Cîuj, Duminecă 19 Maiu 1929. 2 Lei exemplarul.

ABONAMENT ANUAL : REDACŢIA:

Pe an an Lel 186--
ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PRIMESC
Cluj, Strada Regina Maria Nr. 4. — Telefon : 7 4 »
Pe nn jumătate.an Lei 90.— LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI ADMINISTRAŢIA:
Pe 3 luni Lei 4 0 -
Atrtorităţi şi instituţiuni Lei 500*— CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 19 Cluj, Strada Regina Maria Nr. 19. - Telefon;; 10-86
In streinătate dubla.

Trăiască România Mare!

Colţul din sudestul Europei — j Ce coin du sud-est de l'Europe t h e South-Eastern corner o» Questo angolo dei Sud-Est eu- Die südöstliche Ecke Europas —
ă Uimit at prin Dunăre, Tisa, Nistru limité par le Danube, la Theiss, Europe, bonded by the Danub<\ ropeo fra il Danubio, Tibisco, begrenzt durch Donau, Theiss,
ţi Marca Neagră — a fost de acum le Dnieper ei la mer Noire a été the Theiss, the Dniestor and the Nistro e Mar Nero fu piu di 2 0 0 0 Dnyester und Schwarzes Meer —
2000 de uni, până in 1918 un teri­ pendant 2000 ans, jusqu'à 1918 B l a c k S e a , was during 2000 anni e fino al 1918 un territorio ist ein Gebiet, welches schon seit
toriu bântuit de furtunile istoriei. un territoire ravagé par toutes les years until 1918 a territory whieh flagellato dalie tempeste storiche. 2.000 Jahren bis 1918 von den
Invazia barbarilor, cutropirea şi tourmentes historiques : Invasions sufïered ail the miseries ever L'invasione dei barbari, la domi- historischen Stürmen stark mitge­
dominaţia turcească, ocuparea ma­ des barbares, prise de possession recorded in history. Howerer, nazione turca, l'occupazione un- nommen wurde. Die Invasion der
ghiară, lii(pte interne au mistuit for­ et domination Turque, occupation although the invasions of b a i - gherese, le lotte interne, consu- Barbaren, Verwüstung und Unter­
ţele popoarelor, cari locuiau din maghiare et luttes internes, dé­ barous nations, t h e T u r k i s h do­ marono le energie dei popoli abi- jochung durch die Türken, unga­
vechime aceste plaiuri frumoase. mination,' the Hungárián occu tanti nei tem pi remoti queste rische Okkupation und innere
voraient les forces des populati­
pátion and intestine wars partey belle terre. Kämpfe haben dazu beigetragen,
In ciuda tuturor vitregiilor isto­ ons qui depuis l'antiquité vivaient
wasted the forces of the people dass die Kräfte der Völker, wel­
rice s'a menţinut şi s'a chiar oţetit dans ces beaux pays. Malgrado tutta la gravita degli
living from ancient times in che dieses schöne Land bewohnten,
în luptele purtate, populaţia băşti­ En dépit de tous les obstacles eventi storici la popolazione d'o­
thèse beautiful régions, the R u - zermürbt wurden.
naşă : Românii. In limba noastră au cours des siècles, la popula­ rigine: la romena, si temprô nelle
găsiţi originea latină, în portul na­ tion aborigène — roumaine — a manians, the native nation, not lotte continue. Nella nostra lingua Trotz stiefmütterlicher Behandlung
ţional influenţe trace, în obiceiuri pu se maintenir et même se for­ only maintained theinselves, but si trova l'origine latina, nei cos- durch die Geschichte hat die ein­
rămăşiţe dace, iar in naţiunea ro­ tifier et se tremper par les luttes were also hardened through this tumi nazionali le influenze tracie heimische Bevölkerung: die ruimä-
mână din această ţară, găsiţi un soutenues. Dans notre langue on continuai résistance in an end- nelle usanze romene resti delle efeclhe^ ihre Kräfte nicht nur be­
popor harnic şi pacific, care înţe­ trouve l'origine latine, dans notre less struggle. abitudini dacie e nel popolo ro- wahrt, sondern in den vielen
lege însă să păstreze cu energie li­ costume national, l'influence thrace meno abitante questo paese, un Kämpfen auch verstärkt. In unse­
In our languaga you will find
bertăţile câştigate prin lupte şi să dans nos coutumes des restes popolo diligente e pacifico il quale rer Sprache könnt Ihr den lateini­
our Latin origin, in our pea-
muncească pentru evoluţia lui spre des Daces, et dans ies habitants de peró intende di conservarsi con schen Ursprung, in der National­
sant dress, and our customs.
idealurile omenirii. \ ce pays, vous trouvez un peuple molta energia la libertà conquis- tracht den thrazischen Einfluss, in
réminiscences of our Dacian an-
Deasupra piedecilur istoriei bă­ travailleur et pacifique, qui entend tata attraverso lotte ripetute e di den Sitten und Bräuchen die da­
cestors, and in the Rumaniar.
tea în inima tuturor Românilor spe­ cependant défendre avec énergie fare qualsiasi sacrificio dei suoi mischen Überreste, in der rumäni­
nation of to day you will find
ranţa unei uniri şi crearea unei pu­ les libertés obtenues par la lutte ideali presenti e per lo sviluppo schen Nation dieses Landes, aber
an active and pacifie people an
ternice Daco-Romănii. degli stessi verso orizzonti sem- ein ehrliches und friedliches Volk
et travailler pour l'évolution de xiously watching to keep th.-
pre piu umani. finden, welches im Stande irt,
Idealurile proclamate de revolu­ sa race vers les idéaux de l'hu­ iiberty it has earned in a conti
seine, durch Kämpfe errunge Frei­
ţia franceză au fecundat şi terito­ manité. nuous struggle, and working fru­ Sopra tutte le difficoltà storiche
heit mit Energie zu bewahren, und
riile noastre. Fraţii din Moldova şt Malgré toutes les entraves qui its évolution towards the high palpitava nel cuore di tutto que­
für die Evolution der menschlichen
Oltenia, făurind unirea Principate­ au cours des siècles ont empêché deals of humanity. sto popolo la speranza dell'unità
Ideale mitzuwirken. Über die histo­
lor, au creat acel centru de gravi­ son essor, l'espoir d'une union In spite of ail hindrahces, the nazionale e della creazione di una
rischen Hindernisse hinweg hat sich
tate şi de atracţie în jurul căruia et de la formation d'une Daco- hearts of the Rumanians, throb- potente Dacia România.
in der Seele aller Rumänen die
urmau să se grupeze celelalte pro- ' Roumanie puissante battait dans bed with the greatest hope, to Gli Ideali proclamaţi dalia ri- Hoffnung einer Vereinigung und
vincii, locuite în majoritate de Ro- 'les coeurs de tous les roumains. create through united forces, a voluzione francese hanno fecon- der Bildung eines mächtigen Dako-
mâni. I strong Daco România. dato anche le nostre terre. I fra- Rumänien erhalten.
; Les nobles principes proclamés
In 1918 s'a împlinit visul nostru The ideals proci aimed by the telli di Moldávia e di Oltenia
par la révolution française, ont Die durch die französische Revo­
secular. Jertfele aduse în luptele French révolution have found facendo l'unione dei principati,cre-
trouvé aussi leur écho dans nos lution proklamierten Ideale, haben
naţionale, lupte bazate pe princi­ here a very fertile soil. Our arono quel centro di gravita in-
territoires. Les frères de Moldavie auch unser Gebiet befruchtet. Un­
piile evolutive ale apusului, au fost brothei's of Wailachia and Mol­ torno al quale dovevano raggru-
et d'Oiténie, en forgeant l'union sere Brüder aus der Moldau und
răsplătite. \ dávia, uniting the two histori- parsi le altre provincie abitate in
des principautés, ont crée ce centre Oltenien haben durch die Vereini­
Conjuctura internaţională ne-a cal principalities, have created grandissima maggioranza da ro-
de gravité et d'attraction autour gung der Fürstentümer das Gravi-
fost favorabilă şi astfel Transilva­ the centre of gravity and att­ meni.
duquel devaient plus tard se grou­ tations-und Anziehungs-Zentrum
nia (Ardealul), Basarabia, Banatul raction, around whieh the other II nostro sogno secolare fu rea-
per les autres provinces habitées gebildet, um welches später die an­
şi Bucovina au putut să se unească régions inhabited in majority lizzato nel 1918. Oii enormi
en majorité par des roumains. deren durch rumänische Mehrheit
pe veci cu Ţara-Mamâ. by Roumanians, could gather sacrifici fatti nelle lotte nazionali,
En 1918 notre rêve séculaire bewohnten Provinzen sich grup­
Aici la Alba-lulia cetatea, in care and make a reality of a dream lotte fondate sui principi dell'oc-
s'est accompli. Les sacrifices faits pierten.
Mihai Viteazul a înfăptuit pentru for whieh they had fought with cidente, furono ricompensati.
întâia oară (1600) Dacoromânkt, dans les luttes nationales, luttes great sarcifices for centuries. Im Jahre 1918. haben sich unsere
Ci furono favorevoli anche i
aici unde Eoria şi Cloşca au fost basées sur les principes évolutifs In 1918, our dream for âges, rapporti internazionali e cosi la
Jahrhunderte lang getraeumten
frânţi pe roată pentru răscoala lor de l'occident, ont enfin obtenu at last was accomplished. T h e Transilvania, la Bessarabia, il B a -
Träume erfüllt.
socială şi naţională, aici unde la leur récompense. sarcifices brought in the natio­ nato e la Bucovina si unirono Die Opfer, die in den nationalen
1848 s'au dus lupte crâncene pen­ La conjoncture internationale nal fights based on the évo­ per sempre alia Madre Patria. und auf Grund der westlichen Evo­
tru eliberarea noastră naţională şl nous a été favorable et de cette lutives prineiples of the W e s ­ lutionsprinzipien geführten Kämp­
Qui ad Alba-lulia, fortezza nella
unde s'a decretat de peste 100.000 façon, La Transylvanie (L*Ardéal) tern eountries have been returned. fen dargebracht wurden, haben
quale Michèle il Bravo realizzö
de delegaţi la 1 Dec. 1918 unirea la Bessarabie, le Banat et la B u ­ ihre Früchte getragen.
The international circumstan- per la prima volta (1600) Ia Dacia
cu Ţara mamă liberă, aici serbam covine ont pu s'unir pour toujours Die internationale Konjunktur
ces have been favourable for us, România, qui dove Horea e Cloşca
azi unirea tuturor Românilor în- à la Mère Patrie. war für uns günstig und somit
and so. Transylvania (Ardeal) furono martirizzati a morte per il
tr'un Regat pe veci unit. konnten sich Transylvanien (Sie­
C'est ici à Alba-lulia, forteresse Bessarabia, B a n a t and Bucovina loro movimento nazionale e so­
benbürgen) Bessarabien, Banat
Dacă fraţii din România liberă où Michel le Brave pour la pre­ could be united for ever to the ciale, qui dove nel 1848 si svolsero
und Bukovina auf Ewigkeit mit
au putut în secolul din urmă pro­ mière fois (1600) créa la Daco- Mother-country. delle lotte aceanite per la nostra
dem Muterlande vereinigen.
paga idealul de unire, cu atâta Roumanie, ici où Horia et Cloşca Here in Alba J u l i a the fortress redenzione nazionale edoveil primo
succes nu este mai puţin adevărat, ont été torturés jusqu ' à ce que Dicembre 1918 più di 100.000 Eier im der Burg, Alba-Julia, wo
in whieh it was given to Mich­ Miham Viteazul (Michael der
că principatele Moldova şi Munte­ mort s'en suive pour leur soulè­ ael the Brave for the first time delegaţi decretarono l'unione alia
nia au fost întemeiate de domni­ vement social et national, c'est Madre Patria, qui festeggiamo oggi Tapfere) zum ersten Male (1600)
to aceomplish the Daco-Rouma- Dako-Rumänien verwirklichte, Mar
torii e-migraţi din această Transil­ toujours ici q u ' e n 1848 ont été nia (1600) here where Horia and l'unione di tutti i romeni in un
vanie, de unde a pornit şi mişcarea livrées d'acharnées batailles pour regno per sempre unito. wo Eoria und Cloşca, für ihre so­
Cloşca have been tortured to ziale und nationale Auflehnung
de redobândire a sentimentului nos­ notre délivrance nationale et où death, for their social and na­ Se è vero che i fratelli della R o -
tru de latinitate. plus de 100,000 délégués ont zum Tode gefoltert wurden, hier,
tional révolution; here where mânia libera hanno potuto nel- wo im Jahre 1848 die erbittertem
Un iredentism dârz a oţetit delà, décrété le 1er D'ecembre 1918 in 1848 desperate fights have l'utimo secolo propagare con tanto Kämpfe für unsere nationale Be­
1848 încoace toată suflarea româ­ l'union au libre royaume de Rou­ been delivered for our national successo l'ideale della unità, non freiung gefochten wurden und we
nească din Transilvania şi Banat, manie et c'est enfin encore ici freedom, and where on the ist è meno vero che i principati di mehr, wie 100.000 Delegierte die
şi numai graţie unor conducători que nous fêtons aujoud'hui le December 1918 more than 100000 Moldávia e di Muntenia furono Vereinigung sämmtlicher Rumänen,
viteji — cari nu se temeau de tem­ 10e anniversaire de l'union de delegates have declared the union fondaţi dai regnanti emigraţi dalia am 1. Dezember 1918 beschlossen
niţe — a unei strânse colaborări tous les roumains en un seul ro­ with the free Mother-Country, Transilvania, da dove parti anche haben, hier feiern wir heute die In
între toate clasele sociale, şi mai pe yaume pour toujours indivisible. here again we celebrate to day il movimento di riacquisto del ein Königreich vereinigte, einigt
urmă, graţie unui program demo­ Si les frères de la libre Rou­ the union of ail Roumanians in nostro sentimento di latinità. Vereinigung sämtlicher Rumänen.
cratic şi evolutiv, au putut să-şi manie ont pu propager avec tant a Kingdom for ever united. Un intenso spirito irrendentista Und wenn auch unsere Brüder
îndeplinească conducătorii din tre­ de succès au siècle dernier l'idéal I f our brothers of the free ha temprato dai 1848 in qua, aus dem freien Rumänien im ver­
cut misiunea: păstrarea entităţii de l'union, il n'en e s t pas moins Roumania have been afole to tutte le anime romene della Tran­ gangenem Jahrhundert ihre Yere\-
mgungsideale mit grossem © BCUCluj
etnice populaţiei din fosta Un- vrai, que les principautés de Mol- advocate in the last eentury silvania e Banato, e solo g r a à e
a
Erfolg
 Pag. 2 CHEMAREA Nr. 12.

davie et de Valachie, ont été garie, şi afirmarea voinţei de unire with such great s u c c e s , the alla bravura dei capi del movi-j propagieren kortnteni so ist e»
fondées par des princes émigrés cu Ţara liberă. ideal of unity it is true t h a t t h e mento, i quali non temettero le [ nicht weniger wahr, dass die Fürs-
de cette Transylvanie, de laquelle Ţinta principală ajunsă: Romă- prineipalities of Moldovia and carceri, ed alla stretta collabora- j tentümer Moldau und Muntenien
est aussi sorti le mouvement, Wallaohia nave been founded zione di tutte le classi sociali e j (Voluchei) durch emigrierte Herr-
pour la reacqusition de notre sen­ nia-Mare înfăptuită, trebuia să ur­ by princes who emigrated from grazié pure ad un programma de­ scher gegründet wurden, die aus
timent de latinité. meze contopirea provinciilor trăite Transylvania where from has mocratico ed evoiutivo, hanno po-1 diesem Siebenbürgen kamen, von
Un irrédentisme hardi a trempé prea mult sub o administraţie duş­ started also the movement of tuto i capi del passato adempie-j im auch die Bewegung zur Rück-
depuis 1848 jusqu'en 1918 tous mană. O muncă migăloasă şi grea reawakening o f our latinity. re la loro missione: conservare gewinnung unserer lateinischen Ge-
sinnung, entsprang.
les Roumains de Transylvanie et aştepta pe conducătorii Statului A headstrong irredentism has l'unità etnica délia popolazione
du Banat, et ce n'est que grâce român unit. hardened from 1 8 4 8 tili 1918 romena délia ex Ungheria ed af- Nach 1848 wurden alle rumaeni-
à de courageux chefs que la pri­ all the Rumanians of Transyl­ fermare la volontà di unirsi alla schen Seelen aus Siebenbärgen
son n' intimidait point et à une Tineretul intelectual din Transil­ Patria libera. und Banat durch trotzigen Irreden-
vania and Banat, and it is only
étroite collaboration de toutes les vania şi Banat — al cărui organ due to leaders füll of courage- tismus gehärtet, und dank nur eini-
Dopo raggiunta la meta prin­
classes sociales et surtout c'est suntem — a înţeles să contribue şi ger tapferen Führer — die auch
who got not frightened by pri­ cipale, realizzata la Grande Ro­
grâce à un programme démo­ el la progresul acestei ţări, înşirân- rom Kerker nicht zurückschreck-
sons — and due to a close col­ mânia, doveva seguire la com­
cratique et évolutif que les con­ ten — und der engen Zusammen-
du-se în Aprilie 1926 — în număr laboration between all social pleta fusione délie prorincie che
ducteurs du passé ont pu accom­ arbeit saemtlicher sozialen Klassen
de peste 2000 — ca un protest fi classes, last not least to a de­ troppo hanno vissuto sotto Pop- ;
plir leur mission. Celle-ci était: //tu/ nicht zuletzt dem demokra-
mocratic and evolutive pro­ pressione nemica. Un lavoro mi- j tischen und evolutiveti Programm,
la conservation de l'entité ethni­ o reacţiune în contra unor apucă­ gramra that the leaders o! the nuzioso e difficile attendeva ii •.<;- i aar es zu verdanken, dass die Füh-
que de la population de l'ancienne turi politice imorale, înrolăndu-se past have been able to realize ovo Capo dello stato romenoi rer der Vergangenheit ihre Mission
Hongrie, et l'affirmation de leur vo­ n rândul partidului naţional-ţără- their mission: To maintain the unito. ! erfüllen konnten: Die Bewahrung
lonté de s'unir à la libre Roum anie. '. nesc. ethnical totality of the R u m a - La gioventù inteliettuaie délia; der etnischen Eigenschaft und Tra-
Le but principal qui était !a nian population, from late Hun­ dition der Bevölkerung des gewe-
création de la grande Roumanie Cu elan tineresc a luptat genera­ gary as well as to assert their Transilvania e Banato, organo délia j
quaie noi siamo, ha inteso di dare| senen f'ngarns und die Betonung
ayant été atteint, après devaient ţia noastră (Chemarea) alături de will to be united to the free anche la sua coutribuzione al pro- j ihres Willens zur Vereinigung mit
suivre la fusion des pro inces generaţiile cu experienţă şi urmând Country. gresso di questo Paese, solidariz- j dem freien Lande.
qui avaient vécu trop longtemps conducerea lor pentru o normali­ The principal a h n : Greater zandosi nelPAprile 1926, in nu-ţ Der Hmi.ptzweck wurde erreicht,
sous le joug d'une administration zare si democratizare a vieţei po­ Rumania, having been realized mero di più di duemila, — nelle !
Grossrumänien wurde verwirklicht,
ennemie. Un travail dur et minu- now had to follow the assimila­ file del partito nazionale conta- ! das Zusammenschmelzen der Pro-
litice :
tieux attendait les chefs de l'Etat tion of the différent provinces dino, o ciô come una protesta e j vinzen, ii-elrhe sehr lange Zeit un-
roumain agrandi par l'union. Mbertatea alegerilor, o legalitate which had lived for too long reazione contrô certe abitudini po- J ter feindlicher Administration leb-
La jeunesse intellectuelle de absolută, libertatea presei, solida­ under a hostile administration. liatiche nocive. ten, war notwendig. Eine umständ-
la Transylvanie et du Banat, dont ritatea claselor sociale pentru A n difficult and slow work Questa nuova generazione ha liche und- harte Arbeit harrte euf
awaited the leaders of the uni­
nous propageons les idées, a com- scopuri măreţe, modernizarea lottato con slancio giovaniie al die Führer, des vereinigten rumä-
ted Roumanian State.
pris qu'elle avait le devoir de vieţii economice prin încopciarea fianco délie generazioni esperte e nischen Staates.
contribuer au progrès de ce pays The intellectual youth of Tran­ seguendo la guida di quelle, per Die intellektuelle Jugend aus Sie-
României în angrenajul economic
et en Avril 1926 plus que 2000 sylvania and Banat, whose ide- normalizzare e democratizzare la benbürgen und Banat, deren Organ
mondial, raţionalizarea mecanis­ als are propaged by our weekly loir sind, war im Bewusstsem des-
jeunes gens s'enrôlaient dans les vita politica :
mului administrativ economic şi paper, understood to contribuie
rangs du parti national paysan, Liberia délie elezioni, assoluta sen, dass es ihre Pflicht ist für den
comme une protestation et une politic, acestea sunt unele din also to the progress of this eo- legalità, libertà délia stampa, soli- Fortschritt dieses Landes einzuste-
reaction contre certaines moeurs scopurile urmărite de noi. untry, has joined in April 1926 hen und in der Tat hatten sie sich
darietà completa délie classi so-
politiques immorales. (over 2000) as a protest and im April 1926. — m einer Zahl von
Vrem să trăim — cum de fapt ciali per grandi scopi nazionali,
reaction against some immoral über 2.000 — als Protest-und Rück-
Notre génération (Chemarea- şi trăim — în pace şi frăţie cu ce- j modernizzazione délia vita eco-
political attitudes the national- wirkung gegen einige immoralische
l'Appel) a lutté avec un élan plein lelőtte popoare conlocuitoare, ami- j nomica per mezzo dell'allaccia-
peasant Party. politische Griffe in die Reihen der
de jeunesse, à côté des généra-1 mento délia Romenia nell'ingra- national-tzaramstischen Partei ein-
tions expérimentées, et sous leur \ & ™*™e> dar trébue să înţeleagă I Our génération (Chemarea) naggio
c e
economico mondiale, gereiht.
direction, pour l'obtention d'une | toată lumea că pacifismul nostru has fought for the normalisation razionalizzazione del meccanismo
vie politique normale et démo­ intern şi extern nu este o slăbi­ and démocratisation of our po­ amministrativo, economico e po- Mit jugendlichem Elan hat un-
litical life with a youthful onset litico, questi sono parte degli sere Generation (Die „Chemarea")
cratique. ciune, pentrucă vom apăra până la beside of the more experienced an Seite der erfahrenen Generation
La liberté des élections, une ultima picătură de sânge patrimo­ générations and following their scopi seguiti da noi. gekämpft und ihrer Führung ge-
légalité absolue, la liberté de la
niul României pe veci unite, do­ leadership. Vogliamo vivere, corne viviamo, folgt für die Normalisierung und
presse, la solidarité des classes
Free élections, absolute lega- in pace e fratellanza con le altre Demokratisierung des politischen
sociales pour un but élevé; la bândită prin atâtea jertfe seculare,
lity, press liberty, social solida- popolazioni coabitanti, con gli Lebens :
vie économique modernisée en prin sutele de mii de morţi din răz­
rity for higher aims, modernisa­ amici e vicini, perô si sappia in Die Freiheit der Wahlen, die ab-
attachant la Roumaine à l'engre­ boiul mondial precum şi prin în­
tion of our economic life by Con­ tutto il mondo che il nostro paci- solute Legalität, Freiheit der
nage économique mondial ; rendre crederea marilor aliaţi.
necting Roumania to the econo fisme interno ed esterno, non si- Presse, Solidaritaet saemtUcher
plus rationnel, le mécanisme ad­ sozialen Klassen für höheres Stre-
ministratif économique et politique, Vor înţelege toţi duşmanii noştri mical system of the World, ra- gnifica debolezza e che difendere-
tionalization of the administra­ mo il patrimonio délia România ben, die Modernisierung des
tels étaient les buts que nous că forţele vii ale Naţvunei Române Wirtschaftslebens durch die Ein-
tive, economical and political per senipre unita, conquistatö con
poursuivions. sunt centripetale şi nu var putea mechanism, these are some of tanti sacrifici secolari, con le cen- schaltung Rumaeniens in die welt-
Nous voulons vivre — comme fi nicicând centrifugale. the aims pursued by us. tinaia di migliaia di morţi della wirtschaftliche Zusammenarbeit,
de fait nous le faisons — en Rezultatele obţinute până acuma W e want — as we in fact do , _ i^uerra mondiale ed anche con Ia die Rationalisierung des admini-
paix et fraternité avec les autres din partea guvernului nostru ne în­ — to live in peace and f r i e n d - 1 f i d u c i a d e i n o s t r i strativen, wirtschaftlichen und
grandi alleati,
peuples de notre territoire, et avec dreptăţesc să credem, că păşind ship with the minorities of our S f i n 0 a l l a politischen Mechanismus, u. s. w.
ultima goccia di sangue. !
nos voisins et nos amis; mais Wir wollen in Frieden und Brü-
country, with the friendly n a - ' Capiranno tutti i nemici nostri,
tout le monde doit comprendre mai departe pe calea evoluţiei con­ tions and neighbours, but eve- i che le forze vive della Nazione derlichkeit mit den anderen Mif-
bewohnern, den Freunden und
que notre pacifisme intéiieur et structive vom reuşi să recâştigăm ryone has to understand that our I Romena sono centripetale e non
pentru Romănia-Mare, ceeace a fost Nachbaren leben und in der Tai
extérieur, n'est pas une faiblesse, internal and externai pacifism ; potranno mai essere centritughe. leben wir auch in Frieden, aber die
car nous serons toujours prêts à şi România din trecut: o citadelă is no weakness beeause we shall ! I risultati finora ottenuti dai ganze Welt soll es wissen, dass un-
défendre — jusqu'à la dernière a civilizaţiei şi a păcii la gurile Du­ défend with our last breath the nostro Governo ci danno il diritto ser innerer und äusserer Pazifismus
goutte de notre sang, — l'inté­ patrimony of the for ever uni di credere che proseguendo per nicht eine Schwäche ist, denn wir
nării, la porţile orientului. Pentru
grité de notre patrimoine uni pour ted Roumania obtained bv so la via dell'evoluzione costruttiva werden die rumänische Erbschaft,
toujours, et acquis par les nom­ grabnica înfăptuire a acestui măreţ inany sacrifices during the ăges, riusciremo, a mantenere la Gran­ welche durch jahrhundertelange Op-
breux sacrifices séculaires, par scop am păşit la organizarea tine­ by the hundred of thousands of de România, queila che già fu la fer durch Hrtderttausende Tote im
les centaines de mille de morts retului rural şi muncitoresc, creând héros of the World-war, as weli România del passato : Una citta- j Weltkrieg und durch das Vertrauen
de la guerre mondiale et aussi ; partidului naţional-ţărănesc a s b y the trust of our big allies. della della civiltà e della pace \ unserer grossen Verbündeten, er-
par la confiance inspirée à n o s i ^ ^ ^ ^ ^ The successes obtained tili to alle foci del Danubio ed alle porte rungen wurde, bis zum letéten
grands allies. * T -, \ ~ " day by our governement, eive us i/e//' Oriente. j Bluttropfen beschützen.
I nuităţn eforturilor deja depuse şt the right to believe that we Per la urgente realizzazione di I Die durch unsere Regierung Wt
Tous nos ennemis compren- j Săvârşirea problemelor atacate. will regain for Grearter R u ­
dront que les forces vives de l a ' Aici la Alba-Iulia, simbolul des- mania what she was in the queste scopo-abbiamo procedutoj jetzt erreichten Resultate berechti-
nation sont centripètes et ne alla organizazzione della gioventù Í gen uns zu glauben, dass es uns
pourront jamais être centrifuges, j robirei noastre naţionale si a umrei past, i f we follow the road of rurale ed operaia, creando cosi gelingen wird, am Pfade der kon-
Les résultats obtenus jusqu'à• tuturor fraţilor reinoim legământul constructive évolution that is per il Partito Nazionale contadino, struktiven Evolution dasjenige
ce jour par notre gouvernement, j nostru sfânt de-a fi ostaşi vrednici tobe a stronghold of civilisation l'organo della conservazione della | Grossrumänien zurückzugewinnen,
nous donnent le droit de penser, ! W n e f e ^T ä r ü m
and peace at the mouth of the Da­ continuità negii sforzi già fatti e | welches Rumaenien in der Vergan-
m a r i r € a

que, continuant à monter sur la; „ , . . .. , . . nube, at the doors of the Orient. di perfezione nei problemi già | genheit war:
T r o m d m 91 b l n d e o m € l á r e %
route de l'évolution constructive, j - To be able to realize in the iniziati. Eine Zitadelle der Zivilization
nous réussirons à regagner pourj Trăiască România-Mare, pe veci shortest possible time this migh- Qui ad Alba-Iulia, simbolo und Friedens an der Donaumündung
la grande Roumaine, ce que l a ' ^ / ty aim, we started to organise am Tore des Orients. Zur raschen
also the rural and industrial della nostra redenzione nazionale Verwirklichung dieser hohen Ziele,
w w

Roumanie du passé a été : Une j dell'unione di tutti i fratelli

citadelle de la civilisation aux j Trăiască Regele Minai! youth. Granting in this way the sind wir zur Organisation der Land,
bouches du Danube, aux portes; Trăiască Familia Regală! national-peasant party, the me- rinnoviamo il nostro sacro voto, und Arbeiter-Jugend geschritten,
de l'Orient. J Trăiască înalta Regenţă ! a n s - t o perpetuate the already di essere soldaţi degni, per il und haben dadurch für die natio-
begun efforts and solve the bene della Patria, pe la difesa
Pour pouvoir remplir au plus ' Trăiască oaspeţii străini!
started problems. del Trono e per i! bene del nal-tzaranistische Partei dasjenige
vite ce but rempli de grandeur, l'Umanità. Organ geschaffen, welches die Kon-
nous avons déjà commencé à or­ Tineretui PlartiiduiLui aaţkHiial- Here in Alba Iulia the sym- tinuität des bis jetzt dargebrachten
ţarăueec : bol of national deliverance and Viva la grande România per Strebens und die Beendigung der
ganiser la jeunesse rurale et ouv­
unity of all Roumanian brothers schon begonnenen Probleme be-
rière, créant ainsi pour le parti Chemarea Tinerim ei Române. we repeat our oath to be worthy sempre unita !
national-paysan, l'organisme né­ wahren wird.
soldiers for the sake of the Viva Sua Maesta il Re Mihai ! Es lebe hoch das für die Ewig-
cessaire pour la continuité des
country the grandeur of the keit vereinigte Grossrumänien !
efforts commencés, et là possibi­ Crown and the welifare of hu- Viva V Augusta Famiglia Reale !
lité de résoudre les problèmes pour toujours!
ruanity.
Es lebe hoch Seine Majestät der
entrepris. Viva l'Alta Reggenza! König Mihai !
Vive le Roi Minai Í. ! God save Greater Rumania. Es lebe hoch die königliche Fa-
Ici à Alba-Iulia, symbole de Vive la famille Royale! united for ever. Vivano gli ospiti stranieri di milie !
notre délivrance, et de l'union Vive la Régence! God save the K i n g Mihai I. Alba-hüia. Es lebe hoch der Hohe Regen-
de tous les frères, nous renouve­ God save the R o y a l family. tenrat !
lons notre serment inébranlable Lougue vie aux hôtesêtrangers
God save the Regency. La gioventù del partito Es leben hoch unsere fremden
d'être de vaillants soldats pour la d'Alba-fulià ! L o n g life all the f o r e i g n G^ste in Alba-Julia !
grandeur de la patrie, et de la Nazionale-contadino :
visitors.
dynastie et pour le bien de La jeunesse du parti Die Jugend der Natîooal-
l'humanité. The aational peasant party youth : Chemarea Tinerime! Române. tmmirmü&ciim Partei
Naţionai-paysan :
,.Che marea Tinerimei Române".
© BCUCluj
Vive la grande Roumanie unie Chemarea Tinerime! Române, Chemarea Tinerime! Române,
 Nr. 12. CHEMAREA Pag. %

Scrisori din Paris.

Getatea ffleamului
Mişcările chemăriste din Simbol al înfrăţirii şi al iubirii de
neam. Aci s'a plămădit eterna credinţa
Aîba-IuMa va dăinui deci ca loc de
pelerinaj (pentru toţi atât în momente de
Ardeal şi democraţia. in renaşterea şi vigoarea poporului ro­
mân. Din chinuitorul sbucium al marti-
, rilor şi din eroicele sforţări ale marilor
sărbătorire a trecutului, cât şi in clipe
de viitoare renaştere şi îndrumare. Alba-
lulia nu aparţine deci unui partid. Ba
Asupra mişcării soclal-politice a Apoi la noi în Ardeal toate decisi- este a neamului. E Metropola biruinţei
! înaintaşi. Aci s'a agitat sabia dătătoare
„Chemării" din Ardeal se fac diferite unile mari cari au interesat viitorul po­ de nădejdi a lui Mihai Viteazul, în a că­ naţionale şi increderei in vigoarea vir­
a
comentarii, unele întemeiate, altele mai porului, au fost aduse de către popor. \ rei luciu s'au oglindat trei veacuri şt tuţilor strămoşeşti. Datori suntem deci
puţin acceptabile. Cea mai serioasă ob­ Şi elita conducătoare niciodată nu s'a\ tuai bine de durere si umilinţă. Şi tot aci cu toţii să-i preamărim cultul, lăsăndu-e
servaţie însă pare a fi acea a dlui opus. In toate chestiunile importantei s'a încheiat marele episod istoric, prima tot mai bogată în amintiri, generaţ&er
Scrutător delà „Adevărul". Ziarul din s'a organizat spontan un referendum al epopee naţională, prin intrarea victorioa­ viitoare.
Str. Sărindar, este un ziar vechi, cu conştiinţei naţionale şi plebiscitul moral • să a. Regelui tuturor RomânUor. *
avansate idei spre stânga şi cu o per­ al poporului a indicat calea de urmat. ; Astăzi ne găsim din nou gata de mers
manentă grije peetru interesele claselor Aşa s'a întâmplat şi în Octomorie, spre zidurile falnicei Cetăţi. Să sărbăto­
Aceasta e, în trei cuvinte, „Cetatea
de jos, cu deosebire. Calitate, care Va 1928, de când a început noul regim j rim prima decadă a unirii, primul mare
Neamului". Altarul marilor dureri şi ma­
impus cititorilor deodată ca răspunderea politic românesc. ! act din istoria neamului. Veniţi cu toţii
rilor bucurii istorice.
miraculoasă a „Dimineţei". Dar — ca sä termin — pentru a \ cu sufletul curat, desbrăcat de ură şi de
Locul de regenerare a sufletelor amor­
Dl Scrutător este un democrat, in­ evita ca elita conducătoare sâ degeneze ; ţite şi a virtuţilor atrofiate de asperită­ patimă. Ridicaţwă la înălţimea momen­
contestabil. Noi cei cari am iniţiaţi în cast e necesar un strâns raport de ţile vremurilor. tului. Lăsaţi acasă slăbiciunile omeneşti
„Chemarea", suntem deasemenea de- \ colaborare şi cu plebeii, şi cu acei ti- \
Rostul acestei Cetăţi-simbol nu se va şi intraţi în Cetatea Neamului cu mintea
mocraţi şi toată aceasta mişcare nai nori intelectuali de origine plebeiană, ; ^de'niciodată luminată şi cu credinţa deplină în biru­
ro
este decât democratică. Numai între noilcari vor înlocui mâine elita veche. r Suntem, un popor in ascensiune. lt to­ inţa finală. Căci unirea definitivă a V ~
cei din Ardeal şi cei din vechiul Regat, j Ergo : prezenţa dlor miniştri V!ad ; rul pregătirii aşezămintelor cu caracter r'niciUor nu se poate încheia, decât prin
există o deosebire — aşa se vede — ' şi V. Niţescu, la adunarea delà Blaj, ; de permanenţă. Ne găsim prin urnutre unirea sufletească. Şi simţim o mare bu­
în ce priveşte felul de a interpreta acest a fost reclamată de respectul tradiţiei j in epoca unor- frământări fireşti, chemate curie, că fermentaţia acestui proces so­
vag cuvânt „democraţie"'. ardeleneşti şi de grija pentru adevărata i s ă d e d e g încurcată'a viitoru-
e p r o b l e m a
cial se apropie de complecta ei limpezire.
Psihologiceşte eu înţeleg grija pentru demoaaţie, care să nu mai poată fi lui. Ce for mai suprem putem găsi pe Fie, ca sărbătoarea din Cetatea Neamu­
democraţie a dlui Scrutător, pe care confundata cu demagogia. teritoriul patriei, mai bogat în momente lui, prima după zece ani de frământări
şi-o exprimă comentând adunarea delà Paris, Mai 1929. solemne, în pagini istorice mai mult po­ inutile, să reverse asupra sufletului obo­
Blaj. De ce ? Pentrucă un gazetar, pub­ T u d o r B ä l t e a n u . vestitoare si dătătoare de pilde vrednice sit al ţării boarea liniştei şi cuminţeniei
licist, sau om politic din vechiul Regat, de urmat ? necesare.
care a trăit ultima svărcolire a unui Dr. GHEORGHE STOICA.
regim absolutist, care îi cunoaşte isto­
ria şi moravurile, are o teamă instinc­
tivă de câte ori vede la o mişcare a
Cetatea
tinerimei şi câte o personalitate
Căci sub vechiul regim, acest fel de
oficială.
universitara. ALBA-IULIA x
mişcări nu erau decât preludiul unor
acte politice îndreptate de multe ori Inspirată de ideia cooperaţiei intelec- j Alba-lulia este altarul care a ocrotit uriaşă a lui Manole din sânge gâlgăind
exclusiv împotriva poporului, deci anti­ tuale, cetatea universitară din Paris ! întotdeauna cuminecătura cea mai cu- şi oase — mănăstire botezată România-
democratice. este concepută ca un model de orga-!rată a conştiinţii noastre naţionale. Is- Mare.
Dar în Ardeal caloborarea între cei nizaţie, menit să marcheze în viaţa toria Albei-Iulii se confunda cu origi- Carpaţii s'au năruit din temelii năru­
„bătrâni" şi cei „tineri", între „domni" studentească internaţională inaugurarea j nea noastră romanică, cu trecutul nostru ind graniţele şi în bucuria mare a li­
şi „proşti" a fost — şi suntem bucu­ unei ere noui. Vechiul cartier latin, cu j războinic înviforat de impulsiuni geto- bertăţii tuturora ne-am sărutat fraţii
roşi să constatam — a rămas o tra­ străzile sale întortochiate, hotelurile dace, istoria cetăţii de pe Valea Ampo- revăzuţi după veacuri. . .
diţie. Bătrânii veneau în mijlocul tine­ mohorîte şi adesea insalubre, este sor­ "iului se confundă cu sbuciumul şi tra- N'a fost o zi comună ziua de 1 D e ­
rilor fără nici un gând ascuns. Pentrucă tit să devină în curând o reminiscenţă gedia — cu epopeea şi biruinţa nea­ cemvrie 1918, ci de mare învingere şi
experienţa avea nevoie de elan, după- istorică. Modernizarea vieţii merge cu mului românesc . . . Alba-lulia este în afirmare istorică a voinţii poporului
cum energia trebuia să fie canalizată pe paşi repezi şi nu se poate opri prin aceeaş măsură leagănul martirajului şi român de a trăi liber!
drumuri experimentate. consideraţii romantice. al marilor învingeri româneşti.
Ce e în definitiv cetatea universita­ O ceată de desmetici constituţi într*©
Noi prin urmare avem o tradiţie de . . . Cine nu ştie că în Alba-lulia oa­
oligarhie plutocratică şi bestială au ve­
colaborare. Voi cita şi câteva date: r ă ? Ea este realizarea fericită a unei sele sfinte ale lui Horia şi Cloşca au nit însă să întunece sărbătoarea... Şi
1437, 1514, 1784, 1848, in timpul re­ idei, ale cărei aspecte le vom vedea fost sfărâmate pe roată, că în temniţele după desrobirea naţională a urmat o
voluţiilor. Apoi 1791, 1849, 1861, 1863, imediat. din cetatea Albei-Iulii s'a spânzurat
decadă întreagă o altă luptă — lupta
1868, 1881, 1891 (memoriul şi replica) Pornindu-se delà constatarea, că Crişan, cine ne se înfioară când îşi a-
pentru desrobirea intern-politică.
1893 (când a fost condamnat Aurel C. contactul dintre naţiuni şi cunoaşterea duce aminte că pe străzile Albei-Iulii
Popovici la 4 ani închisoare) 1906, reciprocă sunt garanţii puternice pentru a fost pălmuit Avram laucu ? ! . . . N'a desperat însă nimeni — afară
1912 şi în urmă 1916. (D. G. Bogdan- pacea lumii şi că în deosebi studenţii 0 mare, o foarte mare parte din doar de câţiva dezertori, — n'a descu­
Duică îmi poate controla datele.) viitori conducători ai ţărilor lor trebue tragedia Ardealului s'a petrecut în tra­ rajat nici un român cinstit şi bun, căci
în fruntea armatei care pornise la lupta
Deci prezenţa dlui ministru al cul­ să se asocieze în vederea unui ideal gedii schakesperiene în acest orăşel
nouă fâlfâia un steag, şi pe steag era
telor dr. Aurel Vlad, ca şi a dlui comun, s'a preconizat creiarea unui încremenit pentru veci Ia poalele mun­
scris: Iuliu Maniu.
dr. Voicu Niţescu ministrul Ardea­ mic oraş, care să rezolve în acelaş ţilor Apuseni ca mărturie a trăiniciei
lului, la sfinţirea steagurilor de pe timp şi problema traiului material. A- neamului nostru în faţa i s t o r i e i . . . Nu e aici locul să recapitulez sum­
Valea Târnavelor, nu este o inovaţie in cest oraş urma să se constitue din Alba-lulia înseamnă însă — pe lângă brul capitol de sbucium intern al ulti­
mişcarea socială de dincoace de Car- căminurile, pe cari diferitele naţiuni crâmpeiul îndoliat de tragedie şi pă­ mei decade.
paţi, şi prin urmare nu merită nici un le vor ridica pentru studenţii lor precum mântul sfinţit care a cunoscut eveni­ Important pentru istorie rămâne doar
reproş şi din aşezămintele comune ce ar servi mente de nemuritoare bucurii şi praz­ un singur fapt: a învins din nou po­
Din aceasta colaborare salutara /w/frui necesităţilor igienice, culturale şi de nice naţionale. porul românesc şi au căzut străfulgerat
destinul românilor din Transilvania, s'a \ confort, adică băi, săli şi terenuri de S'a încrestat pe răbojul istoriei ro­ asupritorii !
născut apoi o democraţie, care dease­ sport, biblioteci şi săli de lectură etc. mâneşti, în Alba Iulia, cea dintâiu în­ A doua minune s'a întâmplat aşa
menea a rămas tradiţională. Poate sin­ Azi cetatea universitară este o reali­ truchipare — deşi efemeră — a visului dar tot la Alba-lulia ! E abia un an de
gura adevărata democraţie din România, tate. In faţa cochetului parc Montsou- nostru milenar sub sguduitoarea figură a t u n c i . . . Azi parcă şi plămânii îţi res­
este acea ardelenească. ris se ridică o serie de clădiri mai voevodală a lui Mihai Viteazul, pentrucă piră aer mai ozonat şi copiii cu dege­
Ardealul este un izvor inepuizabil în mari şi mai mici : sunt căminurile ter­ minunea să se săvârşiască mai târziu, tele ageamii se joacă mai în libertate...
ce priveşte cercetarea fenomenelor so­ minate. Alături se construeşte cu râvnă nu pentru o clipă, ci pentru vecie. . . Am fost la 6 Maiu Ia Alba-lulia.
ciale. în timp ce în anumite locuri simple In 1918 s'a ridicat, prin jurământul
M'am cutremurat de tumultul fără nu­
Şi nu trebuie să fii istoric ca d. G. tăbliţe indică locul rezervat pentru cu- j de Unire delà Alba-lulia, mănăstirea măr al legiunilor de plugari români
Bogdan-Duică, de pildă ca să descifrezi tare naţiune. Ca stil fiecare popor a i _ cari au alergat delà sute de kilometri
cum descrie mişcarea noastră socială Căutat Să Sintetizeze în în piatră
n i a t r ă caracte
rarartp-í , . .. , „ pe jos, ca să asculte porunca lui Iuliu
din Ardeal, democraţie în sensul gre­ risticele arhitecturii sale, obţinându-se evitabile Iar acestea chiar daca nu Maniu. Şi s'a făcut la 6 Mai un rechi­
cesc al cuvântului. astfel o gamă de efecte variate, p r e f e -sunt fatalmente
s u n t f a t a
' m t e de de ordin
ordin material,
material nu
e n
zitoriu aşa de crâncen conducătorilor
Eu cred, că în concepţia înaintaşilor rabilă de sigur unei monotonii neu- sunt totuşi mai puţin grave. de atunci ai ţării şi s'a rostit un aşa
noştri, ca şi în concepţia lui Iuliu Ma- rastenizante Zilele trecute s'a pus piatra funda­
de fierbinte jurământ-blestem împotriva
niü dealtfel democraţie n'a însemnat Cetatea universitară a şi început săi ş i mentală a căminului suedez. Presa oligarhiei care încătuşa mădularele nea­
niciodată o egalitate permanentă şi se organizeze. Posedă un oficiu poştal' montată a făcut tapajul necesar. Din mului încât desmeticii au fost siliţi să
imuabila între toţi indivizii. întâi, fiindcă şi se proiectează prelungirea unei linii întâmplare — o simplă coincidenţă de plece...
ar fi fost absurd, a doua oră, fiindcă de metro până în inima ei. Nu va trece sigur — are loc concomitent la „jeu
ar fi dus la anarchie. mult şi un veritabil oraş — al intelec- de paume" o expoziţie de artă suedeză — Alba-lulia ! . . . Tu ne-ai dăruit
Nu. Democraţia ardeleneasca a fost tualilor — se vâTfi înfiripat alăturTde ! . ?
U r i a
? . e a f i e
necesară şi în f a c r e c i a m a
desrobirea naţională şi politică şi acum
regimul politic, în care populaţia a fost uriaşa metropolă a lumii cu zgomotul Pjeţile mai importante flutureaza trium- ne chemi la 2 0 Mai din nou, ca să
guvernată de către o elită intelectuală. ei asurzitor. jfător drapelul suedez. Ce propagandă consolidăm cuceririle din 1918 şi 1928
! m a i e f i c a c e
Cunoaştem această elită. Ceiace a dat Zeci de popoare se pot făli azi c u . vreţi? Ne chemi să spunem agenţilor lu;
trăsătura profund democratică acestui un cămin la Paris, cămin ce pentru România, pe calea refacerii econo­ Rothermere că le vom rupe picioarele
regim, a fost tradiţia de a se forma studenţii lor e de sigur mai mult decât mice nu va întârzia de sigur să spo­ când vor mai îndrăzni să încalce Ar­
elita conducătoare, din toate straturile un simplu avantaj de traiu Sunt printre rească numărul căminurilor cu unul în
-
dealul, iar duşmanilor interni ai nea­
sociale ale naţiunei. Cu toate acestea ele popoare destul de oropsite, armenii stil românesc. Ştim, că este doar ches­ mului, că-i vom zdrobi cu pietrii când
nu se poate spune, că aci este vorba d. ex. România lipseşte. Ce e drept tie de timp. Aceea ce însă am vrea vor mai atenta Ia dreptul sfinţit al li­
de o aristocraţie, deoarece aristocraţia din iniţiativa Dlui N. Iorga posedăm este deşteptarea unui înteres spe­ bertăţii naţionale — cucerit prin gâlgăin
tinde totdeauna — în mod fatal — să la Fontenay aux roses aşanumita „şco­ cial pentru această manifestare româ­ de sânge şi oase frânte...
devină un cast. Pe când elita democra­ ala româna", dar aceasta are un ca­ nească, neglijată de toate guvernele de Alba-lulia... mănăstire ce ocroteşti
tică ardeleneasca a fost deja prin ori- racter special şi nu scuză lipsa unui până acuma. cea mai curată cuminecătură a con­
ginea ei schimbătoare, şi inteligenţele cămin românesc în Citè-ul universitar. Avem doar şi noi o ambiţie si un ştiinţii noastre naţionale...
uzate, au fost înlocuite cu nouile puteri \ Există manifestaţiuni internaţionale prestigiu.
de creaţie pe cari le-a aruncat la supra- \ delà cari nici un popor nu poate să se Paris, Aprilie 1929. Fii binecuvântata !
faţă vitalitatea poporului. • eschiveze fără a trage consecinţele in- Aurel P ă c u r a r i u . Bazil Gruia,

© BCUCluj

Recunoştinţa şi
reculegere.
S'au împlinit zece ani de când in­
stinctul naţional a doborît graniţele aşe-
•aăte pe nedrept de către vitregia vre-
awrilor între fiii acelmaş neam. În­
demnul profetic al poetului: „Români
dfti patru unghiuri, uniţi-vă!... care era
chtiitesenţa unui ideal visat de veacuri
în şir de poporul român, delà Tisza
pân' la Nistru, care ideal era viaţa în­
săşi a acestui străjer al latinităţii în
Orientul Europei, s'a înfăptuit după
zece ani, după vitejeştile hotărâri delà
Chişinău şi Cernăuţi, a urmat actul de
sărbătoare triumfală a miilor de R o ­
mâni delà Alba-Iulia, ca o înfăptuire a
poruncii istoriei şi o pretenţiune a ci­
vilizaţiei umane.
Acolo pe altarul lui Mihaiu Viteazu,
sfinţit cu sângele său de martir, pen-
trucă încercase să înnoade firul isto­
riei neamului român întreg, acolo, în
templul înfrăţirii acum zece ani s'a să­
vârşit cel mai drept şi îndreptăţit act
din viaţa noastră naţională : „Eliberarea
şi Unirea Românilor", sub sceptrul Ma­
relui Rege Ferdinand I, care a înţeles
chemarea sfântă a istoriei, inspirându-se
şi contopindu-se pe deplin cu aspira-
raţiile, cu sufletul neamului român!...
Suntem cea mai fericită generaţie a
acestei patrii, pentrucă ne-a fost dat să
luptăm şi să vedm împlinit ceeace mo­
şii şi strămoşii noştri, secole dearândul
au visat n u m a i . . .
Suntem covârşiţi de bucuria şi de en­
tuziasmul înfăptuirii; şi tocmai acest
entuziasm ne stă în minte ca o pâclă
greoaie, prin care nu putem pătrunde
şi aşeza în adevărata ei splendoare
măreţia vremurilor ce trăim. Numai
perspectiva îndepărtată a vremii înde­
părtate va zugrăvi şi aşeza în adevăra­
tele culori şi valori, aceste evenimente
mari; deoarece noi cei prezenţi îmbă­
taţi de isbândă, sau mărginiţi şi legaţi
de pământ şi de patimi, nu ne putem
învinge pe noi înşine în contemplarea
şi în aprecierea momentelor ce ne stă­
pânesc. Să lăsăm toate acestea viitoru­
lui, care cu cât va fi mai îndepărtat
în cascada anilor, cu atât va da mai
multă dreptate şi mai strălucită amplo­
are acestui prezent de sacrificii şi de
entuziasm.
Dar să pregătim această perspectivă
a viitorului : să curăţim tot mai mult
calea desfăşurării istorice, care dintr'un
început a fost numai ascendentă. Por­
nind delà neînsemnatele şi slabele
înjghebări, de voavodate române, tre­
când prin cea mai frământată viaţă din
istoria popoarelor a Principatelor, prin
sclipirile de orizonturi noi delà 48, apoi
urcând spre primul pas de înfrăţiri de
sub Cuza, şi spre cel de întărire şi
eliberarea parţială de sub Carol, firul
istoriei neamului urcă la zilele de glorii
pe cele mai înnalte culmi de sub Fer­
dinand cel Mare.
Să nu ne îmbătăm de entuziasm
şi-să nu ne culcăm pe laurii izbânzii.
Noi sacrificii şi mari de tot, ni se cer
'pentru a consolida, înfrăţi pe deplin
opera cucerită. Mai vrednic este cel ce
păstrează, decât cel ce câştigă, ne o
«pun bătrânii.
In orice moment, dar mai ales acum,
ia marea sărbătoare a unei decade
delà Unire, să ne îndreptăm gândurile
către aceia cari cu cugetul, cu inima
şi cu sângele lor au clădit noul temeiu
al edificiului şi desvoltării noastre na­
ţionale.
Să ne îndreptăm cu gândul şi cu
tot cugetul spre panteonul naţional
delà Alba-Iulia, preamărind trecutul în
imnuri de recunoştinţă; să ne oţelim
Ia munca de refacere şi consolidare a
prezentului; să arătăm vecinilor şi lu­
mii întregi că ceeace s'a consfinţit prin
tratate, este meritul şi dreptul nostru,
că suntem vrednici, tari şi gata ori­
când să fim toţi ca unul, în marile
momente ale neamului român.
Alba-Iulia să însemneze oricând re­
cunoştinţa şi reculegerea înăuntru; un
avertisment şi un scut tare în afară ! . .
Căci Alba-Iulia este altarul, pe care
Domnul 1-a dăruit neamului : să ne
bucurăm, să ne veselim şi să ne oţe­
lim printr' însul ! . . .
Dr. Florian Dinculescu.
Ni. Ii.
Simbolul păcii şi
Z î d e a r m i s t i ţ i u
iubirii.
A doua zi de Rusalii Alba-Iulia iarăşi va deveni simbol
şi realitate. Uaruemi »unt obişnui u să încrus­
La 2 0 Maiu Ţara întreagă îşi va îmbrăca haina de praznic, teze r>e răboj întâmplările mari şi
iar în Cetatea lui Mihaiu Viteazul se va aduna pentru câteva mici din viaţa lor, dar mai ales pe
cele mari. ou sărbătorească bucurie
ceasuri fot ce are mai bun, mai nobil şi mai reprezentativ le înşiră pe firul mare al timpului,
aceasta ţara, Va fi acolo Regele şi poporul întreg. sintetizând in mintea lor limitată
Va fi acolo Regele / simbolice popasuri istorice- Aşa şi
Micuţul nostru Rege, idolul acestui neam greu încercat, va creiază ei istoria din mici frânturi de
coborî pentru prima data în mod solemn în sfânta cetate a eternitate- smulgând vieţii treptat-
românismului, reprezentând acolo memoria mari/or Sâi înain­ treptat senaul ascuns şi cu fiecare
rost mare şi omul bănuieşte al fi
taşi, reprezentând Dinastia Română şi reprezentând prin dragă- desprins din fiinţa sa trecătoare, un
laşa-i înfăţişare şi fiinţă viitorul Neamului Românesc. nou început de undă marchează rit­
Momentele sublime, când Rege şi Popor îşi dau întâlnire mul vieţii sale mereu în devenire.
pentru un praznic, sunt cele mai scumpe clipe de cimentare a In lupta aceasta dintre universal
legăturilor dintre Dinastie şi Neam, sunt dovezile cele mai con­ şi parcelar se poate observa tot, pro­
vingătoare a sincerităţii sentimentelor ce animează aceşti doi cesul secular al istoriei, în tendinţa
veşnică a omului de a împăca idealul
factori hotărâtori în viaţa unui Neom. cu realitatea- această mizeră vietate
Splendidul corolar, ce se va aduna la Alea-Iu lia în jurul rămâne veşnic cu mâna întinsă că­
M. Sale reprezentând întreg poporul Românesc, va fi mândru tre acel maro nectino^ut. care cu­
de Regele său, iar Regele se va convinge cu întrega sa intuiţie prinde tot într'o armonie perfectă
îngerească despre admiraţia Poporului faţă de Acela, în al Cărui care există preţ întinde ni si nicăieri!
nume azi Ţara a luat o aşa frumoasă cale de dezvoltare şi Aga se explică de re istoria, această
evanghelie in care ni se povesteşte
care în viitor preluând moştenirea, va impune acestui popor de întâmplări din viata omenirii Pe­
frumoasele Sate intenţii şi calităţile marilor Săi antecesori. au însemnat etape de propres mate­
Prezenţa tuturor partidelor româneşti şi neromâneşti, la rial şi spiritul, rămâne M O uriaşe
creaţie a mulţimilor. In ca se pre­
Alba-Julia, strângerea lor într'un singur mânunchiu sub scutul zintă într'o secţiune gigantică fresca
îngeresc al Regelui Mihaiu, poate servi micilor ş i marilor duş­ sufletesacă •• " " M i o a r e l o r care-şi aduc
mani din afară un serios memento, iar fiilor rătăciţi din cu­ cu generozitate darurile sufletului
prinsul larii o inspiraţie pentru un viitor mai puţin încărcat cu lor în patrimoniul umanităţii, miş-
cândirse veşnic spre universalitate.
greşeli şi abateri delà îndatoriri româneşti.
Ziua de 1 Dec. 1 9 1 8 delà Alba-Iulia a fost ziua armisti­ Numai mulţimile anonime, aceste
ţiului între poporul românesc şi duşmanii lui din afară, sperăm formidabile rezervoare de energie, în
şi dorim ca ziua de 2 0 Maiu 1 9 2 9 să fie ziua armistiţiului po­ marea lor dărnicie şi-n frământările
lor adânci sunt în stare să ducă lup­
litic intern, ziua înpăciurei frăţeşti. ta pentru cucerirea tainelor naturii,
Dorim ca aceasta zi de mare comemorare istorică să nu pentru ridicarea prestigiului omului,
fie o simplă zi plină cu mult fast şi cu mai puţine rezultate, sunt în stare a face din oameni mici
ci ca aceasta zi, ce închide istoria de zece ani delà Unire s ă mari. creiând şi distrugând în per
fie ziua ce deschide drumul unei munci încordate pentru vii­ manentă idoli, simbolurile năzuinţe­
torul neamului nostru; şi plină de jertfă şi abnegaţie să fie ziua lor lor spre perfecţiune.
Dar pentru a s e ridica la universa­
începutului glorioaselor realizări pacinice pentru un viitor litate omul are nevoie de o treaptă în
bine cimentat şi plin de glorii româneşti. desvoltarea sa arc nevoie de aşi de­
Sperăm şi dorim din suflet ca prezenţa micului nostru săvârşi soiri fcuil d e solidaritate, cu
Rege la Alba-Iulia să impregneze în sufletele celor prezenţi grupul social din care în mod fata!
curăţenia Sa sufleteasca şi să le împrumute toată curăţenia fax* parte, integrau du şi conştiinţa,
sa în conştiinţa ansamblului etnic.
gândurilor Sale, inspirându-i pentru viitor. Sperăm şi dorim ca Patria, devine pentru om vehiculul
reevocarea Marei Adunări din 1 Dec. 1 9 1 8 să provoace în cei necesar al culturii şi civilizaţii !
prezenţi acea sinceră animaţie şi stare de suflet care a stăpâ­ I a fost dat acestui neam să aibă
nit şi Adunarea de acum zece ani. graniţe fireşti : Tisa, Nistru, Dună­
Şi dacă gândurile noastre şi dorinţa noastră aci exprimată rea şi Marea, ce împrejmuiesc o mi­
se vor realiza, viitorul nostru nu va mai cunoaşte zbucium şi nunată bucată de pământ frămătată
suferinţe ; va cunoaşte numai acea fericire şi prosperare pentru eu sângele strămoşilor noştri. Frânţi
până ieri în bucăţi de vicisitudinile
care au murit eroii noştri şi la care este îndreptăţit acest po­ istoriei, am renăscut prin eforturile
por care a ştiut să aducă timp de secoli atâtea jertfe mari şi noastre ce'au rupt zăgazul pus de
neperitoare. Dr. A. T. Mureşan. duşmani in calea progresului nostru,
iar astăzi ca un organism unitar, pu­
ternic şi m a r e ne putem afirma liber
în concertul celorlalte popoare. Din
P o ş t a Redacţiei. frământările de veacuri ale poporu­
lui românesc se d e e m - m d e simbolul
Domnii colaboratori şi îndeosebi cei din
AlberTulii, clipa înfrăţirii de odi­
t sttein&tate sunt rugaţi a scuza amânarea publi-
carei preţioaselor lor articole. Marile serbări ne- nioară devenită astăzi veşnicie.
au constrâns la asta. începând cu numărul viitor
Sever Colbazi vom reveni la normal, adică publicarea lor In
ordinea sosirei in redacţie.
La Alba-Iulia sărbătorim
dreptului nostru la viată al perma­
nentei noastre ascensiuni- acolo su"
triumfai
La Încheierea ziarului primim prea
Ţinem să mulţumim şi pe această cale fletul nostru, al celor vii va curge în
trista veste că unul din prietenii distinsei doamne senator Ohidlonescu, cascade nesfârşite, iar sufletul celor
noştri devotaţi, idealistul Sever Col­ care a avut deosebita afabilitate să ne morţi va pluti ca un parfum miste­
bazi, s'a stins prea curând din viaţă. traducă articolul de fond în limba fran­
ceză şi engleză. Redacţia. rios printre rândurile noastre.
Transmitem Îndureratei familii con-
Acolo va fi sărbătoarea înfrăţirii
doleanţele noastre vii simţite.
Redactor responsabil: noastre veşnice şra păcii, deasupra
Să-i fie ţărâna uşoara. creştetelor noastre se vor împărţi cu­
Dr. A. T. MUREŞAN nuni de lumină, iar cerurile se vor
deschide larg spre a primi ofranda
bucuriilor unui popor plin de recu­
noştinţă, care-şi trăieşte sărbătoarea
FRAŢI ŢĂRANI! renaşterii sale.
In ascensiunea noastră neîntre'
S'au Început în toate judeţele organizarea cetelor de ruptă delà embrionarele formaţii so­
voinici. în aceste cete vor întră flăcăii tineri delà 16 ani în ciale, până la marea creatiune ac­
tuală, în salba nesfârşită a timpului
sus, ca să se pregătească sub sfatul şi conducerea bătrâ­ am atârnat perlele sufletului nostru.
nilor pentru viaţa de adevăraţi cetăţeni. A l b a l u l i a , va rămâne simbolul în­
Voinicii sunt tineretul partidului naţional-ţărănesc. Ei frăţirii, păcii .«ral iubirii. Este un
vreau să devie vrednici luptători pentru binele neamului sfânt prilej de reculegere atât pentru
şi al Ţării. sufletele bune. cât şi rioptru cele ră­
tăcite-
In toate satele trebue să se facă acele organizaţii ca să
Iluziile sterpe ale duşmanilor din
putem sfinţi rând pe rând în toate judeţele steagurile voi­ afară şi dinlăuntru se vor izbi de aci
niceşti. înainte de zidul de fier al realităţii
Fraţi Ţărani! întăriţi biruinţa noastră a tuturor prin noastre.
organizarea tineretului în rândurile partidului dlui Iuliu Maniu. Petre Ţufea.
Tipografia Naţională S. A., Cluj, Str. Regina Maria No. 36
© BCUCluj