Cluj, Duminecă 12 Maiu 1929. 2 Lei exemplarul.

ABONAMENT ANUAL : REDACŢIA:

Pe on an Lei 180-— ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PRIMESC
Pe an jumătate.an Lei 90.— LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Cluj, Strada Regina Maria Nr. 4. — Telefon : 7-69
Pe 3 luni Lei 40 — ADMINISTRAŢIA:
Autorităţi şi instituţiuni Lei 500*— CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 19 C»uL Strada Regina Maria Nr. 19. — Telefon; 10-86
la streinătate dabin.

Ellenzékül şi ceilalţi ? Desigur imiKttriva familiei, fraţilor săi de

Organizaţiile de voinici. că văd un pericol minoritar, a-
tunci când vitalitatea naţiunii
sânge ! !
Numai legendele ne mai redau ase-
menea pilde de înţelegere a aspdraţiu-
O agitaţie stupidă şi interesata poate, d-l Duca, cu „ Vestitorii"dominante — da d/or minoritari: nilor poporului ce conduci, de com­
au pornit în unison toate parti­ Domniei Sale ! Căci de început a naţiunii d o m i n a n t e — nu pletă identificare între Rege şi Popor.
dele a căror forţă politica unica ştim că a început pe vremuri nu se va desvolta ca o buruiană din Depărtarea in timp, v a aşeza ş i zu­
marginea dé drum, ci va creşte gravi în adevărata e i lumina icoana
a fost schingitirea conştiinţei prea imemoriale. Marelui Rege. Făuritor al României
masselor populare. In acelaş „Adevărul" se întreabă: „Nu ca un arbore puternic într'un sol Maii, a ş a după cum numai depărta­
timp a început să strige şi presa sunt oare fascii à la Mussolini? sănătos şi bine îngrijit. Această rea ne m i a farmecul miraculos a l au-
mai mult sau mai puţin româ­ Cu ulei de ricină ?" De ! Fiecare vitalitate şi conştiinţă româ­ î'oi'ii. boreale.
nească ca origine şi fel de gân­ cu ce'/ doare. Ei bine, nu sunt nească neaoşă, izvorâtă din po­ $1 arni pornit flăcăii noştri, voinici
1
cu dascălii lor in frunte, c a ofiţeri
dire. N'a rămas mai pe Jos nici fascii. Sunt cetei Noi nu vom por, cultivată în popor, va fi acum, cu aceia- cari le arătaseră pe
presa minoritară maghiară în a face marşul asupra Romei noa­ garanţia şi a viitorului şi a uni­ hartă Ardealul în Robie, le aprinseseră
vedea în organizaţiile de voinici stre, Bucureştiul, ci în schimb tăţii noastre contra tuturor de­ în suflete de şcolari flacăra eliberării
un pericol al minorităţilor în vom căuta să ocupăm F/âmân- vizelor de „nem, nem soha", şî ş l întregirii neamului, au plecat s ä
munca uiitoare a acestor orga­ zeştii de vale, Sărăceştii de „Hiszek Magyarország feltáma­ înfăptuiască eu sabia, ceeace propovă-
(lniseră cu vorba. Au pornit „ L a arme,
nizaţii. munte şi orice cătun unde se dásában", către cari conducă­ să cucerim, ce-avem de cucerit !..."
întregul acest jazz — band găseşte o conştiinţa româneasca torii politicei maghiare — să o Şi ne-au d a t ostaşii noştri prin ero­
urlător fără nici o consistenţă în înflorire, pentruca cultiuându-o recunoască odată cavalereşte — ismul lor neprecupeţit, prin botezul
principială sau interes comun să ridicăm forţa po/iticù a mul- privesc cu adulaţiune mai mult de sânge dela J i u , Dragoslavele, Ma-
— căci vai ce comunitate de ţime! conştiente şi astfel să decât fanatică. Atâta vreme cât răşti, Oitwz şi Mărâşeşti, ne-au dat
pe acel zece Maiu al eliberării ş i con-
principii sau interese poate fi reducem, să anulăm macrocefa- Budapesta va falsifica bancnote bucuăiii nuturor Românilor.
între „ Viitorul" „îndreptăţea" şilia politică a Bucureştiului poli­ şi conştiinţe, noi, — fără să Truca nu s ' a saris intrun tot ş i în
„Adevărul" sau între toate lao­ tic atrofiat. Vrem să ridicăm la urîm, căci înţelegem — dar n r% adevărata lor lumină paginile de a u r
laltă şi „Ellenzék"-ui sau „Ke­ o valoare politică potenţială şi ale epopeii eliberării şi unirii neamu­
leti Ujsag -ul lui Bethlen sau dinamică sănătatea satelor, cin­ sinţim datori să ne organizam
a lui românesc, cari ne-au adus pe acei
zeoei Maiu al întregului Neam româ­
Bânfy? — nu dovedeşte decât stea şi morala colibelor, a mul- puterea noastră naţională. Dar nesc !
că prin acest început de orga­ ţimei ignorate, căci aşa cere, cu astea n'au spus totul. Vom Un deceniu s'a scurs de atunci şi to­
nizare, am nimerit cuiul în cap. aşa impune principiile democra­ reveni. tuşi patimile mărunte, ambiţiile, re­
Aşa că tot ceeace le este co­ ţiei adevărate. Aron P ă l t t n e a n u . vendicărilor egoiste... împiedică încă,
îngreunează elaborarea şi încadrarea
mun este teama, frica de intere­ pentru eternitate a acestor pagini de
sele lor proprii şi nu de acelea ama-, în 'care s a înfăptuit idealul nos­
ale statului, cure nu va suferi
nimic, ci dimpotrivă se va ri­ Zece Maiu. tru naţional'.
Aveaoi, insfârşit
aproape itioţ.i, nu alt
toţi Românii,
zece Maiu ; dar
dica şi se va întări! Şi iată Odinioară şi acum.
ii» a c e s t deceniu de după războiu, zece
de ce:
de : Dr. i'lorhan Diiiiculescu. Aşa am crescut ne-au crescut ; Main nu a fost o zd de adevărată sar-
„ Viitorul" şi „îndreptarea" cărturarii -noştri; aşa am crezut de co-i 1'ă.Uoare a 'eliberării poporului...
„Zece Mai» ue-o fi de-apiusuri
strigă. Desigur. Partidul naţio­ iadăntă zi căci ea ne-a dat : im mici : crezul eliberării şi unirii tu- j Un sistem de guvernământ uzurpa­
nal ţărănesc a realizat alegerile Domn puternic ţării noastre, tiu'cr fraţilor cu Patria M u m ă ! j tor, tiranic, mincinos ş i fals, ţinea de­
libere, deci otrava, care va tre­ Libertate şi Regat !..." Toate lecţiile de istorie, toate pre- ' parte pe marele suveran, poporul, dela
legerile, literatura noastră dinaintea această, sărbătoare, de mult visată, so­
bui să debiliteze şi să distrugă Zece Main 186G ne-a adus înlătura­ războiului cântecele populare l a horă, sită, dai' împiedicată, artificializată
organismele lor politice. întreg rea pentru totdeauna ia certurilor in pe p'laiu cu turma, ori în urma plugu­ c a întreaga v i a ţ ă de guvernare a aces­
calculul lor politic pe viitor con­ jurul ocupării scaunului domnesc de lui nu erau decât speranţele ,,unui v i s tei decade...
ta pe uzarea prin guvernare a către mulţii competitori »erakiti de vi­ de împlinit"', ori jalea curată, sincera Şi awuim răsunau, clopotele, bubu­
tregia soartei prin car© a trecut nea­ de fraţi pentru ..Fraţii aflaţi în robie, iau tradiţionalele 101 tunuri ; ţ a r a în­
popularităţii — şi astfel — a mul .românesc, instituindu-se odată cu
forţei partidului nostru. Or este venirea P.rinţiUihii Carol de Hohenzo- la Inei acasă, !... tregită, prin „aleşii săi" sărbătorea pe
sat c a şi în oraş, in şcoală şi noul zece Maiu. Dar „aleşii" nu e r a *
inadmisibil — pentru existenţa lern, această familie c a domnitoare pe in biserica, in armată... în orice socie­ ai poporului ; erau reprezentanţii fur­
lor viitoare — ca un partid la íronul Principatelor Române. tate culituriaiă-sociadiă... raui se făcea tului, de voturi şi siluirii conştiinţei
guvern fiind, în a şasa lună de Zece Maiu 1877 ne-a adus scuturarea decât să s e alimenteze focul sacru, cetăţeneştii ; poporul nu lua part»,
guvernare, nu numai că nu-şi do Zece jugul secular din Stambul. moştenit „părinţii din părinţi" — cul­ prin voia isa liber exprimată, la Marea
Maiu 1881 ne-ia adu® Regalita­ tul înfăptuirii idealului naţional. Toate sărbătoare, la a c e s t zece Maiu dorit
perde ntmic din popularitate, ci tea şi Regatul român liber şi respectat problemele isocialei-politice-culturale cu a t â t a tărie de toţi...
înregimentează în cadrele sale în rând cu celelalte ţări europene. tindeau, şi se învârteau în jurul aces­ Şi ne-a fost dat s a serbam în acest»
noi suflete tinere, însufleţite şi Aşa se sfârşeau mai toate conferin­ tui simbol a l întregirii neamului. vremuri de mistâifiicare, pe un zece
credincioase. Iată deci pericolul: ţele delà zece Maiu, înainte de ma­ Toate clasele sociale c a singură mas- Maiu artificial, mincinos, de simpla
Voinicii le amână până la minus rele războiu. In totdeauna însă delà s(ă de simţire, nu s e mai deosebiau paradă, din ordin, ori din condesicm-
compoziţia micului şcolar la prelege­ întru nimic, când s e punea problema denţă pentru Dinastie ori eontdnuiare»
infinit socotelile lor politice. Ei rile, discursurile, şi orice vorbiri cu între probleme a înfăptuirii România! tradiţiei din bătrâni.
văd în cetele de voinici gărzile acest prilej se adaugă un dar plin de L-am prăznuit ; dar nu l-am sărbă­
verzi şi tot ceeace poate vedea îngrijorare, şi de speranţe însă, dar A x a psihologică a întregului popor torit cu adevărat.
un organism bolnav, în delirul acest zece Maiu a l României mici, românesc din Regat, şi de pretutindeni Abia anul a c e s t a ne-a venit şi am
v a aduce pe un a l t zece Main mult nu era alta decât aceea a eliberării sărbătorit pe zeoe Maiu cel adevărat,
agoniei. Aoi le spunem cel mai ne mai plin de bucurie şi veselie, mult şi întregirii neamului
elementar lucru din viaţa poli­ mai ferice ; ne va aduce pe acel zece Această psihologie a fest înţeleasă al nostru al tuturor, al poporului în­
1
treg şi întregit, liber în afară şî eiU
tică: Cetele sunt adâncirea în Maiu al eliberării tuturor Românilor de Marele Rege Ferdinand I şi a ur­ berat politiceşte înnăuntru.
masse a organizaţiei noastre „dela Nistru pân' l a T i s a " in care cu mat-o cu aweOl exemplu, unic în Istoria Nu; a fost o simplă parada, cdi o ade­
politice de până acum. Ii invităm toţi F r a ţ i i liberi şi urniţi cu noi isă fim lumii, de sacrificiu ş i devotament pen­ v ă r a t ă sărbătoare ; sărbătoarea elibe­
şi le dorim acelaş succes, da- laşi olaltă într'o Românie mult mai mare tru poporul căruia i-ai j u r a t credinţa rării şi redeşteptării întregea conştajn-i 1

mai' puternică o Românie a tuturor şi supunere la legale lui, Ha aspiraţiile ţe naţionale...

că-l pot avea. Sà continue, Românilor !"... lui... chiar când trebuia să tragă sabla (Continuare pe pag. 4.)

© BCUCluj
 Pag. 2 C H E M A R E A Nr. 11.

Marele discurs al dlui Prim-ministru

I uI i u M a nîu
asupra rostului organizaţiilor chemăriste de voinici.
Publicăm dupá noteie stenografice strălucitul
discurs al dlui prim-ministru Iuliu Maniu —
asupra organizaţiilor chemâriste de voinici.
L). IULIU MANIU : Onorată Cameră,
mi sa adresat eri iu Senat, din partea
d-iul setiatm- La/iedatu, fost ministru şt
ari in Camera, din partea d-lui deputat
Djuvara o întrebare privitoare la serba­
rea voinicilor din Blaj, întrebare la care
s'a a/Murat şi dl deputat Goga. FUndcă
depe banca ministerială s'a pus eri în ve­
dere că voi răspunde la aceste întrebări
numaidecât şi fiindcă preşedintele parti-
dului naţional liberal este membru al Ca­
merei şi deoarece întrebarea s'a adresai
în numele partidului liberal, cred că este
locul să răspund acolo unde ar putea
intra în discuţie şi şeful partidului, care
a adresat întrebarea. De sine înţeles că
răspunsul meu poate fi considerat dat şi
domnului senator Lapedatu, ceeace ia­
răşi de sine înţeles, nu va împiedica ca
întrucât dl senator Lapedatu va dori,
răspunsul meu să-l repet şi în Senat.
Pentru a înlătura delà început orice
nedumerire, atu. să declar — si poate de­
claraţia mea, în atmosfera care s'a creat
în jurul acestei chestiuni, si după tonul
tragic în cure unele dinire prtidele din
opoziţie, şi-au arătat îngrijorarea patrio­
tică faţă de liniştea ţării, atât de mult
ameninţată vă va surprinde.
Serbarea din Blaj, care este obiec­
pur român, fol aşa cum u duceau mai de
mult pentru emanciparea naţională a po-
•pontlui. romôn din Transilvania şi Unga­
ria. (Apl. pe băncile majorităţii).
Eu c a prezident al partidului şi în­
treaga conducere de partid, nu putem
decât să ne bucurăm de această înro­
lare a generaţiei tinere în falangele
luptătoare ale partidului naţional-ţă­
rănesc, în serviciul ideologiei sale na­
ţionale şi democratice.
N'am putut decât să aprob, când
tinerii intelectuali s'au hotărât s ă or­
ganizeze nu numai tinerelul intelec­
tual, c i şi tineretul celălalt şi mai ales sufletul acestor oameni, decât prin cele lucruri care însă pot să vă asigur pa
cel ţărănesc.
In consecinţa, atunci când au cerut
delà mine autorizarea, să poată duce
această organizaţie în păturile cât
mai largi ale populaţiei, le-am cerut
să-mi arate, mai deaproape, scopurile,
pentru cari vreau să lucreze şi mijloa­
cele pe cari vor să Ie pună în aplicare
declarându-le că o astfel de înjghe­
bare nu poate să aibă loc nici astăzi,
cum nu a putut avea loc nici în trecut,
decât numai în disciplina, ideologia
şi în serviciul programului partidului
naţional-ţărănesc (aplauze pe băncile
majorităţii).
I-am rugat să-mi arate, cum vor să
realizeze acest lucru şi le-am dat fa­
cultatea c a într'o adunare oare-care
l'rhu organizarea timrimei şi manifestarea cii.c-o înainte de nui (aplauze prelun­
ei naţională, «ratam că aci este un neam gite pe băncile majorităţii).
cu/t, <'<re va şti să-şi apere independenţa, Să fie sigure a c e s t e partide, că dacă
eu orice preţ. [tontul acestei organizaţii a r fi făcut-o înainte de noi, noi nu
este de a creşte tânăra generaţie, carp le-aui fd criticat, ci le-am fi lăudat ş i
va ii ren. mâine, răspunderea conducerei am fi mens lu urma lor (aplauze pre­
acestei ţări, şi care să fie in stare să asi­ lungite pe bănicile majorităţii).
guri' o existenţă normală, să facă şi
GUVERNUL NU VA TOLERA 0 R -
aceşti, voinici ceeace au făcut legionarii
GANIZAŢIUNI SUBVERSIVE
romani să-şi apere Regele şi Regenţa,
să-şi apere guvernul şi tara (apl. pe băn­ l>e s'me inţetas, onorată Cameră,
cile mu}.)." că a t â t in gaz-ete, cât şi în interpelă-
Cred, domnilor, ca nu se poate mal riile prezentate, s'a adiaoô la. acest
clar jrreciza ceeace este în. mintea şi în miez şi fond al chestiunei mai multe
stabilite în statut şi prin acest discurs dv. c ă siuait lipsite de temei.
prea frumos. Înainte de toate, di deputat Dju­
Aceasta rămâne o organizaţiune în să- vara, întreabă „cum este cu putinţă*
nul partidului naţional-ţărănesc, sub răs­ ca un guvern, care a revendicat pu­
punderea lui politică, la serviciul ideilor terea in temeiul principiilor consti­
sale politice şi depune o activitate spro tuţionale şi ia respectului legaULtiăţii s ă
înălţarea national-democratică. a neamu­ patroneze sau ,să tolereze organiza-
lui românesc şi spre apărarea Regelui, ţinui, care tind s ă substitue în locul
Ţării şi Neamului (apl. prelungite şi în­ ordinea legale forţe, fără de răspun­
delung repetate pe băncile majorităţii). dere, menite .să înlesnească toate a-
Par luă veţi întreba d v . . pentru ce e venturile şi să expună ţ»ana l a toace
lipsa CUÎ iioewt. lucru ? primejdiile ? "
E lipsă şi in-ca o foarte mare lipsă na Declar, domnilor, categoric c ă gu­
ţiionaită, peirtrucă foarte multe partide, vernul r u va tolera niciodată a ş a c e v a .
de aAtă ideologie sociauiă decât noi. îşi or­ Guvernul actual ar fi cel dintâi care,
ganizează tineretul lor şi aar fi o foarte cu toată energia, cu toată puterea şi
mare greoaia, dacă noi, partidele roma cu toate mijloacele de care dispune,
nwşti. am lăsa neorganizate generaiiits ' ar opri, ca faţă de puterile constitu-
i

tul discuţiunei s'a ţinut cu ştirea mea.
Domnii miniştri Aurel Vlad şi Voicu
Niţescu au luat parte tot cu ştirea
mea (aplauze pe băncile majorităţii).
să-şi precizeze prin acceptarea unul
statut directivele activităţii proiectate
să mi-1 prezinte acest statut, c a pe
urmă să-l prezint şi eu Congresului
tinere şi încă neîuc negate într'o abrutie ţionaliceşte organizate să se instituie
politică sănătoasă (apl. prelungite pe băn­ în ţ a r ă alte forţe, care ar putea avea
cile maj.). scopul să substituie menirea pe care
i> . ştiţi prea -bine -că partidul socialist j o au forţele organizate constituţio­
v

S'a întâmplat a c e a s t a în mod logic şi partidului, ca întrucât această înjghe­ işi are organizaţia sa a tineretului par- ' nal, sau care ar putea tulbura liniştea
conform tradiţiunei partidului nostru. bare a tinerimei convine Congresului udul comunist are organizaţia sa coia*i în ţară (aplauze prelungite pe băncile
partidului, să fie aprobat şi felul ei ii istă a tineretului. majorităţii).
FESTIVITATEA E S T E 0 TRADIŢIE de gândire şi planul de acţiune sta­ 1). I. G. DUCA: Partidul coinuTiL-rt nn 0 DESMINŢIRE A D-LUI MINISTRU
POLITICA bilit în statut. există. AL. VAIDA-VOEVOD
Zace în tradiţiunea partidului naţional- D. IULIU MANIU : Dv. ştiţi foarte bme Delà sine înţeles, d-lor deputaţi, că
UN PROGRAM ÎNĂLŢĂTOR cât de necesar este ca sufletul şi mintea pentru a putea pune aJceastă întrebare
ţărănesc, ca generaţia tânără să fie cât
mai mult închegată în rândurile luptă­ şi, c a sa vedeţi cum au satisfăcut generaţiilor tinere, mult mai aplecate Ta se face provocare la- anumite decJiaxar
toare ale partidului nostru (apl. prelun­ «îi acestei dorinţi ale mele, daţi-na impresiuni trecătoare decât generaţhnea ţiuni ale d-lui ministru de interne Ale­
gite pe băncile majorităţii). v w să citesc partea a c e i a din proiec- de mai înainte, să nu fie lăsate pradă xandru Vaida- Voevod.
Conducătorii acestui partid au crezut ùiiil lor de «statut care exprimă această curentelor sociale şi politice subversiva Sunt autorizat din partea d-sale, să
totdeauna, sunt convins, ca foarte co-1 Meie şi care a fost citită lia Blajj, sta-1 şi ţinute indiferente faţă de interesul gt aduc la cunoştinţă în modul cel mai
rect că evoluţkinea normală a gândirii tut pe care ei l-au proclamat ca a l itérai al ţării şi al naţiei româneşti, şi categoric, că declaraţiile dumisale, a u
politice precum şi o acţiune logică şi con­ lor. penittru a-1 supune Congresului par faţâ de ordinea socială actuală (apl. py fost greşit reproduse ş i foarte tenden­
secventă pusă în serviciul acestei evolu- tidului naţional-ţărănesc spre apro­ b ă IU • ile majorită ţii). ţios interpretate.
tiurn să asigure mai mult, prin aceea că bare : Socot o datorie de prevedere poli­ Nu eu sunt chemat să arăt conţi­
diferitele generaţii cari într'un moment ACTIVITATEA: 1) Educaţiunea ce­ tică şi naţională acest lucru şi aşi don nutul declaraţiilor d-sale şi să inter­
dat formează naţiunea să-şi dea mâna tăţenească, culturală, morală şi sportiva. ca fiecare partid român naţional, să pretez sensul lor. Aceasta, dacă se v a
pentru a merge alături în susţinerea ideet MIJLOACELE : 1) Lupta pentru rea­ facă acelaşi lucru. (Aplauze îndelung g ă s i necesar o va face dl ministru de
politice, de care sunt însufleţiţi. lizarea integrală a idealului naţional şt prelungite, strigăte de bravo pe băn­ interne, dl Alexandru Vaida-Voevod.
cile majorităţii). Eu nu vreau să abat In tot cazul, constat, că declaraţiile au
bine ! In 1848 s'a alăturat celor bătrâni atic, sub programul şi disciplina partidu­ delà acest gând partidele protivnlce fost greşit redate şi greşit interpre­
Aşa a fost totdeauna şi a fost foarte j înfăptuirea democraţiei în domeniul po-
generaţia tânără cu Simian Bărnuţ şt lui naţional-ţărănesc. (Apl. pe băncile nouă, din contră, eu le încurajez să-l tate.
Avram lamcu, în frumte împreună cu top partidului naţional-ţărănesc). înfăptuiască şi ele, în proporţie cu tă­ I. P. S. MITROPOLITUL DE B L A J
cei cari îi înconjurau. 2) In domeniul economic: lupta pentru ria ideologiei lor (ilaritate, aplauze
N'A ASISTAT LA SOLEMNITATE
In 1867, alături de bătrânul Şaguna şl apărarea şi propăşirea intereselor ţără- pe băncile majorităţii), în proporţie :
de ceilalţi, cari emu în fruntea partidului, iiitnei, ţinându-se seamă de interdepen­ cu puterea lor de propagandă şi în A doua chestiune care s a pus in
s'au alăturat Macelariu, doctorul Raţtu denţa claselor sociale. (Apl. pe băncile proporţie cu devotamentul pe c a r e 0 egatură cu a c e a s t a este aşa zisa par­
şi alţii, cari aparţineau generaţiei tinere. majorităţii). au, nu numai iată de interesele lor de ticipare a I. F. 6. Mitropolit din B l a j
In 1881 acestora s'au alăturat în orga­ 3) Organizarea tineretului, ca atare, nu partid, ci şi faţă de întreaga ţ a r ă , la a c e a s t ă solemnitate, participare
nizaţia de partid bine închegată prin fu­ se amestecă în lupta de ierarhizare în faţă de întreaga naţie şi mai ales, ifître însă n'a avut loc, 1. P. S. Mi­
ziunea partidului naţional din Transilva­ partid". faţă de marele interes naţional, c a ge­ tropolit ira luat parte la acest a c t ;
nia cu cel- din Ungaria, generaţia docto­ Cred-, domnilor, că aceste câteva neraţia tânără să fie educată intr'o J. V. S. Mitropolit nu face politică şi
rului Lucaci, Coroianu, Brote şi Slavici. puncte lămuresc pe deplin şi scopul şi na­ direcţiune cetăţenească naţională, prin urmare este «vident c ă învinui­
Mai târziu, în 1892, s'a întâmplat acelaş tura, şi mijloacele cu cari această parte conştientă şi românească (aplauze pre­ rea sau temerea care este cuprinsă în
lucru cu generaţia lui Aurel Popovict, a partidului naţional ţărănesc vrea să con- lungite pe băncile majorităţii). •pasajul respectiv din interpelarea
Stefan Pop şi ceilalţi, iar în 1905 acelaş tribue, Iu propăşirea politică şi naţională d-lui Djuvara este cu totul lipsită de
In faţa acestor constatări şi în f a ţ a
lucru s'a întâmplat cu generaţia; docto­ a poporului românesc. (Apl. prelungite acestor netăgăduite adevăruri, cele­ temei.
rului Vaida, Aurel Vlad, căreia aparţin pe bă-ncUe maj.). lalte excepţiuni prezentate, nu pot DUMNEZEU ŞI PATRIA
si eu (aplauze prelungite pe băncile majo­ avea mai ales importanţă, fiindcă che­
rităţii) care prin o bine închegată orga­ SPULBERAREA UNEI ACUZA- Este (adevărat însă, d-lor a l t c e v a
stiunea educaţiunei politice cetăţe­ Este adevărat c ă d-nii rnindştri
nizaţie ş-i. politică naţională a tineretului ŢIUNI NEINEMEIATE neşti a generaţiei tinere, este de o a ş a Aurel Vlad şi Voicu Niţescu, iarăşi
a reuşit să prefacă programul politic al Deoarece în întrebarea care mă s'a pus, mare importanţă in viaţa unei naţiuni,
mţwm române din Transilvania şi Un­ «e 'OupAnfde o acuzaţie, motivată ou dis­ încât faţă de acest interes, celelalte conform tradiţiei noastre, şi c a partl-
garia, în sensid autonomiei naţionale, din cursul d-Jiui Voicu Niţescu, ministrul Ar- lucruri, care ar putea, poate să dis­ cusllari isd' c a miniştri ai ţăjrdi, şi-au ţi­
tactica pasivistă, în tactica activistă, că­ 'deaMIui, d&ţi-ani voe să citesc discursul placă cuiva, din interes de partid nu nut de datorie s ă se prezinte I. P. S.
reia toată lumea recunoaşte, roadele său dám, gazeta „Dreptatea", în care se pot a v e a nici o importanţă. Hale. în palatul său. E s t e (aceasta aşa
bune ce <j dat. (Apl. pe băncile majori­ ipnoduoe exact ce a spus d^sa. Citez : de firesc, a ş a do maturai, încât d-lor
Aceasta mai ales dacă ne dăm sea­ miniştri ş i I. P. S. S. S a l e nu li s e
tăţii). „Domnul ministru, Voicu Niţescu, a ma, c ă în toate statele, învecinate, ti­ poate aduce vre-o vină. Şi este ade­
Aşa s'a întâmplat şi în anul 1926 când, lămurit rosturile organizaţiei tinerilor neretul naţiunilor care ne înconjoară
conform acestei tradiţii, prin întâmplarea aderenţi ai partidului, organizaţie ce nu este organizat în acest seos, în sânul vărat c ă I .P. S. S a a avut l a masa
dureroasă a aşa numitului „fripfeuri&m" are nici un scop de conspiraţie sau de deosebitelor partide politice (aplauze sa seara, absolut independent de
era ameninţată viaţa, politică cu o deze­ răsvrătire. Nici un partid nu are dreptul pe băncile majorităţii) această serbare, pe d-nii miniştrii,
chilibrare morală. Ca o reactiune morală să considere ţara ca moşia sa, dar un par- care erau in B l a j . Este foarte firesc
Adică, c e ne-iar putea împiedica pe ş i foarte natural mai a l e s că dl Voicu
politică, s'a realizat înjghebarea genera- tid conştient de menirea lui are datoria noi românii, să urmăm a c e a s t ă pildă Niţescu, deşi ortodox, a servit doui
ţiei tinere de atunci, într'un mănunchi, principală să recurgă la toate mijloacele, bună a lor ? Desigur, că nimiic c ă c i
ani alături de mine, la contenciosul
sub numirea „Chemarea" care din 19261 pentru înălţarea conştiinţei naţionale, dacă partidele adverse nouă a r simţi
mitropoliei din Blaj este bun prieten
duce alături de conducătorii actuali ai ; (Apl. pe băncile maj.). La temelia statu- în ele puterea de a o face, fie <oa pu-
şi cunoscut al I. P. S. Sale, lăsând
partidulMi mţional-tărănesc, lupta pen- lui, ca şi a colibelor, treime aşezată cm-j tere atractivă a ideologia lor, fie ca acolo cele mai excelente amintiri, iar
1
tru emanciparea pohtica a întregului po-\ stea şi omenia. (Apl. pe băncile maj.). >tere de propagandă a lor. ar fi fă- dl Aurel \Tad, deşi ortodox, n'a lip-
w

© BCUCluj
 Nr. 11. C H E M A R E A Pag. 3

«dit diöia nàcd o manăEestaire politica fecM judeţului Târna/va-Mică, a luat scută în „cultul învârteli şi al viţelului în besna întunerecului, care să ne arate
s a u cmtamalá, şdi delà foarte puţin© parte la aceasta serbare. Voi explica pen< de aur!" drumul de urmat şi datoria de îndep li­
chiar basariceşti, «ari sfaiu) peteeieuit teu ce şi pria ce împrejurări dar trebue Nu să trăeşti viaţa; ci să laşi o urmă nii în viaţă!
tu Blaj de 30 de ani (aplauze pe băn- mai înainte de toate, să constat, că prto- în ea, să însemnezi că ai trecut prin Să ne facem datoria! Oriunde am
cale majorităţii). Prin urmare pre­ cipiul nostru de guvernare este ca toţi viaţă făcându-ţi cât mai mult datoria! fi şi orice am fi, să căutăm să dăm
zenţa, lor n ' a fost altceva, decât un cei cari sunt in saiujibă de Stat n'au să încă nu s'au scris, credem într'un tot ţării cât mai mult şi să-i cerem cât
omagiu adiis de guvern unui înalt se ocupe de chestiuni de pártád. Şi pen­ şi în adevărata lor lumină paginile de mai puţin . . .
Prelat, ceeace suntem datori s ă facem tru a .dovedi acest {lucru vă reamintesc eroism în împlinirea datoriei ale epopeii
totdeauna, fiecărui prelat c a reicunoş- că în scopul de a înconjura o imixtiune trăite cu adevărat pe altarul întregirii Numai astfel vom fi demni de sac­
itanţă f a ţ ă de Legăturile din trecut în­ oarecare, da compunerea üstei die pre­ neamului. rificiile „Marilor eroi", numai astfel le
tre I. P.' S. S a şi între aceşti domni fecţi, am fost cu deosebită băgare de Dacă i-am uitat pe martirii neamu­ vom face somnul lor liniştit acolo sus
miniştri. geamă, că întrucât, ou mai se poate gă lui, ca şi pe urmaşii lor — cerşetorii în ceruri, de unde ne privesc, căutând
Peste tot, d-lor, dv., când exami­ fiie numiiţi prefecţi, pireşedinţii organîza- României Mari — invalizi şi orfani în să-i urmăm întru împlinirea datoriei
naţi lucrurile acestea, imiainifestările ţuior noastre judeţene. Astfel încât d-lor, furiile egoismului feroce şi ale materia­ pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă
acestea bisericeşti în legătură cu via­ este fără pildă în istoria politică a aces­ lismului tiranic ce ne-a cuprins, cel pu­ mai omenească în casa noastră şi în
ţa, politică şi când examinaţi _ artitu- tei ţări, faptul care s'a petrecut la for­ ţin la ziua lor, „ Z i u a E r o i l o r " ţara noastră. Numai luând pildă de
dinea arhiereilor, s ă nu uitaţi felul marea gwernului nostru, că din 72 de să lăsăm omenescul să pătrundă în noi ; împlinirea datoriei delà Eroii Neamului,
fcaum gândeşte poporul românesc dm judeţe, au mai m 6 judeţe sunt preşe­ să încercăm o clipă de reculegere, de putem dovedi că-i avem continui în
Trainsilvama. Biserica a fost, care dinta de oirganizatie totdeodată şi pre­ recunoştinţă pentru aceia cari ne-au inimă şi'n suflet, şi că păstrăm cu tă­
ne-a mântuit limba ; şi aceasta nu se fecţi, în acele judeţe, unde într'adevăr, clădit din carnea şi sângele lor „temeiul rie legătură vie cu trecutul de glorii al
uită în timp de 10 ani (aplauze pe în interesul administrării bune a judeţu- vieţii de azi!"... neamului, fără de care nu putem în­
. 11 - * • poate găsi o altă soluţie.
bancale Majorităţii). Şi nu este per­ Această reculegere să fie ca un fulger dreptă prezentul şi asigura viitorul.
mis să se uite niciodată (aplauze pre­ Abs trăgând delà aceasta, în toate oca-
lungite pe băncile majorităţii, stri­ xiumiile am rugat pe <ă-mi prefecţi să nu
găte de bravo). Înalţii prelaţi orto- activeze in icàeetiunile 'de partid. Mal
doxi ş i uniţi din Ardeal nu t a c poli­ mult, înainte cu 3—4 zile, am fost Ia
tică dar ei n'au căznit din văzduh In Cluj, ani avut o onasă cu dl prefect şl
Politic şi economic, v
Ardeal. E i au luat parte, in tinereţea toţi cei de faţă pot să-şi amintească că
lor l a luptele de emancipare naţio­ l-am rugat cu insistenţă ca în facţiunile, E.dstă în viaţa popoarelor, mai ales în ciară creată de naţio nal-ţărămşti, pers-
nală. (Aplauze prelungite pe băncile care te desfăşoară partfidiui nostru n'au jterioadele de frământări adânci şi de jtectivele unei proaste recolte, tot atâtea
majorităţii). A făcut-o Prea Sfinţitul să fie şa motoital diferitelor con/veniri şl transformări, mari radicale un suflu de elemente de judecată pentru preotesele
Mitropolit din Blaj, a făcut-o I. r . mainifesitări, ca nu oarecuanrva să sie de­ viaţă ce depăşeşte realităţile obişnuite şi sinistre ale capitalei de a prezice căde­
S. Nàcolae Bălan din Sibiu (aplauze prindă publicul íji lumea din Ardeal, cu pluteşte ca un poleu misterios legând cu rea apropiată a guvernului şi venirea,
pe băncile majorităţii), a făcuut-o P. ideja că manafestărilie poMitice şi natio­ fire nevăzute conştiinţă de conştiinţă pentru considerente pur economice la
S. Ciorogtajriu din Oradea, a făcut-o nale, trebue să se facă la poruncă <îe dând aspectul unei masive şi gigantici cârmă a partidului liberal, singur sau
P S. Nicoiescu din Lugoj, ş i au fa- stat. Nu cred, d-lor, ea în istoria poli­ solidarităţi morale. In acest ocean al mi­ combinat, în interesul scumpei noastre
-o toţi la rândul lor, cari ilustrează tică a acestei ţări să se fi repetat adese­ lioanelor de conştiinţe în care sau topit patrii. Nu mi-amintesc unde am citit o
astăzi aoeste scaune arhiereştii alături ori acest lucru. pasiuni, simţiri şi cugete alese ca într'o splendidă caracterizare a unui pretins
d+> 1 t\ S. Patrxaircnul Miron azi R e ­ uriaşă, urnă de aur dispar micile inte­ proces de tehnicizare economică în ţar»
gent Ş i d-lor, d a c ă noi nu putem u i t a S'a întâmplat însă la Blaj că di Zaha­ rese, zarafii aruncaţi afară din templu noastră după războiu unde specialistul
hoiseiiiica, întru amintirea luptelor din ria- Bonlă, a citit statutele în chestiune. se retrag din faţa. furtunii măreţe, iar economist apare grav şi înarmat până 'n
trecut ş i pentru Încurajarea sufletu­ Le-a citit ei, fiindcă era secretarul par­ dacă au fost fără voia lor prinşi de va­ dinţi cu : statistici cupretenţii de ezac-
lui creştinesc şi national pentru v a - tidului în acel judeţ, şi fiindcă a fost luri, au dansat cu sgârcenie de suflet titate din. care trage concluzii simple şl
1

rtjor, să nu vedeţi dv. o conspiraţie unul dintre acei tineri a „(ternarei'' ; el la sărbătoare, al cărei simbol nu l-au pu­ definitive, cu diagrame din care se scot
«ofitică între biserică şi între partid, colaborase la proectarea acestui statut şl tut pricepe. Aşa a trecut marile eveni­ legile de fier ale economiei politice, etc.
nici între cler si noi, cari suntem ei-a ţinut de datorie ca, prezentându-1 să ! mente din urmă ce-au închegat România Şi aceste implacabile ghicitori condi­
simpli luptători trecători ai zilelor de predea această acţiune conducătorilor or- j modernă în mod definitiv ridicând po­ tio nea-ză durata unui regim după canti­
astăzi pentru mărirea zilelor de mâine Í ganimtiunei poMtice din Tânoava-Mică. ; porul acesta vânjos în locul de cinste tăţile de cartofi ovăz şi sfecle exporta,
(aplauze prelungite, strigăte de bravo, •firintre celelalte popoare ale pământului. bile. Cum vedem nenorocirile economice
,pe băncile majorităţii). Evident din această împrejurare mu se i Toate întâmplările mari dm istoria mo­ care <au năpăstuit ţara timp de zece ani
D-lor deputaţi, fund timpul foarte pot trage oan/ctaii cari ar putea să pună ' dernă a României atţ fost fructul copt al au creat (după expresiuna spiritualului
în altă culoare această mişcare care, unor uriaşe eforturi, morale ale acestui observator) acest nou parazit: econo­
înaintat şi trebuind s ă mă despart,
după cea mai curată conştiinţă a mea neam, care au depăşit figurile ridicole mistul. Există însă ceva ce depăşeşte pu­
mă, rezum l a o singură observaţi)». şi cred şi după judecata dv., desigur, ale negustorilor politici ce-au reuşit pen­ terea sa de înţelegere: ordinea morală,
D E C E A FOST LA B L A J P R E ­ este pusă în serviciul ordinei, al păcei tru o clipă să transforme în glorii trecă­ valoarea omului în societate, forţe im­
F E C T U L DE TARNAVA-MICA şi al educaţiei nationale şi cetăţeneşti toare şi~n calcule de tarabă eforturile ponderabile, ce dau politicului, în ţam
O lecţie de moralitate politică a poporului românesc (banca ministerială i generoase ale mulţimilor anonime. Dl aceasta, aspectul particular al unei sin­
Este adevărat că dl Zaharia Boilă, pre- Simion Mehedinţi prinde într'o formulă teze de valori etico-sociale.
plastică tot procesul tainic de închegare Ce putem să facem contra acestui fa­
al unităţii noastre naţionale ce-a luat tal determinism moral, târgoveţi D-voas-
forme concrete abia în veacul din urmă tră ? !
De Ziua Eroilor. sub forma umor tendinţe manifeste şi
iveziistilrile de înfrăţire. „Şi anume, îna­
PETRE ŢuŢEA.
„Gândiţi-và ca tot temeiul vie­ lor şi gloriei noastre naţionale delà Jiu, intea deputaţilor care vorbesc în parla­
ţii noastre do azi — aşezată pe
Dragoslave, Olt, Oituz, Mărăşti şi Mă- ment, a ziariştilor care scriu la gazeta,
Iar pentru dl Director
temelii trainice — se datoreşte, în
primul rând acelora cari zac dea- răşeşti constitue acea conştiinţă a drep­ a istoricilor care culeg fărâme de docu­ al Teatrului Naţional.
lungul munţilor, plaiurilor şi dru­ turilor naţionale şi umane în totdeauna mente ş-i a filologilor care scriu dieflo- — Romanowsky —
murilor noastre, fără un semn la vii şi mai tari decât oricare altele, con­ nwe l-a academie, unirea au făcut-o veao
càpatâiu"... Din „Chemare de ziua
stitue dreptul însăşi la o viaţă nouă, după veac marii învăţaţi delà stână, care încercând să răspundă acuza­
Eroilor" de Patriarhul Regent al
României. liberă cu adevărat înafarâ şi înăuntru, mânau oile în strungă, strecurau laptele ţiilor noastre grave d. şef - uşier
aici şi numai aici, pe ţărâna plămădită în zagâlnă, îl fierbeau în căldare, îl fă­ Romanowsky nu face decât să se
(fld) „Zac dealungul munţilor, plaiurilor şi răscumpărată cu ceeace are un popor ceau caş, urdă. jintiţă, colindele... şi ce
şi drumurilor noastre fără un semn", mai de preţ, sângele, viaţa sa însăşi. învinoviţească mai mult. Căci un
mai ştiu ei, să facă. Delà un capăt până răspunsul din ziarul „Universul"
fără urmă, amestecaţi cu noroiul, ori cu
praful drumurilor Eroii întregirii nea­ l-am văzut pe mulţi dintre aceşti la. altul al munţilor, aceşti minunaţi filo­ — d. şef-inspector — uşier uită
logi au lucrat sute şi. sute de ani la în­
mului românesc. Şi sunt mulţi ca frunza „Mari dispăruţi" în urgia retragerii, goi chegarea limbii şi la înfiriparea neamu­ să lămuriască tocmai esenţa acu­
şi ca iarba. Nu cred să fie o altă ţară şi flămânzi, ori roşi de mizerie şi tifos
lui românesc într'o singură unitate et­ zaţiilor :
pe lume, cu o ţărână mai scăldată în exantematic în spitalele Moldovei răb- nică. Şi tot ei. ca mari bărbaţi de stat
lacrimi, mai frământată cu mai mult dând şi îndurând totul ca o superbă au fost chiagul unirei naţionale şi prin 1. Pe ce bază legală aîndrăs-
sânge şi amestecată cu mai multă carne resemnare ; dar sperând continu la cea­ ţinuturile delà şes etc." Poporul românesc nit să ordone jandarmilor scoa­
şi oase ale fiilor ei, aşa după cum este sul cel mare al mântuirii. a avut o evoluţie istorică cu totul parti­ terea baionetelor împotriva stu-
Ţara noastră. Orice bucată cât de mică l-am văzut pe alţii în noroiul tran- culară. Nici o tendinţă imperialistă de denţimii române şi 2. Ce răs-
din glia română, delà Dunăre, Nistru şeelor delà Mărăşti, amestecaţi cu lutul natură economică nu i-a animat avântu­
ori Tisa, este un panteon sfânt şi scump încă de vii într'o mângăefoare înfrăţire; rile sale creatoare. Asupririle de veacuri
bunări prosteşti îl muncesc de
nouă, ascunzând odată cu şiroaiele de continui la datorie, la post, cu ochii pe au atrofiat în el orice pornire acapara­ bruschează întotdeauna pe stu­
lacrimi şi sânge, gloria străbuna, istoria duşman; iar cu gândul la „noi acasă" toare şi egoistă şi trecut prin focul pu­ denţi!?!
şi viaţa unui neam întreg. Acei ce zac la cei ce zăceau în „robia păgână", rificator al suferinţa, nu i- mai rămas Povestea pe care a ticluit-o în
a
neştiuţi, dar pretutindeni formează acea aşteptând cu o statornică credinţă şi decât tezaurul sufletesc al valorilor mo­
Universul „că sala eră plină," că
legătură de viaţă, între moşia din stră­ răbdare semnalul de atac şi eliberare rale libertote, independenţă şi demni­
buni şi poporul român, formează acea totdeodată. nu se mai putea da reducere etc.
tate omenească. La Alba-lulia tn 1918, nu-i poate justifică câtuşi de pu­
rădăcina pătrunsă în cele mai adânci l-am văzut pe alţi mulţi apoi sfârte­ ca un suveran devenit stăpân pe desti­
ale pământului, încât dacă ar încerca caţi de schije, privindu-ţi carnea ori nele sale şi-a pecetluit soarta sa de neam ţin atitudinea care a compromis
cineva să smulgă, să alunge neamul mâna întreagă aruncata departe, neagră liber faţă de asupritorii din afară, iar un şi compromite instituţia Teatru­
românesc de pe aceste plaiuri, trebue să de fum şi de lutul negru înmuiat ca o deceniu apoi. a hotărât în aceeaş sfânta
fie atât de puternic încât să poată sfă­ cocă in sânge, în vaete sfâşietoare ori cetate emanciparea sa de sub jugul asu­
lui Naţional. Ar fi dealtfel şi ridi­
râmă şi arunca în vânt mai întâiu pă­ într'o tăcere şi o răbdare mută de mar­ pritorilor săi dinlăuntru. col ca studenţii să se adreseze
mântul ca munţii şi văile şesurile şi tiri conştienţi de sacrificiile lor. „Pentru pentru reduceri dlui şef-inspector
apele lui, în care se îngemănează viaţa cei de acasă! Pentru Fraţii noştri ro­ Sărbătorile cu fast regesc capătă o — uşier Romanowsky — aşa că pâ­
şi istoria neamului nostru. Osemintele biţi! Să duci acest inel, acest carnet la dublă semnificaţie în conştiinţa sa: de nă nu vom vedea înlăturat pe acest
Marilor dispăruţi pentru eliberarea şi ai mei, să vadă scris aci că mi-am fă-, azi înainte nimeni din afară sau din lă-
întregirea Românilor de pretutindeni, eut, datoria!" Si-şi închideau ochii în untru nu poate dispune samavolnic de lipovean din locul pe care-1 ne­
alcătuesc pivotul acestei rădăcini inde­ urma pierdutelor priviri spre cerul al­ soarta sa. El singur îşi sărbătoreşte pro­ cinsteşte, nu vom înceta.
structibile dintre glie şi popor, constitue bastru. pria sa izbândă. Nu ne miră faptul, că Aşteptăm cuvântul dlui Const.
acel titlu de drept sacru în faţa lumii marii bărbaţi de stat, şovăiesc să vie la Panel!
întregi pentru stăpânirea şi apărarea Să ştii că mori, să mori cu adevărat, sărbătoarea poporului românesc, deoa­
aeestui pământ, care se numeşte Patria gândind la o viaţă mai bună pentru rece sunt reţinuţi de grave afaceri poli­
română întregită... cei de acasă; să fii mulţumit că poţi tice în Bucureşti la baza cărora se află
arătă urmaşilor tăi împlinirea datoriei după cum spune la tipic interese econo­
Cetiţi şi răspândiţi
Avântul şi dispreţul de moarte cu cari pentru ţară, iată pilda cea mare pentru mice capitale : crâmpee de deficite buge­
s'au scris paginile de aur ale drepturi- noi şi pentru generaţia de astăzi, cre- tare, stagnarea exportului, criza finan­ „CHEMAREA*
© BCUCluj
 Pag. 4 C H E M A R E A Nr. 11.

Cu ocazia vizitei Românilor din America. ZECE MAIU. Bucuria, c e a maire, sărbătoarea sărbă­
torilor, c e v a să vie în curând ; să a v

Bine ati venit! ! Acest zece Main, singur până acum,

(Continuate din pag. I-a) îndreptăm cu toţii paşii şi sufletalii
«a vechii ş i credincioşii pelerini, á l -
tre altarul de închinare şi preamărire
s :í

Mânaţi de mizeria, ce Vă copiera, im I marea dornică de frate, pentru a Vă ' ' < sárbatorit cu adevărat de întregul delà Alba-Iulia...
pimş-i de grija zilei de mâine, aţi luat to­ opinti în grabă a veni să Vă îmbrăţişaţi' P < » P P ™ * g ă v a n u l lui «iei adevărat, i>ă iertăm toate, pentru aceasta în­
OT

iagul pribegiei peste ţări şi mări, pen- fraţii dulci. A fost do ajun» ca să F ä ' i i prin aleşii săi cei mai autorizaţi, viere !... S ă ne deschidem larg porţile
truca prin vânjosia braţelor voastre, prin închipuiţi munţii cu codrii, plaiurile cu ' adevăraţii aleşi ai naţiunii. inimilor şi sufletelor noastre ale tu­
rodul muncii voastre fără preget să câş­ Urnele şi livezile, a fost deajuns ca în în-\ ^ uităm dar nedreptăţale trecutu turor şi s ă lăsăm duhul curat al în­
tigaţi pâinea de toate zilele pentru vot chipuirea voastră să auziţi ciripitul pa- ' ' « i acestei decade, ori, de unde «r fi frăţirii sa pătrundă în noi tvţi ; să
si familiile voastre. A-ţi plecat în Ţara, serilor, şi murmurul izvoarelor noastre, ' venit ' 5 ®a iertăm pe cei ce au go-
e e
ne unini cu toţii intru refacerea o o d
unde munca e un simbol, iar răsplata e pentru a grăbi printre noi. \ $ü ; «& ne pregătii» sufletele p "tt-nt isolidarea ş i în nai tarea Patriei roman-'
un credeu. O, voi fii curaţi unei Ţări mame, care '
a I H I ^ M H M a B B H m M M H a B a H H a B a B H M H B |

In drumul lung şi spinos, cu perspec­ Vă iubeşte cu iubirea cea mai caldă, voi !
1
tive nesigure, aţi luat cu voi talizmán, cea fraţi dulci ai noştri, cari vă adorăm, fiţi- c a 0 reacţiune morală politică împotriva fripturismulu
mai curată şi arzândă dragoste de ţară, M
"Z*dTZZca une i venit. | « * " f ^ „Chemarea" çaredin 1926 duce alături de condu­
de glia strămoşiască, de dulcea voastră M

limbă şi de sfânta voastră lege. Iată fla­ ci ţară întreagă, un popor întreg cu ar- ! cători actuali ai partidului naţional ţărănesc, lupta pentru
căra vie, care v'a servit drept călăuză, doare şi emoţie vă îmbrăţişază, emanciparea politică a întregului popor român...
lată izvorul nesecat al energii voastre. far veniţi între noi căutaţi a Vă con- j (Din marele discurs al Dlut prim ministru luliu Maniu.)
Depărtarea în spaţiu, longitudinea în ringe, că nici la noi nu a lâncezit dra-1 —
timp, miracolele unei lumi rumi, belşugul gostea faţă de glia strămoşească. Că sin-\
oferit răsplată muncii voastre, toate a- gura noastră, ţintă, unicul nostru scop i
ceste s'&u, dovedit a fi inoperante pentru este desfăşurarea unei munci neobosite j
a altera simţul pronunţat al iubirii voas­ şi asidue, valorificarea energii braţelor,
Contra tinerimii.
tre faţă de Ţară, a cărei fii v'aţi mani­ şi crerului nostru întru fericirea şi pros-\ _, , . . . _ , , v

festat încontinu, cu atâta tărie şi mân­ luarea Ţarii si a poporului. ! . E

neinjeles. E peste putinţă cânta aria frumoasă a întinerirei cadre­
c e v a d e

drie. Ţara si poporul este sinteza vieţii , f P P 0 ŞCţiuriei opoziţiei par- lor politice spre binele acestei ţări, noi
n c e e r s t u l

Care oare dintre noi nu s'a emoţionat, noastre lamentare (care in acelaş timp este şi cei vizaţi, noi generaţia tinără nu vom
văzând sforţările voastre depuse întru Căutaţi, a Vă convinge, că suntem o p o z i t unei Românii fericite, bogate ţinea cont de acţiunile descurajante, de
creare a unei atmosferi prielnice şi favo­ vrednici de iubirea şi interesul vostru.
S 1
romaneasca) contra tinerimei acestei „războiul" partidelor de opoziţie con­
rabile ţării noastre acolo în noianul po­ Fie c această îmbrăţişare frăţească, t -
a
ă n
? N
anomalii se da- tra tineretului din ţara românească, ci
u $ e t i e c ă r e i

poarelor, cari ne cunoşteau numai prin dintre noi si voi în aceste momente de \ t o r e
Ş t e
deviare patriotică, vom merge înainte pe drumul nostru.
o a r e a c e a s t a

voi ? adâncă reculegere, de profundă revelaţie, '• aceasta monstruoasă ţinută a unor po-Numai puţin este adevărat că ori de
Care dintre noi nu s'a cutremurat pă­ d<> sinceră înălţare sufletească, în aceste, liticiani, cari din pragul gropii declară câte ori lipsa de experienţă ori vre-o
truns de un sfânt fior, văzând grija şt momente de sărbătoare a sufletului romă- j războiu de ponegrire, de sfidare şi pro-altă nedumerire ne-ar aduce Î s o răs­
preocuparea voastră, cu care urmăriţi nesc, să servească de mană întăritoare, i vocare sterilă generaţiei ce-i va urma. cruce, noi ne vom îndrepta pentru sfa­
consolidarea în fericire şi prosperare a de izvor de apă vie pentru cimentarea^ mentalitate turtităf, ce grijă exage- turi şi lămuriri, către aceia în a căror
scumpei noastre patrii ? Care suflet cu­ nirtuţilor şi calităţilor poporului nostru.'rată, câtă energie, câtă hârtie şi cer- sinceritate noi am crezut şi credem,
rat românesc se poate oare descătuşa din Fie ca sublimul sărbătorii neamului ; neală nu prăpădeşte opoziţia pentru a şi nimeni nu ne poate obliga să cre­
complexul vibraţiunUor, produse de ge- să impregneze în sufletele noastre aceea \ demonstra absurda idee a pericolului dem altfel decât cum simţim.
nerositatea voastră românească, de idea- iubire de ţară, care singură ne poate ga- j tineretului într o ţară. Ori câtă zarvă, ori câtă agitaţie, se
tisnmtl celui mai cristalin patriotism al m-ntu viitorul, cc-l merităm. Micile partide ale opoziţiei, benefi- va prăpădi în contra noastră, ea^pu va
rvstru, de care aţi dat proba culmi­ Fraţi dm America, cari pri-n prezenţa ' ciarele nemeritate ale situaţiilor privile-avea putere de convingere cu atat mai
nantă in participarea voastră la serbările voastră ridicaţi fastul, şi nimbul sărbăto- giate timp de un deceniu, imediat ce puţin putere de presionare pentru noi.
neamului ? rii neamului, potenţaţi emoţia sufletului au fost reduse la justa lor configuraţie Cât timp arma noastră, oa fi su­
A fost deajuns, ca glasul dulce de ma­ nostru, cari prin prezenţa voastră dove- şi cadre politice, au intonat melodia fletul nostru tinăr, cât timp sabia
1

mă Ţării voastre să Vă facă un semn difi lumii întregi ardoarea, cu care îşi suferinţelor lor, au început reacţiunea, noastră DU fi gândul nostru nespe­
a

numai, pentru ca să grăbiţi să-t cădeţi iubeşte Românul Ţara sa, îmbrăţişându-războindu-se cu toată lumea. Nimeni culat, şi cât t/mp „scutul" nostru oa
cu evlavie la sînu-i ocrotitor. A fost de Vă cu toată căldura sufletului, nostru vă nu le-a provocat, dar ele ţineau cu fi sfântul roş-galben-albastru, atâta
ajuns ca şueratul vântului prin undele zicem încă. un : ..Bine aţi venit ! orice preţ să se agite, şi să agite. Au timp noi soldaţii cauzei româneşti,
văzduhului să vă şoptească numai che- ALEXANDRU HORGA. ajuns în aceasta ordine de idei la noi, nu oom cunoaşte nici o acţiune de
la generaţia tinără, şi bine că ne-am intimidare şi de descurajare.
nimerit! E bine că am ajuns faţă 'n
Cei căror nu le convine acest spirit
faţă cu profitorii zilelor de eri căci noi
Curaj burghez în România. nu vom fugi din faţa lor, deoarece noi
generaţia tinără nu avem nici motive
de înaltă jertfă, n'au decât să-şi afişeze
convingerea, să o repete cât de des
pentruca Românii să o ştie cu toţii şi
să ne ascundem în faţa unor pro­
(smr.) Delà Conu Leonida şi nare de operetă din 1848 şi până fitori, şi nici chef să ne ascundem. Ge­ să-i aprecieze.
până la incidentul comunist din în zilele noastre, toate marile neraţia tinără are drept de a trăi li­ iar ce priveşte învingerea unuia şi
Timişoara s'au scurs câteva de­ evenimente şi eforturi naţionale beră şi gândi sincer în aceasta ţară, înfrângerea celuilalt, în lupta contra ti-
nerimei nu-i greu câtuşi de puţin a
cenii; în acest interval de timp, au decurs fără ca această clasă căci noi suntem garanţia hotarelor face prognosticuri sigure. Nu poate fi
şi fericirei ei. Scoaterea elementu­
burghezia română s'a înfiripat b i - j s ă - ş i fi luat partea ei cuvenită, lui tivăr delà drepturi şi obligaţii — greu atâta timp câtă vreme nu se pol
nişor, reuşind a i m p r i m a statului ; înfruptată şi crescută g r a s la ţiţele cum vor aceasta micile partide opozi­ confunda scopurile lor. Lupta contra
o alcătuire economică şi de drept j bugetului statului, de unde şi-a ţioniste delà noi — este o crimù la tineretului, pornită cu multă furie de
oligarhia fanariotă şi îmbătrânită, şi în
conform intereselor sale. Formele J însuşit cât a vrut, este natural adresa Ţârii, este cea mai neromâ­
nească atitudine şi dovada celei mai al cărei arsenal politic azi nu mai gă­
goale împrumutate delà statele!ca burghezia noastră să n'aibă
bizare mentalităţi de politician epuisat. seşti decât fierele vechi şi ruginite a
civilizate din Apus, au început să Inimic comun cu marile burghezii intrigăriei şi speculaţiilor rentabile, nu
se umple cu conţinut şi-ţi dădeau j apusene, care singure, prin lupte Expulzarea tineretului din viaţa ob­ poate fi dubioasă, căci, elanul tineresc,
ştească, echivalând cu o stereotipizare
impresia unui organism cu o vi- continue, s'au emancipat şi s'au mamutică a vieţii publice, cu o pietri­ dragostea de neam nespeculată şi grija
patriotică a tineretului pentru ziua de
goare oarecare, capabil s ă reac-j impus la conducerea statului. E ficare a simţurilor de ordin initiativ, cu
mâine a Românului, nu cunoaşte pie-
ţioneze faţă de atacuri ce i-ar o clasă molatică, din care nu e o paralizare a posibilităţilor de pro­ decile unor convenţionalisme nejustifi­
ameninţa situaţia ocupată în stat. permis să facem — cel puţin gres, nici o politică naţională nu o cate şi piedicile fictive, inventate de
poate impune, ţinând cont în mod sin­ o opoziţie răutăcioasă şi neleală.
Ori, a doua zi după incidentul încă nu — axa statului ro­
cer de dorinţa unei adevărate promo­
delà Timişoara, deşi autorităţile mân. vări, a vieţii unui neam. Tineretul n'are nevoe de nici o mas­
publice au fost la înălţime, pân­ Şi dacă burghezimea din Ro­ care, a convingerilor sale şi de aceia
Ori cât zgomot s'ar face în jurul
tecoşii burghezi delà Timişoara, au mânia nu-i capabilă de atât efort, simpatiilor mereu crescânde ale acţiunei declară categoric, că trăeşte cu un singur
gând: „nici o~jertfă nu este mare
dat dovadă de o slăbiciune uimi­ cât vezi şi la o vieţuitoare ce-şi tineretului, şi îndeosebi ale tineretului pentru Neam şi Ţară".
toare. Cuprinşi de o panică inex­ târeşte existenţa, este de datoria naţional-ţărănist, ori câte speculaţii s'ar
plicabilă, mulţi cetăţeni ai urbei noastră ca să dezvoltăm şi să comite, ori pe câte variante false s'ar A. T. Mureşan.
Timişoara, de sigur dintre cei întărim forţa clasei ţărăneşti, care
bine situaţi, au început să-şi facă a dat dovadă şi până acum, că
bagajele, în căutarea altor melea­ statul român se poate bizui pe Scrisori delà Redacţie.
guri, unde să nu fie conturbaţi ea, căci nu se sperie de câteva Rubrică permanentă condusă de redactorul nostru special 1 utankamen.
în somnul de după masă de puş- salve în aer şi rămâne pe loc, Prof. Bunăcuviinţă — Cluj. Nu mă tot (care părea c ă vreau să te părăsească în tot
cături anodine. orice s'ar întâmpla. Aceştia ne-au pisaţi la cap ! Ştiu . . . ştiu bine de tot. Consulul momentul) să fiu al naibei dacă nu a trebuit
Despre curajul personal şi de salvat fiinţa neamului delà retra­ este reprezentantul unui stat strein într'un oraş, să-mi alin stomacul. Am câştigat şi eu pe front,
strein pentru naţia lui. De obiceiu se aleg in aşa apărând Ţara, o decoraţie. Când te-am văzut şi
clasă a burghezilor noştri nici gerea legiunilor şi autorităţilor lui
fel ca prin el — consul — să-ţi poţi forma pă­ pe dta deeorat, mi-am luat frumos decoraţia da
până acum nu ne-am făcut iluzii. Aurelian, prin toate năvălirile bar­ rerile cele mai bune despre ţara pe care o repre­ pe piept, şi fiindu-mi ea cel mai scump taliz­
Cufundată numai în vânarea in­ bare şi cu toată decadenţa clase­ zintă. Vezi c ă ţtiu Die Bunăcuviinţă. Ceialaltă mán, am împachetat-o în cutia ei şi mi-am pro­
tereselor materiale, incapabilă de lor şi autorităţilor suprapuse, în întrebare in schimb nu ţi-o ştiu rezolva şi de pus că atâta vreme cât timp porţi şi dta deco­
a duce pentru întronarea unui timpurile mai noi. altfel ce-mi pasă mie dacă un consul reprezintă raţie eu pe a mea nu o pun la piept. Ştii de
ţara lui în faţa autorităţilor, cu mâinile în bu­ c e ? pentru ca să nu facă decoraţia mea umbră
regim * cinstit democrat barem de De aceea nu vom înceta să zunar. Parol c ă nu mi-ar fi păsat dacă şi-ar fi decoraţiilor dtale. Astea între noi s ă fie spuse.
o luptă cetăţenească paşnică cu organizăm voinicii noştri ţărani, băgat în buzunar şi picioarele, şi capul, ba în
mijloace de conştiinţă, lăsând a- în interesul chiar al burghezilor întregime să se fi ascuns în vre-un buzunar de
ceastă sarcină ţăranilor români, noştri cu inima în pântece. Alt­ al lui. T e rog Die Bunăcuviinţă, pe viitor Redactor responsabil:
burghezimea din România o să cum cu toţii vom ajunge să imi­ dă-mi pace cu astfel de teme.
facă posterităţii o stranie impresie. tăm exemplul pântecoşilor delà Dr. A. T. MUREŞAN
Unui bufon financiar. Am fost şi eu la
începând cu mişcările revoluţio-1 Timişoara. defilare şi când te-aoa văzut au decoraţiile acele

Tipografia Naţională S. A., Cluj, Str. Regina Maria No. 36

© BCUCluj