t5,45 .

.0,
; 4 10, 1
4 .
2

, 9-:' ;, .. --.
''
f . 2
*-
' II 444% k

'
4
"

.
.
.
. ..
. .,
48
.. .
-,2.
.
i .
4

.
1 ' ,,, . - ... : .1 41
- .
, '
ANALELE A. R.TOM:XXVILMEM. SECT. ISTORICE. No. 7.
.

,
_ -- ..-- -4 -

i ' .
- --wer. -
2. -,
4.
.
'*
111.01411117

.
, '. '.4
4
S.'. '' ' 0 . . A ,..
'

ACADEMIA ROMANA ... ..... .

.. i -4 ..
f e
.
..
1, :. 0
,,, 0
tr..:
___O__.',
'%
...... . : `It.- '
.r ... 'S
r
. .. X 4.. ''4 ,y :..a.;

,
) . ...,.

.
.. ; .:

, 2.
. 4

..,22
...,.
[

..._
'
4
,`,`-
,1
-§

,S# ,..
- x.
'.
, .
' .
'',
.
.
.t '
.
. 4' ."
't
.
s
.
2
,

NICHIFOR DASCALUL 't ' .s

. it # ' '1! .
#

4,
,
ft
,
'
. . ' :
'

.;
%

' EXARH PATRIARHAL .

'h
.t .. ,,
.,.:. . ..

.- .
k: ,
.,"
2
,-; 1* . SI . 1_ .` .-..,,_ I
.
f 8I,, ..

7.
. . - . , . , - ,
P
LEGATUR1LE LUI CU TARILE
,
NOASTRE ... '`..' .-
I
... . 4
v - . -
1 . "
/ -. 4 4'

. ,.., .
', (1580-1599) .,
( .
.
. .
.
r.c. . . , . ,
..
. . ' (
.
.' ' 4 pE
t. d
7

I, '
`4.
1: ' 4.1.
J
i 4-l4
. ' ..
' 1 ,....4
.4

,.. it. , ,,; ,2

.. I, "-, .
1

Le
.
.. . N. 1ORGA ..
t -
- ,
.. .
'.: MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI .ROMANE
41

;
.
.
:4*, 0,
14

'' 1,.
.t ' .'" is'
v
6.4
1
4 4,1

,,,''' .. '1.:,..
As .: .
1
: 2,

. t. EXTRAS DIN
l' .-.''',, -
. '.
ANALELE ACADEMIEI
.

Seria II. Tom. XXVII.

.
ROMANE "' . .
I.,.
-
.

.
-
m.
" .....

--.
s.
"I,'
4

s.
t 1.* 510.
. S
.
. .. MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.
.
. ,,
.
L....k.
'-, *
4

'
i
V./ I.
16

I
'cr
' *'.
i

iA
.
.

.
i
4
r
.
to
.i ,
'

i , ,
, 4t, :. , -. . .
. ''' _ _ e
. ,. ,t,- , , .
k ... .- 2 r ,....
5, ,.. ,
, 0
. I
' l'
. .. . C ,
'
, .

7 '-'
',' .. ZIOZ1104.14',^2---Pl.. r r e
I
IL
.

.
..
1 ,
.., 22 . ef , tr .
. IS
s ,
te ,44.
. )1 1f 2 4 t
't - ti b. !
.
..,,
. .
I ..
.
10 ;. 4 ,,J,,, ., .
j, , ,i . I.. ,-; ., ., r
, ., r,
J4-

. .441 4 4

'
,
4 4 44,,,
I. - e . ,
' '1 Ig I,
e, - ' BUCURESTI .: . r .
1

4. .4

, i
,
. /
.
INSTIT. JJE MITE «CAROL Gons S-sor ION ST. RASIDASCU
,

, ';'-',"i '
it
. -. . .
. I :
16, STRADA DOAMNEI, 16
,
.. .
.
,.
r
'
T.
4

*
,.
. ./ . 1905. :' . - .. . 1 132634
t ....
,.
- : .,'
.
I
'' -4-----..-1-- .-'-..- ,
-..i 4- -----"--4:- '---It-3 I. .."::/-.'"t
Pretul 20 bani. 4, ' IV
4'
_` .".. 401.416 it 711 ,:fk..sr
 7
C 9. e 777

I r
..- .. g
r
4

u .1
0 .
C
..* Ana Societ4tii Aeademiee Romaine. Soria :
ea
v ,,,
Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.
' ,..' Ana Icie Aeadendel Române. Soria II: : .:.
.:. ,
.
r

Sesiunea extraordinard din anul 1879 . . .

Tom., I.
ue -H."- Seq.. I. - Discursuri, memorii $i not*
Desbaterile Academiei in 1879-80
II. - .

III. ---. Sect I. - Desbaterile Academiei in 1880-81

- Sect. 11. . .,,

17/. - Seq. II. - Mcmorii i notite

...i... .

IV. - Sect. I - Desbaterile Academiei in 1881-82

. . . . . . .
'. a_
IV, - Sect. II.
..- . . . . . .

Memorii $i notite. .
...
. .
?.
V. -- Sect. I. ,- Desbaterile Acadeiniei in 1882-83
Sect. lI. Memorii xi notite
-,.;in....'
. . . . . .
. ii,-- 4

- Sect. I. - Desbaterile- Academiei in 1883-7-84

. V. . . . t

Sect. II. - Memorii $i not*.

VI. . r
, . 17./. ... (.7.ilarsitt-) . . . .- .

4- I- Viata i scrierile ml Grigorie Tamblac, de Episc. Melhittedvc ._ . 1,2(

Despre Alexandru Mavrocordat Exaporitul si de .1Iirtcar.,>.21.
, -
. sa politicã i literara; de A. Papadopol-CaliMac , . . . . . -.26.
, -
. * VII. Sect. I. Desbaterile Academiei in 1884 - 85. , .
. , , VII. Sect. II. - Memorii $2 notice..
,
. . . . . (231Wzi.it.)
-41111. - Sect. I. . Desbaterile Academiei in 1885 -8(
,e

-. - '?.
* .' Vill. - Sect. II.
IX.
v
Memorii $i notite
Desbaterile Academiei in 1886-87
- -f ,r'fiLl . . .

, I..
- IX. -, Memoriile Sectiunii Istorice. -(SPirsit.,1 . . .

, ' Zece Maim Memoriu prezentat Academiei, de D. A. ta , .

,. ,',":,.1 '''. Biserica din Parhauti in Bucovina, de S. 11 Mare '. . , - 2)

Sama Visteriei Meldovei din 1818, de- V. A. Urechii
0 statistica a Tarii-Românesti din 1820. Cofnun.y re rit'' V. A. .
.-, -. - Urechid -.'
Inscriptiuni dupd manuscrise. Comunicari si note dE . A. Urechia.-
.1 ;

Generalul Pavel Kisseleff in Moldova si Tara-Rom 1829-- -_

2 , -
, 1834, dupa documente rusesti, de A. Papadopol- C:.12-2.2zWeh.
Notite despre slobozii, de V. A. Urerhid.
.* X.
-*/ ,' X.
,- ,,

Desbaterile Academiei in 1887-88

Memoriile Sectiunii Istorice
-- (§''',. ':r..,
. --,40 .

.
.

.
. .
u

.
'
. . . . .

.- Didachiile sau predicele MitropolitululAntiin,, Ivirean toniai I _.

1 ,, ,tt .'' Stuliu de Episcopul Melhisedec . .
L ., . . ..; . ---,-111 . . . . .

: .. Studii asupra legii celor XII table, de Ion Katinder 2, . . . ., . , .

. Dela Tobolsk pana in China. Note de calatorie 1de Spfitartd E.--

,i
{
.s.,,-
=, . ...-
, colae Milescu, 1675. Traduse dupa un text greces. e de L.; Sio-u. 1.-
# Arhimandritul Vartolomeiu .Mazareanul (1720-178( 'f. Notia Id, -
I
=
.

''
., grafica si bibliografica, de V. A. Urechid . . . . . v
.: - ..; _. Sigiliul tiIrgului Petrei (jud. Neamtu). Notita istorica ch
?,,,,,,. Pe file de ceaslov. Note istorice de V. A. Urechid , . .

-1, Document referitor la limba romfineaseä. Commit .

Urechid. (Cu stampa lieliografica.)
1*. ,1,
,
1 t.?' t Documente dintre 1769-1800. Comunicari de V. A. ,, ..- AO
..)
, - Documente relative la anii 1800-1831. (I-a Serie) ( ' .,,,, -,..
7. - -' - . de V. A. Urechid . - r :r. - V)
' Autografele
.
. P

.....44 (- Moratorium. - I de V. A. Urechid . . .1 --,20. I

,-., . lui Varlaam Mitropolitul. Comunicati ,:,=.. .- 1. -

t
.2

". Urechid. (Cu stampa heliografiea.) . . . . . ., . - oU ,

fi Istoria evenimentelor din Orient, cu referinta la Pri:1T. 9401 .

dova si Valahia, din anii 1769-1774, scrisa de biv Vet Sto.a.
' . ,.. ft.. .. mitrache si editata dupd copia lui Nicolae Piteste.T., Ai ,...11.0. ,
r
1782, de V. A. Urechid. ...... . . .
I
5. . -i.)
..ii3O
lattice alfabetie al volunielor din Ana& pentru 1878-1888
.,.'
.

Tom. XI. Desbaterile Academiei in 1888-89 5.,-- , . 3--

* XI. Memoriile Secliunii Istorice . . .
,
. P . '. Cateva manuscripte slavo-tomilne din Biblioteca Iiape'rraln 'Ana
,, Viena, de _loan Bogdan ,, I
....
. . . . .

. ' Cinci documente istoriew slavo-romane din Arhiva :urv t 'inip-

I. - : . . . '1.-
Y
riale. dela Viena, de loan Bogdan . .

14.
e , Diploma Barladeana din 1131 s,i Principatul Bârladu 1,..Cer- . ..

care de critica diplomatica slavo-romana, de loan Bogdan

B:s3rica din cetatea Neamtu i documente relative ip Vasi=14,- lArtni
si Doamna Ruxandra, de V. AUrechid. .
. ,'54 . -...- ' . I .......0
.......4 0' . , r,r
.
, ,
. 1 '
r"ff I !if' , ig / /.11 "; ,P.) :' 'Oa -..1 v, ` WI: . .',,k lb` -
 A

NICHIFOR DASCALUL .,
EX r r, 1,
RHAL
. 11%
i '.1
P:PIAA.0001,1
VI
0110/etili/StIV: r.

LEGATURILE ARILE NOASTRE

(1580-1599) )nJ r,
, DE ; t 1, ,t;
, r
-., .4 N. IORGA
Membru corespondent al Academie! Române. r' ft
,
1.. 1 ..I. '.1'. , . . ; 1_ ,, . i ',I I
-6 . .... ... . .
.1 . . . 1
. ,
n ,$eclinict dela 11 Martie 1905. t) 5. , '.', :2mi
I. .. -- , I L t ,
i 1 . % . A (`. 1
r .

Dupa ce am dat in aceste Anale contributii noun' la viata unui pa-

triarh constantinopoljtan din al X VIII-lea veac, fost episcop al BrAilei
noastre, pot sä infAtisez astAzi un insemnat material necunoscut sau
rdu cunoscut (1) privitor la acela care a pastorit in lipsd de patriarh
Scaunul ecumenic al Constantinopolei in epoca lui Mihai Viteazul,
Nichifor dascAlul, personalitate insemnatd, de o potrivA, pe taramul
bisericesc, cultural si politic. ,

Patriarhul Calinic a läsat in notele sale, analizate acolo, i o suing de

stiri, uneori folositoare, cu privire la Romani. Din rdspunsurile pe cari
le da* Nichifor inaintea judecatorilor poloni se pot culege stiri, de multe
ori foarte insemnate, in legAturà cu istoria noastrA.
Din ce se stid si din ce se adauga acum, sà schitdm chipul i viata
acestui om dibaciu i fard astAmpAr care, stiind toate drumurile, aved

(1) CM el s'a tipArit cu lipsuri i greseli in Ana mammon Pyccailt, IV, pp. 162-8,
N-le 117 si 149. 0 editie a lor se va gfisl ei in culegerea de acte ale dietelor polone, pe
care o pregAteste d-1 Dr. Eugen de Barwifiski din Lemberg. -
Analele A. Rom.Tom. XXVILMentoriile Secf. Istorice. 1
2 N. IOWA 184

in manile sale toate cheile i putea sa vorbeasca la urechea ori cui.

Astfel se va invedera indestul rolul sau in afacerile noastre, i cele
(Jolla acte latine ce urmeaza vor capata lumina ce li se cuvine.

I.

Nichifor Parasio era din Tesalia, fiu al unui negustor cu stare si

frate al unui preot, despre care el zice ca ar Ii fost printre cei din-
tai ai locului sau de nastere, Tricala.
Inca din anul 1557 era calugar, i capata pe rand rangurile de diacon
*i arhidiacon ; n'a fost nici odata preot sau arhiereu. Dupä multi
ani de invatatura in patrie, el treat la Venetia, la Padova, unde erau
scolile apusene ale Grecilor. La Venetia colonia greceasca era mare
la numar i avea mai tarziu in fruntea ei un arhiepiscop, acela de Fila-
delft (1), i o frumoasä biserica, ramasa ortodoxa in marea cetate cato-
lica, pana foarte tarziu, San Giorgio dei Greci. Se duse la Constantinopol
numai dupa alegerea patriarhului Ieremia al II-lea (1572), care era si
el un Tesaliot, fost Mitropolit de Larisa.
Intre patriarhii constantinopolitani, legati cu grele lanturi de Turci
*i vesnic tinuti in primejdie de arhiereii cari le ravniau Scaunul, nu se
prea pot face deosebiri. Si Ieremia a platit, a luat mita, a uneltit,
a viclenit, s'a amestecat in toate, a fost mazilit, dar a izbutit sä se
intoarca iaras, cu pocloane i pocloneli. Se pare insa, din scrisorile lui
pastrate, ca el era mai aplecat decat altii sa intre in legaturä cu Apu-
senii, inainte de toate, pentru a se sprijinl pepdansii (2).
Nichifor s'a dat pe langa Ieremia. Acesta pretuia la dansul invatd-
tura i mestesugul de a canta. in adevar, tanärul diacon era socotit
ea «cel mal bun cantaret ce au InsariteniiD (3). Dibacia lui in toate
ii facea apoi un om foarte folositor. Nichifor nu era cel din urma care
sa-si stie Insuiri1e, i Inca de pe atunci el avea in vedere patriarhia.
Mai era un sprijin pentru inaltele sale planuri. Dupa marturia lui
Gerlach, predicatorul ambasadei germane la Constantinopol, bun si
cinstit observator, care a cunoscut mai pe toti Grecii acestia, i Turci
*iclerici, el era nepotul de flied al vestitului Saitanoglu sau, pe
numele sau crestinesc c i adevarat, Mihai Cantacuzino. Acesta insa
(1) Hurmuzaki, XI, tabla, la acest nume.
(2) Pentru Ieremia, in genere, v. Manuil I. Ghedeon, Ilatptupxmot flevaxe; Constantino-
pol 1890 i Ieroteiu de Monembasia, 13tWoy tatopm6v. Cf. si Atanasie Comnen Ipsilanti,
Tek p.vsic T411. &Wow, Constantinopol 1870. i fire§te: Oriens Christianus al lui Le Quien.
(3) Hurmuzaki, XI, p. 115-6.
185 Matt?. DASCILUL. 3

avea atunci subt ocrotirea lui de pastor, care tunde turmele, toatd viata
greceascd, crestind a imparatiei, avea Domnii sai, episcopii sai: el voia
sa numeasca si un patriarh din sangele salt si care sa-i fie deci supus
in toate (1).
Dar Mihail murl prea curand (1576), ca slit poatd indeplinl si aceasta
dorinta. Acela care era numit cu respect si invidie «Marele GrecD fu
spanzurat la Anhialo, dar altii cdutard sà aibä aceeas putere si in-
râurir prin aceleasi mijloace: manevrarea dibace a banului. Aproape
in acelas timp, prieteni si aliati pand la sfarsit, se ridica Andronic,
fiul lui *aitanoglu, i Nichifor. Mihail se sprijinise pe atotputernicul
Mare Vizir Mohamed Socoli, sufletul Imparatiei, pe vremea lui Soliman
si a urmasilor sai. Acestialalti doi se sprijinird, ca i Petru *chiopul,
ca si Mihnea Turcitul si cei mai ageri dintre Greci, pe Sinan Pa§a. Era
un om salbatec, grosolan, lacom, dar de credinta si sigur.
bled prin anii 1580 Niehifor Meuse un drum pe la noi, pentru corsi-
rea de ajutor, de sigur, caci patriarhia, supta si stoarsd de Turci, era
cu totul impovdratd de datorli. Misionarul catolic care dd aceastA
stire, vestitul Jesuit Mancinelli, asigura ea' Nichifor, care cunostea pe
Latini Inca din timpul seder/ sale in Italia, nu era de loc un ortodox
intransigent, ci se intelegea bine, in vederea scopurilor sale, cu «PA-
rintii» (2).
Cand, la 1586, patriarhul porni, la randul salt, in calatoria pentru
adunat milosteniile, sinodul alese ca administrator al averii patriarhale
pe Nichifor. Din «cartea istoricd» a lui Ieroteiu de Monembasia so
poate vedea chipul cum s'a desfAsurat calatoria lui Ieremia al II-lea,
care a trecut dela Curtea munteand a lui Mihnea Vodd, ctilduzit de
maicd-sa Ecaterina, la Iasi{ batranului Vocla Petru Schiopul, care-i pldcit
pentru bunatatea i cucernicia lui. Apoi patriarhul treat Nistrul si se
duse tocmai la Moscova, zabovind mult i acolo.
Gaud se intoarse, gospodaria «dascalului, caci numai asa ii zicea
toata lumea nu-i pilot de loc. La 1593, el se plangea astfel lui Petru
*chiopul, om deprins a pretul banul : «Am mii de necazuri pentru
multele datorli ce le-au flout Bisericii noastre celei mari a lui Hristos
dasecilul §i domnul Teolept» patriarh dupa a doua pastorire a lui

(1) Gerlach, Tagbuch 1674, p 224. Cf. Iorga, Despre Cantacusini 1902, p. xxXIV oi
Horatio Brown, Calendar ot state papers, Venetian, IX. Londra 1897, p. 293.
(2) Hurmuzaki, 1. c. Cf. vol. III, pp. 51-3, No. xxxvniIx, pp. 62--3, No. XLVII.
Actul, tiparit in vol. III a, p. 63, No xLvIII, 11 dam in anexe cum trebue sa fie, anti-
gAnd la el alte acte patriarhale, pfistrate in original la Academia Romani.
*
4 R. fORGA 186

Ieremia §i inainte de a treia ; 1585-6 §i «Bates, patriarhul Paho-

mie Patestos (1584-5) ---- §i, in scurt, au ruinat-o cu totub (1).
!Cu ce anume intelegem : amestecând-o in toate afacerile politice §i
in toate «combinatiile, de intrigg, speculandu-i putinul avut ce rd:1
mAsese..El se Meii omul de afaceri al Domnilor no§tri, si mai ale§ al
lui Aron Von ; acesta ii aveh, fire§te, agentii sAi, capuchehaielele
.

sale, un Dimitrie, un Gheorghe, Greci sau Români dintre casnicii sai,

dar de lucrurile mai grele se ingrijia. «dascAlub. Când Aron f.0 scos
in 1592, el §tit ce sà facA pentru a-i da iarA§ domnia, strangand la
un loc pe datornicii lui, earl fAcurd atAta sgomot, incat invinserA.
Ienicerii cari pArtiniau pe Alexandru LApu§neanu (viitorul Alexandru
cel RAu), numit in locul lui Aron, i§i rAsbunarA asupra-i, arzAndu-i
casa (2). Dar eine lucrà in felul lui Nichifor, trebuià sä se a§tepte §i
la astfel de neplAceri.
In 1585 Inca patriarhul Ieremia fusese adus inapoi in Scaun dupa
Pahomie din Mitilene (Patestos) §i Teolept de Filipopol, §i numai in
1596 i§i pierdü Scaunul, pentru a treia oarg, acest leremia al II-lea,
prietenul Apusenilor §i ocrotitorul statornic §i sigur al dascAlului
nostru.

Si pane. atunci Nichifor se amestecase, cu ori ce prilej, dupA mo-

delul lui Saitanoglu Cantacuzino, in afacerile noastre. Am vAzut ro-
lul lui in sprijinirea lui Aron Von'. Se spline cA lui i s'ar fi datorit,
in Martie 1590; peirea lui Petru Cercel, frumosul, istetul i nenorocitul
frate al lui Mihai Viteazul: se §tie cA, dupA stAruintele vesnicului salt
rival, Mihnea, Petru Von fu innecat in Bosfor, ca prin intAmplare,
aruncandu-1 din corabia care trebuià sà-1 clued in surgun. Trupul fu
scos insA din apd §i se savar§1 grozAvia de a i se jupul pielea, care
fu supusA tdbAcirii cu piatrA acrA §i umplutd cu paie ; groaznicul
stArv fu apoi trimis la Bucure§ti, ca Mihnea sa se incredinteze CA i-a
pierit du§manul i sA se sature vAzAndu-1 in aceastA stare.
Cand se incept rAsboiul intre Imperiu §i Turd, in 1593, Sinan Pasa,
Marele Vizir de pe atuncia, vol sA intdreascA granita dunareand prin
prefacerea principatelor amândurora in pa§alacuri, in ciuda vechilor
Privilegii impAräte§ti si a interesului banesc pe care-I aveau Turcii

(1) Hurmuzaki, XI, p. 373.

(2) Hurmuzaki, 1V2, pp. 159, 162.
187 NICHIFOR DASCALUL. 5

in pastrarea formei de carrnuire prin Domni. Nichifor a spus chiar

cd hotdrirea Vizirului fusese prirnita de Sultanul, a cdrui turd (iscd-
litura) fusese zugravita in jostil hatiserifului pentru rnoartea noastra.
Dar el, fiind in tainice legaturi tcrestinesth cu Sultana lui Murad al
III-lea, fiica unui preot grec din Negropont, ar fi zddarnicit planul (1).
Insa Nichifor mai avea un titlu pentru a-§i spune cuvantul in afa-
cerile noastre. ,-

A nume, pe acel timp, patriarhia constantinopolitand, ash umilita,

saracitä si amenintata cum era, se trezise la mari planuri de stapa-
fire i supraveghere. Inca din timpul cdratoriei sale dincoace de Du-
ndre, sare n'avea numai scopuri de cersire pentru a se acoperl da-
toriile Bisericii celei Mari, Ieremia luase indatoriri fata de Tarul rusesc
Teodor. Mitropolitul acestuia, boy, fu inaltat la treapta de patriarh,
indata dupd intoarcerea pastorului Bisericii Constantinbpolitane (1589).
Peste patru ani, patriarhul adund In biserica Vlah-Saraiului din re-
sedinta sa un sinod la care luard parte colegii sdi din Alexandria,
Antiohia i Ierusalim, i astfel se hotari in chip solemn ca boy de
Mbscova sa fie asezat in randul patriarhilor, indata dupd acela din
Ierusalim.
Patriarhatul sarbesc al Ipecului mai capätase o clipa Insernnittate
pe vremea Marelui Vizir al lui Suliman, Mohamed Socoli, care era
ruda de aproape cu patriarhul Macarie. Se vad preoti ardeleni cari
merg in Serbia sd Inv* carte. Sarbi, ca Maxim, ruda Doamnei lui
Neagoe i Doamnei lui Petru Bares, ca Macarie tipograful, se intal-
nese in cea dintai jumAtate a veacului al XVI-lea ea ierarhi mun-
teni. *tim cA Mitropolitul ardelean Eftimie a fost hirotonisit prin anii
1570 de patriarhul de Ipec. Pe de altd parte, el fusese recunoscut
ca Mitropolit al tutulor Tinuturilor unguresti atarnAtoare de Turci.
Tara Romaneasca, rupta de vreo jumatate veac macar de Patriarhia
Constantinopolitand, care pusese pe intaiul ei Mitropolit, trebue sA fi
primit pe ierarhul sarbesc.
De cand Domnii incepusera a veni first( din Constantinopol, incun-
jurati de Greci, dela Mircea Ciobanul incoace, Scaunul patriarhal al
Bisericii celei Mari putea sd nadajduiasca o cucerire soul a Roma-
nilor din Tara Romaneasca. Ipecul decazuse cu totul. Biserica din
Ohrida era si mai nenorocitä : ea trebuia sa dea Turcilor 18.000 de gal-
beni pe an, pe band dela Constantinopolitani se cerea relativ mai putin.
Totus in 1587, arhipdstorul Ohridei se lauda ca are sub ascultarea
..
(1) Actele procesului din 1597. . LI

e!
6 N. IORGA 188

sa .Bulgaria, Serbia, Macedonia, Albania, Moldova si Ungrovlahia».

Moldova avuse cele dintai legaturi de supunere ierarhica cu Ohrida
Inca dinainte de 1453, cand Biserica Constantinopolitand, unitd cu Roma
la Sinodul a toatä lumea din Florenta, era privitd ca ereticd, ratdcita,
de dreptcredinciosii stdruitori. Muntenii vor fi mers la Ohrida, cand
nu mai puteau merge la Ipec, i aceasta fiindcd nu voiau sd meargd
la Constantinopol. Insd patriarhul Ohridan din 1587, Gavril, era un
biet fugar care, neajutat in Rdsärit, fusese in Po Ionia la 1586 (1),
pornise in Apusul german si spre Roma Papei, ca sä capete un aju-
tor. Urmasul säu, Atanasie Risea, colinda si el prin aceleasi locuri si
cu acelas scop de pribeag cersetor. Mergand spre Spania, el fu oprit
insd la Milan de agentii inchizitiei, si inchis in mandstirea Sf. Victor,
a Benedictinilor, in 1599. Nu stiu care a fost mai tarziu soarta acelui
care se intitula carhiepiscop al Primei Iustiniane, patriarh al Bul-
gariei, Serbiei si Albanieb (2).
Cum se vede, Moldova i Tara Romaneasca nu mai sunt pomenite,
si iata de ce. La 1592 Ieremia numise pe Nichifor dascdlul exarh pa-
triarhal, si aceastd ierarhie se intelegea practic mai ales pentru Mol-
dova si Tara Romaneascd. In adevdr, se vede indatd legdtura cea
pond a Patriarhiei cu cel din urmd principat mai ales (3).
Nichifor venl s'o intdreascd in 1595. El se afla in adevar in oastea
lui Sinan, care se luptd cu Mihai Viteazul i ocupd Bucurestii si Tar-
govistea (4). Din cel dintaiu oras el treat in Polonia, dand stiri amd-
nuntite despre cele ce se intamplaserd. De aici el se intoarse in Mol-
dova, unde prietenul sau Aron fusese inlocuit cu *tefan Voda (Rdzvan),
iar acesta Meuse loc, in August 1595, lui Ieremia Movild, ocrotitul
Marelui Cancelar si Hatman loan Zamoyski. .

Nichifor se oferi a cdpata pentru Ieremia recunoasterea de catre

Turci. Negocierile cu Sinan se facurd in adevdr prin mijlocirea lui,
si el putea nadajdul sd aibd pe langd Movild situatia bine platita ce
avuse pe langd Aron.
Dar el cdzit in curand, si nu altfel decat pentrucd indeplinise prea
bine si cu o viclenie neindestuldtoare sarcina sa de exarh, apdrand
ortodoxia de progresele «latinilor».

(1) Hurmuzaki, HD, p. 93, No. Imam.

(2) Cf. ale mele Sate i preofi din Ardeal; Stinghe, rst. besearecei din ;Fchecti,
si Hurmuzaki, XI, XII, table la v. Ohrida.
(3) Melhisedec, in Anale, III, p. 1 si urm.
(4) Hurmuzaki-Bogdan, I, Oct. 1695, p. 360 si urm.
189 NICHIFOR DASCALUL. 7

I III I
i

La impunerea lui Ieremia de catre Poloni, un sinod fsi tinea se-

dintele in Iasi. El fusese pus la cab i era prezidat, indreptat do
«dascalul, Nichifor. La dansul luau parte patru episcopi i amandoi
Mitropolitii nostri de atunci, Mihail al Tara Romanesti i noul Mitro-
polit Macarie, pe care Stefan Raz van il pusese in locul Mitropolitului
lui Aron Voda, Mitrofan (1).
Sinodul, un fel de mic .sinod ecumenic», ca acel care s'a tinut subt
Vasile Lupu, fiind indemnator Petru Movilä, aveh de scop sâ puie
stavila intinderii catolicismului printre Rutenii supusi coroanei polone.
in Polonia in adevar, stapanirea lui Stefan Báthory, ocrotitul in deo-
sebi al Scaunului roman, nu treca frA urmari religioase. Colegiul
stiut dela Lemberg, eel dela Polock se infiintara. Arhiepiscopul din
Lemberg Solikowski, superiorul liovean al colegiului pentru catolici
si schismaticii din tall si din vecinatate, Warszewiecki, ii dadura toate
silintele pentru a lega prin declaratiuni de unire clerul rutean de Bise-
rica Romei. Misionarii vestiti, ca un Mancinelli, ea Possevino, care a
incheiat i tratate de pace, apar, nu fail scopuri i fàrä izbanda,
prin aceste locuri. Multumita unui sfetnic albanez catolic al lui Petru
Schiopul, Bartolomeiu Bruti, Moldova fu castigata in aparenta pentru
marea prefacere religioasa a Unirii; misionari franciscani i iesuiti o
strabatura, inviorand catolicismul in decadenta al strainilor de prin
targuri si din satele unguresti dela munte. Toate declaratiunile ce se
puteau dorl full castigate i trimise la Roma. Neamul puternic al
Movilestilor, care se indrepta in toate dupe. Polonia, daduse Moldovei
un Mitropolit, pe Gheorghe Movil, i acesta iscall si fagadul ori ce:
se cera in sensul catolic, ingaduind propaganda, intemeierea unui
colegiu moldovenesc, tiparirea unui catechism, lucruri cari, acestea
din urrna, nu se indeplinira. Nädejdi mari se puseserd i pe Petru
Cercel, Domnul italianizat, tinut, sprijinit i numit de Francezi. El caza,
in adevär, dar Mihnea Vodd, inlocuitorul sail, nu putea sä dusting-
neasca prea mult pe catolici, ca unul ce era fiul unei Levantine si al
acelui Alexandru Voda, care trimise un aier cusut cu aur la Roma (2).
Sa nu se uite cd si in Ardeal se petrece o inaintare asemanatoare

(1) Melhisedec, I. C.
(2) Pretendenfi domne0i, p. 10; Engel, Gesch. der Kosaken, pp. 76-7. Biblio-
grafia ruseascd asupra lui Nichifor e destul de Intinsd,
8 N. IORGA -190

a catolicismului. $i aici yin Iesuiti, deschizand colegiu in Alba Julia.

Fiul lui Cristofor Báthory, fratele regelui Stefan si principele tárii,
e dat pe manila lor. 0 dietà le incuviinteaza activitatea. Vechiul Scaun
arhiepiscopal latin de Alba .Iulia e II-164qt din .nOu pentru Dimitrie
Napragy, unul din personagiile tragediei lui Mihai Viteazul (1). ' ,
In sfarsit, rtisboiul aproape necontenit dintre Turci si Imperiali in-
dreaptA neapArat pe crestinii din Balcani, oropsiti, despretuiti i rui-
nap, catre Viena ,si .Praga, dedi catre Roma. Intr'acolo ii ratdcl. pasii
Gavril de Ohrida i Atanasie al cPrimei Iustinianev2 Pe cand se rAs-
pandeau planuri pentru crestinarea din nou a Constantinopolei, s'a
putut sauna ci pang un patriarh al acestui ores imparatesc, centrul
ecumeniei fgrecesti,, cschismatice,, s'ar fi umilit inaintea Romei ras-
boinice si triumfdtoare (2). .

Nichifor se puteh razima numai pe depärtata Moscova, care se inalta

organizandu-Se ierarhiceste, pe Domnii nostri i pe principele de
Ostrog, :Constantin. Acesta, un aliat al lui Mihai Viteazul, un repre-
zentant al Rutenilor .si un prieten al Cazacilor, tinea in resedinta sa
o Curte destul de str6lucitoare, la care chema i clerici, dascAli, scrii-
tori greci, cu ortodoxia signed. Se stie d'a in acest adApost si-a scris
opoetul. Mihai Palamed, invätätor, la scoala inalta din Ostrog, poemul
despre Mihai Viteazul. Directorul acestei scoli era un fost dregator din
.Camenita, Meletie Smotricki, care dada la iveald in 1581, dupd dorinta
si cu cheltuiala lui Constantin, vestita biblie slavona din Ostrog (3).
La 1592 Kosinski se ridicd in fruntea Cazacilor impotriva incercd-
rilor de unire bisericeasca.. Rascoala lui se pierda insa indata pe alte
drumuri. Bun catolic, inconjurat de Iesuiti, noul rege polon Sigismund
al III-lea gräbl lucrurile, i sinodul dela Brzesk dada, la 12 Iunie 1595,
un decret de unire pe care-1 iscalira opt prelati ai Bisericii rutene.
indatà dupd aceasta insa, alti doi, Balaban episcopul din Lemberg
si cel de Przemysl; protesta impotriva adtului dela Brzesk (1 Julie).
Pana se gAtI misiunea ruteana. care. merse in toämnä la Roma pentru
jurdmânt, Nichifor, care indemnase pe cei doi episcopi impotrivitori,
duse la capat bun sinodul din Iasi. indatá izbucni noua rascoala caza-
ceased a lui Nalivaico i Lobodä. .

' Nichifor merse cu sila la al doilea sinod din Brzesk, adus de Con-
. .

(1) Pretendenti, I. c.
(2) Ibid.
(3) Engel, 1. c. Poemul s'a tipárit de Legrand, in .i1io1heque greegue vulgaire,
vol. ultim. ,
191 indinVOR VAsaurt. 9

stantin dela Ostrog. Acum el nu mai era primit in Moldova. Aici Ie-
remia, pe deplin asigurat acum despre Turci, adusese inapoi in Scaunul
Mitropoliei pe fratele sau Gheorghe. Gheorghe era insa unit §i apa-
rdtorul neclintitei ortodoxii trebuia sa-1 supere. Se ajunse iute la ba-
nuieli, i Nichifor pretrect cateva luni inchis in cetatea Hotinului, De
acolo scdpd el §i alerga iara§ in sigurul addpost din Ostrog.
Sinodul lud hotariri pldcute Romei' i Regelui, afurisind pe disi-
denti, §i se zice ca, la randul sau, Nichifor anatematisise pe Gheorghe
Movila. El ajutd dupa aceasta alte cateva luni pe Constantin inteo
lupta, care se fdcea tot mai invier§unata. Atunci se lud masura hota-
ritoare de a prinde si de a da mortii cdpeteniile. Astfel se tail capul
lui Nalevaico, in 1597, iar Nichifor fu prins i aruncat in temnita caste-
lului din Marienburg (1). .

Cand Turcii 11 cerurd in 1599, indemnati de multii prieteni ce avea

in Constantinopol, vein din Polonia raspunsul cá «dascalub a murit in
inchisoare. S'a crezut insa printre Constantinopolitani ca osanda 1-ar
fi atins numai dupa sosirea staruintelor Sultanului (2).
$i fara dansul, ortodoxia reveni dupa cativa ani in drepturile ei.
Peste cativa ani, Dionisie Rali, MitroPolit de Tarnova, ajungea unul
din sfetnicii de capetenie ai lui Mihai Viteazul. Prin indemnul lui Dio-
nisie, Mihai se apropiè de Constantinopol, in afacerile biserice§ti, §i
acest prelat prezida sinodul ie§an din 1600, care hotdri scoaterea lui
Gheorghe Movild 0 a episcopilor si. Hotarirea sinodald nu pomeneste
insa despre unirea cu Roma a Mitropolitului tcaterisit», in locul ca-
ruia fu a§ezat tams Rali (3).
Pe cand insd 1egaturi1e-Tarii Romane§ti cu Patriarhia Constantino-
politand râmasera de acum inainte bine statornicite, Movile§tii se in-
toarsera la Ohrida. Abia Radu Mihnea, care iubia Constantinopolul
cre§tin tot a§a de mult ca i cel pagan, aduse o schimbare in aceastd
privinta. Marturia deslu§ita in aceasta privintd o dá Miron Costin, in
aceste cuvinte (4) : «Pand nu de mult aceasta tall a stat in ascultare de
acel Scaun, pand la Domnul Radul, pe timpul domniei lui Sigismund in
Polonia. Dupa intaiul rasboiu dela Hotin, Domnul Radul puse preo-
timea acestei tdri subt ascultarea patriarhului de Constantinopol.»

(1) Mai mult Engel, 1. c. Cf. Hurmuzaki, XI. Prefata.

(2) Hurmuzaki, XII, p. 443 ei nota 1. ,
(3) V. Studii i doc., IX, cap. In. .

. (4) Bogdan, Cronice inedite, p. 198.

10 N. TORAA 192

a '

Anexe.
A.

AdaugAm aceste scrisori privitoare la legAturile Patriarhiei Constan-

tinopolitane cu catolicii. Una e dela Ieremia, iar alta dela unul din .

patriarhii contemporani ai lui Vasile Lupu.

I. 1

t elepep.1a.; iXitp 06)6 cinterctlxo7rog R.-covoTmectvoondXecog, Mots '13thp.71; xat &moo-

[tevotbg 7CCerpLet(471S.
t CJj p.eTpto'clg iipAiw Stet Taxi rap6vvov ypap.plxvov o&tx 6 rite iv tii) xxcpcp
risi; nottptIpzeiag ag, o5TE els T6v rpb 7)p..cov aytOniTUA, 7COMptipx0.W, pice &live-co
WITS 'Lb OXov vo fjpiI.v .b xptst tavtx6v ieop.ócaakt Tip sic Xptat6v rimy, 'XXX'
oke "ipto6,301 to6to mxp' pZv, oke 1 zaps, xat 13 abvapAs ako6 507)(0)1/0Et. &SOTS
'COrYCO yevio0at. 7)116 w yap izilyysEXaTo goecOat bats oat rç oovteXetag, xat, aeu-
aóp.evog xptvat Cinvtag xat vexpo6g, e6p-iiriet Tip rtartiv 'MUTT, cpuXa.ctogrtiv =pi
e6r3e6thv, «XX' oke xarqvaixacri ztg anvatvidetv r axxXriata r irpeo66'CLaoS PC41..71S,
.13 1

iooXop t a?n000thvot dizolioltibli" (=kip r dray, iy -cot; axxXilotaattxotg

Meaty ?p..tbv o?.)8b xcau6p..sea iv nioll ouveXe6aet ixteXetv, raPkcia oaop, fixtva6voig.
'Et or'cot ov ialip.auociap.e0a %al th 7cap6v gyypacpov, irpoOlOávzsg, sic cksTiXetaV.
Kat& Tb cmca'ov c csompfac., rip/ Matou, tvatxtcowoc aGc.nc. .
(Origina1u <1a o persoanA particulard.; copie in manuscrisele Hur-
muzaki, XIII, la p. 5.594. Greit in, Hurmuzaki, 1111, p. 63, No. xLvIII.)
II. (1)
elepeplag, Xq eeo6 apytenfaxonoc Kawaravstvour6kecog, Nix; ePeop.nc, xat oixou-
payout; icarptipxng. {.

t 'Evao!átate, ixXximrpdyrate, cppovgitiotare, ,97,60zerre Kottoap tç Toop.avEas,

06yyxptag, BoevIccs, Kpoarilag, AxXv.avilag, aipztp,ovg Tfl; 'Acmptag xat p.ovapxot
tfl; ViiruavIxotg rcto-ceog, K6pte Aopeacps, 6te atria nve6p.ot a-fa/rya "Clic etp.bv p.erptá-
rfrog, )(apt; rt. UP/ xat Elptvri(v) xx2 gkecos in6 0E05 7COW'CoxpatopOS xxl atria. ef:Lbv
'hoot) Xptaroa. Ilvoaxe ov, ,Osoarente BaatXe6, ri-e/ Stet Iv iroXtv Stattxtav &rep 1.1.xs
ITIXOev sic v ixXtata /Lag, nope66p.eaTev sic Iv MOCMG61041/, &rep to Amass xat
o Baa0or ou, xat iv rfi 666 sic zeipav XeroplAinv Ripopci p.e iv6O-fixav 6 ivril-
Oran; xat eAx6iatatog AttaTptog, ?iv xat, irpoToncantig z fix inapxia; lora Aa-

(1) Cu ortografia originalului.

193 NICHIVOR DASCALUL. 11

piatc, p.sth xat roe bato'cci'C011 xi iv manic x6pi /gisby tOv iSpovta xat zposmcbv
roti tloyacyciipliou x riis ?dam Sortjas, ix .qc algal p.sTaXofirnpac Ilapaan6-iic iv
Etin, xai Earily-Akav p.ou rbq OiXouv vdc gaouy sic Tilic BaX7 co Tby
Tammy, Oarep xat i krprot ripe; Orot[ot] sOzapiato5v BaaEktay coo, gaol) Naha,
póbixay x ToG xpiouc xat &x Tby 'Ayapcyby VIC; ZIpag. At& 'thi3TO yLváaxo xat a9-
win noXa notpat'oplyouc ix Tors 'Aiapcyotc, xat Stet totiso iSselenxav sipltspoy ;pip
rcpbc Th[y] Baaalay coo, xat Siop.s xcd 7tapaxa.A6 Thy Bad .kilav aou, 6c iAssEp.ov
xat sotleóanXxxvoc, elVa aiycbv iXseEcrw xat sip.itspoy vpip.a npbc aUrotic 6171.08,6aCc
ix -ctic axX7.[IdnpotinN aou xipác, Elva iXelsespoeo5aLv ix ToG Scyxsporn (sic) xal ix
,sby 'Aiapilyby thc xSpac. El Si oi Baciktia aou ixarby anXaSEovac (sic) rrixEa nap&
(9soii xat ç wipayby BacitXsEac &oi.svo c`o; Xiiáv, xat ij xipvic aino5 xsti
dirotpoy agog xat s6xii xat sUXoyEa r1; rxlv p.s.cpt6wcoc s'67 v BlacXoEa aou.
pdiv.
*fivt 'Iouyfou, Evacx,cEovoc a'vfis," -

[Vo Tip aySoioth.ro xat sk56sa-ccito xat kocrcerczot Kemp rlic Toupy,
paaasin rijc rispp.ayilac, Kpoartiac, CY:may/lac, Bosplac, AXatia.rilac, ap)(711.1.0V4ac
rc 'AoTpEac xat paaasbc Tbv pccatXioy, *coy AopaXcpáv, & Isar& 7cvsGpA ayarcomb
rfig eEphy lierptOnnS (sic). 'th Irapby ratptapxixaw ypap.a aykpc.aT(.
_

Herrn Khurzen. .

Ilap6Sytoc, W4) (hop apxtsicEaxorog KcovatamvouneAvoc, nag ePtivic, xat otxou-

p.embq rcaTpiapx-ric, VI) slimed xat &wage', Ucinikorcity aircoxpdcropc, icalvothzep
Tsxal xparEaty paaoLst Fsptlaylac, OimpEac, Bospiac, xupEy wick!) (Depacvivacp
Tpf.up, iv Xplatip 'hoot) 6t4) TcoOsLyothup tijc )Wo.,c7.w ilerptortroc.
t (A ply roe a6p.a.coc bcpTaXp.ot xat acop,arcxiic cpcXEctc rpgevoc yEy[y]oyrac, xat
vaxpa kyiyoplic auvijesta fis6aug, xpitca-cs 13cankab. riv veup.ovax.ily Si aick-
7c-tiv oO cystip.atos Scope& xapiCs-cac, xaE, th p.axpa vav rtit
r4 óTcy auvoin-
touaa xat aXkliXocc To6c aiconrcoUs vwç(Couo; o Stez acop.asixo0 xapaxt.4poc,
atxxet sta niaris iliac Tciw àpsuby xcd cp.4p.7); Xapitpdc xat ypap.p.cistoy ,aby vy
stxóva V1ç +trz-ii; ivapyiaTata xapaxtyiptCOvuov. "0 St xat 'ay II
irpbc rip oily
yak/Ivor/1.ra 1 Oda Tot) KupEou )(apt; ayiIpr,aE, xataic6aaaa 41.-ac Metv aou rip
4soebtskov paaamily sixávcc xcd 7rEptICTSUiaaOoti ainhv .ct &xpatcpvsi ciycirq xat si)-
Xvitay anOCYCOXOtip ICIX,POCaZeiV. EISZOILOCC 0514 xott 6nspstixop.ac lySEXexfoc Tip npurecyc
vby awy, earl), IrXattiyac %al o.14-iioac v PaatleEcty aou sic Eqstay xat xpi-coc xat
vtrfiv xoCe i;(01-6v, &pubs xxi avop4voy, sic at6)va dui:wog, %at ?Socc tb raXaTtoy
akir (iv; aXtfncsXoy 606youaay xat kceptaxbocc xatsuoSotip.svoc lira( Tot-) arpcaoriSou
aou. itp' oic (=Isis Vast= xat .11 ayaroXixii ixxXriaia asio6vszat, Tototitoy IrXourilaaaa
3one6v. Hv ;rots ply xat 72Luxaatibv Osfou .gporcos Tt) tpurfi iipAy avatgouacc npbc
12 N. IOWA 194

cinavTac 'otaSoeeraa Tfic icalvoTetrilc clot) &Tref) OriN EIG mini 7COLXR(011 &petal/ cLl

ravToitov xapETtov eUnp.ta. dways vrm, Itinpov &Tann; dotpoTaivic intOsract ins.i:v Tor;
si)xiTottg aintic rat iráeov ncivaopos xat yXuxuTetTn intaToXt rc 7roXoxpoviou oou
BaatXetac, &liars ii aXXtov nsno&tpte, xat 605 Tri; xefpac arpetv, xat p.se siscppo-
cthvYx irveuvaTutlic xat npormxtic pod,v : latycxXXtaaeTat 1.1 spurt) [Lou ativ Sip Kuptv
xat (Ktipte, atiscov ,thy Manila, xat inimuaov uv 'Haatac xat Aa6ta, npoavay-
y6XXouaa. 'Ev yetp aUTifi ipatLev xat Thy Xa[tnpacv sóv cc nalitpaeaTdToo crou
xat i.Xapdc $uy1c, rv TE nept inlay elivotav t xaXXotiingtoa6v-Q mimic à p6krtara
iixd.pCeCTOL1C311 xat Itczwv Daily ETCOTEkil CS7C01.41, xat ae .)XCiou limp 'Sac illp[Lap910%

aka) %dollar 8Xov StaoyaCovra xat Thy axoTop.avylv ataXisovTa, x41.6, 'thy p.mpbv roc-
viva Tor) p.txpoO notvviou, &v (;) n6romaav 6 o6pcivwc naTip inth 'thy aToTetvbv uybv
Tfic Pap6aptx1; cUtisastoc %etp.svov, 6.); Tkog EtvanTiptoae, xat ri, cponstat dyriN xc'tptTt
dczkilv ()toy& na-taav xiy xotpaiac iCatpouaa. xat Tits xpsiet 'CtiW OA46(.0v Tpux6p.evoy 19.eptioth-
says arias rat voaTip.ots frsip.otat nepti0a4s, xat icavTon rasa @thy nenoE0ogisv 6nO rip
xpaTatatv xetpa Tilc ICE pfAX67C'COU CS ou Uouatac, flpephy TS xxi ilauxbv 13(011 v, Tai4 ii
xpuactic aimc rcTipt4tv ineXaptCáv,evot, 4ov otótieea, o iávov avOycepot yEveaOat saw
=ramp Ttisv 8lipeu6vTtov, eixó, &mega= XOnv, xat rally iip.tv
&XXet xat neicsav, eog

npoarvopin[v] Oyriv, t To5 xottpo5 aTevóTyltt. Kat Tip 6 ntaT6TotTo; xat 7CpC0C71(;)-
Mr0c flptaTo.q np6a6tg Tr% noXuxpovtou co BotatXdas, yakvóTaTe PaatXs5, loavyric
Tou8t5Xcpos lieu, ota 7cap6v; aUvotSev "axpt664 Tobg Te cluvexets netpacsp.ok rat noXXiiv
xat C'tveTpov aTevokoptav Ti"; avaToXotils 'ExxX7lafac rat iv Tilt
xat Onoi.ot; sUpEcnteTat
vivx Ton v5v, Onto; Si Stemma, xat rept ako5 ixXav.irpOTITa., xdptv trig, o6
rip Tuxoticsav siSeta, nept noXXiiiv pv xat &XXwv, iv otç 7C0e ivra50a Teic StaTpt6acc
inoteito, tLeataTa Si, St& Tfic aino5 eoas6o5; cppovyjaetog, Is; 1.1.6vov ixthXuae xat Sti-
Avis rip To5 xca6tvtatio5 aTepiwatv iv c- v 'Exxx7104, c1XXsic %at auvepybs "ctatoc
itparti etc elpnv xat aup.ptovEav saw narptapx6iv xat 613.6votav 0.erav xat XXotc
nptiests ivapirouc xoti6pOwas np6Otpc, &i v chroSsixuvTat Tb Tfig spurtic aUsco5 mc-
Octp6v, TOTe eixsuitinetOTITov cd xpta-coviprov xal TO nept Tat rail
npdetp.ov c aUTo5
npoatpiaso.K. Kat wily xat nap'aiTo5 Ta xaO' fjp.7.c aravTa 8tepoamoniptoc imlot-
0/crg, oix sircTov rely nap' ..p.c."Ov aziatv Te xat eiXa6eiav &total) &pa, rat Einwc
StaxsElleea, nept Tb gvOsew litpos Tgis TaXylvóTnTo aou, Islamism pacstXe5. Koc votv-
O'aaa SEA ypacc.16 Tá ye v5v o'otoy Te SteixapetiacsOat, k'tatov saw. xat C(YayleXet
xi, pctatXtn aou auviaet, %alto( Tb tip ip.fig 8ovegiewc ppaxoTe xat C'enopov ipt-
xicteat yv.siaton o nvotTat, Cii.tot6akoc 8spaneUetv (To5 ntaTo5 To6Tou riric BaatXeEac
aou rasa tip obtetav airlg pouXtv Te xat 06X-fiatv Ta ravTa EtvanklyskavToc) EtvTL-
napalteTpyjaet r6p.04 ost8a vXth 1 anapii.s.tXX6s aou xdtptq int Tlic eisepieTtx-iic cc-
stic v.al imp,ovoqc Stothicseco; oint Ramo, "Oesv ov at Tag mammas aou Ta-
vótm ity6Polcq ateE, sij ivaToXtxt To5 Xptarop KtuvaTavTwountAstos ixxXiia(q inti-
%ataxy, aneXaimov askijc wawa xotTlaetav xat rip doth saw 8a.vstTti)'.) ant EtvciazsTov
6tav xat Tun ix,8.p6)v gtpoaov TS, intapowriv, iazupasc xtvoultivriv, XaTaavLy.
195 NICHIFOR DASCALITL. 13

flincapac Si tin Elea aupicapaxeiCaca ,c2) biXetv r1,1 6ocackcxt aoo Soya! Let. Hpoacc-
virrystXs 8 tav kc 6 math; xat cop6vcp.oc 6n-rip/plc 'cijg BccatXstag ot xat nap/
sway 1.1.71,cpo1roXttrov [Lev az.Loc irept6aXXotavon, Wirriv Si xsyclpivcov maw Xinuov,
inc()?.,s6vmv a3ycócre iv 67TOXpiCEL xat 4)EUSOXVI4, Cog OtCp' 31/1,614 Tewe 7Cip.7T0116YOW.
ifIcyccoaav oi Tow 6zot CucoSAvriot dcvaitoc OvVIK Ti &pMCS1.1.1.00 aou 6czatX0tilc itITOXabait0q.
ilpbc Si &Apace', &Xitaitas t xat cpstiSooc, Opadiv TE v.cti p.7), csov0p.11110011SV !Levi
Toil) &vSoeovi'cou =mot) apxowroc tç 13C4CRXEt'ac aou SCCMCCifivt0; avTallOTt ITCepotplvetv
etc iota*. 11; 6aatintilc intnpECTECtc t'JeactivTOO* XMETOI. UCT'atkob; 61)XEpthc &copes
vOnliaszac. Tw thv oöv, ascoxoartits 6aatX4 11 gpicov p.I uvap.svog, 64. s'inovtac
4.0-rittsv rcapai.teN)ocaOca GOO Tip OSOCpp06p71T01) BaCaitali, civaxSed oiicav xat Tde ith-
Mora 7c)Ipsativriv. Ate coo sUrcopoiirces, St' stixciw yotiv limp. rccapcxciw xat npo-
carpel-5a= xat Tip aaancilv aou 66066scav govzc rcveUp.a.ct dcanaaaaaca, eebv ix
&theca inc6oWp.svoc, xat tam; look Uubv, &c6Xou riç sUas6efa; xat Bac:Task/cc
aou, iv riip% ficcOutazy xat pccOircarg sivijvy,1 xat dnotitc,, 7Cetall met vEn r /Met T(Bv
ivavTfori, C6E7pOil.7) xat CTepiCOOsill Oöpavob'ili th tthica'COV xpOCTO; TIC .010CpuketZT011 aou
BC4CSCXE0K, tx ,ceptiavov nav,cbc al6vog, rpoxdrycon rl name, aphis, (.11Uriric TE
xat aWvaTos, xat irct rcavalw t&v x'cbs stg '0.sEccs xecpttos xat Suvecilscog iSpdcCopoo:
Tin pacticxc5v aou .apávov tin& Tor) pacacxo5 ax7ircrpou, eixpiSavrov xat &awl, cpo-
6spfrcarov pv ag ixOpoic, ciet6pacnov Si Tag (pekoe; xat mutt ,cCp xócrtup .ircacvs.cbv
xat CiiXo.vthv xat Toiv rcoXXoiv nponthona xat IT,poipxona. Kat Tab= pccaancl aoo
icavórtIc xat ScaOsaK nriocraiacto sisvcbg Eix ct DaptiK, 6)c koitXbv Tb 861-
pov, ¶6)v icsvtrwv xáXirov., Tip iv finoctivp Tot) Osoti Xdrp &room( xat ckyotign.
Kc cpuXgcas &v ip simiacxep Oipaopip ti xcceapeic aoo xapSfac Thy nap' lip.ciw
iXOCX(.6TOV iltCG'CCXXstaiv empty clot ii)X6c6euxv xat &Tamp, otipavocppoliprits ficcatleo, M-
!lovely& &et ,Ospi.t.,0"CiTGO aO) cptX0CrvipTOO 7tYilltiaTE1400 raTpbg xat siqi,coo Tijc fx[yri-
XO'CiT71; aoo xparaca-g BocacXe(aq xat 'Etc OcvaroAndis TxxXlatag, 6c6v as nvsup.auxbv
circancao5act dt xcd sOspii,cnv xcd wriSepAva, gozov ad,zo.w avaxiipiyrcooaav, int
clot xat iv navTi. 'EfJklivov met e6Oop.ov Scar/IF/10667 rb i'vesov xpeccoq Tr1; p.sitarric
Coo Bacasias xat si)Xoyobttavov It iitlebv zap& ncapk, ;toil xat &ou nvs6p.acoc, Tay;
pia; ...
swg xat Os&crrov &rip. 'Ev i'Tet comply teTT )(TT 0/up, p.staimatavoc
-,t'vo, iravsplason 13'r17.

t '0 KtovaTavmotnróXvog xat snfig c xpaTatic aou Baaasfac &e2 oat ceoacth-
vog (irocpcdrvoc.

[Vo I Lettere del patriarca di Constantinopoli, con la traduttione.

(Bibl. Ac. Rom.: Acte privitoare la Petru chiopul.)
 s.`

14 N. IORGA 196

B.

Acta internuntiorum" din Danzig, vol. II, fo. 129.

Examen Iani, 14 Martii.
Interrogatus, a quo literas accepit, respondit : a Metropolita Paphuntino.
Si ipso Metropolita eas dedit ? Respondit : Metropolita fuit ante arcem
et rogabat illum, ut expectaret, donee illi literas daret per puerum. Puer
se apud hospitale praevenit et literas sibi dedit.
Utrum Daskal tune Ostrowm fuit ? Respondit, quod fuit in domo Vladici.
Utrum salutaverit Dascalum discedens ? Salutavit, sed neque literas, no-
que nuncium accepit.
Utrum Nicephor de literis aliquid illi dixerit ? negat.
Quo iverat ? in Valachiam pro equis.
Literas ubi debebat deponere ? in Lopussno (1) et Indurost (2), ubi sunt
multi mercatores, et ibi debebat mercatori alicui eas dare.
Post suam fugam ex vinculis, ubi repererit Dascalum et Metropolitam ?
in Scrupha Nicephorum ; et, cum rediisset Paphuntinus Kiovia, ut commea-
tum impetraret Moscoviam, Ostrowiae se praevenit et ibi permansit hebdo-
madam. Postea vocatus Brestam per literas, quem Iani quoque secutus est,
veniens ad dominum Palatinum, invenit eum cum Nicephoro et praesentavit
illis Paphuntinum, dicens, quod is sibi literas dedisset. Postea responderit
ne sis sollicitus, nam iste iurat super animam suam, quod nihil mali
scripserit, et Nicephorus addidit, quod ex Paphuntino intellexerit, non
fuisse in illis literis aliud nisi de discordia inter Polonos et Ruthenos
propter tidem, et quod Metropolita sit vir bonus et a se consecratus.
Quomodo fugerit ? Discedente capitulo, evasit. Volebat ire ad Illustrissi-
mum dominum Cancellarium, conquestum de iniuria.
Cur negavit literas ? dicit se non negasse, sed ante vespere, cum esset
sub cypho, neque rem bene intellexisset, negaverat.

Acta internuntiorum, ibid. fo. 131-134.

r

: Examen Nicephori Daskal.

1597 die, 14 Martii.
Interrogatus, unde sit, respondit: de Thessalia, civitate Tricala.
De parentibus: pater erat mercator praecipuus, frater ceconomus inter
primates ecclesiasticos.
Quando discessit ex patria ? domi studebat annis duodecim ; cum vero

(1) Liipusna.
(2) Adica: «in Barest., in Durostor, Sinatra?
197 NICHIFOR DASCALIIL. 15

Hieremias esset in patriarcham electus, discessit Venetias, tandem Patavium,

ubi manebat, concionatoris et confessoris munere fungens. Ante annos qua-
draginta induit habitum monasticum, diaconus et archidiaconus fuit, adiu-
vans in missa patriarcham. Cum esset in Constantinopoli, et Hieremias esset
in Moscoviam discessurus, conventibus metropolicis factus est administrator
patriarchatus, donee patriarcha ex Moscovia rediret.
Interrogatus, num sit presbyter et quomodo diaconus con fessionem au-
diebat, quandoquidem hoc ad presbyteros pertinet, respondit quod spe-
ciali dono, scilicet authoritate patriarchae, solet concedi facultas diaconis
et archidiaconis et ipsos quoque patriarchos (sic) confessiones audiebat.
Presbyter non est.
Ad interrogatoria puncta ex testimoniis :
An non verum, quod circa patriarehatum, quem ambiebat, debita multa
contraxit et Turcis novas maioresque pensiones promisit, quae postea Chris-
tiani redimere sunt coacti ; quod ipsius opera Hieremias patriarcha deiec-
tus fuerit et ecclesiastici duo multa passi; quod debita magna pro Arone
et terra Moldavia contraxerit, merces diversas a mercatoribus acceperit ?
Respondit tributum esse quatuor millia czekini, ultra quod munera certa et
donativa offeruntur Bassis, etc., quae ille ne quadrante quidem auxit ; ansam
nullam deponendi Hieremiae dedit, imo, cum patriarcha Hieremias esset in
nodis detentus, quidam alius factus fuit patriarcha, contra quem Dascal
commovebatur et commovit Christianos, ut in magna multitudine accesse-
rint imperatores et obtinuerint restitutionem Hieremiae. Dicit, quod multos
eircumeisos Christianos religioni restituit, quos, alios in Moscoviam, alios in
Italiam misit.
An non verum, quod debita magna pro Arone conquerentes, abrasis bar-
bis, in galleras mitti curavit ? Dicit Aronem reliquisse duos factores, Deme-
trium et Georgium, se quoque ab illo rogatum, ut in facta eorum intenderet.
Erat autem tune locuintenens Hieremiae et protosingelos. Fatetur se ali-
quoties admonuisse Aronem, ut debita exolveret et fideiussores suos li-
beraret.
An non verum, quod muneribus Sultanae gratiam quesiverit ? Respondit:
Uxor imperatoris defuncti est filia sacerdotis graeci nigropontani. Haec misit
ad se secreto, cum administrator esset, iii aeque benedictionem mitteret et
ad Deum pro illa exoraret. Eleemosynae nomine aureos centum sibi singulis
annis mittebat. Hoc idem antea faciebat Hieremiae. Accidit, quod 30 tur-
cicorum doctorum convenerant et concluserant, ut occlesias omnes in usum
turcicum redigerent, quod ne fieret, laborabat Daskal apud Sultanam, Sul-
tana apud Imperatorem, et obtinuerat apud primarios, ne ecclesiis iniuria
fieret. Sinan-Bassa sub Arone impellebat Imperatorem, ut, deposito Arone,
duos Turcos administratores Valachiae faceret; quod ille Sultanae per eu-
nuchum quendam significavit; quae Sinan-Bassae scripsit se id aegre latu-
ram. Et, quamvis lam decretum esset Imperatoris, effecit tamen, ne quic-
16 N. IORGA 198

quam fiat. Mirabantur Turcae, quod Sultana tam bene vellet Graecis. Nam
tantos favores habebant apud Sultanam Patriarcha et Daskal, ut etiam Tur-
cae illos timerent. Sultana 'volebat quidem precibus Christianos commen-
dari, sed non aliter nominare quam Mariam, ne Imperator subolfaciet. Dixit
quoque, quod Bassa quidam ambiebat ecclesiam pulcherrimam, eius domui
contiguam; pro quo apud Sultanam id effecit, ut, cum illum generum Impe-
rator habere noluisset, missis quingentis hominibus, illum omnibus bonis
spoliaverit.
An non verum, quod Valachos conquerentes, abrasis barbis, in galleras
mitti curaverit ? Negat, imo e vinculis eos liberabat, quos Sultana condem-
naverat.
An non verum, quod cadaveri Petri Vaivodae, magno sumptu in mari in-
vento, cutem detraxerit fcenoque impletam et alumine conditam, Aroni
miserit ? Factum esse scit, sed se fecisse cum execratione negat; Valachos
factores ipsos id fecisse dicit.
An non verum, quod chyrographa creditorum discerpserit ? Cum venisset
in Valachiam, vidit plusquam quingenta chyrographa cum falsis sigillis,
quae fabricaverunt duo in Valachia, duo Constantinopoli; quae ille discerpsit
et rem gratam fecit Aroni, pro quo remuneratus est veste valoris aureo-
rum mille.
An non verum, quod viduae cohabitaverit eiusque filiam Aroni in matri-
monium elocaverit? Si de Sultana erat in suspicione, et in ista potuit fuisse,
sed negat, cum semper habuerit ultra mille personas assistentes in patri-
archatu, filiam eius baptisaverat, quam Aron in uxorem duxerat. Dicit etiam
quod volebant Turcae in Monte Sinai ulta tria millia monachorum inter-
ficere ; quod ne fieret, ille effecit per Sultanam.
An non verum, quod rebellionem Aronis lacrumans deploraverit eumque
ad reconciliandum Turcarum Imperatorem stimulaverit ? Dicit se allocutum
quidem fuisse Aronem, quod male quidem fecisset; quondam autem successit,
admonebat ut caute ageret et Kosakos sibi adiungeret.
An non verum, quod literas apud Iani repertas eidem descendenti com-
mendaverit ? Non fait tune Ostroviae, et ille Metropolita, qui eas scripsit,
erat ebriosus. Se Adrianopoli nullos amicos habere.
An non verum, quod cum eius consensu scriptae fuerat ? Negat. Tribus
diebus persuadebat, ne Iani mitteretur pro equis.
An non verum, quod presbyterum Philomonem et Ciriacum Poliroitum
salutare iusserit ? Negat ; neque se eos nosse affirmat. Metropolitam vel li-
teras Iani commendasse negat, imo se postea venisse et utrumque simul
reperisse.
Interrogatus, si Metropolitam vidit post discessum Iani, respondit: se vi-
disse et cum eo Brestae fuisse.
Interrogatus, si illi retulit Iani de sua detentione et interceptione lite-
199 NICIIIPOR DASOXLTIL. 17

rarum,, negat ; sed postea Brestae id ab illo audivit, cum iam Metropolitam
discesserat.
Interrogatus, si vidit Metropolitam simul cum Murato, cive zamoscensi,
respondit: se vidisse ; sed innoxius est Murath.
Quomodo legationis suae Sinan-Bassae reddiderit rationem ? Manebat in
quodam monasterio dies quinquaginta. Interim literae venerint ab Ieremia
Palatino ad se et ab aliis Graecis, qui rogabant, ut ad Sinan-Bassam iret et
res Ieremiae Palatini componeret.
De quo literas habet. Ad earn rem missi quoque erant per Hieremiam
duo, unus Turca, alter Graecus, Polisaico. Dicit, reliquos Basses fuisse sibi
inimicos, praeter Sinan, cum quo familiaritatem contraxerat, quod illi dona-
tiva offerret, cum Hierernia patriarcha. Itaque, veniens ad eum, requirebat
ab eo, quid causae sit, quod milites in praesidio habeat, contra Polonos et
Illustrissimum dominum Cancellarium, qui inimicum eius eiecit ex Vala-
chia et posuit virum bonum ; respondebatque hoc bene factum esse. Postea
Sinan-Bassa non vidit, neque illi de sua legatione quidquam significavit.
De effectu suae legationis dicit se persuasisse Bassae, at duos tabellarios
miserit ad Tartarorum imperatorem, iubens eum recedere. Habebant tune
Turcae captivos in Moldavia ad trecenta millia, quorum alii per se liberati
sunt, alii ne caperentur effecit.
Interrogatus, si nuncii Sinan-Bassae venerint ad Bassam, nescit.
Quare itineris sui et mansionis in Polonia Illustrissirno domino Cancellario
mentionern non fecit ab eoque commeatum non petiit ? Respondit, quod ha-
buit literas a domino Palatino Kioviensi et ad eum prius ivit, consulturus
ulterius de comeatu. Dicit se retulisse Hieremiae Palatino de suo proposito
et cum scitu ipsius res suas Leopolim praemiserat. Literas Illustrisshni
domini Cancellarii dicit se vidisse, sed eas accepit nuncius Palatini Vela-
chiae, qui .dicebat eas mitti debuisse.
Utrum Sinan-Bassae promiserit, quod Illustrissimun dominum Cancella-
rium et Palaanum Valachiae veneno interimere [velit] ? Negat.
Quid illi constat de exploratoribus in Valachia punitis ? Dicit se habu-
isse secum tres homines, ex quibus unus serviebat octo menses Magnifico
domino Castellano leopoliensi ; alter est hic, tertius fuit Turca, quem sibi
addiderat Sinan, ut se deduceret, qui postea cum literis iverat ad Tartaros;
et nihil amplius scit.
Cur, christianus cum sit, conditiones intolerabiles et ignorniniosas nomine
Sinan-Bassae attulit ? Habuit binas literas, alteras ad Illustrissimum domi-
num Cancellarium, alteras ad Hieremiam Palatinum, quibus Hieremiae amici-
tiam promittebat Bassa, modo ad se mitteret aliquem ex consanguineis, ut
firmaretur amicitia. Oretenus referebat, quae illi Sinan-Bassa imposuerat.
Cur servos Turcas habuit ? Negat.
Cur administrationem rerum valachicarum sub Hieremia Palatino ambi-
git? Negat.
Arcade A. Rom.Tom. XXVILMemoriile Seq. Istorice. 2
 18 N. IORGA 200

Cur ex detentione profugit, si erat innoxius, vel cur innocentiam suam

non declaravit ? Quia idem fecit S. Paulus.
Interrogatus, cur fuerit detentus ? Causam nescit, sed modum referebat.
Utrum exploratores ex Valachia Constantinopolim miserit ? Negat.
Utrum noverit Puan (sio- Aga, qui praesens fuit, cum Sinan-Bassa explora-
tores cum Dascalo mittebat ? Negat se nosse hominem.
Utrum sub iuramento Sinan-Bassae promiserit, quod conditiones tyran-
nicas Palatino Hieremiae persuasurus fuit ; pro quo illi Sinan-Bassa patri-
archatum promiserat? Negat. Iusserat quidem Bassa exigere iuramentum
a Ieremia, sed se nullum iuramentum praestitisse Bassae, affirmat.
. Utrum puerum calcibus interemerit ? Negat.
Utrum manum, qua literae graecae scriptae sunt, noverit ? Nescit, neque
cognoscit. Sigillum legit : quod sic habet Paphuntinus Metropolita, Dimoti-
cus (qui locus est propinquus Adrianopoli).

t L

. .3 I

. ,1

,
 4,
. ',:,
,-
,. -, , , ,-
.
.",. f,
14.
,-
- .. 1

,- , -
, t
.'
.i., -
c
..% ''' -
:.,
! :
,

, et 1
VI ., 1 i .,
.Analcle Academia Romiine. V

.
L. B.
-1 XII.-- Desbaterile Academiei in 1889-90 -
. ' 3-
XII. - Membriile Sectiunii Istorice
' . . . 19.- . . . . . . . . . - -,
Biserica ortodoka in lupta cu Protestantismul, in special cu Cal-
vinismul in veacul XVII-lea, si cele doua sinoade din Moldova
s.,

contra Calvinilor, de Episcopul Melhisedec . . , . . . . . 1,20

Memoriu asupra perioadei din Istoria Romanilor dela 1774-1786, .
;
insotit de documente cu totul inedite, de V. A. Urechid . . 11.- .

.- --.. -.), XIII.- Desbaterile Academiei in 1890-91 .' 4.- . . . 4

XIV.- Desbaterile Academiei in 1891-92 2,50

. ....... .
. -

.3, XV. - Desbaterile Academiei in 1892-93 4,50

XV. - Memoriile Sectiunii Istorice , .8.- . . . .

-. .. Documente inedite din domnia lui Alexandru Constantin Moruzi,

1793-1796. Memoriu de V. A. Urechid 8-
,-.
.. . .

; XVI. Desbaterile Academiei in 1893 -94 4,50 . .

.,:,
... XV/. Memoriile Sectiunii
%. Istorice 3,50 . . r
Codex Bandinus. Memoriti_asupra scrierii lui Bandinus dela 1646,
1,--t",
,t, .-- urmat de text, insotit de acte si documente, de V. A. Urechid. 3,50
I

....,:-,. XVII. - Desbaterile Academiei in 1894 -95. .

- XVIL-Memoriile Sectiunii Istorice
.

. .
2.-
.

. .
.

. .
.

.
. .

. .
, 7. .

V.
\. '' Sofia Paleolog, nepoata imparatului Constantin XII Paleolog. si .
.

.4
Domnita Olena, fiica,Domnului Moldovei Stefan cel Mare, 1472 .. A

5 1509, de A. Papadopol-Calimacli. . . . . . .- . 1,60 , . .

Vilegiatura si resedintele de yard la Romani, de I. Kalinderu , -.-,50 4--

Un nou document dela Constantin Cantemir Voda, Iasi, anul

.... .
,z .
l ,-
, , ... 7197 (1689). COmunicatiune de V. A: Urechid . . . . -,20 . -...
t,
, XVIII.- Desbaterile Academiei in 1895-96
"--
--
-
--.-_-- ,
- .-
-,,

X. Memoriile Sectiunii Istorice , .

COntributiuni la, istoria Munteniei. din, a doua unable a seco-
5
1,50 . . .. .... ,, . .

. . .

0 .. lului' XVI-lea, de N. lOrga.

i , . 1.-
' I .7 . . . . . . .

'
.

Cestiunea Arilor, de Gr. C. Dutureanu -,25

. ..... .....
......
. . . . . . . . . .

iv '''t ', "- '''''' Un episod din istoria tipografiei in Romania; de A. Papadopol-
-,20
,
.'
,...
-2,
:
,.,,, -
;'
XIX.-
Calimach'. . :
Desbaterile Academiei in 1896-.97
XIX = Memoriile Sectiunii Istorice
:. . . . . . .

.
.
.

. . 4,50
3. ` ,
-,' ' --,
."1; - Doinnia lui loan ..Caragea. - Biserica romand, de V. A. Urechid.
r,.\..,',. August si literatii, de I. Kalinderu
. . . . . . . .

1,60
35
..
-. Pretendenti domneSti in secolul al XVI-lea, de N. Iorga .
. . . . . .

1.-
- --C . .
-
- . XX. - Desbaterile Academiei in 1897--L-98 . . . . . 4,50
XX. Memoriile Sectiunii Istorice 5.-
. ...... ,.,
-J) . f

' - _ .' Domnia lui loan Caragea, 1812-1818. Biserica.- Scoalele. - Cul- I.
I ;., -;'. ,,
..
tura publick de V. A. Urechid . . . . . 1,20
i
Prinul proiect de Constitittiune a Moldovei din 1822, de A. D
Xenopol . . . . . . . . . . . -,60
. ,30
.

Bucurestii pand la 1500, de G. I. Ionnescu-Gion. .

t.

?"-';- -'-' -.A. - . .

Mauuscripte din biblioteci straine relative la Istoria Romanilor
-,60
. , . :

,...: , '. (IntAiul memoriu). De N. -Iorga . , . ...,

...
. . .
,.-
. , Literatii opozanti sub Cezari, de Ion Kalinderu . , -,30
Justitia sub loan Caragea, de V. A. Urechid. . ,. 1,60 . . .

- 'si MihaiuNiteazul de N. Iorga .

4ndice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898
..
.:-
,. . 1.-
2.-
Documente noud, in mare parte romanesti, relative la Petru tichicipul
. ... .. ..
Tom. XXI. Desbaterile Academiei in 1898-99 5.-
» XXI: Memoriile Sectiunii Istorice . . ' 6.- . . . . . .

Manuscripte din -biblioteci straine- relative la istoria Romanilor .

... (Al doilea memoriu). De N. Iorga .... .. ..
k
_
. . 1.- . . . .

., ,' Socotelile Brasovului i scrisori romanesti catre Sfat in secolul al r 4 ,,

- XVII-lea, de N. Iorga . 1,60
Socotelile Sibiiului, de N. Iorga ., :
-,30 .. . . . . . . . .

., Cronicele muntene. Intaiul memoriu. Cronicele din secolul al

...-,_
.

, XVII-lea, de N. Iorga 1,60

,, Expunere pe scurt a principiilor fundamentale ale istoriei, de A
.t.,

IA
::_

, ,,,,,,# ar r, ' D. Xenopol . . 1

Edilitatea sub domnia lui Caragea, de V. A. Urechid

,. ' -,15 -
1,60
f .
t . . ..... . . ......
.... 6.
,
. .7-
. - XXIL-Desbatèrile Academiei in 1899-1900 . .. . .

- .. ..,i,
.

- .. XXII.-Memoriile Sectiunii Istorice . : 3.- . . . .

IA
e
.
Românii si Maghiarii inaintea istoriei, de A. D. Xenopol. . -,25 . .
,- .

Portretul lui Miron Costin, de S. Fl. Marian ..... . . . -,50

. '2 _ _:,. : Portul barbei i parului
-
la Romani, de Ion Kalinderu -.50 4.
.
1"
'
.
-
t , . 1 4 I. ' ;., ... -.
n
.1
-
 1 r
' . 4
e-
/
, A

A -i / .
/

Analele Academia Romãne.

Zece Main. Cuvantare de D. A. Sturdza .
Din domnia lui Ioan Caragea, 1812-1818, de V. A. Urechid
1.. 7-

.... . ,60
L. B.

1,60
Tom. XXIII.Desbaterile Academiei in 1900-1901
.

5.
, XXIIIMemoriile Sectiunii Istorice .
Atanasie Comnen Ipsilant, de C. Erbiceanu
Societatea sub I. G. Caragea, de V. A. Urechid.
.

Joan Circa de Gambutz, ca episcop al Marmatiei Dositeiu Circa,

. .
.

..... .
.

.
.

. .
* 4.
,90
1,60 oc
_

,
1660-1730, de Ioan Puscariu . . . . . . . . . . ,20
Din domnia -lui Alexandru Calimach, de V. A. Urechid . . 1,60
. Portul perucilor si barbierii la Romani, de Ion Kalinderu . ,20
....
. .

14,
a, .%
I
.
Stefanelli
Originea Campulungeand a lui Gavril, Mitropolittil Kievului, de T. V

. XXIV.Memoriile Sectiunii Istorice

. .
XXIV.Desbaterile Academiei in 1901-1902 .
.
.. .

.
.

Dona acte oficiale necunoscute de pe timpul imparatului Bizantin

. . .

.
.

.
. .

.
. ...... .

.
,20
6.
3. I.

Isaac II Angel, privitoare la Romanii din Peninsula Balcanica

spre finele secolului XII, de C. Erbiceanu . ,40
Teoria probei (in stiinta moderna), de Petre Popescu . . ,50 . .

Priviri istorice si literare asupra epocei fanariotice, de C. Erbi-

ceanu ,40
Din luptele pentru neam: Rasturnarea lui Vasile Lupu. Studiu ip-
tonic, de I. Tanoviceanu . . . . . . .

China 'supusd>, manuscript grecesc cu acest titlu. Descriere si ex-

f tracte, de C. Erbiceanu . . -,20
. . . . . . '

Luteranismul, calvinismul si introducerea limbii române in bise-

ricile din Ardeal, de Dr. At. M. Marienescu . . ,30
Originea Voevodatului la Romani. de loan Bogdan. .. ,20
Romania sub raportul moral, de I. Tanoviceanu ,80
; XXVDesbaterile Academiei in 1902-1903
. XXVIDesbaterile Academiei in 1903-1904
, XXVI.Memoriile Sectiunii Istorice
- 5,50
. . .
...
.

.
.

. . .
5.
5.
, Regele Carol I si Instructiunea publica. Cuvantare de Zece Maiu
1903, de D. A. Sturdza . . ,20 . . . . . . '

. ,40 .
r
Despre Cnejii Romani, de I. Bogdan
. .
Din viata romana : Podoabele, toaleta si petrecerile unei elegante,
de Ion Kalinderu ,50
. . . .

Un hrisov al lui Mircea cel &Aran din 10 Iunie 1415,de loan Bogdan ,20
Ilirii, Macedo-Românii i Albanezii. Disertatiune istorica, de Dr.
Atanasie M. Marienescu ,60
Episcopia Strehaiei in anii 1673-1688. Note" istorica, de I. Bianu ,20 .
Nicopole 1396-1877-1902. CuvAntare rostita. de CAROL I Regele .
- României.
:
de Ion Kalinderu
Din viata romana : Societatea inalta pe vremea lui Pliniu cel tândr,
Biserica si podul din Borzesti, precum i o ochire- relativd la bi-
1
sericile zidite de *tefan cel Mare, de Dr. C. I. Istrati . . 2, .

...... .
. .

. XXVILDesbaterile Academiei in 1904-1905 . . (Sub presd)

. XXVII.--Memoriile Sectiunii Istorice . (Sub presd.)
Stefan cel Mare, Mihai Viteazul si Mitropolia Ardealului, de N. Iorg a. ,40
1.: ' Romanii din Bosnia si Hertegovina in trecut si in prezent, de .
Isidor Iisan ,30
Cateva manuscripte si documente din Ora si din strain:a:tate re- ,

''',
, lative la istori Romanilor, de N. lorga . . . . . ,20
Viata lui Alexandru Voda Callimachi, Domn al Moldovei, cu prile-
: jul descoperirii testamentului sdu, de N. Iorga . . . . . . . --:,20
Indreptari i intrecriri la istoria Romanilor dupa acte descoperite
in arhivele Sase;ti. I. Brasovul, de N. lorga .
Barbatii culti greci si romani i profesorii din Academiile de Iasi si
. ...... . ,50
Bucuresti din epoca zisd fanariotä (1650-1821), de C. Ebriceanu. ,50
-4,

'
' . r.
w*
10
- . q

- , -,-%. - . At$ -; ,
s
'
-1. t f"
I .
.
" 4 ,
', . 71{
'A ' ''
., p e.: ' i! ..4
1 . .* 1 l,' . .
4 . A
i44
I
.1 * A, r* k1 '1