Telmologia generalii a cultiviirii plantelor legumicole In sere 48 1

In zi lelc 7-8 se aplica 300 kg/ha azotat de amoniu, 300 kg/ha nitro­
calcar, 50 kg/ha sulfat feros �i 300 kg/ha complex 1.
Balotii se uda zilnic cu mare aten�ie pentru a nu se spala !ngra�a­
mintele.
In 4-5 zile temperatura balotilor ajunge la 45-50°C iar dupa 9- 1 1 zile
coboarii la 30-32°C. Cand aceasta se stabilizeazii la 26-28°C se face plan­
tarea.
Balotii se acopera cu amestec de piimanturi dezinfectate, in grosime
de 1 0- 1 5 cm in vederea plantarii. Marcarea randurilor, in acest caz, se
face cu sfori.

8.2. iNFIINTAREA
•
CULTU RILOR

Tnfiintarea culturilor legumicole in sere reprezintii o etapa tehnologicii

de mare importan1a, pentru ob!inerea unor productii ridicate �i constante.
Producerea riisadurilor se incadreazii in tehnologia generala (vezi
subcapitolul 4.5 .3) �i cea speciala din cadrul fiecarei specii. Datcle tehni­
ce mai import ante sunt prezentate in tabelul 8 . 1.
in vederea plantarii s e face o dezinfectie a rasadurilor cu produsc in­
sectofungicide specifice, se uda bine cu 24 ore mai devreme de momentul
plantarii �i se sorteaza prin eliminarea plantelor nccoresptmzatoare.
Rasadurile se pun in ladite care se a�aza apoi in remorci prevazutc cu
stelaje �i se acopcrii cu prelate in vederea transportului la locul de
plantare. In sera de culturii laditele se descarca la capatul fiecarei travei, in
numar corespunzator, dupii care se distribuie de-a lungul randurilor la
distan�clc stabilite.
Plantarea se face manuru, cu lingura de plantat, deschizandu-se gropi
in care se a�aza rasadul cu balul de pamant, avand mare grijii incat coletul
sa riimanii mai sus cu 1 - ":. cm fatii de nivelul solului.
in vederea plantfuii, solul trebuie sa fie reaviin, efectuandu-se o udare
de aprovizionare prin aspersiune sau prin picurare, iar dupii plantare rasa­
durile se udii cu mare grij ii in functic de ciclul de cultunl �i conditiile
climatice.
Datele teh:aice privitoare la infiintarea culturilor pentru principalele
specii de plante legumicole in sere, in cadrul ciclurilor clasice precum �i a
celor decalate, determinate de posibilitatile de indilzire a serelor sunt
orientative; �i prezentate in tabelul 8.2. 1 �i figura 8 .2. 1 . Detalii privind
aceste asp.ecte sunt cuprinse In partea specialii a lucrarii.
3 I - Tratat d c legumicultura
482 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Tabelu/ 8. 2. 1
Scheme �i distante de plantare
pentru principalele specii legumicole in sere
Nr. randuri Nr. plante/ha
Spccia . Ciclul de cultura Scheme �i distan�e (cm)
pe travee (mii)
(40+80+80+80+40) X 40-45
4 sau 28-3 1
X 40-45
Ciclul I
Tomatc (35+90+70+90+35)
3
(40+ 1 20+ 1 20+40) X 34-40 24-3 1
Ciclul II 4
(60+ 1 00+ 1 00+60) X 40 sau
3 24
Ardci Toate ciclurile {50+ 1 I_0+ 1 1 0+50) X 40
4 (40+80+80+80 t40) X 40-50 25
Vinctc Toatc ciclurile 3 (50-11 1 0+ 1 1 0+50) X 40 1 8-24
(60+200+60) x 40-50 sau
X 40-50
Cu fructe Iungi 2 1 8-24
(60+200+60)
Castravet 2 (60+200+60) X 40-50 16
(50+ 1 1 0+ 1 1 0+50) X 40
Cu fructc semilungi
i 3 24
3 (50+ 1 1 0+ 1 1 0+50) X 40 24
rar) (60+200+60) X 40-50
Cu fructe mici
2 (mai 16

X 40
Pepeni
Ciclul T 2 (60+200+60) 16
Kalbeni
Ciclul I (<10+80+80+80+40) X 30-40 3 1 -42
Faso le
4 sau
verde Ciclul II
(40+30+ 1 80+30-i-40) X 25-30 3 1 -50
Ciclul I (anticipat) (40+5(25)+40+5(25)+40] X 20
X 20
Sal ata 1 0- 1 2 1 56 - 1 85
Culturii purii .
(4 0+6(20)+40+6(20)+40]

8.3. LUCRARI DE iNTRTINERE

•
A CUL TURILOR

Pentru asigurarea conditiilor necesare cce�terii �i dezvoltlirii plantelor

la culturile efectuate in sere se executa o ser:ie de lucrari de intretinere
care trebuie aplicate la timp �i corect. '\

Dirijarea factorilor de mediu ,

Reprezinta o grupa de lucrari de lntretinere specifice plantelor legu­
micole cultivate In sere �i au o importanta deosebita in a asigura cre�terea
�i dezvoltarea normala a acestora.
Asigurarea nivelului optim al factorilor de vegetatie se face prin ma­
suri directe sau indirecte mentionate in subcapitolul 3.2 al lucrarii .
Lumina s e poate asigura �i dirija in mai inica masura in .serc, in com­
paratie cu ceilalti factori de vegetatie. Nivelul optim al intensitatii lumi­
noase pentru plantele legumicole din sere este de 8000- 1 2000 luc�i.
 Telmologia generalii a cultivlirii plantelor legumicole in sere 483

6o
c

;_� e.f-'l 1
eo 2oo t;;;a
:fo 220 So
d
3.Z o e...,

Fig. 8.2.1 Scheme de infiintare a culturilor legumicole in serc:

-

a, b - tomate; c - ardei gras �i vinete; d - caslraveti; e - salat:i

Pentru culturilc din sere, lumina este insuficienta in intervalul 20.X -

20.ll, pe cand in intervalul 20.IV - lO.IX lumina este in exces, intervenin­
du-se prin masuri specifice pentru reducerea efectului de sera.
Temperatura ea factor determinant in metabolismul plantelor, se diri­
jeaza in ftmctie de specie, soi, faza de vegetatie �i ceilal!i factori de mediu.
In cadrul ciclului II, incepand din luna septembrie, trebuie sa fie asi­
gurate temperaturile favorabile de noapte, pentru mic�orarea amplitudinii
zi-noapte, aspect foarte important in reu�ita culturilor.
Dirijarca temperaturii in serele acoperite cu polietilcna, incalzite, se
face in acela�i mod ea �i in serelc din sticla.
Umiditatea trebuie corelata cu ceilalti factori de mediu, in functie de
specie �i faza de vegetatic. Se asigura prin posibilitatile practice existentc
(cu furtunul, prin aspersiune, prin picurarc), corespunzator valorilor ce­
rute, atat in sol cat �i in atmosfera.
484 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Excesul de umiditate se elimina odata cu lucrarea de aerisire.

Aerisirea reprezinHi lucrarea prin care se dirijeaza regimul de gaze
din spatiile de cultura �i in acela�i timp se elimina exccsul de umiditate �i
se regleaza tempcratura.
Fertilizarea cu C02 prezinta o deosebita importanta pentru culturile
din serc, influentand direct procesul de fotosinteza.
Dirij area procesului de fotosinteza la culturile legumicole, indeosebi
in spafii protej ate, devine obligatorie �i se constituie intr-un instrument
efectiv de sporire cantitativa �i calitativa a productiei (Voican V., 1 980).
Castes ( 1 967) arata existenta unei relatii dirccte de proportionalitate intre
produqie �i continutul in dioxid de carbon.
Sporirea concentratiei dioxidului de carbon din aerul spatiilor protc­
Jate, pc fondul asigurarii conditiilor de baza pentru cre�terea �i dezvolta­
rea plantelor legumicolc (caldura, lumina, apa, saruri mincrale etc.) con­
duce la sporuri importante de productie, care, in functie de specie, pot
ajunge la 25-75c.,7o.
In scrc, lipsa curentilor de aer dctermina consumarea dioxidului de
carbon din vecinatatea frunzelor �i ea urmare, are loc blocarea fotosinte­
zei din lipsa materiei prime (C02) necesare in sinteza substan1elor orga­
nice. Se poate ajunge �i in situatia de ,caren{a de C02 " prin reducerea pu­
ternica a concentratiei aerului in dioxid de carbon, ea urmarc a intensitatii
radiatiei solare, a unei bune aprovizionari cu apa �i elemcnte minerale �i a
unei temperaturi optime, mai ales cand plantele sunt mari �i procesul de
fotosinteza estc foarte intens.
Diminuarca concentratiei de C02 din acr nu trebuie sa depa�easdi 1 0-
20% din concentratia normala. Trebuie mentinuta concentratia de C02,
mai ales in zilele cu insolatie excesiva din timpul verii, prin intensificarea
aerisirii �i marirea vitezei de circulatie a curentilor de aer cu ajutorul
ventilatoarelor.
Lucrarca prin care se realizeaza cre�terea cu pana la 3-5 ori a concen­
tratiei in dioxid de carbon poarta denumirea de fertilizare cu dioxid de
carbon.
Pentru obtincrea dioxidului de carbon se pot utiliza diferite surse
mentionate in subcapitolul 3 .2.4. 0 sursa icftina �i simpla este cea a recu­
perarii partiale a gazelor de ardere de la centralele termice, mai ales in ca­
zul utilizarii pentru functionare a gazului metan. Distribuirea dioxidului
de carbon in sera se face sub presiune printr-o retea speciala de conductc
din mase plastice.
 Telmologia generalii fl cultiviirii plantelor legumicole in sere 485

0 parte importanta a dioxidului de carbon folosit de plante provine �i

din activitatea microorganismelor �i din materia organica existenta in sol.
Sursa materiei organice din solul serelor �i spatiilor protej ate sunt fcrtili­
zarilc repetate cu ingra�aminte organice, care, pe langa continutul de ele­
mente minerale pe care le pun la dispozitia plantelor, asigura �i cantitati
importante de dioxid de carbon.

Lucrari generate de intretinere a culturilor

Optimizarea desimii plantelor se efectueaza lncepand din momentul
in care, in cultura, au aparut goluri �i pana la maximum 2 1 zile de la plan­
tare, in functie de specie, cu rasad retinut ea rezerva �i pastrat in sera
inmultitor sau in cea de cultudi, pentru a asigura desimea corespunzatoare
a plantelor l a hectar.
Este de dorit ea rasadurile destinate plantarilor in goluri sa fie repicate
in ghivece mai mari pcntru a asigura o mai buna dezvoltare a plantelor,
apropiata de a celor din cultura.
Dupa plantare se uda bine la cuib, pentru asigurarea prinderii rasa­
durilor.
Afanarea solului se face la culturile infiintate direct pe sol. Numarul
lucrarilor de a:ffinare depinde de tipul de sol, precum �i de metoda de iri­
garc. Pc solurilc u�oare se aplidi mai putine lucrari decat pe cele grele, iar
la irigarea prin aspersiune mai multe fata de irigarea prin picurare.
Affinarea solului se face manual, folosind furca cu colti scurti, unelte
tip Wolf sau tip Gardena, iar mecanizat cu motopra�itoare cu piese rota­
tive ,Simar" de 5 CP., sau cu motocultorul de mica putere (M 6) in agre­
gat cu freza (Alexandru T., 1 999).
Prima pra�ila se executa imediat dupa plantare, cand solul s-a tasat din
cauza efectuarii accstci lucriiri, iar in continuare de cate ori este nevoie.
Fertilizarea fazialii se realizeaza pe intreaga duratii de vegctatic a plan­
telor pentru a le asigura un regim corespunzator de nutritie, pe baza unor pro­
gramc speciale stabilite de laboratorul de agrochimie, in functie de tipul de
sol, de specie, faza de vegetatie �i continutul solului in clemente nutritive. Se
folosesc ingra�iiminte simple sau complexe cu macro �i microelemente ad­
ministrate pc baza rezultatelor ,buletinelor de analiza a solului" In corelatie
cu valorile ,diagnozei foliare" sau ,diagnozci pctiolarc" care pun mai bine in
evidenta gradul de aprovizionare ale plantelor cu elemente nutritive.
Cantitatile de elemente nutritive necesare sunt cu atat mai mari cu cat
consumurile spccifice pe unitatea de produs obtinut sunt mai mari la cul­
turile din sere fata de cele din camp.
486 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Raportul de echilibru intre elementele nutritive din sol trebuie sa se

coreleze cu consumul pe fenofaze (tabelul 8.3 . 1 ).
Trebuie realizat un echilibru: intre elemente nutritive �i apa, evitandu­
sc excesul de ingra�aminte, tinandu-se cont �i de tcmperatura solului, care
influenteaza direct absorbtia
' '

Tabelul 8.3. 1
Raportul mediu de echilibru intre elementele nutritive la principalele specii
cultivate in sere �i solarii (dupa Davidescu Velicica �i Davidescu D., 1 975)
Raportul de echilibru
Cultura Fazele de vegetatie
N P205 K20
la plantare 1 1 ,6 1 ,25
In prima parte a lunii ianuaric �i 'ln
Tomate I 0 3
tuna fcbruarie
Ciclul I
martie, aprilie I 0 2
mai I 0 1 ,2
la plantare 1 3 3
Castraveti la 'inceputul frucLificarii 3 0 5
in plinl'i fructificare 5 0 7
Ardei la plantare l 3 3
Salata la plantare 1 2,5 I
Pepeni la plantare 1 2 2,5

In vegetatie se administreaza 20-35% din cantitatea de ingra�aminte

stabilita initial prin calcule (tabelul 8 .3 .2).
Tabelu/ 8.3.2
Repartizarea procentuala a elementelor nutritive pentru fertilizarea culturilor in sere
(dupa Davidescu Velicica �i Davidescu D., 1 975)
Fcrtili:L.area de baza Fertili:L.area faziala
Cultura
N* P20s K20** N P20s K20
Castrave(i:
- ciclul I 10 80 10-20 90 20 80-90
- ciclul II 7 70 30-40 93 30 60-70
Tomate:
- ciclul I 20-30 80 30-40 70-80 20 60-70
- ciclul n lO 60 :50-60 90 40 40-50
Ardei gras 20-30 l OO 30-40 . 70-80 - 60-70
Salata 10 80 70 90 20 30
*
Azotul dat lafertilizarea de bazii se aplieii mai ales ea fngrii�iimiint organic, astjel ea fn
func(ie de dozafolositii, aceastii cantitate se poate modifica.
* "' Potasiul din gunoiul de grajd poate fi complelal cu fngrii�iiminte minerale cu potasiu sau eu
potasiu :ji magneziu.
 Tehnologia genera/a a cultiviirii piante/or legumicole fn sere 487

La stabilirea sortimentului de ingra�aminte se va avea in vedere com­

pozitia chimica, gradul de solubilitatc, modul de asimilare de catre plante
�i reactia acestora (Ceau�escu I., 1 975).
In vcgetatic, fertilizarea se poate face radicular prin incorporarea in­
gra�amintelor odata cu apa din irigarc sau prin administrarea lor pe sol �i
printr-o incorporare u�oara, prin pra�ile a acestora, precum �i extraradicu­
lar, folosindu-se fertilizanti foliari cu macro �i microelemente care se a­
plica sub forma de solutii in concentratii bine stabilite (0,2-1 ,5 %) in func­
tie de produs, faza de vegetatie �i specie (vezi subcapitolul 4.6.2).
Irigarea culturilor legumicole din sere se efectueaza diferit in functie
de anotimp, cerintele speciei, faza de vegetatie. Normele de udare trebuie
bine precizate, in functic de metodele de udare practicate (picurare sau
aspersiune), asigurand necesarul plantelor (vczi subcapitolul 4.6. 1 ).
Prevenirea $i combaterea bolilor �i dauniitorilor este o lucrare cc
prezinta mare importanta pcntru culturile din sere, datorita conditiilor spe­
cifice, care favorizeaza atacurile de boli �i daunatori. 0 atentie deosebita
trebuie acordata atat masurilor preventive cat �i celor curative (tabelele
8.3.3 �i 8.3 .4).
Tratamentele se executa cu ma�ini de stropit electrice, cu distribuirea
cat mai fina a solutiilor pc intreaga planta. Pe suprafete restranse se folo­
sesc aparate de stropit tip Vermorel (subcapitolul 4.6.4).
Tabelul 8.3.3
Masuri �i mijloace pentru prevenirea �i combaterea bolilor
Boala Mllsuri de prevenire �i combatere
D ap rov i zi onare buna a solului cu apa inainte de plantarc, plantarea
ca.d erea p lan te lo r rllsadurilor cu marginea superioara a balului mai sus cu 2-3 cm de nivclul
(Phythophtora solului; evitarea excesului de umiditate la nivelul coletului; udarea cu
pa rasitica) furtunul sau prin picurare; tratarea la baza plantei cu Mycodifol 0,2% sau
Previcur 0,25%, 0,5- 1 ,0 I; indcpii.rtarca plantelor holnave din cultura etc.
Distrugerca buruienilor; folosirea de rl'isaduri sanl!toase; combaterea afi-
VMC;
delor; indep�area plantelor cu primele simptome; dezinfectia mainilor
cu fosfat trisodic inainte �i d upa efectuarea lucrarilor la ni vel ul p lan tel or.
V MT.

Ofilirea patata a Tratamente preventive pcntru tripsul accidental cu Yydate 1 0 G 50-60

tomatelor TSWV kg/ha, Lannate 0,05-0,08%, Mos pi l an 0,025%, Reldan 0, I % etc.
imbaierea rasadurilor cu Criptonol 98-0,3% sau Oxiclorurll de cupru
Ofil irea plantelor 0,3%; tratarnente la sol in jurul plantel or cu 0,5 1/planta cu Oxiclorurll de
(Corynebacterium cupru 0,5%, Sulfat de cupru 1 %; slrop iri foliare repetate cu Oxiclorurl! de
michiganense) cupru 0,5%, Dithane 0,5%; dezinfectia miiinilor cu Criptonol 98 - 0,5%,
Bromacet 3 % .
488 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Tabelul 8.3. 3 (continuare)

--
Putregaiul cenu�iu Corelarea umidit�tii (sub 95%) cu temperatura, peste 20 °C; indepartarea
(Botrytis cinerea) tructelor infcctate; defolierea plantelor la baza; aerisirea; tratamente
Putregaiu l cu scleroti foliarc cu Ronilan 0,05-0, 1 %, Euparen 0,2%, Rovlan 0,05-0, 1 %, Konkcr
(Sclerotinia 0, 1 5%, Sumi1ex 0,1 %; badijonarea ranilor.
sclerotiorum)
Patarea bruna a Dirijarea optima a factorilor (UR sub 95 % �i temperatura peste 22°C);
frunzelor tratamentc foliare, la interval de 1 0 zile cu Bavistin 0, 1 %, Benagro 0,05-
(Cladosporium fulvum) 1 ,0%, Topsin 0, 1 %, Derosal 0, 1 %.
Man a Evitarea condensului �i reglarea temperaturii; stropiri cu Ridomil plus
(Pseudoperonospora 0, 1 5-0,25%, Turdacupral 0,5%, Dithane M50 0,2%, Curzate Manox
cubensis; Phythoph- 0,25 %, Aliette 0,4% Zcam� bordeleza 0, 75- 1 %; evitarea irigarii prin
fora infestans) aspersiune.
Imbaierea rl\sadurilor cu Bcnagro 0,05%; 2-3 tratamente la 30 zile la
Ofilirea plantelor
coletul plantei cu Derosal 0,07-0,1 %; Benagro 0,05-0, 1 %, Benlate 0,05-
(Fusarium oxisporum;
0, I %, B avistin 0, 1 %, Topsin M 0, 1 %, Previcur 0, 1 5%; 200-500
Verticilium dahlie)
mVplantlt.
Acrisiri in sere pentru evitarea scaderii UR sub 60%, tratamcntc foliare
Fainarea
cu Bayleton 0,25%, Saprol 0, 1 %, Rubigan 0,04%, cu repetarea acestora
(Leveilula taurica)
la 1 0- 1 2 zile.
Patarca unghiulara Specific ciclului I, tratamcntc foliare la intervale de 8 1 0 zile in
(Pseudomona alternanta cu : Oxiclorura de cupru 0,5%, Zeamll bordclcza 0,5-0,75%,
lacrimans) Dithane cupromix 0,5%.
Stropiri fol iare prin alternare cu Hen late 0, I %, Euparen 0,2%, Daconi l
Putregaiul bazei
0,2%, Benagro 0,2%; badijonarea ranilor formate prin dcfolicrc � i a
tulpinilor
coletului cu nenlate sau Bcnagro 5 kg/ha �i Tiradin 10 kg/ha;
( !Jidymel/a brioniae)
indepartarea fructelor intectate.

Tabelul 8.3.4
Mlisuri �i mijloace pentru prcvcnirea �i combaterea diiunlitorilor

lJaunatorul Masuri �i mijloace de combatere

Dezintectia termic� sau chimica a solului; tratamente la baza
Ncmatodul radl'icinilor
plantei, in vetrele de atac �i in zonele invecinatc cu Vydate 1 0 G
I g/plantl'i, in vctrele de atac �i in zonele invecinate.
Meloidogyne incognito

Tratamcnte foliare la aparitia diiunatorului �i repctarea la 7-8 zile

Musculita alba de serii cu: Ultracid 0,6-0,1 %, Unden 0, 1 %, Actellic 50 EC 0, 1 %,
Trialeurodes vaporariorum Nudrin 0,05%, Lannate 0,05%, Applaud 25 WP 0, 1 %, Azadrin
WSC 0, 1 %, Onevos 35 CE 0, 1 5%, Methomex 90 SP 0,05%.
Tratamentc fol iarc preventive cu produse specifice in alternantii:
K -1 8 0, 1 5%, Dicofol 0, 1 2-0, I 5 %, Plictran 0,05-0, I %,
Pl'iianjcnul ro�u
Tetranychus unicae) ;;i
Nissorun 5 EC 0,08%, Omitc 57 E 0, l %, Meo!fu·ine 20 EC
paianjenul begoniei
0,025%, Neoron 600 EC 0,08%, Mitac EC 0,2%, Danirun
Polyphagotarsonemus latus
0,06%, Torgue 0,05%.
 Tehnologia generalii a cultivlirii plantelor Iegumicole in sere 489

Tabelul 8.3.4 (continuare)

Afidele
Myzus persicae
Musca miniera
Uriomiza species
Paduchele solanaccclor
Macrosiphon euplwrbia
Trip�i
Trips tabaci
Frankliniella occiderrtulis
Heliothrips hc1emaroidalis
Tratamentc cu: Pirimor (Fernos) 50 EC 0,05%, Actellic 50 EC
0, 1 %, Sumi-Aipha 2,5EC 0,03%, Mavrik 2E 0,05 %.
Ruperea foliolelor cu galerii - la plantarca nlsadurilor. Stropiri
cu: Decis 2,5-0,05%, Diazinon 60 (Ba�udin + Diazol) 0,2%,
Divipan 0, I %, Afugan 0, 1 %, Trigard 7SWP 0,02%, la intervale
de 5 zilc �i apoi 7 - 1 0 zile.
Efectuarca unui tratament la rasaduri inainte de plantare cu
Ecalux S 0, I % �i in vegcta\ic dac!l este cazul.
Dezinfectia solului �i scheletului serei cu produse specifice.
Tratamentc In intervale de 1 0- 1 4 zile cu: Bavistin 0,2%,
Diazinon 0,2%, Divipan 0, 1 %, Mospi l an 20 SP 0,25%,
Lannate 90 0,05%, Ecalux 0,075%, Sumicidin 20 EC 0,05%,
M avrik B 0,03%

Pe plan mondial combaterea biologicli, mai ales a insectelor in sere, a

capatat 0 larga rlispandire (subcapitolul 4.6.4).
Longpre M. (1 992) indica, pcntru combaterea algelor, produsul pe bazli
de brom, Agribrom.
Finna Sumitomo (Japonia) a fabricat o folie de polietilcna stratificata,
cu aoaosun de tngrediente organice ce arc calitatea de a reflecta razele
ultraviolete ale unui diapazon al lungirnilor de undli ce crecaza panicli �i
indeparteaza insectele daunatoare, in special pliduchii verzi.
In sercle acoperite cu polietilena trebuie sa se acordc o atentie deose­
bitli lucriirilor de protectie fitosanitarli in sensul prevenirii �i cornbaterii
atacului bolilor �i dauniitorilor, care giisesc in aceste sere conditii bune de
dezvoltarc datorita umiditatii ridicate a acrului.
Lucrari speciale de intrefinere a culturilor
Jnstalarea sistemului de susfinere $i palisarea plantelor. Se aplidi la
speciile cu cre�tere nedeterminata (tomate, castraveti, fasole urcatoare,
pepeni galbeni) care nu se pot mentine in pozitie verticala, precum �i la
specii cu vigoare mare (ardei �i vinete) ce necesitli un mod special de
dirijare, liisandu- se mai multe ramificatii pe planta.
Sustinerca se face cu sfori de ata pescareasca, bumbac sau fibre sinte­
tice, care rezista la umiditatc �i la actiunea substantelor chimice.
Se utilizeaza cate o sfoara pentru ficcare planta la tomate, castraveti,
pepeni galbeni �i 2 -4 sfori pentru ardei �i vinete, in functie de numarul de
ramiftcatii impus de vigoarea cultivarului (figurile 8.3 . 1 �i 8.3 .2).
490 TRATAT DE LEGUMICULTURA

320 an

Fig. 8.3.1 Schema conducerii plantclor de ardei gras in sere

-

320 an
Fig. 8.3.2 Schema conducerii plantelor de vinetc in sere
-
 Telmologia genera/a a cultivtirii plantelor legumico/e in sere 491

La castrave!i �i pepeni galbeni sforile se fixeaza corespunzator meto­

dci de conducere stabilita in functie de cultivarul utilizat, respectiv in
,V", ,pergola simpla", sau ,pergola modificata" (vezi partea speciala a
lucrarii).
Coboriirea sau ,priibu�irea " plantelor se aplica la specii cu tulpini vo­
lubile (tomate, castraveti cu fruct scurt), in special in cadrul culturilor lara
sol, completand lucrarea de sustinere �i palisare. Metoda se practica in
Olanda, Belgia etc., tari ce dispun de sere ce au inaltimi mai mari.
Sforile utilizate pentru sustinere au lungimi mari, stabilite in functie
de sistcmul de cultura �i tipul de sera �i sunt fixate prin mecanisme spe­
ciale, respectiv scripeti cu tamburi pe care se inra�oara sfoara la partea
superioara �i care permit derularca acesteia pe masura utilizarii. La partea
inferioara capatul sforii se fixeaza de tulpina plantei. Pc masura degarnisi­
rii plantclor la partea infcrioara, prin lucrarile de recoltare a fructelor �i
defoliere, �i prin formarea la partea superioara a acestora de noi inflores­
cente, plantele se coboara prin derularea sforii de sustinere.
Tulpinile degamisite se conduc orizontal �i se leaga in manunchiuri
pe o sarma intinsa la 40-45 cm fata de suprafata solului, avand loc schim­
barea pozitiei fata de locul de plantare (fig. 8.3.3). Vfuful plantei se dirijeaza
normal pe sfori (Horgo� A., 1 999). In acest caz plantele de tomate se dir­
nesc dupa un numar mare de inflorescente (20 -25), iar produqiile depa­
�esc 300 t/ha.
Metoda poatc ti utilizata �i la cultura de tomatc pe sol, prin cobonlrea
tulpinilor plantelor la nivelul acestuia, �i apoi fixarea !or cu ajutorul unor
dispozitivc speciale sau prin acoperirea cu sol, in acest mod realizandu-se
un ciclu prelungit.

3m /
.
. :
.

'
.'

coborarea tulpinilor Plantare intre randuri

inainte de cam it

Fig. 8.3.3 Conduccrea tomatelor in scrc, prin coborarea plantelor ­

-

in ciclul anual de productie (dupl'i. Krug H., 1 99 1 )

492 TRATAT DE LEGUMICULTURA

De asemenea, metoda poate fi folosiHi �i la castravetii tip cornichon

procedandu-se in acela�i mod.
MulciJ·ea solului se realizeaza cu scopul de a mentine un sol atanat �i
de a reduce pierderile de apa prin evaporare, precum �i asigurarea unei
fertilizari faziale printr-un aport suplimentar de elemente nutritive (castra­
veti, pepeni galbeni), sau indirect prin solubilizarea permanenta a ingra­
�amintelor chimice aplicate fazial (Ceau�escu I. �i col ab. 1 984).
La tomate, lucrarea se aplica la 50-60 zile de la plantare, folosindu-se
un amestec de turba �i mranita, paie de grau sau secara, intr-un strat gros
de 5-6 cm.
La castraveti �i pepeni galbeni se recomanda 1 -2 mulciri cu gunoi de
grajd proaspat in cantitatc de 1 00- 1 50 t/ha, sau amcstec de turba cu gunoi (50
+ 50 tlha). in cazul mulcirii cu gunoi proaspat de bovine, trebuie acordata o
mare atcntie aerisirii pentm eliminarea amoniacului ce se degaja din mate­
rialul organic in descompunerc (Radu Gr. �i Pelaghia Chi1om, 1996).
Prin descompunerea mulciului se imbunata�e�te structura solului �i
cre�te continutul in humus al acestuia.
Mulcirea se poate face �i cu 1olii de polietilena de difcrite culori.
Ciofu Ruxandra �i Draghici Elena (2000) au obtinut sporuri de productie
�i imbunatatirea calitiitii salatei prin mulcirea cu folii albastre �i reflecto­
rizante de culoare argintie �i aurie.
Dirijarea cre�terii .yi fructijidirii plantelor prin taieri (lucrari fn verde)
reprezinta o grupa de lucrari speciale ce au drept scop dirijarea cre�tcrii �i
fructificiirii plantelor, pe de o parte �i asigurarea unor conditii mai favora­
bile de microclimat, pe de alta parte.
Copilitul se aplica plantelor de tomate, ardei, vinete, dar in mod dife­
rentiat.
La tomate, pentru toate ciclurile de cultura din sere se aplica in gene­
ral copilitul radical (total). Dupa Popescu V., 1 996, la tomate s-au obtinut
rezultate bune dind pe tulpina principala, dupa cea de-a VI-a inflorcscenta
s-au lasat 1 -2 copili, cu 1 -2 inflorescente fiecare, obtinandu-se sporuri de
productie de 33,7-35,4 t/ha.
In cazul aparitiei golurilor in cultura, la plantele vecine se poate Hisa
un lastar cat mai la baza tulpinii principale, care se va conduce cu 2 tul­
pini. Acela�i lucru se poate realiza �i la plantele de la capatul traveelor,
unde iluminarea este mai buna.
Pe plan mondial s-au creat soiuri �i hibrizi determinati genetic sa nu
produca copili (Horgo� A., 1 999).
 Telmologia genera/a a cultiviirii p/antelor /egumicole in sere 493

#a ardei �i vinete, se efectucaza copilitul partial, Hisandu-sc pe planta

2-4 lastari principali (brate) in functie de vigoarea cultivarului �i inUitu­
rfmdu-se lastarii secundari, in special cei ce cresc spre intcriorul tufei,
pentru a asigura o iluminare mai buna a plantei.
Lucrarea se face manual, indepartandu-se copilii cand sunt mici, pen­
tru a se evita ranirea plantei.
Copilitul se poate realiza �i chimic prin aplicarea produsului Antak 80
P.S. 5%, cand copilii au 2-2,5 cm.
Camitul se aplica la tomate, ardei �i vinete in mod diferentiat.
Pentru ciclurile de cultura practicate, mentionate in tabelul 8 . 1 , �i in
functic de momentul stabilit pentru defri�area acestora, la tomate dirnitul
plantelor se rcalizeaza dupa un numar de 5-12 inflorescente sau cu 50-60
zilc mai devreme de data stabilita pcntru defri�area culturilor, iar la ardei
�i vinete cu 40-45 zile mai devreme.
Ciupitul se aplica la culturile de castraveti, pepeni galbeni �i fasole
verde cu scopul dirijarii fructifidirii �i favorizarea aparitia lastarilor secun­
dari pe care apar numeroase flori femele (vezi partea speciaHi a lucrarii).
Defolierea consta in indepartarea frunzelor imbatranite, ingalbenite
sau bolnave de la baza plantelor iara a depa�i nivelul de recoltare. Se con­
sidera ea o defoliere exagerata determina scadcrea gustului fructelor la
tomate (Jane J., 1 991 citat de Popescu V., 1 996).
-

La tomate lucrarea incepe inaintea intrarii in parga a fmctelor din pri­

ma inflorescenta, lara a inliHura mai mult de 3 frunze saptamanal. La
partea superioara a plantei se lasa foliajul pe o iniHtime de 80- 1 00 cm.
La vinete se pot indeparta �i frunzele din dreptul florilor favorizand o
mai buna iluminare.
La ardei �i vinete, concomitent cu defolierea, se indeparteaza �i Uista­
rii sterili.
lndepartarea unor butoni jlorali �·i ji-ucte. La ardei se inlatura primul
buton floral sau chiar primul fruct fonnat, pentru a se stimula cre�terea
vegetativa. in vegetatie, la ardei, vinete �i castraveti se inliitura �i fructele
,tarate".
La tomate se poate practica cizelarea ciorchinilor prin indepiirtarea
fructelor mici, avand un efect favorabi l asupra maturiirii fructelor �i
eliminand partial sau total presortarea.
Asigurarea fructificarii se realizeaza prin mijloace fizice sau chimicc
�i este absolut necesara in perioadele cu nebulozitate ridicatii de la incepu­
tul ciclului I �i s:ffir �itul ciclului 11 de cultura. Crearea unor conditii mai
bune de fructificare se realizcaza prin urmiitoarele lucriiri :
494 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Polenizarea suplimentara este o masudi fizidi prin care se urmare�te

punerea in mi�care a unei cantitali mai mari de polen pe planta, in conditii
de umiditate ridicata �i o acrisire mai redusa in sere. Se aplidi la tomatc,
ardei, vinete �i pepeni galbcni, in lunile de iama.
In practica se proccdeaza prin: baterea sarmelor; scuturarea plantelor;
vibrarea inflorescentelor cu vibratoare electromagnetice (,albina vibra­
toare"); crearea unor curenti de aer cu ajutorul atomizorului; folosirea
bondarilor; folosirea stupilor de albine. In tarile din vestul Europei poleni­
zarea se face cu ajutorul bondarilor. Rezultate pozitive s-au obtinut la to­
mate, precocitatea crescand cu 5 zile, iar productia totala liind semnifica­
tiv superioara fata de martor (Boivin Claire, 1 992). La ardeiul gras, ccrce­
tarile intreprinse in Olanda, la Naaldwijk, au condus la concluzia ea pole­
nizarea cu bondari nu determina cre�terea productiei, dar a crescut u�or
grcutatea medic a fructelor (Maaswinkel R., 1 99 1 ).
Stimularea legarii fructelor se realizeaza pe cale chimica, folosindu­
se produse de sinteza cu rol biostimulator in scopul asigurarii legarii fruc­
telor $i sporirii produqiilor timpurii �i totale, in conditiile mai putin favo­
rabile din sere, lumina insuficienta-iama �i tempcratmi prea ridicate-vara
(vezi subcapitolul 4.6.5).