Clasificare[modificare | modificare sursă]

 Vinurile se clasifică astfel:

- propriu-zise sau liniștite;
- vin de masă;
- vin cu indicație geografică (IG);
- vin cu denumire de origine controlată (DOC).

 În funcție de stadiul de maturare a strugurilor și de caracteristicile lor

calitative la cules ,vinurile DOC se clasifică astfel:
- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la maturitate
deplină (DOC-CMD);
- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși târziu (DOC-CT);
- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la înnobilarea
boabelor (DOC-CIB).
- speciale.
- efervescente (cu conținut de dioxid de carbon:
- vin spumant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și
presiune de minimum 3,5 bari).

 În funcție de cantitatea de zahăr rezidual, acestea pot fi:

- extrabrut (0-6 g/l);
- brut (6-15 g/l);
- sec (0-12 g/l);
- demisec (12-30 g/l);
- dulce (peste 30 g/l);
- vin petiant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune
de 1-2,5 bari);
- vin perlant(cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și
presiune de 1-2,5 bari);
- vin spumos(cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și
presiune de minimum 2,5 bari).
- aromatizate:
- vin pelin;
- vermut;
- nearomatizate:
- vin licoros;
- vin de tip oxidativ.
  În funcție
de conți
nutul lor
în zahăr
rezidual
vinurile
se
clasifică
astfel:
- seci, cu cel mult 4 g/l
zahăr rezidual;
- demiseci, cu 4,1-12 g/l zahăr rezidual;
- demidulci, cu 12,1-50 g/l zahăr rezidual;
- dulci, cu peste 50 g/l zahăr rezidual;

 După culoare pot fi:

- vin alb;
- vin rose;
- vin roșu.

În trecut, vinurile liniștite se clasificau astfel:


- Vin de consum curent:
- Vin de masă, cu tăria alcoolică de 8,5-9,5 vol. %;
- Vin de masă superior, cu tăria alcoolică peste 9,5 vol. %;
- Vin de calitate:
- vin de calitate superioară, cu tăria alcoolică peste 10 vol. %;
- vin de calitate superioară cu denumire de origine controlată;
- vin de calitate superioară cu denumire de origine controlată și trepte de
calitate;
- cules la maturitate deplină (DOC-CMD);
- cules târziu (DOC-CT);
- cules la înnobilarea boabelor (DOC-CIB).
- Vin de hibrizi.

Floarea vinului[modificare | modificare

sursă]
Floarea vinului este denumirea unei boli care
se produce la vinurile mai slabe de
12o alcoolice, păstrate în butoaie neumplute
complet. Este provocată de
dezvoltarea ciuperciimicroscopice Candida
mycoderma. Vinul se acoperă cu o pieliță
(floare) formată
din celulele acestor microorganisme, se tulbură
și capătă un gust apos și un miros ușor rânced.
Boala se poate preveni prin aerisire moderată
și prin sulfitare.

Vinuri românești[modificare | modificare

sursă]
Articol principal: Vin românesc.

Spațiul geografic românesc a fost în mod

tradițional un mare producător european de
vinuri, dar producția a scăzut sensibil după
1990. Conform ultimelor statistici, România
ocupă locul 11 în lume după cantitatea de vin
produsă și locul 6 în Europa[4].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Listă de soiuri românești de struguri
 Vin fiert
 Drumul Vinului (Germania)
 Oenologie
 Oenologi români
 Horticultură