Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
M 2. Problema Producatorului
M 2. Problema Producatorului
1
Se consideră că nu există impozit pe profit, iar celelalte impozite şi taxe sunt incluse în costurile totale. De
asemenea, se consideră că toată cantitatea produsă este vândută (nu există stocuri – market clearing)
2
Pentru ca φ(Q) să fie continuă, cantitatea produsă trebuie să fie infinit divizibilă
1
comercializate sunt diferenţiate) – ca urmare, producătorii pot influenţa
decizia de consum (prin publicitate, branding etc.)
max P p Q CT p Q Q + CF
�P
0 � p f� Q 0 � p f� Q � p Cmg (1)
�Q
Q � Q f�
p 2 �
1
p Cmg f � funcţia de ofertă a producătorului.
Echilibrul pe piaţă se obţine intersectând funcţia de ofertă a producătorului cu
funcţia de cerere a consumatorului (vezi capitolul anterior Comportamentul optim
al consumatorului în care se explică modul în care se obţine funcţia de cerere pentru
un anumit produs). Vom nota funcţia de cerere cu QD sau f p , iar funcţia de ofertă
cu QS sau g p . De asemenea, preţul oferit de consumator se va nota cu p D , iar preţul
cerut de producător cu p S . Echilibrul pe piaţă se va obţine atunci când
pD pS ,QD QS .
2
De asemenea, vom nota cu p ,Q
* *
preţul şi cantitatea de echilibru înainte de de
**
**
impunerea accizei sau a subvenţiei şi cu p , Q preţul şi cantitatea de echilibru după
impunerea accizei sau a subvenţiei. În cele ce urmează vom analiza doar cazul
impunerii unei accize, în timp ce acordarea unei subvenţii se studiază analog ţinând
cont de faptul că o subvenţie poate fi considerată o taxă negativă:
!Atenţie! s T
chiar de acciză. Figura 1 prezintă echilibrul pe piaţă inainte şi după impunerea accizei.
Figura 1. Echilibrul pe piaţa cu concurenţă perfectă înainte şi după impunerea accizei.
3
S1
S0
A
p**
E
p* H D
PS(Q**)
B
Q** Q*
!Atenţie! funcţia de cerere rămâne nemodificată la aplicarea accizelor şi subvenţiilor,
ceea ce se modifică este cantitatea consumată.
Se poate observa în graficul de mai sus că diferenţa dintre punctele A şi B este chiar taxa
şi aceasta este egală şi cu p** p S (Q** ) . Însă p** p D (Q** ) , ceea ce înseamnă că se
poate obţine următoarea relaţie extrem de importantă:
p D (Q** ) p S (Q ** ) T (5)
Merită menţionat faptul că preţul efectiv încasat de producător este noul preţ de
4
max P p Q Q CF T p Q 1 T p Q Q CF
P
�
0 � 1 T �p f �
Q
f�
Q 0 � p S1
�Q 1 T
c) acciza de tip Laffer – este introdusă sub forma unei accize unitare în aşa fel încât să
maximizeze încasările bugetare B.
max B T �Q**
Deoarece acciza este unitară, taxa se obţine din formula (5) p D (Q** ) p S (Q** ) T
Subvenţiile acţionează în sens invers accizelor, ele crescând profitul total. De exemplu,
pentru o subvenţie unitară, funcţia de profit se rescrie:
max P p Q Q CF + S Q p + S Q Q CF
Pierderea consumatorilor p ** p * Q **
Pierderea producatorilor T p ** p * Q **
2.1.1.2.c. Pierderea societăţii
Reducerea veniturilor disponibile ale consumatorilor (cărora li se diminuează veniturile
disponibile din cauză că trebuie să plătească un preţ mai mare pentru bunul aflat sub
incidenţa accizei) şi ale producătorilor (cărora li se diminuează profiturile) determină o
pierdere la nivel social (atât producătorii, cât şi consumatorii nu mai pot cumpăra aceleaşi
cantităţi de bunuri şi servicii pe care le achiziţionau înainte de introducerea accizei în
5
cauză). Este măsurată de suprafaţa delimitată de curba de cerere, vechea curbă de ofertă
şi noua cantitate vândută.
f Q g Q dQ
Q*
1 1
Pierderea societatii
Q **
2.1.2. Aplicaţii
Rezolvare:
a. funcţia de costuri totale şi funcţia de cerere trebuie să fie pozitive atunci când p şi Q
sunt pozitive:
CT 150 Q 5000 ln Q + 50 > 0
CT 1
150 5000 . Pentru ca funcţia de costuri să fie crescătoare 3, derivata întâi
Q Q
trebuie să fie pozitivă:
1 1 1
150 5000 0 150 5000 0.03 Q 33, (3) 4
Q Q Q
Q D 800 3 p 0 p 266, (6) p 0, 266, (6)
5000
QS 0 0 p 150 p 0, 150
150 p
3
Atunci când producţia creşte, costurile necesare obţinerii sale cresc şi ele. Funcţia de costuri totale este,
aşadar, crescătoare.
4
Bunurile sunt considerate perfect divizibile
6
Egalând cererea cu oferta se obţine preţul a cărui valoare trebuie să se încadreze în
intervalul (0, 150).
5000
QS QD 800 3 p 3 p 2 1.250 p + 115 .000 0
150 p
1.250 2 4 3 115 .000 182.500
1.250 182.500 p1 137,133302 0, 150
p p * 137,133302
23 p 2 279,533365 0, 150
Q * 800 3 *137,133302 388,600094 33, (3)
CT 1
190 5000 . Pentru ca funcţia de costuri să fie crescătoare 5, derivata întâi
Q Q
trebuie să fie pozitivă:
1 1 1
190 5000 0 190 5000 0.038 Q 26,315789
Q Q Q
5
Atunci când producţia creşte, costurile necesare obţinerii sale cresc şi ele. Funcţia de costuri totale este,
aşadar, crescătoare.
7
5000
Q S �
Q D�۴�+ 800 3 p 3 p 2 1.370 p 147.000 0
190 p
112.900
p1 172,332341 � 0, 190
p � p** 172,332341
p2 284,334325 � 0, 190
Q** 800 3*172,332341 283, 002976 �26,315789
P ** 23.177, 286991
P P ** P * 1.585, 466851
P ** P *
%P 6, 402627%
P*
5000
Q S �
Q D�۴ �+ 800 3 p 2,1 p 2 1.010 p 115.000 0
150 0, 7 �p
54.100
p1 185, 096651 � 0, 214, 285714
p � p*** 185, 096651
p2 295,855730 � 0, 214, 285714
Q*** 800 3*185, 096651 244, 710048
P *** 22.450,370206
RP 49,564776%
8
max B T Q p D p S Q
800 Q Q 2 350
Q 800 3 p p
D D
B + Q + 5000
3 3 3
5000 5000
QS p S 150
150 p Q
B 2 350
0 Q + 0 Q **** 175
Q 3 3
p **** p D 208, (3)
T 86,904762
p S 121,428571
P **** 20.773,929795
Pierderea consumatorilor:
p ****
p * Q **** 12.460,005425
Pierderea producătorilor
T p **** p * Q **** 2.748,327925
Pierderea societăţii:
388.6 800 Q 5000 388.6 Q
175
3
150 +
Q
dQ
175
3
+
S
Q 0,08 p 2 4 p
Cerinţe:
a. să se determine cantitatea vândută, preţul de vânzare şi profitul obţinut dacă se
3
2
cunosc costurile fixe ale firmei: CF = 625 2 ;
37,5
9
b. valoarea accizei unitare care, după instituire, determină reducerea cantităţii
vândute la 800 de unităţi;
c. pierderea producătorilor şi a consumatorilor în situaţia de mai sus.
Rezolvare:
Q S 0, 08 �p 2 4 �p f �
p
1
0, 08 �p 2 4 �p Q 0
16 + 0,32 �Q
4 � 16 + 0,32 �Q
p 25 �25 1 + 0, 02 �Q
0,16
Q �0 � 1 + 0, 02 �Q �1
Q �
p > 0 � p 25 + 25 1 + 0, 02 �Q f �
2 1 3
�dQ 25 �Q + 25 �3 �0, 02 � 1 + 0, 02 �Q + C
�
� CT �25 + 25 1 + 0, 02 �Q � 2
�
3
2.500 2
CF f 0 +C �625 2 833, (3) � C 0
3 37,5
2.500 3
CT 25 �Q + � 1 + 0, 02 �Q 2
3
Q D Q S 0,1 p 2 + 2 p 2550 0
p1 170 0
p p* 150 Q* 0,081502 4 150 1200
p2 150 50, 237,298335
P* 45.833, (3)
b. Pentru a determina valoarea accizei, trebuie determinată formula pD:
10
Q D 0,02 p 2 6 p + 2.550 0,02 p 2 6 p + 2.550 Q 0
36 + 0,08 2550 Q 240 0,08 Q 0 Q 3.000
6 240 0,08 Q
p 150 100 15 0,005 Q > 0
0,04
p D 150 + 100 15 0,005 Q > 0 15 0,005 Q > 1,5 Q 2.550
Acciza se determină ca diferenţă între preţul de cerere şi cel de ofertă, cunoscând
cantitatea vândută:
T pD pS
p D 150 + 100 15 0,005 Q
T 53,584838
p 25 + 25 1 + 0,02 Q
S
Q 800 2.550
Pierderea producătorilor: T p ** p * Q ** 17.537,8872
Rezolvare:
a) Echilibrul pe piaţa se stabileşte prin egalitatea dintre cerere şi ofertă:
QD QS 0,1 p 2 10 p + 30.000 0,2 p 2 + 10 p 375 0,3 p 2 + 20 p 30375 0
20 20 2 + 4 0,3 30375 p1 286,6
p1, 2
2 0,3 p 2 353,26
Se alege valoarea pozitivă p * 286,6 . De aici cantitatea de echilibru este:
Q * 0,2 (286,6) 2 + 10 286,6 375 18919
11
b) pornim de la faptul că, pe piaţa cu concurenţă perfectă, funcţia de ofertă se obţine din
egalitatea dintre costul marginal şi preţ adică p S Cmg . Integrând această relaţie
obţinem:
p S dQ CmgdQ CT (Q) . Astfel, vom inversa funcţia de ofertă pentru a obţine
preţul exprimat în funcţie de cantitate:
10 400 + 0,8Q
QS 0,2 p 2 + 10 p 375 0,2 p 2 + 10 p 375 QS 0 p1, 2
0,4
10 400 + 0,8Q
Păstrăm soluţia pozitivă pS
0,4
dQ 10 dQ + 400 + 0,8Q
10 + 400 + 0,8 1/ 2
CT (Q ) p S dQ dQ 25Q +
0,4 0,4 0,4
2 400 + 0,8Q
3/ 2
+ +c
3 0,4 0,8
2 400 + 0,8Q
3/ 2
6,25 4003 / 2 6,25 4003 / 2
CF CT (0) + c CV (Q) CT (Q ) CF 25Q +
3 3 0,4 0,8 3
c) Faptul că volumul vânzărilor s-a redus cu 35% înseamnă că noul preţ de echilibru
reprezintă 65% din fostul preţ de echilibru adică: Q ** 0,65Q * 12297 . Vom determina
din funcţiile de cerere şi de ofertă preţul producătorului şi preţul consumatorului. Acesta
din urmă va fii şi noul preţ de echilibru pe piaţă. Taxa se obţine ca diferenţă între preţul
consumatorului şi preţul producătorului.
2 2
Q ** 0,1 p D 10 p D + 30.000 0,1 p D + 10 p D 30.000 + 12297 0 p D p ** 373,7
2
Q ** 0,2 p S + 10 p S 375 0,2 p S2 + 10 p S 375 12297 0 p S 227,95
T p D p S 145,75
Rezolvare:
Q 2 4Q
a) idee identică cu cea de la problema 3. Rezultatul este: CV (Q )
6 3
De asemenea merită să determinăm în acest moment şi echilibrul pe piaţă:
p * 1,618 Q * 8,854
b) faţă de situaţia iniţială de la punctul a), după impunerea accizei unitare cantitatea de
echilibru pe piaţă devine Q ** 0,9Q * 7,97 . Logica determinării accizei este identică cu
cea de la problema 3: T p D p S 3,015 1,32 1,695
c) faţă de situaţia iniţială de la punctul a), după impunerea accizei unitare preţul de
echilibru pe piaţă devine p ** 0,95 p * 1,54 , iar cantitatea de echilibru de pe piaţă se
12
determină de pe funcţia de cerere, deoarece noul preţ de pe piaţă este preţul
consumatorului Q ** (1,54) 2 + 4 1,54 + 5 8,78
Ca la orice problemă legată de taxa ad-valorem trebuie să pornim de la funcţia de profit a
producătorului după aplicarea taxei:
Q 2 4Q
Profit pQ CT (Q) t � pQ (1 t ) pQ + unde t este acciza ad-valorem care se
6 3
aplică la cifra de afaceri a producătorului.
Maximizarea profitului de obţine egalând derivata profitului în funcţie de cantitate cu
� Profit Q 4 Q4
zero. 0 � (1 t ) p + 0 � (1 t ) p . Noua funcţie de ofertă este
�Q 3 3 3
Q4
pS . Ştim faptul că pe noua funcţie de ofertă se află şi noul punct de echilibru
3(1 t )
8,78 4
( p ** , Q ** ) (1,54; 8,78) 1,54 t 0,035 t 3,35% .
3(1 t )
Rezolvare:
a)
Q D QS 1702,88e 0, 05 pD 845,6257e 0, 05 pS ln1702,88 0,05 p D ln 845,6257 + 0,05 p S
1702,88
0,1 p ln 0,6999 p * 7
845,6257
Q * 1702,88e 0, 057 1200
b)
Elasticitatea cererii în funcţie de preţ:
Q D p p
ED / p 1702,88e 0, 05 p ( 0,05) 0,05 p
p Q D 1702,88e 0, 05 p
Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ:
QS p p
ED / p 845,6257e 0, 05 p (0,05) 0,05 p
p QS 845,6257e 0, 05 p
c) acizza Laffer este o acciza unitară care maximizează veniturile bugetare
VB (Q ) Q **T (Q ** ) unde Q ** reprezintă noua cantitate de echilibru pe piaţă. Ca orice
13
acciză unitară însă, acciza Laffer este diferenţa dintre preţul consumatorului şi preţul
producătorului T (Q) pD Q pS Q .
QD 1702,88e 0, 05 pD ln Q ln 1702,88 0,05 p D p D 20 ln Q + 148,8
QS 845,6257e 0,05 pS ln Q ln 845,6257 + 0,05 p S p S 20 ln Q 134,8
T (Q ) p D p S 40 ln Q + 283,6
V B QT (Q ) 40Q ln Q + 283,6Q
V B
max V B 0 40 ln Q 243,6 Q ** 441,42
Q Q
Noul preţ de echilibru se obţine din funcţia de cerere:
p ** p D 20 ln 441,42 + 148,8 27
d)
calculăm preţul încasat de producător şi observăm că acesta este negativ:
p S 20 ln Q ** 134,8 20 ln 441,42 134,8 13
Subvenţia este chiar -13.
Rezolvare:
14
QS
a.4. Funcţia de ofertă trebuie să fie crescătoare >0
p
a.3. QD > 0 p 2 + 350 p 14.000 > 0 . Calculăm rădăcinile trinomului de gradul II şi
obţinem p1 303,94 p 2 46,065 . Trinomul de gradul II are semnul invers lui a (-1)
între rădăcini p ( 46,065;303,94) .
QS
a.4. 2 p + 350 > 0 p 175 p (0;175)
p
a.3. a.4. p (46,065;175) (**)
Intersectăm (*) cu (**) p (46,065;165,52)
b) p ** p D 150 , Q ** 7000 , p S 76,9 , T p D p S 73,1 .
Rezolvare:
a) p * 2200; Q * 5600
b) T=1666,67; p D p ** 3600 ; Q ** 2800
1000 Q2
c) CV (Q ) Q+
3 6
Rezolvare:
a) p * 42,24; Q * 845,23
b) CV (Q ) 18,52Q + 1,143163,72 + 1,08Q 3 / 2 2394,41
15
Rezolvare:
a) p * 10; Q ** 63
b) E D / p 1,2 E S / p 0,8
c) Acciza Laffer este
c.1. o acciză unitară deci T (Q) p D (Q ) p S (Q)
V B
c.2. cea care maximizează veniturile bugetare adică max VB Q T (Q) 0
Q Q
inversăm funcţiile de cerere şi ofertă astfel încât să exprimăm preţul în funcţie de
cantitate.
1
,2
Q 1
QD 1000 p 1,2 pD 1 1
1000
Q 1,2 Q 0,8
1 T p
D S
p
1000 9,985
Q 0, 8
QS 9,985 p pS
0, 8
9,985
1 1
1 1+
Q 1, 2 Q 0 ,8
V B (Q) Q T (Q)
1000 9,985
1 1
1 1 1+
�V � 1 � 1,21 � 1 �1,2 � 1 � 0,8 � 1 �0,8
max VB � B 0 � �
1 Q � �
� �
1+ Q �
� � 0�
Q �Q � 1, 2 � 1000 �
� � 0,8 � �9,985 �
0,2
� 1 �� 1 � 1,2
1
� �� �
1, 2 ��1000 � 1 1
�� 1,8
Q 0,8 Q 1,2 � 415, 25 Q 2,08333 � Q** 18, 06
� 1 �
1 +
� 0,8 � � 1 �0,8
� ��9,985 �
� �
1 1
�Q � �Q � ** 1,2 ** 0,8
T � � � � 26, 26
�1000 � �9,985 �
16
max P p Q Q CF
max P p f p f p CF
Q f p
D
P f p
0 f p + p f p f p f p 0 p f p
p f p
f p
pc _ monopolista f ' f p > f ' f p pc _ perfecta
f ' p
� f p �
� �
f p f p f ' p � p � 1 E ,
pm f ' f p pp p p ��
1
f ' p f ' p � � p D/ p
p
�
� �
�
� �
unde ED/p este elasticitatea cererii în funcţie de preţ. Diferenţa dintre preţul de pe piaţa
monopolistă şi piaţa cu concurenţă perfectă creşte cu atât mai mult cu cât elasticitatea
cererii în funcţie de preţ este mai mare.
În cazul accizei de tip Laffer, optimizarea încasărilor bugetare se face tot în funcţie de
preţ:
17
max B T Q T f p ,
max P p T f p f p CF
B
0T
p
Aplicaţii
Rezolvare:
a. Condiţiile pentru p şi Q:
CV
800 0,4 Q + 0,02 Q 2 0
Q
63,84 CV sunt crescatoare in Q deoarece coeficientul lui Q 2 este pozitiv
CV minim se înregistrează pentru Q minim: Q = 0. CVmin = 0.
max P p f p f p CF
max P p 1.680 0,2 p 800 1.680 0,2 p + 0,2 1.680 0,2 p
2
P
0 1.680 0,2 p 0,2 p + 160 0,08 1.680 0,2 p +
p
+ 0,006 2.822.400 672 p + 0,04 p 2 0
0,00024 p 4,416 p + 18.640 0
2
1,606656
18
11.840,706976 0, 8.400
p p * 6.559,293024
6.559,293024 0, 8.400
Q * 368,141395
P * 1.648.404,796371
b. Acciza Laffer
max P p f p f p CF T f p
max P p 1.680 0,2 p 800 1.680 0,2 p + 0,2 1.680 0,2 p
2
P
0 1.680 0,2 p 0,2 p + 160 0,08 1.680 0,2 p +
p
+ 0,006 2.822.400 672 p + 0,04 p 2 + 0,2 T 0
0,00024 p 4,416 p + 18.640 + 0,2 T 0
2
4,967424
c. Impactul accizei:
Pierderea producătorilor: T p ** p * Q ** 728.590,93479
19
Pierderea societăţii:
QS
20
3
1 + 1,5 p 6.899 p S
6899 3
1,5
+
1
Q 1
20 1,5
p S 4.598,666667 + 0,1 Q
1680 Q
pD 8.400 5 Q
0,2
8.400 5 Q 4.598,666667 0,1 Q
368 ,141395
202 , 88498
dQ
2. Funcţia costului total al unei firme ce operează pe piaţa cu concurenţă monopolistă este
CT (Q ) 100Q + 1000 . Funcţia de cerere cu care se confruntă această firmă pe piaţă este
Q D 800 3 p . Să se determine:
a) Cantitatea vândută şi preţul pe piaţă;
b) Să se determine profitul şi rata profitului;
c) Se aplică o acciză unitară de 50 u.m. să se determine cantitatea vândută şi noul preţ;
d) Cantitatea vândută creşte cu 5,53% ca urmare a acordării unei subvenţii unitare. Să se
determine mărimea subvenţiei;
e) Se aplică o acciză unitară de tip Laffer. Să se determine mărimea accizei şi valoarea
încasărilor bugetare;
f) Se aplică o acciză ad valorem de 23%. Să se determine cantitatea vândută şi preţul.
Rezolvare:
b)
P p *Q * 100Q * 1000 183,33 250 100 250 1000 19832,5
Pr ofit 19832,5
Rata _ profitului 0,4327
Cifra _ afaceri 183,33 250
20
P p Q( p) CT (Q( p)) T Q( p) p Q( p) 100Q( p) 1000 T Q( p)
QD Q( p) 800 3 p
P 3 p 2 + (1100 + 3T ) p 81.000 800T
Preţul optim se determină maximizând funcţia de profit a producătorului:
P
max P 0 6 p + 1100 + 3T 0 **
p p 208,33
T 50
Q 800 3 208,33 175
**
d)noua cantitate de echilibru este cu 5,53% mai mare ca urmare a acordării subvenţiei:
Q *** 1,0553Q * 1,0553 250 263,825
Q *** 800 3 p *** p *** 178,725
Rescriem profitul incluzând subvenţia unitară
P p Q( p) CT (Q( p)) + s Q( p) p Q( p) 100Q( p) 1000 + s Q( p)
QD Q( p) 800 3 p
P 3 p 2 + (1100 3s) p 81.000 + 800s
Preţul optim se determină maximizând funcţia de profit a producătorului:
P 1100 p *** 1100 6 178,725
max P 0 6 p + 1100 3s 0 s 9,22
p 6 3
e) notăm cu T acciza unitară Laffer şi rescriem profitul incluzând acciza:
P p Q ( p) CT (Q( p )) T Q( p ) 3 p 2 + (1100 + 3T ) p 81.000 800T
P 6 p 1000
max P 0 6 p + 1100 + 3T 0 T
p 3
Acciza Laffer este cea care maximizează veniturile bugetare.
6 p 1000 1100 800
VB (Q( p )) Q( p) T (Q( p )) (800 p) 6 p 2 + 2700 p
3 3
V B
max VB (Q( p )) 0 12 p + 2700 0 p **** 225 Q **** 800 3 p **** 125
p
f) Rescriem profitul incluzând acciza ad valorem:
P p Q ( p ) CT (Q ( p )) t p Q ( p ) p Q ( p ) 100Q ( p ) 1000 0,23 p Q
Q D Q ( p ) 800 3 p
P 916 p 2,31 p 2 81000
P
max P 0 916 4,62 p 0 p ***** 198, 27
p
Q ***** 800 3 p ***** 205,2
Probleme propuse
21
1. Funcţia de cost total al unei firme ce operează pe piaţa cu concurenţă monopolistă este
CT (Q ) 0,555Q + 1000 . Funcţia de cerere cu care se confruntă această firmă pe piaţă
este: D : Q 250 + 2 p p 2 .
a) să se determine cantitatea vândută şi preţul pe piaţă;
b) se aplică o acciză unitară de 2 um. Să se determine cantitatea vândută şi preţul.
c) cantitatea vândută creşte cu 5,53% ca urmare a acordării unei subvenţii unitare. Să se
determine mărimea subvenţiei.
d) se aplică o acciză ad valorem de 23% .Să se determine cantitatea vândută şi preţul.
22