Anul XLII
51
u**w..'!.> mm
REVISTĂ^BISERICEASCĂ, ŞCOLAfîA, LITERARA Şi ECONOMICĂ,
ABONAMENTUL:
P e an aşi ... „ . 2 0 coroane.
P e jumătate d e an „ 1 0 coroane.
Generalul Berthelot.
Un oaspe rar şi binevenit ne soseşte
azi în persoana d- lui general francez Ber-
trielot. 11 primim cu căldura şi dragostea,
ce datorăm prietenului, care în vremuri de
grea încercare, dar şi de glorie, pentru
neamul românesc, a dat cele mai strălu­
cite dovezi că simţeşte împreună cu noi,
ne iubeşte şi a p r e c a z ă . Dela venirea sa
pe pământul României, în toamna anului
1916, înaltul nostru oaspe s'a identificat
cu asprraţiunile noastre drepte şi a lucrat
cu trup şi suflet pentru întruparea idea­
lului nostru naţional.
Ţinuţi în cursul anilor de răsboiu în
cea mai neagră temniţă sufletească şi nu­
triţi cu informaţiunile falşe şi tendenţioase
j ale presei maghiare, abia după prăbuşirea
j.Jumei vechi mincinoase ni-s'au desvălit
.; în deplina lor splendoare jertfele şi fap-
1 tele eroice ale armatei liberatoare române,
j La scrierea acestor pagini de glorie în
cartea neamului îşi are partea sa şi misiu­
nea militară franceză, în frunte cu dl ge­
neral Berthelot. Spiritul sintetic francez şi
avântul în aplicările lui practice a săvâr­
şit minuni, mai ales la organizarea
din iarna şi primăvara anului 1917.
Prin munca asiduă şi armonică, ce a
cucerit suflete şi inimi, a d-lui general
Berthelot şi a colaboratorilor săi, armata
română reconstruită fu pusă în condiţii de
a ţinea piept — în vara anului 1917 —
cu Teutonii şi a seceră strălucita învin­
gere dela Mărăseşti asupra armatei înfri­
coşate a lui Mackensen şi Falkenheim.
Persoana şi activitatea, ce binecuvân­
tată va fi din neam şi neam, a d-lui general
Berthelot şi dragostea lui faţă de pământul
românesc, a legat o tovărăşie de arme, o
comunitate de viaţă sufletească între p o ­
porul francez şi român, care în veci va
stâ în serviciul culturei şi a civilizaţiunei
omeneşti. Ţineâ-vom pururea nestins în su­
fletele noastre focul iubirii noastre faţă de
marea naţiune franceză şi vom sădi în
inimile urmaşilor noştri admiraţia şi recu­
noştinţa veşnică faţă de neamurile, cari
s'au luptat pentru idealurile omenimei în­
tregi, pentru liberarea popoarelor subju­
gate şi din fostul regat ungar.
Astăzi, când dl general Berthelot e
în mijlocul nostru, îi salutăm cu căldură
şi devotament, nu numai ca pe un erou
al patriei sale şi fiu al nobilei naţiuni
surori, dar şi ca pe un membru distins
j al armatei noastre române, amic şi bine­
făcător al întreg neamului românesc.
I Bine-ai venit!
SCOALĂ
APARE ODATÀ ÎN SÀPTÀMANÀ:
DUMINECA
Si s fata Inolili.
Trimişii Marelui Sfat Naţional au sosit
Vineri în 30 Nov. (13 Dec,) la 5 ore p.
m. la Bucureşti, unde ll-s'a făcut o pri­
mire împărătească. Le-au eşit spre întim-
pinare primierul Brătianu cu întregul său
cabinet, generalii Prezan şl Şfefănescu, o
seamă de foştii miniştri, fruntaşii Ligei
Române, membrii Academiei Române, de­
legaţii regimentului ardelean „Avramlancu"
în frunte cu colonelul Bogdan şi delega-
ţiunea Saşilor în frunte cu preşedintele
coloniei săseşti Dr. Frank.
Primarul Bucureştilor Hălceanu roste­
şte discursul de bineventare, căruia răs­
punde P- S. Sa Cristea grăind: Am venit
să predăm Transilvania, Banatul şi teri­
toriile "româneşti din Ungaria, să le pre­
dăm Regelui tuturor românilor şi să ne
închinăm tronului şi stăpânire; româneşti.
— Episcopului Cristea îi răspunde premierul
Ionel Brătianu: In mimele tuturor cari au
suferit în răsboi, în numele celor cari au
luptat cu cuvântul şi cu fapta pentru mă­
rirea şi veşnicia neamului, în numele tu­
turor cari se bucură dsn adâncul ini mei
şi se vor bucură veacuri de-a rândul de
isbăvitprul act al unirii tuturor românilor,
Vă zic bine-aţi venit!
In ziua următoare la orele 10 s'a slujit
la mitropolie' din partea înaltului cler în
faţa Regelui, a prinţului Carol, a .tuturor
miniştrilor şi a întregului corp diplomatic
un T e Deum. După slujba divină Regele
a privit splendida defilare a trupelor. La
orele 12 trimişii Ardealului sunt conduşi
în sala festivă a Tronului. Aici dl Vasile
Goldiş păşeşte în faţa Regelui şi cu glas
înfiorat de sfinţenia momentului citeşte
actul unirii: „Românii din Transilvania,
din Banat şi Ţara Ungurească, strânşi
în număr ne mai pomenit de mare la
Alba-Iulia, au hotărât cu o însufleţire
sfântă unirea lor şi a teritoriilor româ­
neşti subjugate, cu Regatul Român. Prin
unirea aceasta, prin unirea Basarabiei şi
a Bucovinei, s'a împlinit visul de o mie
de ani al neamului românesc: unirea în­
tr'un singur stat a tuturor românilor Uni­
rea aceasta este un rezultat firesc al le­
gilor istorice, e cerinţa de drept şi inevi­
tabilă a civilizaţiunii în ciuda tuturor
prigonirilor şi înjugărilor păgâne neamul
românesc a rămas până astăzi unul şi
nedespărţit etniceşte stăpânind în aceleaşi
hotare geografice pământul cucerit de
\ împăratul roman Traian. Bogăţia acestui
pământ a fost* încontinu exploatată de
Nr.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA:
Arad, Strada Deâk Ferenc Nrul 35.
Telefon pentru oraş şi comitat Nr. 266.
străini; nedreptatea aceasta însă se în­
lătură azi cu desăvârşire. Progresul civi­
lizaţiunii pretinde o vieţuire a naţiunilor
într'o unire şi armonie perfectă şi de or­
din superior, care asigură libertatea, drep­
tatea şi egalitatea naţiunilor mici şi mari.
Unirea aceasta într'un singur stat a
trebuit să fie înfăptuită prin mii de sufe­
rinţe şi sacrificii. Istoria se face prin le­
gile tari neînduplecate, mai pe sus de orice
putere omenească, dar obiectul şi mijlocul
acestor legi este bietul om muritor.
Fericiţi suntem noi românii de azi,
că prin noi săvârşeşte istoria actul măreţ
al unirii românilor într'un singur stat
român. Fericiţi că avem un Rege mare,
care a înţeles chemarea sfântă a istoriei.
Ai fost luceafărul conducător al su­
fletului românesc, pentru aceea, Sire, noi
îţi aducem pământul strămoşilor noştri, şi
tot atunci noi îţi aducem şi sufletul tutu­
ror românilor de azi, cari locuesc în
Transilvania, Bănat şi ţara Ungurească.
Primeşte cu dragostea ca care ţi-o adu­
cem hotărîrea de unire a acelor ţări.
Primeşte jurământul de fidelitate şi oma­
giul celor 4 milioane de români, locuitori
pe acel pământ şi întinde asupra lor scu­
tul puternic al Mafestăţii Tale. Patru
milioane de români oţetiţi prin suferinţi
şi tari în credinţă ca stânca din munţii
frumosului Ardeal, strigă azi în extaz de
fericire: Trăiască M. Sa, Regele Ferdi­
nand, trăiască M. S. Regina Măria, tră­
iască în veci România Mare!
In urma citirii adresei de omagiu care
a stârnit în fiinţa celor de faţă valuri de
emoţiune sfântă şi a coborât în ochii M.
Sale a Regelui unde de fericire cerească
dl Vaida Voevod predă Regelui pergamen­
tul unirii. M. Sa, luând în mâna sa regală
icoana înfăptuirii visului de veacuri răs­
punde:
In numele Românilor din vechiul regat,
al Românilor, din Basarabia şi Bucovina
astăzi pe veci uniţi, cu profundă recuno­
ştinţă primesc hotărîrea fraţilor noştri de
peste Carpaţi, de a săvârşi unitatea naţio­
nală a tuturor Românilor şi declar pe
veci în regatul român toate teritoriile
locuite de Români dela Tisa până la
Nistru. Cu dragoste neţărmurită mi-am
închinat viaţa mea scumpului meu popor,
plin de credinţă în menirea lui istorică.
Prin lupte şi prin jertfe Dumnezeu ne-a
ajutat să înfăptuim azi aspiraţiile noastre
cele mai sfinte. Mulţumindu-i în adâncul
sufletuiui ne îndreptăm gândurile cătră
aceia cari cu sângele au clădit noul temei
al desvoltării noastre naţionate. Prin de-
votament neclintit pentru opera lor vom
arăta recunoştinţa noastră şi vom asigură
roadele binefăcătoare ale crudelor în­
cercai.
fie acest temei al unei puternice de­
mocraţii a vieţii frăţeşti între popoare
vom răspunde totodată simtă miate lor alir
aţilor noştri, alături de cari am luptai
pentru marea cauză a libertăţii şi drep­
tăţii în lume. Să trăiască România în
lei lor devize: „Macht geth vor Recht". Contele'
negru lu-liu Andrâssy, pe sare intenţionează re­
publica maghiară a-1 trimite ca delegat la tra­
tativele de pace, a declarat în camera ungară:
„Cauza naţionalităţilor din Ungaria este chestie
dş putere, nu de drept", Mai ales ceea.e au fă'
cut cu noi în anii dai urmă, trece toate margi­
nile. Strigau la cer râsbunare nedreptăţile, cari
trebuia să le suferim Ne durea mai ales încă­
tuşarea sufletului nostru românesc şi răpirea
şcoalelor, căci n'am uitat nici pe o clipă admo-
niţia dela 1848 a marelui Bărnuţ: „Şi cu cât vor
din cursul veacurilor ne-au învăţat a nu mai
avea în Maghiari nici o încredere.
D§r chiar «te s'ar ii şters încă
tui m pu­
tem gândi la altceva., decât la aceea, ee-au, ho-
tăfft şl făcut fraţii din Basarabia Bucovina,
«idfcă if Unirea cu scumpa noastră Românie,
altfindn4 întreg pământul strămoşesc.
Âpeastl trebuit să fie singura noastrt ten­
dinţă firească; doară idealul suprem al fiecărui
popor, pe locuieşte pe uji teritor compact, tre­
buie să fie unitatea, "|a aa^tQnală. şi politică, Am
fi nişte ignoranţi, vrednici de dispreţul şi rîsul /

veci unită !• învăţă mai mulţi Români la şcoalele străine, cu lumii, dacă în situaţia de azi am avea altă do­
A. T. Dacia. atât va pierde naţiunea mai mulţi fii". Fiecare rinţă. Numai din unirea tuturor Românilor de '
fiu înstrăinat eră o bucată ruptă cu dureri din pretutindenea vor putea răsări astfel de producte
trupul nostru. şi manifeStaţiuni ale geniului nostru naţional,
In faţa asupririlor şi a nedreptăţilor, pe cari
Cuvântarea 5. Sale Domnului episcop Dr. I.
l nu le puteam opri, ne-am retras resignaţi la
cari prin însuşirile lor specific româneşti să
contribuie la progresul omenimei.
Cristea pe clipul lui Horea. vetrele familiilor şi la altarele bisericuţelor noa­
stre; şi acolo am străjuit cu neadormita grijă
Deci — oricât de tare ar fi gardul Car-
paţilor, care până acum ne-a despărţit de fraţii
Mărită naţie română! şi am salvat scumpele comori sie. sufletului: le­ noştri -- totuş azi şi aici — îrl atmosfera tra­
gea, limba, datinele strămoşeşti şi toată moşte­ diţiilor lui Mihaiu Vodă Viteazul — nu pot de­
Sunt aproape două mii de ani, de când îm­ nirea fiinţei noastre etnice de Români cât să esclam împreună cu poetul Rădulescu-
păratul Traian.a sădit, a altoit, nobila viţă ro­ Dar asupririle acestea — deşi .ne-au îm­ Niger:
mană în trupina vânjoasă a rezistentului neam pestriţat cu străini pământul strămoşesc prin
dacic, dând astfel naştere poporului nostru român. colonizări şi cu toată forţa mijloacelor de gu- „Hotarele de astăzi sunt margini trecătoare,
Ca o sentinela neadormită şi credincioasă vernament, ne-au înstrăinat oraşele, ne-au ţinut „de care timpul ri'de;
a organizaţiei şi a civilizaţiei romane, a răspân­ în neştiinţă, împiedecând aproape orice progres; „Căci el pătrunde 'n taina ursitei viitoare,
dit acest popor lumina culturii latine, prefâcând — totuş nu ne-au putut istovi, ci ne-au făcut „când ele s'or deschide 1
aceste plaiuri şi ţinuturi — pe atunci încă săl­ mai rezistenţi, ne-au întărit, ne-au închegat. Iară Ciasul deschiderii a sosit.
batice — în „Dacia felix". ţara fraţilor din regatul liber a devenit pentru Nu putem şi nici n'avem lipsă să retezem
Dar năvălirea Hunilor şi a numeroaselor noi steaua strălucitoare a nădejdilor noastre de Carpaţii, căci ei'sunt şi trebuie să rămână şi în
horde barbare — câte s'au strecurat pe aicia în mai bine. viitor inima românismului, dar simţesc că astăzi
curs de veacuri — nu numai ne-au stingherit în Prinzând curaj, am inteţit tot mai mult lupta prin glasul unanim al mulţimii celei mari, vom
munca şi opera noastră, ci ne-au înfrânt pentru noastră politică, pornită în contra opresorilor deschide larg şi pentru totdeauna porţile Car-
multă vreme, şi — ceeace a fost mai rău pen­ noştri, cristalizând tot mai clar ţinta aspiraţi li­ paţilor, ca să poată pulsa prin arterele lor cea
tru noi — ne-au divizat, ne-au împărţit. nilor noastre naţionale. mai caldă vieaţă românească şi c? prin aceasta
Astfel cu timpul am ajuns uşor unii în ju­ La anul 1866 scrie Papiu Ilarian unui de­ să ni-se înfăptuiască : •
gul Maghiarilor dedaţi dela fire ca şi ceialaiţi putat român din parlamentul ungar: „Românii
Turam — a trăi din sudoarea altora; —- alţii au să pretindă curat şi simplu, ca să fie naţiune „acel vis neîmplinit, copil al suferinţii
ajuns în robia.Turcilor, mai târziu a Germanilor politică egală... Numai înainte cu curaj şi cauza „de-a cărui dor au adormit şi moşii şi părinţii.
şi a ţarismului rusesc. Mai. lungă a fost robia voastră va ajunge la cunoştinţa Europei — şi
noastră, a Românilor din Ungaria şi Transilva­ atunci a-ţi câştigat totul". Am firma nădejde, că glasul vostru unanim
nia, care a durat o mie de ani. şi prin voi glasul întregii naţiuni se v a concentra
Bărbăteştile lupte politice ale episcopilor a s u p r a singurei dorinţe, pe care o p o t exprimă
V'aş amărî prea tare sufletele şi &ş prea
şi fruntaşilor noştri conducători, pecetluite cu în trei cuvinte:
întunecă seninătatea acestui frumos praznic na­
însemnate jertfe de m u c e n i c i naţionali, formează Pân' la Tisa! Amin'!:
ţional, dacă v'aş înfăţişă icoana amănunţită a
pagini strălucite ale trecutului nostru întreg.
lungilor noastre suferinţe din cursul acestor W
Ele "au "'convins pe marile popoare, "cari
veacuri.
conduc destinele lumii, despre sfinţenia şi des­
Amintesc nurn>",i: pre îndreptăţirea aspiraţiunilor noastre spre li­
Ce ui-se pare de Hrisîos?
Cum am zăcut veacuri întregi în cea mai bertate.
neagră iobăgie, Al cui fiu este El ?
cum am fost proscrişi de legile nu numai Şi când tiranii noştri seculari au intrat şi
(Mateiu 21, 42.)
aspre, ci draconice ale lui VerbOczy, în sfintele noastre biserici şi ne-au pângărit al­
cum în atâtea rânduri ne-am pierdut pe tarele lor. pe cât de sfinte pe atât şi de româ­ D e F. Bettex. Trad. de N. Ţandreu, preot.
toţi conducătorii, neşti, fraţii noştri liberi n'au mai putut suferi
(Urmare.)
cum ne-au sfâşiat chiar credinţa strămo­ umilirea noastră. Atunci şi Mai marele fiu alrna-
şească, relui său părinte loan Brătianu — în casa căruia întocmai aşâ se amestecă, într'un vecinie
cum au rupt legăturile canonice şi fireşti^ s'au cultivat cu sfinţenie cultul desrobirei noa­ schimb şi în Dumnezeu cele 7 daruri, într'o sin­
ale bisericii noastre cu biserica mamă a fraţilor stre, cu aprobarea plină de însufleţire a tuturor gură vieaţă dumnezeească încap laolabă toate
de dincolo, factorilor competenţi, urmaţi de toată ţara — a
însuşirile lui Dumnezeu şi ele produc un vecinie
cum ne-au bătut păstorii, că să se risipească sfătuit din poziţia sa plină de răspundere pe
mai uşor turma, Vodă, să scoată sabia şi să înceapă lupta ală­ repaus — dupăcum afirmă raţionalistul — tot
cum au hrănit cu scump sângele nostru turea de acele popoare, pe-a căror steag este aşâ de puţin, precum nici ceie 7 colori nu dau
toate l'pitorile lăpădăturilor străine ş. a. scris: „înfrângerea tiraniei, biruinţa dreptăţH şi
laolaltă negrul, ci ele produc lumina, bucuria şi
eliberarea popoarelor asuprite". Ajutorul Celui
Dară cu toate acestea — precum după vieaţa dumnezeească. De aici apoi primim noi
de sus a fost cu ele şi cu noi; căci adecă cu­
vorba lui Alecsandri „Ceahlăul""sub fortuna nu făpturile, fiecare separat o coloare sau alta; raza
prind cuvintele însufleţitului Nicolae Bălcescu:
cade muşuroiu" — aşâ şi puterile neamului ro­
„Dumnezeu a lăsat libertatea pentru popoare; roşie a mâniei, sau cea albastră a dragostii şi
mânesc n'au putut fi sd robi te pentru totdeauna.
şi cine se luptă pentru libertate, se laptă pentru din acestea ese apoi la iveală, ca separată şi
Din contră! Mulţămită puternicei însuşiri a po­
Dumnezeu".
porului de a se spori v.îzând cu ochii, s'au îm­ predomnind pe celelalte numai mânia, sau nu­
plinit faţă de noi cuvântul poetului: După 52 luni de uriaşe jertfe şi de mult mai iubirea. E adevărat, că în Dumnezeu nu se
sânge românesc vărsat în lupte crunte, a biruit
„Barbarii vin, barbarii trec, Românul îi petrece; sfânta şi mântuitoarea poruncă din solia puter­ găseşte mânia omenească şi anume ca unul din­
„Şi — unde unul a căzut — răsar în locu-i zece. nicului Mesia-Wilson: „Tot poporul trebuie să tre cele 7 daruri; dar apoi iarăş, dacă ea nu
Astfel codrul neamului a odrăslit mereu, aibă libertatea a fi stăpân pe sine şi a-şi croi s'ar află în Dumnezeu, atunci de unde ar pro­
suplinind nu numai golurile marilor jertfe, ci am însuş viitorul şi soartea". veni mânia noastră ? E sigur, că noi n'am putut
fost chiar în stare să dăm lumii — pe lângă Ca să ne folosim şi noi Românii din Un­ crea din vecinicie aceste însuşiri spirituale. Aşa­
multe altele — şi eroii, ca pe loan Corvinul, garia şi Transilvania de dreptul, cuprins în acest dar în loc de a mai zice: Dumnezeu nu poate
care — ca Ştefan cel mare — a frânt puterea evangelic principiu, am venit la această istorică avea nici o însuşire omenească, mai bine să re­
semilunei păgâne, pe Matei Corvinul, care a fost şi măreaţă adunare naţională în străvechea Alba-
cel mai mere rege al Ungariei. lulîe, de care ne leagă amintire celor mai crude cunoaştem, că: Omul nu poate avea nici o în­
Insă cu cât începeau să iasă mai bine la chinuri şi suferinţe, dară şi cea mai sfântă nă­ suşire, care să nu fi fost mai întâi la Dumnezeu.
iveală strălucitele noastre însuşiri strămoşeşti — dejde. Simţămintele cele mai puternice, pornite din
cu atâta se sileau mai tare turanicii noştri tirani Deşi au trecut decenii, chiar veacuri de adâncurile sufletului tău, sunt numai nişte acor­
a ne asupri şi strâmtorâ. atunci, totuşi şi acum aud, cum geme de adânc
duri domoale, tulburi şi neclare ale darurilor
Orbiţi de gogoriţa „ideii de stat naţional din fundul temniţei regele munţilor Iancu, aud
maghiar" nu s'au ruşinat a născoci cele mai mai ales suspinele, vaetele şv sfâşietoarele-unelte mari din sufletul lui Dumnezeu. Pentrucă tu eşti
drăceşti căi şi mijloace cu scopul hotărît de a de durere ale mucenicilor Horea şi Cloşca, cari doar creat după chipul' lui Dumnezeu şi sufletul
ne desfiinţa şi maghiariza. De-o parte Habsburgii aici au fost traşi pe roată. tău este o suflare din sufletul Lui. Şi mânia Lui
haini şi meşteri întru a sămănâ intrigi şi dis­ Sub impresia acestor amintiri amare, sub — de care este plină Biblia şi mai ales Apoca-
cordie între popoarele fostei monarhii, ca astfel impresia proaspetelor noastre suferinţe din anii lipsa şi pe care tu trebuie să o simţi şi să o
să le poată domină şi să se poată susţinea, de răsboiului..., care român mai poate dori, să mai
altă parte barbarii de Germani au aflat în finii trăim în acelaş stat cu Maghiarii ? Cine ar dori suferi inevitabil aici sau dincolo, acum sau în
lor Maghiari pe cei mai tipici ucenici ai imora­ aceasta, nu poate fi român. Promisiunile deşarte vecinicie, cu o adâncă cutremurare a întregului
 Nr, 5 1 ;
tău suflet — este, pentrucă ea este dreaptă faţă
de a ta totdeauna nedreaptă, întocmai c a un
ocean nemărginit, fără fund, fără ţărmuri şi lim­
pede ca cristalul, faţă de o b a t t a mică şi mur­
dară de pe drum. întocmai aşa şi iubirea! Dum­
nezeu nu numai. că simte iubirea, ci el însuş
este isvorul ei; iar dacă în el n'ar fj iubire, nici
tu n'ai şti ce este ea şi cea mai înflăcărată dra­
goste a ta este faţă de iubirea lui, mai puţin
* decât o schinteie faţă de oceanul de foc al soa­
relui. Despre un astfel de Dumnezeu învaţă Bi­
blia, despre unul, din care curg deapururea Is-
voarele vieţii şi a simţemintelor noastre, piecum
şi a tot ce există, prin care noi trăim, ne miş­
căm şi suntem, care nu numai că iubeşte, ci
este însăşi aceea; care nu numai că simte mânia,
ci este însaş simţirea, pe scurt, este acela, al
•cărui chip infinit de mic eşti tu cu corpul, cu
noima, cu sufletul tău şi cu toate ale tale.
(Va urmă)
Contată profesorilor români la la-lulia.
Cu prilejul marei adunări de isbăvire a
neamului românesc ţinute, in A ba-lulia, profe­
sorii români întâmplaţi a fi de faţă la acest
praznic al Duhului românesc s'au întrunit într'o
conferenţă improvizată pentru a luă unele dis­
poziţii privitoare la planul de învăţământ ce
trebuie să se urmeze până la codificarea orga­
nizării definitive a învăţământului. Hotărîrile luate
în această conferinţă sunt următoarele:
Conferenţă profesorilor doreşte, ca în pla­
nul de învăţămâat actual al şcoalelor româneşti
să se introducă până la sfârşitul anului şcolar
1918/19 următoareJe schimbări:
1. In şcoala primară se vor predă toate
studiile exclusiv în limba română.
2 a) In preparandii toate studiile se pro­
pun numai româneşte, se omit deci atât limba
maghiară cât şi cea germană. în preparandiiie
«de fete se- va introduce facultativ limba franceză.
b) In gimnazii şi şcoalele civile - limba de
propunere asemenea este exclusiv* cea roma­
nţ ască. Limba maghiară se propune în mod fa­
cultativ în clasele superioare. Limba franceză va
înlocui pe cea germană. Aceasta se va reduce
la puţine ore în gimnaziul superior.
c) In şcoalele comerciale corpurile profe­
sorale vor decide, în ce măsură să se propună
limba maghiară şi germană pe lângă franceză,
ca limbi de corespondenţă comercială.
3. In geografie se va întrebuinţa numai no­
menclatura românească. In locul „Geografiei Un­
gariei" să se propună cunoştinţe geografice asu­
pra ţinuturilor locuite de Români. Ungaria nouă
se tratează numai în cadrele geografiei universale.
4. In locul Istoriei Ungariei se va predă
Isforia Românilor. Din Istoria maghiară numai
acele părţi să se propună, cari sunt în legătură
cu istoria universală şi Istoria Românilor.
5 Cunoştinţele despre „Constituţia patriei"
se vor mărgini la dreptul privat şi criminal. Se
vor mai propune elementele Constituţiunii Române.
Conferenţă mai hotăreşte, că acest proces
verbal să se trimită Consiliului Dirigent. Aceasta
va luă măsurile hotărîtoare pentru toate şcoalele
pe timpul scurt de tranziţie, până ia unificarea
învăţământului pe întreg teritorul României-mari.
învăţământul limbei maghiare in preparandia
(şcoala normală) români din Hrad.
# — Fragment din monografia institutului. —
De Dr. T . Botiş.
(Urmare.)
Sinoadele eparhiale ale bisericii noastre or­
todoxe se întruniră tocmai pe timpul prezentării
şi desbaterii a acestui proiect de lege. Sinodul
diecezan al Aradului îşi exprimă aderenţa şi ali­
pirea sa la paşii întreprinşi de arhierei or-
1
todoxi români ), cari în fruntea unei deputaţii,
condusă de metropolitul Miron Romanul, se pre­
zentară în faţa monarhului şi protestară contra
proiectului, iar cu ocaziunea desbaterii lui în
Casa magnaţilor îl combătură cu un zel aposto­
lic şi cu argumente, cari îşi avură valoarea lor
BISERICA ŞI SCOALĂ
directivă în toate luptele noastre ulterioare şi
treziră în mod considerabil demnitatea şi con­
ştiinţa naţională şi dragostea faţă de limbă. Cu
acest câştig moral ne-am ales din aceasta luptă.
Votarea legii nu o puturăm împiedecă. Proiectul
de lege votat de ambele case ale parlamentului
fu sancţionat şi deveni lege: articolul XVIII din
1879.
Dispoziţiile acestei legi cu privire la limba
maghiară se cuprind în următoarele:
1. In toate preparandiile cu limbă de in­
strucţiune nemaghiară studiul limbei maghiare
are să fie obiect obligator şi are să se propună,
în atâtea ore la săptămână, încât în cursul ani­
lor de studiu să şi-o poată însuşi fiecare elev
în aşa măsură, atât cu vorba cât şi în scris, în­
cât să fie capabil a o propune cu succes ele­
vilor nemaghiari din şcoala poporală.
2. In şcolile poporale cu limbă de propu­
nere nemaghiară la care funcţionează învăţător
capabil de a propune limba maghiară, în acea
şcoală limba maghiară devine studiu obl'gător
cu începerea anului şcolar 1879—80. In acele
şcoli însă, în care învăţătorul nu e în stare să
predea limba maghiară, va fi studiu obligator
îndată ce se va aplica un învăţător, care ştie
ungureşte.
3. Dela 30 Iunie 1882 numai acei candi­
daţi vor obţinea diplomă de învăţăto-, cari au
capacitatea a propune şi limba maghiară.
4. Acei învăţători, cari au terminat, respec­
tiv vor termina preparandia între anii 1872 -1881,
trebuie să şi-o însuşească în curs de 4 ani, iar
aptitudinea şi capacitatea că pot să predeie cu
succes limba maghiară în şcolile poporale, tre­
buie să o dovedească prin depunerea unui examen.
5. La examenele de cvalificaţiune învăţă-
torească se va cere dela candidaţi pe lângă vor­
bire limpede, curgătoare şi corectă, cunoştinţa
limbei maghiare în aşa măsură, ca să fie în stare
de a propune cel puţin materialul din limba
maghiară ce-I prescrie planul de învăţământ pe
seama şcolilor nemaghiare.
6. La examenele de capacitate a candida­
ţilor de învăţători ia parte şi inspectorul regesc
df scoale şi are drept a pune întrebări speciale
candidaţilor. Ftitorii învăţători au să fie exami
naţi conştienţios întru cât sunt capabili a-şi
validità în rnod practic cunoştinţele din limba
maghiară, îndeosebi cum ştiu să întroducă pe
şcolari în cunoaşterea limbei maghiare pe baza
exerciţiilor de cugetare şi vorbire. Examenul de
cvalificaţie numai atunci va fi acceptat dacă
candidatul atât la examenul scripturistic cât şi
verbal, precum şi la examenul de prelegere prac­
tică (probă de lecţiuni) în şcoala de aplicaţie a
dovedit cunoştinţe suficiente şi capacitate de
predare. Lipsind aceste calităţi şi cerinţi inspec­
torului regesc este în drept şi dator a-i refuza
iscălirea şi liberarea djplomei învăţătoreşti. Can­
didatul respins de inspectorul regesc are drept
a apelă la ministrul de culte şi instrucţiune pu­
blică, care-1 poate admite din nou la examen în
faţa unei comisii de 3 membri. Dacă înaintea
acestei comisii candidatului îi.succede a presta
examenul, hotărîrea comisiunii se va induce ca
notă deosebită în diploma lui de învăţător ). 2
O continuare a programului şi o lărgire a
tendinţei exprimate în aceasta lege e articolul-
de lege XXX din 1883, prin care se introduce
limba maghiară ca studiu obligator şi în şcolile
medii cu limbă de propunere nemaghiară.
Erau luate în plan şi se iviră asemenea
nizuinţi şi faţă de institutele noastre teologice.
Prin un ordin ministerial se dispune, că dupăce,
conform §-lui 122 p. 11 din Statutul Organic al
bisericii gr.-or. român din Ungaria şi Transilva­
nia şi teologii pot să fie învăţători, ca s a s e poată
satisface §-lui 1 din art. de ìege XVIII din 1879,
superioritatea diecezană să întroducă propunerea
limbei maghiare şi în institutele teologice în ore
săptămânale corespunzătoare scopului. începând
din 30 Iunie 1882 nici un candidat de preot nu
poate fi aplicat de învăţător, ori substitut de
învăţător, dacă nu poate dovedi, că şi-a însuşit
limba maghiară în scriere şi vorbire în aşa mă­
sură, ca să o poată propune cu succes în şcolile
3 din vieaţa în anul al 42-lea al etăţii şi al 20-lea
poporale ). Dar în urma remonstrărilor temeinfte
ale superiorităţilor noastre bisericeşti ministrul
») Concluzul sinodului eparhial Nr. 166 şi 243 1879
2
) Dr. Fetru P i p o ş : Metodica şcolii poporale, Arad, 1908
pag. 162 165. Cercuiarul consist irului din Arad, 13/25
Oct. 1879, Nr. 2061. ») Ordinul ministrului de culte şi in­
strucţiune publică ungar din 21 Dec. 1881, Nr. 31968.
Goncluzul sinodului eparhial din Arad, Nr. 123—1882,
Pag. 3
de culte află de bine a abstâ dela pretensiunea,
ca limba maghiară să figureze între obiectele de
de învăţământ ale seminariilor noastre teologice.
După intrarea în vigoare a legii urmează
un şir de dispoziţiuni pentru executarea ei pe
toată linia.
INFORMAŢIUNI.
Hirotoniri. P. S. Sa părintele nostru episcop
loan a binevoit a hirotoni întru presbiteri pe
candidaţii Ioan Mârşieu şi Nicoiaie Mihoc, pri­
mul ales de capelan în Micălaca, tractul Aradu­
lui, iar al doilea de paroh în Drăgoeşti, tractul
Belintului.
s
înaintarea dorobanţilor. Marţi, în 24 Dec.n.,
grosul trupelor române sub comanda generalului
Gerescu a intrat în Cluj. Românii din Cluj şi
jur au primit şi binecuvântat armata română
în piaţa Matia. Pe linia Teiuş-Arad armata ro­
mână a ajuns la Zam.
Ocuparea comitatelor române. O telegramă
din Paris anunţă: Consiliul de răsboiu din Ver-
sailles a dat ordin trupelor române să treacă
linia demarcaţională şi să ocupe cele 26 comitate
locuite de Români.
Delegaţii României la congresul de pace vor
fi: dl Dr. Creanga, ref. al chestiunilor economice,
dl Mişu, ministrul plenipotenţiar al României la
Londra şi advocatul Rozescu, consilier juridic.
Chestiunea agrară Guvernul român a numit
o comisiune agrară, însărcinată cu alcătuirea unei
statistici amănunţite, pe baza căreia reforma
agrară va fi cu dreptate şi spre mulţămirea tu­
turor rezolvită pe întreg teritorul României-mari.
Metropolitul primat al României a demi­
sionat.
Subsecretari de stat. Guvernul român inten­
ţionează înfiinţarea mai multor posturi de sub­
secretari de stat, în cari să fie reprezentate toate
provinciile României-mari.
Circulaţia de vapoară între Constanţa şi Mar­
silia s'a reînceput cu ziua de 25 Decemvrie n.
Pescuirea minelor aşezate în Marea-Neagră se
face cu mult zor.
Nu este pentru cine se găteşte... Zilele tre­
cute s'au vândut la licitaţie în Viena trăsurile
curţii imperiale. O trăsură de gală de care s'a
servit de multe ori împăratul Francisc Iosif a
fost cumpărată de ambasadorul ceh Tusar în
contul guvernului ceho-slovac. In această trăsură
şi-a făcut intrarea triumfală în Praga Dr.-ul Mas-
saryk, preşedintele republicei ceho-slovene.
Italia nu admite o reîntregire a Austro-Un-
gariei. Guvernul francez a.propus Austriei s a s e
unească cu statele cari s'au format din fosta
monarhie, spre a alcătui împreuna o unire va­
mală şi economică, pentru a împiedecă astfel ca
Austria să se alipească Germaniei. Guvernul
austriac s'a declarat înţeles cu aceasta. Totuş
planul francez nu s'a putut înfăptui din cauza
opunerei Italiei, care nu voeşte cu nici un chip
să admită o refacere a fostului stat austro-ungar
sub orice formă.
Liga popoarelor va avea reşedinţa în Paris.
Reşedinţa biroului ligei popoarelor va fi în Franţa.
Unele cercuri propun palatul din Versailles ca
cel mai nemerit pentru acest scop.
Prăbuşirea Hajdudorogului. Românii din Săt-
mar şi Carăii-mari în adunările poporale din 13
Noemvrie au scuturat jugul ruşinos, unde i-au
aruncat cu. sila dragostea fostului regim ungu­
resc şi cu mare însufleţire s'au declarat desfă­
cuţi de episcopia Hodorogului şi s'au alăturat
la biserica mamă. Pentru conducerea 4or cele
46 comune româneşti au creiat un vicariat în
fruntea căruia au aşezat pe arhidiaconul Romul
Marchiş paroh în Carăii-mari.
f Ersilia Fofiu n. Pantoş, preoteasă în Che-
rechiu, după lungi şi grele suferinţe a încetat
al fericitei căsătorii. Rămăşiţele pământeşti au
fost depuse spre vecinică odihnă în 25 Decem­
vrie, în clmiterul gr.-or. din loc. Odihnească în
pace!
Reuniune de femei. Femeile române din
Beiuş şi jur s'au constituit — la 27 Noemvrie
— în reuniune. S'a ales de presidenta dna Viora
Dr. Ctordaş, vice-presidente: Livia Dr. Cosma şi
Angela Sâlăgeanu,, notari: Elisa Dr. Pavel şi
d-şoara Veturia Butean.
Distincţiile delegaţilor noştri. M. S. regele
Ferdinand a conferit marea cruce „Coroana Ro­
mâniei" P. SS. LL. episcopilor Dr. Miron Cristea,
Dr. Hossu, precum şi dlor Al. Vaida-Voevod
şi V. Gnldiş, membri ai delegaţiunei ardelene.
Dnii Caius Brediceanu şi Mihail Popovici,
membri ai aceleiaşi delegaţ'uni au primit insig­
nele de comandor ai „Coroanei", secretarul de­
legaţiei, insignele de of.ţer al aceluiaş ordin.
t Grigorie Lungu, paroh gr.-ort. român în
Ponoarâ, protopopiatul Peşteşului, a trecut la
cele eterne în 21 Noemvrie '( 0 Decemvrie) în
etate de 47 ani. II jelesc: Mărioara Lungu născ.
Drimba, ca soţie. Văd. Ana Lungu născ. Papp.
ca mamă Vasile Lungu, preot, ca frate. Elena
Lungu, născ. Murgu, cumnată. Gheorghe Drimba
şi s )ţia. Reve-a Drimba născ. Porumb ca socri.
Odihnească în pace!
Prăzhuirea sf. Nicofae în Oradea-mare. La
ziua sf. Nicolae elevii internatului „Fundaţiunea
Nicolae Zsiga", au aranjat o festivitate frumoasă
întru amintirea memoriei patronului internatului.
La sf. liturghie corul condus de abs. de
teologie Nerva Iercan, prefectul internatului a
dat răspunsurile liturgice. Parastasul 1-a servit
P. C. Sa părintele Roman R. Ciorogariu, vicar
episcopesc, asistat de păr. protopresbiter Gheor­
ghe Papp, parohul Vasile Popoviciu şi diaconul
Dr. Aurelian I. Magier.
Festivitatea a deschis-o la orele 5 p. m.
protopresbiterul Andrei Horvath, presidentul se­
natului fundaţional, iar elevii au delecUt publi­
cul select, ce se adunase în număr de peste 50,
cu următorul program:
1. „Marşul legionarilor români", cor de
Dr. Broşu-Popoviciu. Dirigentul corului Gavril
Dudulescu, abs. de teologie. 2. „D* şteaptă-te
Române" declamare, interpretată cu mult succes.
3. „Imnul unirii", cor. 4. „Intrarea lui Mihai Vi­
teazul în Alba-Iulia", disertaţie, în care s'a făcut
o nimerită asemănare şi legătură între aceasta
şi adunarea din 18 Noemvrie v. a. c. 5. „Străi­
nul", de Octavian Goga. 6. Colinda sf. Nicolae,
cor. 7. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, poezie
de M. Eminescu.8. „Deşteaptă-te Române", cor.
Festivul îl încheie presidentul senatului
fundaţiunii, după care întreg publicul cântă cu
însufleţire imnul „Deşteaptă-te Române".
Nerva A, Iercan, prefectul internatului, ară­
tând intenţiunile ce le avea fundatorul Nicolae
Zsiga, când a înfiinţat, la anul 1860, internatul
acesta, scoate în relief piedecile, cari zădărniciră
realizarea scopului fondatorului până acuma şi
încheie cu nădejdea, că în viitor ie va fi cu
putinţă elevilor să-şi adape sufletul la isvorul
slovei şi culturii româneşti.
Ele&tsjzat de cuvintele însufleţite ale pre-
iectului Iercan, într'un elan de e levare sufletească,
publicul intonează cântarea „Trei colori..."
A făcut o impresie plă:ută prezenţa mai
multor foşti elevi, acum soldaţi ai internatului.
Redactor responsabil: Dr. Teodor Botiş, profesor.
PARTEA O F I C I A L A .
Nr. 4416/1918.
Circular
cătră toate oficiile protopresbiterale şi pa­
rohiale din districtul Consistorului aradan.
Măritul nostru Congres naţional bisericesc
prin concluzul său dela 20 Noemvrie 1879 Nr.
238, a decis înfiinţarea unui fond mitropolitan
şi pentru augmentarea acestui fond a dispus
totodată, ca în fiecare an la ziua de 6 Ianuarie,
aniversarea Botezului Domnului, să se poarte în
toate bisericile din provinţa noastră mitropolitană
„discul mitropoliei". Conform acestui concluz
grăbim şi de astădată a atrgge atenţiunea tutu­
ror la sărbătoarea „Botezul Domnului" din anul
1919, când iarăş să se poarte în toate bisericile
din eparhia noastră „discul mitropolitan", şi noi
îl recomandăm tuturor spre călduroasă sprijinire.
Special însărcinăm pe conducătorii oficiilor
parohiale, ca publicând de timpuriu poporului
credincios purtarea discului, să îngrijească ca
banii ce vor incurge numai decât, dar cel mult
până la 31 Ianuarie 1919, să-i administreze pă­
rintelui protopresbiter concernent cu raport spe­
cial, iar părinţii protopresbiteri se jnsărcinează,
ca pe baza rapoartelor dela oficiile parohaile, să
facă un conspect, în care indicând în ord alfa^
betic numărul tuturor comunelor din tract, să
inducă apoi şi sumele, ce au incurs dela fiecare
comună; apoi acest conspect şi banii incurşi,
precum şi rapoartele oficiilor parohiale să le
subştearnă Consistorului de aici cel mult până
la 28 Februarie 1919 — ca astfel Consistorul
nostru să poată administra la metropolie până
în Martie 1919.
Pentru subşternerea la timp a raportului
şi a venitului de pe acest disc, e răspunzător
conducătorul oficiului parohial, care ori s'a adu­
nat mult, ori puţin, e îndatorat a raportă şi a
administra rezultatul Ia locul său şi în timpul
normat prin circularul prezent.
Despre ce se încunoştinţează fiecare oficiu
parohial pe calea concerrientului oficiu proto-
presbiteral.
Arad, 12/25 Decemvrie 1918.
loan I. Papp,
episcopul Aradului.
Aviz.
Secţia propagandei naţionale s'a îngrijit,
ca să apară în curând colecţii de cântece naţio­
nale, azi de mare trebuinţă pentru fiecare co­
mună românească. Publicaţia se face în broşuri
separate, ca : 1. Cântece naţionale pentru 2 voci,
(şcolari) preţul 6 Cor. 2. Cântece naţionale
pentru cor de bărbaţi preţul 10 cor. 3. Cântece
;
naţionale pentru cor m xt preţul 12 cor. Cheltu­
ielile cu posta subînţelese în preţ. Broşurile sunt
în lucrare şi apar în termin de 2—3 săptămâni.
Fiecare comună românească să grăbească ale
sprfand^r fjŞr%>îr>târziere trimiţând preţul pe
adresa: Dr. Ioan Suciu, Sibiiu strada Cisnădiei
Nr. 4. etajul I. Nr. 46. Venitul curat al acestei
întreprinderi este menit pentru augmentarea
„Fondului pentru propaganda românească". Sibiiu,
18 Dec. n. 1918. Secţia Propagandei Naţionale.
-•— 10-1
Pentru îndeplinirea parohiei vacante Arad-
gaiu se publică concurs cu termin de 30 zile
dela prima apariţie în organul diecezan „Biserica
şi Şcoala". Emolumintele sunt: 1. Bir preoţesc:
dela fiecare număr de casă cu pământ o măsură
(30 litre) de grâu. Ceice n'au pământ răscum­
pără birul în bani după preţul curent (max mat),
dela zileri câte 5 cor. de familie. 2. Stolele în­
datinate. 3. Locuinţă în natură. 4. Eventualul
ajutor dela comuna politică şi eventuală între­
gire dela stat, pe cari însă parohia nu le ga­
rantează
Alesul va avea să catehizează la şcoala pa­
rohiei şi la şcoalele străine din comună.
Cererile de concurs, adjustate cu toate do­
cumentele recerute pentru parohii de clasa a
doua (¡1) şi adresate comitetului parohial din
Aradgaiu au să se înainteze Preaonoratului oficiu
protopopesc gr. or. rom. din Arad, iar petenţii
în terminul concursual — observând prescrisele
regulamentare — şi pe lângă prealabilă încu-
noştinţare a protoprezviterului va avea să se
prezinte în sf. biserică din Arsdgaiu în vre-o
Duminecă ori sărbătoare, spre a-şi arătă deste-
ritatea în rituale şi oratorie, — iar încât vor fi
din altă dieceză vor avea să dovedească, că
pentru a recurge au consimţământul Consistoru­
lui respective a Episcopului diecezan.
Comitetul parohial.
In conţelegere cu: Traian Vaţian m. p. pprezviter.
—•— 3—1
Pentru îndeplinirea parohiei Comiat (Te-
mes-Komjât) cu filiile Bogda şi Sintar proto-
prezbiteratul Lipovei devenită vacantă prin de­
codarea parohului Vas'lie Spân, în conformitate
cu concluzul Ven. Consistcr de sub Nr. 4414/918,
prin aceasta se publică concurs cu termin de
30 de zile dela prima publicare în organul ofi­
cios „Biserica şi Şcoala". Venitele acestei pa­
rohii sunt: 1. Casă parohială cu intravilan de
800 st. 2. Jumătate sesiune parohială constata­
toare din 16 jughere catastrale. 3. Stolele legale.
4. Birul legal. 5. Eventuala întregire dela stat.
Din venitul parohial jumătate compete văduvei
preotese în senzul §-lui 26 din Reg. pentru pa­
rohii până la 3/16 Oct. 1919.
Alesul are să supoarte toate dările publice
în măsura venitului ce beneficiază şi să catihi-
zeze la şcoala confesională fără altă remunera-
ţiune.
Parohia e de clasa I!l-a, deci reflectanţii au
să dovedească că posed asemenea cvalificaţiune
iar recursele adjustate cu documentele recerute
în original precum şi cu atestat despre serviciul
prestat până aci şi adresate comitetului parohial
gr. ort. rom. din Comiat să le subştearnă P. On.
Oficiu protopopesc gr. ort. rom. din Lipova (Lippa)
îndatoraţi fiind a se prezentă în sf. biserică din
loc în cutare Duminecă ori sărbătoare pe lângă
observarea strictă a celor dispuse prin §. 33-
din Regulamentul pentru parohii spre a-şi arătă
desteritatea în cele rituale şi oratorie, dar numai
dupăce vor dovedi Protopresbiterului tractual că;
posed cvalificaţiunea prescrisă, iar cei din altă'
dieceză, că au înalta încuviinţare a P. S Sale
Domnului Episcop diecezan de a putea reflectă'
la aceea parohie.
Comiat din şedinţa Comitetului parohial gr.,
ort. rom ţinută la 23 Octomvrie (5 Noc.) 1918.
Comitetul parohial.
In conţelegere cu: Fabriciu Manuilă, protoprez-
biter tractual.
3-1
Conform decisului Veneratului Consistor
din Oradea-mare de sub Nr. 2018 B. 1910 pen­
tru îndeplinirea parohiei Gârăsău de clasa II, se
publică concurs cu termin de alegere la 30 zile
dela prima publicare
Dotaţiunea constă din: 1. Pământ parohial
de 5 cubule. 2. Un intravilan de 6 0 0 Q . 3. Bir
dela 160 căşi, câte 30 litre cucuruz. 4. Stolele
îndatinate. 5. Eventuala întregire dela stat. Arânda
locuinţei preotului o va plăti comuna bisericească.
Recurenţii au să se prezinte până la ale­
gere la sf. biserică pentru a-şi dovedi iscusinţa—-
în rituale şi în cuvântare, iar recursele adresate
comitetului parohial cu documentele prescrise,
să le înainteze la subscrisul în FeketegyQrâs.
Petru Sârbu, protopop.
—n— 3—2
Pentru îndeplinirea parohiei vacante Ursad
cu filiile Pocluşe şi y Hodişel, de
2 clasa
III, în sensul rezoluţiunei Vener. Consistor din
Oradea-mare, de sub Nr. 2342 B, 1918 se publică
concurs cu termin de alegere la 30 zile dela
prima publicare.
Beneficiul e dela Ursad: 1. Bir câte 30
litre dela 86 Nre de căşi. 2. Dela Pocluşe şi
Hodişel câte 15 litre cucuruz Nr-ul caselor 5&
şi câte una ziuă de clacă. 3. Pământ parohial
de 16 jughere. 4. Stolele îndatinate. 5. Eventuala
întregire a dotaţiunei dela stat. De locuinţă se
va îngriji alesul preot.
Reflectanţii până la alegere au a se p r e ­
zentă la sf. biserică spre a-şi dovedi desterita­
tea în rituale şi în oratorie, iar recursele adre­
sate comitetului parohial cu documentele pre­
scrise, să le înainteze oficiului protopopesc în
FeketegyârOs. Comitetul parohial.
—•— 3—2'
Dr. Cornelia lïloga K , "
de interne din Budapesta, aduce la cunoştmţa
onor. public că s'a strămutat la Arad, str. Sina
Nr. l/b, unde ordinează zilnic pentru boale in­
terne şi de nervi. Totodată deschide laborator
pentru cercetări chemice, bacteriologice, terolo-
gice şi laborator Rôntgen. x—3
Ultoi de viedecu rădăcină se găsesc
vinzare la preotul
P e t r u Pelle din Minis (com. Arad). x-5