupli 2 - 3 sliptamani de la plantare 1 50 1 00 - -
conopida, la formarea clipatanii - - 300-400
gulioare
Salatli"' la formarea capatanii 150 - - -

Andive la plantare 1 50 - - -

Pepeni la cre�tcrca fructelor, din 2 in 2 1 00 1 50 50 -

galbeni* saptlimani
Patrunjcl la inceputul fomlW'ii radacinii 150 150 - -

Revent din 4 in 4 saptamiini 1 00 - - -

Cicoarc dupa 6 saptamani 50 1 50 - -

* Se pot aplica cxtraradicular 2 - 6 fertilizllri in timpul vegctatiei, cu ingr�aminte fol iarc de tip F,
in concentratie de 0,3%.

Ingra�amintele folosite pentru fertilizarea faziala se aplica radicular �i

extraradicular. Radicular, se aplica 1n general lngra�amintele solide care se
administreaza manual, printre randurile de plante (castraveti) sau in apro­
pierea acestora (la alte culturi), dupii care se incorporeazii in sol printr-o
pr�ilii manualii sau mecanicii sau odatii cu apa de irigat.
Pentru fertilizarea faziala extraradiculara se folosesc ingra�aminte
chimice complexe mentionate in tabelul 4.6.2.2, reducandu-se astfel can­
titatea de fertilizanti de 5 - 6 ori. Foarte bune rezultate s-au obtinut la spe­
ciile legumicole solanacee �i cucurbitacee prin aplicarea a eel putin doua
tratamente cu produsul fertilo-stimulator Cropmax (Dinu Maria �i colab.,
1 999; Chilom Pelaghia �i colab . , 2000).
lrigarea culturilor se face diferentiat in functie de cerintele speciei
cultivate, de tipul de sol, de anotimp �i de faza de vegetatie.
 Telmologia genera/a a cultiviirii plantelor legumicole in adiiposturi 457

Metodele de irigare pra cticate sunt: pe brazd a, prin picurare, cu furtu­

nul �i, m a i rar, prin asp ers iune .
Prima udare se apl i ca , de p refcrat local, imcdiat dupa inti intarea cul­
turilor, iar unniitoarele, la interv ale de 1 2 - 1 5 zile, utilizandu-se la inceput
norme mai mici de apa, iar pe masu ra ce plantele cresc �i solul se in­
calze�tc marind normele.
in pe ri oad a rece (februarie-martie), umectarea solului trebuie asigura­
tii pana la 30 cm adan cim e , iar incepand din aprili e panii la 40 cm.
Normcle de udare In cazul utilizari i i nstal at i c i de a sp ers i c (in serele
3
solar) vor fi de 1 50-200 m 3/ha pe solurile u�oare �i de pana la 300 m /ha
p e solurile grele sau foarte bogate in materie organidi.
Intervalul intre u dari s e coreleaza cu evapotranspiratia. in p erio ada
rcce a anului, acest interval poate fi de 1 5-20 zile, iar vara in perioade cu
in so l atie putemica, sunt necesare udiiri la interval de doua zile pe soluri
n i s ipoase �i la 3-4 zile pe soluri medii sau grele. Pentru a se evita deze­
chilibrul hidric, se recomandii ea in zi le l e cu ins ol atie pute rnica, sa se a­
p l i ce sup limentar, udari de scu rtii duratii (,�prituiri"), o data sau de douii
ori pe zi, pentru umidificarea aerului din s olarii .
Prevenirea .Ji combaterea bolilor .Ji diiwuitorilor este o lucrare de im­
portan tii dcosebita pentru culturile din solarii, datoritii conditiilor specifice
care favorizeaza aparitia �i atacul de boli �i d aunatori specifici, 1ar
p agube l e prod use pot fi mult mai mari dedit in culturile din c amp .
in cazul bolilor se fac tratamente preventive (folosind produse de con­
tact) �i curative (util izand produse sistemice). lmpotriva daunatorilor se
efectueazii numai tratamen t e curative.
Tratamentele incep la 6- 1 0 zile dupa pl antare �i s e repeta din l 0 in 1 0
zile, fo l o sin d u- se altemativ 2-3 produse, pen tru a nu favori za aparitia for­
me lor rezistente. Pentru co mbaterea simultanii a unor agenti patogcni �i
dauniitori se folosesc s o l uti i de ins ccto fun gicide , ti n andu-se cont de com­
patibilitatea acestora.
A l egerea produsel or in prima parte a perioadei de v egetatie se fac e
tin and cont de eficacitate, iar in perioada reco lti'iri i in functie de rema ­

n c nta �i toxicitatc.
Pe langa miisu ri le preventive care limiteaza extinderea atacului agen­
tilor patogen i , se fac tratamcnte, la interval de 7- 1 0 zile, pentru comba­
terea separata sau s im ul tana a acestora, utilizand fungici dele recomandate
in CODEX (vezi tabelcle 4.6.4.7 �i 4.6.4.8).
Mulcirea solului se prac tica mult mai frecvent dccat in camp. Lu­
crarea se cfectueazii atat pe intervalele dintre randurile de p lan te , cat �i pe
458 TRATAT DE LEGUMICULTlJRA

cele dintre plante pe rfmd, cu diverse materiale pentru impiedicarea for­

marii crustei, men�inerea umiditatii �i aparitia buruieni lor (vezi subcapi­
tolul 5.5 al lucrarii).
Lucriirile de intre{inere speciale sunt In maj oritate acelea�i care se
aplidi �i la culturile legumicole din sere �i se refedi la:
- sus{inerea plantelor care in solarii se face pe spalier special instalat,
sau pe sarrnele solarului care servesc la intinderea fol iei acoperitoare.
Pentru tomatele cultivate in ciclul scurt (carnit la 3-4 inflorescente), se pot
folosi spalieri jo�i, ea la culturile timpurii din camp.
Plantelc se paliseaza cu ajutorul sforii care se leaga sub prima frunza
de la baza plantei �i de spalier cu un nod cul isant. Numarul sforilur de
sustinere este in functie de numarul de tulpini sau ramificatii (dite una
pentru 1iecare planta la tomate, castraveti, pepeni; 3-4 pentru pamigele
vinete �i ardei gras -soiuri specializate pentru sere) ;
- copilitul este o lucrare spccifica culturii de tomate, dar se practica �i
la ardei �i vinete �i consta in lnlaturarea totala sau paf!iala a Histarilor
(copililor) de la subsuoara frunzelor.
Lucrarca se face siipHimanal, cand copilii au lungimea de 4-5 cm, prin
rupere cu mana, odaHi cu rasucirea sforii in jurul plantelor. Pentru a pre­
veni transmiterea bolilor, in special a virozelor �i cancerului bacterian de la o
planta la alta se evita folosirea uneltelor de taiat {foarfeci, cutite, bricege).
La tomate aceasta lucrare se executa la interval de 6-8 zile, cand lun­
gimea copi lilor nu dcpa�e�te 5 cm, indepartandu-se toti copilii de pe plan­
ta (copi lit radical), In toate forme le de cultura in solarii. La hibrizii noi
aparuti cu cre�tere vegetativa foarte accentuata, conducerea in vegetatie se
poate face �i pe doua tulpini (tulpina principala �i un copil prefloral).
La ardei $i patliigele vinete, plantele sunt conduse cu 3-4 ramificatii de
rod (copilit paf!ial), restul copililor indepiirtandu-se cand ace�tia au lungi­
mea mai mica de 5-6 cm. Se indepiirteazii copilii care cresc spre interiorul
tufei, plantele luand forma de vas (ea �i in cazul culturilor din sere);
- carnitul se aplica diferentiat in functie de specia cultivata.
La cultura tomatelor in ciclul scurt, carnitul se face dupii 3-4 inflores­
cente, iar in ciclul prclungit, dupa 6-8 inflorescente (cu 60-70 zile inaintea
desfiintarii culturii), lasand doua fnmze deasupra ultimei infloresccnte.
La ardei �i patlagele vinete, carnitul se face cu 30-40 zile inainte de des­
fiintarea culturii, prin inlaturarea varfurilor de cre$tere a celor 3-4 brate de rod.
La castraveti (soiuri obi�nuite), in momentul plantarii, se inlatura var­
ful de cre$tcre a! tulpinii principale dupa 3-4 frunze;