'^*,,,,'*0 %-M-/N

N,9

Il To 3t9
EV )S7( ,), -j.).;,.. ....-4
,.....

ANUL IV.
(1 Martie 1870 1 Martie 1871.)

Redactor: Iamb Negruzzi.

IASS1 1871.
TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.
(ee
+%,,,%++

www.dacoromanica.ro
 No. 17. - Anul IV. Iassi, 1 Noemvr1e 1870.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 ei 15 a fleeitrei luni.

Abonamentul pe unu anu pentru Romfinia liberit 1 galbenu; pentru Austria 5 11; pentru Germania de Nordu 1 galbenu;
pentru Svitera, Belgia si Italia 15 franci; pentru Francia i Spania 20 franci. .
Abonamentele se facu numai pe unu anu intregu: in Iassi la Tipografia SocietKtii Junimea 5i la libritria Junimea,
in Bucuresci la libriiria Soccec & Comp.

SIIMAILIII. masinele, sit resuffi aburi i fumu, du-te ;

Pe malul mitrei de D. I. Ifegruzoi. (Urmare).
Tractatul de economie politia al D-lui I. Strat de D.
A. D. .Xenopol.
Rtu-Frumosu din lacrima, poveste de D. M. Eminescu.
blitngitere in lacrimi, Craiul Codrului, Rugitciunea Mgrgg-
ritei din Goethe; Noapte-adlicit din Heine, poesii tra-
duse de D. N. Schelitti.
Notit.g.
Corespondent&
PE MALUL MAREE
(Urmare).
Ix.
Fost'ati v'odata, in Englitera ?
Duct n'ati fostu, nu ye duceti! Adese ori vi
s'a inttmplatu sit intIlniti in ctittorii chipuri
ciudate, care se deoscbescu cu totul de ceilalti
oameni, atat prin figura: citt i prin maniere, ffinte
tacute, intepenite, comice si co mode care-si
inchipuescu ct lumea i oamenii sunt acute
numai pentru d6nsele, care, sau nu te ono-
reaza nici cu unu cuv6ntu, sau and iti vor-
bescu te facu st suferi supliciuri, figure a
Won vedere te face FA casci de uritu, ori
sit te infuriezi, intr'unu cuvgntu Engleji
Inchipuiti-ve acum o tart intreagt, locuitt
numai de -asemene fiinte ! D .aceca nu ye du-
ceti in taxa acestor oameni ! Duct te im -
pingu interesele, si-ti place s'auffi vuindu
ear duct esti ca mine fial unei teri meriffio-
nale, ntscatu sub unu cern limpede si albas-
tru, deprinsu, nu la vuetul masinelor, ci la
sunetul talangelor, nu te duce 1.
Cum ajungi la Londra, spune remasu bunu
bultrmirei sufletesei cend se schimbt, co-
loarea albastrt se preface in o coloare surt-ca-
fenie care te face st te indoesci el mai este
ceva dincolo. i duct din intarnplare vre
unu punctu albastru se vede ateodatt la ori-
zontu, de indatit se ridica de pe pgra6ntu
vre unu balauru de fumu din gura unei ma-
sine si-lu astupt, ca nu cumva 81 se puie
vre unu omu pe visuri si sit uite a lucrà la
masinele din fabrice. Peste totu locul =sine,
pe paimëntu, pe apt, pe sub pt.m6ntu, pe
sub apt, pe deasupra caselor . . . . aunt att..
tea masinei, inctt i se pare et i oamenii
sunt fabricati in ele. De mergi in citty din
Loudra te convingi et asa trebue st fie,
citci sufletu nu gtsesci in ei. Ei se miscg, cu
rapejunea masinelor art ca unul st-si butt
capul de altul ; toti fugu, mu i mii, toti
aleargt dupt trebi i interese ; individul se
perde cu totul in aoeastal goant grozavt.

www.dacoromanica.ro
170 PE MAUL MXREI.
Ce dar voesci s cauti acolo, tu individu ?
Ce voeam eu acole, care me interesezu nu-
mai pentru tine, individule, pentru mi§carile
nfletului teu, a carui adancime me uimesce
§i a carui misteru nep6trunsu me atrage cu
atata putere? Ce cautam eu acolo in mijlocu
de fabrice, de fabricanti §i fabricati, unde
sufletul e mutu, unde simtirea e stinsa,
§i numai mintea iscodesce i bratul execu-
teaza ? Doresci, o calätorule, sa-ti indu-
io§ezi sufletul, ascultandu o musica frumoasä,
sit te inspiri de obiecte de arte? Sermane !
Musica acolo este vuetul ma§inelor §i artele
frumoase sunt lucrarile fabricelor. Cum so-
cotesci c Englezul i§i va perde timpul seu
(cAci timpul seu e banu), luandu dalta in
mama, sau penelul §i lucrandu luni §i ani la
acela§u opu ? Elu e mai practicu : peatra ne-
cioplita o pune in ma§ina §i. scoate mit de
de statue la minuta, panza §i colorile le pune
in ma§ina; ar pune §i musica in ma§ina, §i
ar scoate simfonii dug s'ar putè.
Chiar tu, o calatorule practicu, cu fata ye-
sea §i rum6na care nu-ti bati capul cu opuri
de arte, ci iti place sa bei §i s mananci bine,
sä ai o camera indamanatica, sa vecli cateva
figuri zimbitoare in jurul teu i pentra schimbare
s mergi vre o data la unu spectaculu
tine-te departe de Englitera ! Pe masa ii
punu unu vitelu sau o vaca, sau o oaie in-
treaga §i dud, inspaimantatu iei in mama
sabia §i furca ci-ti infato§eaza §i vrei sa tai
o bucata, sangele sare in sus §i te stropesce.
Ear daca vrei sä te recoresci badu unu pa-
ham, o bgutura neagra §i groasa te otra-
vesce §i e§ti multumitu de scapi cu Oile.
Daf poate, ca sit uiti acestu aspectu, vrei
BA mergi la Una spectacula atunci ie
www.dacoromanica.ro
sama de n'ai uitatu a luh cu tine in lada fracul,
manu§e §i cravata albe cad altfeliu te dau
afara. Englejii thin milt la curatenie §i pe
haina ce ai avut'o la masa poate au remasu
pete de sange, deaceea trebue sa-ti pui fra-
cul. Poate e§ti deprinsu a face o primblare
§i iei una din trasurile lor, unde vezeteul
iti sta pe ceafa §i te indrepti spre Hyde-
Parc cu speranta de a respirh acolo aeru mai
curatu i mirosu de flori . . . Amagire ! Nu
te lasa sa intri, daca, n'ai adusu cu tine pe
corabie o trasura cu cai, putadu dove& cu
doveli scrise in limba lor (caci nu ei pricepu
alta) ca e§ti dreptu §i neprehiinitu proprie-
taru a trasurei 9'a cailor. Iii desp irea ta,
te intorci catra unu omu al polit ei §i-lu in-
trebi ce este de facutu? atunci ilu iti res-
punde ca poti naimi o trasura in cutare
locu, care ar ave aparenta de a fi proprie-
tate privata; ans6 pentru a ajunge Ia locul
iudicatu trebue sa mergi cu vaporul §i cu
drumul de feru pe sub. pam6ntu §i peste case
o i i jum6tate. Dar tu, o sermane ca-
latoru, cu fatA, :vesela §i rumena poate fu-
mezi? Nenorocitule ! sa nu cumva sL cutezi
a opri pe cineva §i a-i cere focu. Nu'nte-
legi ca 6i furi doue secunde, care sunt apre-
tmite in bani, §i ca te espui la procesuri
pentru daune-interese? §i and, te judeci,
scii cine-ti sunt judecatorii? Nisce oameui
ra§i la fatit, cu haine negro si peruce albe
cu coada. Ce dreptate poti ascepth de la
peruci albe cu coada? In sfigitu te-ai en-
mintitu ; te-ai convinsu ca nu pup face alta,
decat a te primblà pe strada, atunci ie bine
sama, tine o mania Ia lantujelul ornicului §i
alta la punga cu bani de ai ave o a treia
la basmaoa din buzunariu, cad din women-
 PE MALIN, MXREI.
tul ce ai e0tu de a cast mil de vënA-
tori de buzunare te pIndescu §i cu ghiblcie
me0,ereasct ii aproprieazil, aceste obiecte
etteodttg, foarte folositoare. .Atunci te hott-
resci a nu el din cast, ci vrei st stai in
odaea ce plitesci a§a de scump. Ah 1 Pe
unu prete stit scrisu cg, nu-ti este iertatu a
funit §i pe mast ti-au pusu biblia s cetesci.
Integnsa vecli et Moisi opresce a se mand
came de porcu, fiindu pre greu de mistftitu,
gAndul ti se intoarce la vaca, oaea, sau vi-
telul sangerosu ce ti-au servitu la mast 0
te acufundi in tristett.
Dar ce este, ce s'a intamplatu, ce neno-
rocire a lovitu orapil de pare mortu deo-
data ? Teri sari' te-ai culcatu in vuetul asur-
4itoru al ma0nelor:0 astddi Were grozavt?
Ce calamitate publict ? . . . . Nici una, te-ai
culcatu Stinbiti sara i te-ai sculatu Du-
minicg, dimineata. ,Tdcerea e profundA; ma-
Onel e an incetatu ; trisuri nu se v6du ; ma-
gazinele sunt inchise ; nici unu teatru, nici
unu concertu, nici o petrecere, nici o tri-
suit, nici unu omu pe stradt, toatt lumea
se inching,. De esi din cast, policemanul se
uith strimb la tine, te inspAimAnti de sin-
guritatea in care te gAsesci i te intorci
grabnic a cast ca st iei biblia in mant.
Dupg, ce ai r-titu de ajunsu te uiti pe fe-
reastrt. C tot e suriu, tot e posomo-
ritu, atmo a tot e asprt si te pnrun de
unu feliu de groazt.
Cine ar dice-o ? in aceastg, atmosfert unde
n'ar trebui sit trieasci, deal figurele cele
mari, groase i vanjoaso, se gisescu pnin o
contradicere a naturei i .nisce fiinte blInde
§i frumoase ca nictiere. Ce pgru blondu §i
frumosu ! ce ochi albastri! Ce fete albe ca
www.dacoromanica.ro
171
fildiqulpeste care s'ar fi lasatu unu sulk de
rose ! Ce gnu, ce mini t Ah! Ce ciutati voi
in aceastt atmosfert ? Mergeti intr'o tart
unde cerul e albastru, unde lacurile verdi
dormu liniscite in imobilitatea naturei par-
fumate ce le ineunjurt; unde natura a datu
mitna cu arta ca si te inalte spre o alit
lume mai frumoast, acolo unde Tizian ye
zugravea chipul §i Petrarca ye cAnth frumu-
setele.
In acea tart frumoast v'a transportatu
marele vostru geniu. In ora§ul celu' poe-
ticu, e0tu ca §i Venerea din valurile mirei,
s'a niscutu Desdemona ; in acea atmosferi,
duke a trAitu Julia. Acolo mintea se lira-
pec,lesce de noroiul vietei ce o turburt §i ini-
ma suspint induio§ath ca §i intreaga naturt in
liniscea ei mareatt. Acolo me &earn odatt ;
resuflam aerul celu imbalsamitu, privearn
imaginile eqite din gAndurile inspirate ale
marilor maistri §i amintirea mea transporti
de departe unu altu chipu tot a§a fle fru-
mosu
De0 nimicu din tara Englejilor nu se po-
trivet cu natura mea, imi fIceam silt st
me mai oprescu pentru, a visith totu ce obici-
nuitu se arath strAinului in Londra ; chci
sunt unu omu consciintiosu §i precum Mi se
pare cii v'am spus'o, odath ce am inceputu
unu lucru, cu greu me potu hottrl a-lu pt-
cast. Aa dar am v6dutu o multime de bi-
serice §i palaturi §i vestitul parlamenti care
a servitu de modelu lumei intrgi chiar unor teri
unde asemene institute nu se pre potrivescu. In
camera lordilor stint mai multe tablouri care
se spunu a fi foarte frumoase, dar nu se poate
yea, fiindch ori cum ar stà soarele, ele tot
172 PE MALIIL MAREI.
la umbrA se gAsescu. Asemeue este acolo
unu tronu pe care §ede regina §i unu sacu de
de IA nit pe care §ede lordul-cancelaru in fatA
cu dgnsa. In Ztinga tronului este AncA unu
scAuna§u, pe care §ede sotul reginei, cAnd Hu
ie femeea lui la adunare. Altfeliu nu mai este
nimica de v6dutu cleat scaune in care §eclu
lordii din tatl in fiu, din neamu in naamu
§i din spitA in spitA. Numele acestora se
cetesce in coridoru deasupra cuilor unde i§i
spAnzurg, pAlAria §i bastonul. Cele mai multe
sunt nume vestite din iistoria Engliterei. De-
aceea, fiinda strAbunii an fostu odinioarA
oameni mari, §i strAnepotii lor au dreptul
sA stee acolo pe unu scaunu §i sA-§i anine
pAlAria §i bastonul in acela§u cuiu traditio-
nalu. Am vNutu §i palatul de cristalu care-i
foarte mare, §i vestitul Tower. Acolo ti se
aratI inchisorile multor barbati §i femei ves-
tite. Ici a fostu inchisI Jane Grey, dincolo
Anna Boleyn; in altA parte ar fi fostu ucisu
Enric VI; aici a pusu Ricard sA ucidA pe
copii lui Eduard IV ; dincolo au fostu asa-
sinatu Clarence fratelele lui Eduard. Tuate
scenele tragediilor lui Shakspeare ti se in-
flto§eazA §i groaza te p6trunde. Ca sA scapi
de aceste impresiuni, alergi afarA din acele
ziduri intunecoase, sA respiri aeru liberu §i
dai ear peste aburi §i fumu §i peste oameni
care aleargA!
In mijlocul acestor sute de mii ce gonescu
9i te silescu a merge cu d6n§ii, nepute'ndu
inainth contra curentului, in mijlocul acestei
mi§cAri generale din aeru, de pe pAm6 ntu §i
de desubt, me apuch unu feliu de desperare,
intram a casg, §i lasam sA me munceasa
dorul de tall. CAnd imi aduceam a minte cA
in locul de unde aunt eu, nu e atAta vuetu,
www.dacoromanica.ro
cg, oamenii mergu incet §i liniscit, avgndu
toti vreme destulA ; cA pe strade bivolitele
se primbla nesup6rate de nime, a sergentul
le privesce cu nepasare de pe peatra din
coltul stradei unde §ede melancolicu ; di.
acolo nu audi altu vuetu cleat acela al unei
trasuri ce trece, sau a unei bivolite ce rage
cu duio§ie, me apuca unu doru §i o jale ce
inzadar m'a§u incerch a descrie. Ah! Ce a§u
fi data sA mai v6du unu asernene animalu,
ori unu sergentu melancolicu ce §ede pe o
peatrA, ori s'audu o serenadA ce dit, urmatu
de o tarafl de lAutari, unu don Juan de
mahala mandrei lui de la fereastra, care-lu
ascultA din casuta ei Iiindu-se ascung in
dosul unor oale cu busiocu §i rosmarinu !
Nu! Nu mai putui stk in acea tarA, dorul
era pre puternicu §i me pusei in ma§ina care
trebuea sA me condua pe pg,m6ntu pAnA la ma-
§ina care me va conduce pe apl eard§i pe ve-
chiul continentu. CAnd pArAsii insula, cerul
incepit a se limpedi §i chiar marea, ve-
chea mea du§manA se liniscl ca sA me poarte
flrA sdruncinare pc spatele ei departe de tara
grozavA in care fusesem.
Inaintea mea cerul s'arath tot mai albas-
tru, pe dud in urmA insnla era invelitA intr'-
unu neiru suriu.
Adio, lungu adio §i WA revedere ! "
Juru cA nu me m'oiu mai duce in tine,
tarA grozavA! Inzadar me mIgulesci cu cAn-
tecul a poporul teu e mare §i gloriosu, §i
mAndru,vreu se retnInu fiul unui poporn micu
§i negloriosu §i fArA mAndrie. In zadar ca
nisce fantome mi se infAto§eazg, inaintea ochilor
barbatii mAreti ce ai avutu ; in zadar imi
s trAbate On in sufietu ochiul marelui vos-
tru poetu . . . . tug a aburilor, tu nu me
 PE MALUL MXRELTRACTATUL DE ECONOMIE POLITICX.
vei mai vede,! De mi-ai propune o baronie
§i unu scaunu in camera lordilor, de mi-ai
da celu mai frumosu din palaturile tale de
pe Regent Street, cea mai frumoasltrasurg, cu
cei mai frumosi cai din Hyde-Parc; de mi-ai
da chiar avuiile celui mai bogatu lord
juru cl nu me 'vei mai yea ! Chiar de-mi
vei da cea mai frumoasg, femee, pe cea ce
am v6dutu intr'o sarg, in parcu, cu ochii cei
albastri i marl melancolici, cu fata cea albg,
juru ba atunci nu juru.
(sfirsitul in num6rul viitoru)
Jacob Negruzei.
BIBLIOGRAF1E.
Tractatul de economie politica
al D-lul ban Strat
Tractetu completu de economie politic& .... de Iona Btrat,
yeohin profeaorn de economic, polities la nniversitAtile din Iassi si En-
enresei. 1 rol. 1870 Bucsresei; imprimerea statulni.
Cu multamire venimu a esyune publiculai nos-
tru o dare de sena despre o carte folositoare
esita, la lumina, acum de curilndu. Aceasta este
tractatul de economie politica de D. Ioan Strat,
barbatu destul de cunoscutu ca publicistu i omu
de statu. Ca autora Ansa apare, daca nu ne in-
salamu, acuma pentru anti5.ia oara, eel putin
intr'unu modu mai insemnatu, dandu la lumina unu
tractatu de economie politica.
Autorul incepe cu o introducere, in care luandu
de basa ideea fundamentala c mersul omenirei
se face de la intunericu la lumina, de Ia eroare
la adev6ru, eplica aceeasi gandire i fencmenelor
economice a desvoltarei popoarelor, i arata ca,
diva unu lungu timpu de ratacire asupra mo-
dului cum trebue orinduitä viata materialä a unui
poporu, oamenii incepur6 din seculul trecutu a-si
indrepth din ce in ce mai malt starea in asta,
www.dacoromanica.ro
173
privinta prin cugetare asupra ei cugetare din
care se nasch o sciinta noun, acea a economiei
politice. Prin mai multe esemple, autorul ne de-
monstra binefacetoarea inriurire a acestei sciinti
asupra intregei civilisatiuni, intre altele prin im-
putinarea caaselor de resbelu. Cu aceast a. oca-
siune ne -citeaza D. Strat unu lungu pasagiu din
Buckle, istoricul Englezu care a facutu atata sen-
satiune in lumea invatata prin istoria civilisatiu-
nei in Anglia. Admiratiunea autorultti nostru pen-
tru Buckle, care, dupa cum e cunoseutu cetitorilor
acestei foi, da o importanta nemësurata, economiei
politice in omenire*), este fara de margini. In-
riurirea lui Buckle asupra-i se recunoasce din mai
multe locuri a opului sëu; aceasta este apoi causa
pentru care cla economiei politice de papa astatli
chiar o valoare cu malt pre mare. De siguru
autorul intrece ori ce mësura cand spune a nu
remane nici o indoeala di din toate sciintele en-
noscute astadi, economia politica este aceea care
in privirea resultatelor ei finale a adusu celu mai
mare folosu omenirei""). Daca asemënama re-
sultatele capatate papa astildi de sciintele naturale
cu cele capatate de sciintele sociale in genere
cuprindèndu i economia politic* apoi vomu vedb
user in cotro se plead. cumpana. Pe and sci-
intele naturale supunu omului natura, prin aceea
ca elu descopere legile fenomenelor ei i capata,
astfeliu puterea de a se folosi tot mai mull de
comorile naturei intrebuintandu-le pentru multa-
mirea nevoilor sale, sciintele sociale au inalta
menire de a introduce intre oameni o impartire
mai egala a acestor mijloace pe care natura su-
push prin sciintele naturale le pune la dispositia
omenirei. Dar pe cand inventiunile sporescu ye
li ce merge, pe cand puterea omului cresce tot
mai malt, izvoare noue se deschidu in toate par-
tile si bogatia generala, cresce in modu uriasu,
vedemu cä impartirea acestora intre oameni astfeliu
ca sa se bucure toti pe cat se poate si in m6surn,
cu partea lor de munca de foloasele ce ele pre-
curl, e departe de a fi propilsitu in acelasu grad a.
Astfeliu vedemu cit sciintele sociale in genere
cu ele economia politica sunt departe de a fi a-
junsu la telul ce-si propunu, stabilirea fiber-
tatii si a egalitatii intre oameni, doue visuri a-
carora realisare pe cat se poate chiar, ate'rna mai
Vetli studiul nostru asupra istoriilor civi1isaiiniei iu
an. III a acestei foi No. 10 s. u.
") p. 22.
174 TRACTATUL DE ECONOMIE POLITICX.
alesu de la impartiei bogatiei si a puterei. Fara
a necunoasce deci marele merite a economiei po-
litice pentru propasirea omenirei, trebue s. mar-
turisimu a ea se afla ana in pruncie, i aceasta
recunoascere ne va fi de mare ajutoru; aci vomu
fi totdeauna cu ochiul atintitu spre cercetare 'ft
descoperire in locu de a credo c. sciinta e com:
plecta, a a produsu mai multu bine deat or'
care alta i cA poate sa se odihneasca pe laurele ei.
Atata despre insemnatatea gerterala a sciintei
economiei care mai alesu in tail la noi fiindu Ana
putin respandita ar pute usor rapl flirA m6-
sura spirite nepregatite si din causa greutritii sale
celei marl impinge pe cei mai multi a primi prin-
cipiile espuse in cartea D-lui Strat ca ultimul
cuventu al sciintei, ca axiome tot atat adeverate
tot atat de neresturnate ea -acele a le matema-
ticei, lucru ce nu ar produce deat rele in locu
de binele la care suntemu in dreptu sit ne aseep-
tAmu de la o asemene publicatiune.
Autorul se tine in sistemul seu intregu de scoala
anglo-franceza, (le teorille lui Adam Smith, J. B.
Say, Riccardo, Malthus, Bastiat etc. Aceasta
scoall cu toate meritele ei, este numai stadiul
anteiu a desvoltarei economiei politice. Done mari
geniuri economice care au deschisu o perspectiv4
noua in accasta sciinta pun a fi, in partea lor
cea mai insemnata cel putin, necunoscute D-lui
Strat. Aceste sunt germanul List si arnericanul
Carey. Pe acestu din urma D. Strat ilu citeaza
numai cu ocasiunea respingerei teoriei rentei a lui
Riccardo, admitendu pe a lui Carey si Bastrat,
pentruca cercetarile D-lui Dtihring profesoru de
economic politica de la universitatea din Berlin
au demonstratu in modu vederatu cA Bastiat a
esploatatu opurile lui Carey pe cand erau putin
cunoscute in Europa si si-au apropriatu ganclirile
cele mai insemnate dandu-le dreptu ale lui*).
Pe List si pe Carey deci D-lu Strat pare a nu-i
curoasce pe deplinu. Astfeliu nu ne putemu es-
plici cum D-Iui, care arata o atAt de mare li-
bertate de spiritu in tratarea intrebarilor econo-
mice, care nu se face aparAtorul orbu a unei doc-
trine ci cauta sa aleaga, sa combine si sa gäseasa
adeve-rul acolo unde se afla, nu ne putemu esplick
(lieu, cum de uncle din. teoriile economiei politice
nici a amintitu, raid macar le au respinsu
*) cf. Diihring, Kritische Grundlegung der Volkswirth-
schaftslehre. Berlin 1865.
www.dacoromanica.ro
dna, nu le admiteA, sau daa le-a respinsu chiar,
apoi a facutu'o in unu astfeliu de modu, incat
se vede ca temeiurile D-sale nu stint indreptate
contra nouelor argumente aduse de seoala ger-
mano-americana pentru sustinerea lor.
Aceasta observatie se aplica mai antai teoriei
sistemului protectionistu respinsu cu totul de D.
Strat. Argurnentele noue aduse de List si mai
alesu de Carey pentru acestu sistemu, aplicatu
se'ntelege in modu rationalu, sunt foarte puter-
nice. Desvoltareaindustriei si a comerciului na-
tionalu nu are inteadevera numai scopul ,ca sa
ne satisfaceinu o vanitate puerila i 84 putemu
clice ca aceste producte sunt create in tam noa-
stra de compatriotii nostri", cum spune Domnul
Strat*). Nu! Cu totul allele sunt causele care
trebue sa indemne pe unu poporu au disvolta
industria i comerciul seu. Nimicu mai periculos
pentru unn poporu (leat de a se deda unu timpu
indelungatu numai productitmei materielor brute
precum sunt productele agricole. Auteia urmare
a acestei stAn do lucruri e decaderea agriculturei
insasi materiile brute fiindu esportate, esportamu
en ele i gunoinl ce trebnea sit se'ntoarca in pa,-
mentu pentru a-i mAntinè fertilitatea; acestu
gunoiu merge de ingrasa pame'uturi stritine. Cat
timpu o tart e putin impoporata si are plmOntu
multu, acestu reu nu e pre simtitu ; indatt lase
ce populatia cresce chi devine din ce in ce mai
siratitoru; lipsa de gunoin slabesce in curendu
productivitatea pamentului**). Materiile brute se
intorcu apoi in tara sub forma de fabricate, pen-
tru care poporul esclusiv agricolu platesce chel-
tueli de fabricatiuni si cheltueli de transportu
cheltueli care arn fi mai niici, respective aru dis-
pare, and fabricatiunea s'ar face in tart insasi.
Obiectele de industrie necesare pe de o parte im-
bunatatirei agriculturei, pe de alta trebuintelor
vietei vont fi deci mai scurnpe; mai putini oameni
si le voru pute procura; agricultura ne pnten-
du-se folosi de nouele inventiuni, descoperiri, nu
va pute prop*, pitmentul -saracindu apoi prin
aceea ea i se ieu sucuri ce nu i se mai inapoescu
sub nici o forma, o scadere in productiunea ma-
*). p. 306.
**). Pentru a da munai o idee despre importanta gunoi-
tului in terile desu impoporate, amintimu c valoarPa
gunoiului intrebuintatu in Anglia pe fie-care anu esto
de 103,000,000 livre sterling !! de doue ori suma in-
tregului esportu englezu I
 TRACTATITL DE ECONOMIE POLITICX.
teriilor brute insAsi este urmarea necesarn, deci
si mai patine mijloace de a-si procurn instru-
mente de propitsire s. a. m. m. In o astfeliu de
tarn singura elasii. dominantn profitA, de bunurile
civilisatiunei, pentrucn acea clash dispune de o mai
mare cittime de materii brute pentru care sa pri-
meascit fabricate; deelderea generaln Ansi o a-
trage i pe dinsa en timpul in ruina claselor de
jos. Cand apoi in aceeasi tarn este consumn-
torul asedatu Ring% producitoru, agricultorul, eroi-
torul, lemnarul, ferarul cat se poate de apropiati
until de altul, atunci relatiunile dintre ei sunt
mai dese. Cheltuelile de transportu ce trebue
altmintrele pliltite unui al treile ce se'ntroduce
intre productitoru i consumAtoru scrtdindu din ce
in ce, se potu face mai multe transactiuni eu a-
ceeasi cAtime de muneg; o atingere, o frecare a
tuturor elementelor societAtii intrA in jocu; se
produce mai multu fiindca se consumii mai multa
si se consuna mai multu fiinden se produce mai
multu. Propasirea tuturor in bunA stare este re-
sultatul necesaru. Mid din contra o tarn pro-
duce numai materialu brutu producte agri-
cole relatiunile intre oameni in Inuntrul terei
sant putine i slabe enci nime nu schimbn cu ye-
cinul sett aceleasi lucruri, gritu cu grau, boi cu
boi etc.; solidaritatea intereselor mi esistA, deci
nici lucrarea impreuna. pentra inAltarea si inde-
pendinta terei. In fine se impedicrt intr'unu ast-
feliu de casu formarea unei ease intermediare
iutre agricultoru i elasa superioarn a societiitii,
equilibrul politica in läuntru e cn neputintit incat
peste totu locul o paralisare a existentei este ulti-
mul resultatu a unei asemene stari de lucruri.
De aice se poate ved6 en desvoltarea industriei
in o tarn este ceva absolut necesaru, i fiinden
aceasta nu e en putintit pe ent timpu teri ina-
intate u secule iii facu concurenta, urrneazA ca
sistemul protectionistu aplicatu cu intelepciune
este necesaru, panit cAnd industria nationahl, a-
junginda Ia o desvoltare oare-care, poate sn sus-
tinut libera coneurentil. Recunoascemu eu D-lu
Strat dl. sistemul protectionistu are si multe rele
in sine; dar aceste rile sant ale presentului; bi-
nolo e ascunsu in viitoru, si de siguru cii. acolo
unde presentul care e unu momenta vine in cum-
pnurt cu viitorul care nu are capita, nu vomu
sacrifich pe acesta celui d'Antii. Mai amintitnu
apoi en sub sistemul protectionistu s'a desvoltatu
industria Germaniei. Pe de o parte nimicindu
pedicele in lAuntrul terei, pa de alta slAbindu
www.dacoromanica.ro
175
eoncurenta cu Odle mult mai naintate, prin o
protectiune inteleaptn, ajunse Germania a avi
astadi o industrie din cele mai infloritoare. De
asemene e cunoseutu en America ii desvoltit in-
dustria sa care tine in cumpnnA pe cea engleza
en ajutorul sistemului protectiunei. Astfeliu de
fapte si de argumente trebue bine luate in ba-
gare de smug, inainte de a ne pronunta asupra
unor intrebAri atAt de grele. In genere capitulul
despre sistemul protectionistu, care tocmai e de
o importantn nemisuratn pentru noi, este tratatu
de D. Strat en pre mare usurintA. De sigura
cit aceasta nu s'ar fi intamplatu dacn D-lui ar fi
eunoscutu opurile din urmn a lui Carey.
Din aceeasi causa D. Strat se aratA prea es-
clusivu respingindu ea ceva eu total eronatu
teoria balantei comerciului. CAtimea de monedA
ce se afla in o tarn are o foarte mare insemna-
tate. D. Strat considern moneda ca o simplA
marfA, unu echivalentu a celorlalte valori de unde
deduce cn intAmplandu-se sA se afle in o tart
mai multrt monedn decat trebue pentru a se efee-
tun toate transactiunile din acea tarn, apoi altu-
ceva nu urmeazA de aiee, deent ca moneda ye-
nindu pe piatA in cAtime mai mare de cam e
eltutatI, ea se depreciazA, valoarea ei scade; cu
alte cuvinte obiectele ce se ieu in schimbu pen-
tru ea se scumpescu. CAnd din contra moneda e
mai rarA, obiectele se eftinescu. Alta influenta nu
poate aye catimea de monedn asupra mersului
afacerilor. Astfeliu ar fi dad. moneda ar fi o
simplA marfn. Aceasta Ansi nu e. Este ea o
marfn in adeveru, dar o marfa sui generis, o
marfh care inlesnesce schimbul tuturor celorlalte
marfuri, o marfa care este totodata unu instru-
mentu de circulatiune precum sunt trnsurele, va-
poarele, drumurile de fern, numai malt mai ne-
cesara, deent aceste. CAnd amnia in o tarn lip-
sescu mijloace de comunicatiune, resultatul e pi)
de o parte en costal transportului cresce, pe de
alta Ansi, i aceasta e importantu, transportul
insusi e iugreuiatu, circulatiuuea e micti ei oa-
menii nu-si preschimba trebuintele lor, astfeliu cA
o stagnatiune a vietei intregi este resultatul ne-
cesaru. CAnd din contra se inmultesen cttile de
comunicatiune etc.. si se imbunatAtescu mijloacele
de transportu, atunci nu numai ea transportul e
mai eftinu, dar circulatiunca fheindu-se cu mai
mare usurinth, obiectele care eirculn sporescu si
viata intrA in societate. Moneda se aflh. iutocmai
in acelasu casu. Dacit nu aru fi monedn in o
176 TRACTATIIL DE ECONOMIE POLITICX.
tarn. e foarte clar cä cele mai multe transactiuni
nu s'aru pate efectui. Ar fi destul a suprima
moneda in una din terile civilisate pentru a o re-
intoarce in putini ani la barbarie. Cand moneda
scade sau sporesce in o tarn nu resultd deci nu-
mai atäta et obiectele se eftinescu sau se scum-
pescu, ci intreaga viatt in societate este stinghi-
ritd. Poate o tarn deci sa, fie at de bogata in
totu feliul de producte, poate sa fie cea mai mare
tend;nta i dorintt de a le preschimbt impreuna;
dacd nu e monedt de ajunsu ea sit circule in
natnele tuturor, obiectele remtnu la producaoru 0
nu trecu din mlinit in mitnit intocmai precum s'ar
iutAmpla, and aru lipsi cai de comunicatiune in-
destulttoare. Cand din contra moneda sporesce
in o tart, ea invitd pe oameni a preschimbt in-
tre sine servicii, atitt dorinta i prin aceasta spo-
resce relatinnile dintre oameni, productiunea, con-
sumatiunea etc. Catimea de moneda din o tart
este deci ceva de o nespust importantt, i balan-
ta comerciului este in acestu sensu o idee de mare
valoare.
Carey a contribuitu mutt la propasirea sciintei
economice prin o petrundere mai adAnct in ceea
ce este velo.trea. Definitia datt de Carey si ur-
mtrile ci pentru sciintt in genere sant cu multa
superioare incerctrilor de naintea lui. De obiceia
se definesce valoarea intr'unu modu foarte cu-
riosu in economia politicit, anume ca uuu ra-
porta intru done servicii care constitue o tran-
sactiune."*) Pentru a intelege dar notiunea va-
lorei trebne sa ne gandimu totdeauna doue ser-
vicii call se dau in schimbu unul pentru altul Fill.
raportul in care stau aceste servicii este cea ce
se numesce valoarea bor. Se vede usor cit aceastd,
dcfinitie n'are nici unu intelesu. Cum st me pro-
m* eu cit cutare obiectu are o valoare mai
mare deat altul, arit st am mai Antëi o m6-
sant neattrnatt de nici unul de aceste obiecte cu
care m6surAndu-1e pe ambele sit potu dice ; acesta
are mai multd, valoare pentrua intrece m6sura
commit, cestalaltu are mai mica, pentruct ega-
leaza sau e mai mica deal m6sura comunt ? Va-
loarea nu se poate deci stabili prin comparatiune,
ci trebue st existe in fiecare obiectu deja o va-
loare pentru a se puke compart intre sine. D.
Strat, inte1eg6ndu bine aceasta, amintesce de si-
lintele economistilor pentru a gasi unu pinta
*) p. 239 ,,In fiecare transaetinne sunt doi factori din
a eitrora cooperatiune resultii valoarea unni lucru"
ibid.
www.dacoromanica.ro
cardinalu imprejurul caruia graviteazt valorile
tuturor lucrurilor."*) Ca ultimul resultatu a si-
lintelor sciintei, D. Strat propane definitiunea lui
Riccardo care dice et valoarea unui lucru este
representatt prin cheltuelele prodactiunei sale."
Supun6ndul aceasta difinitiune unei analise auto-
rul recunoasce Anse neajunsul ei : clact preum-
blAnda-ne pe malul mitrei, unul din noi gasesce
o bucatt de ambra, altul o petricict, e clar, cit
celu Anteiu cu aceleasi cheltueli de productiune
(munca, ostenealt pentra a gdst) posede unu obi-
ectu de o valoare inrniitt poate. Definitiunea nu
este deci indestuliitoare. Carey adaoge o silabit
definitiunei lui Riccardo si resultatul e minunatu.
Elu dice : valoarea unui lucru este representatt
prin cheltuelele reproductiunei sale" adect prin
munca ce ar trebut iutrebuintatit pentru a pro-
duce Ana odatt, i Ana odata, resultatul pro-
dusu. In casul nostru, cola care a gasitu peatra
n'aredecat 0, se piece pentra a gasi una si Ina
una s. a. w. d; cela care a gasitu ambra e pro-
babil cit va trebul st intrebuinteze multt muna
pentrn a glisi Ana o bucatt de acelu feliu. Aceastit
definitiune a valoarei are o importantt 'pe care
noi nu o putemu urmitri aice, dart, care va fi
usor intrevNutt (be cei care posedu oare-care
cunoscintl a principiilor economice.
Indrep andu-ne dupt scoala moderna a econo-
midi politice, amu mai pate face: si alte obser-
vari asupra principielor espuse de D. Strat. Dar
trebue sa ne oprimu. i cele cgte-va idei espuse
de noi le-ama amintitu nu cu alta scopu deat
peutru a atrage ca luarea aminte a publicului,
celui din nenorocire attt de putin numuosu la
noi care se ocupt cu intrebtrile economice, asu-
pra acestei noue scoli, privitt pant, in timpurile
din urnit cu mare recealt din partea scoalei ce
este Ana predomnitoare, dart care pe 4i ce merge
petrande mai puternic in spiritul omenirei culte.
Astfeliu vedema cit acum chiar adversarii ei in
alte privinte, au trebuitu st :admitt teoria rentei
lui Carey, respingendu pe aoea a lui Riccardo.
Sistemul lui Carey este Ans6 astfeliu cit primirea
unnia din adevaurile sale atrage dupa sine num ai
dectt primirea celorlalte, put intru atata sant cu
toate strinsu legate impreunt. Pentra noi Romlnii
acestu sistemu i teoriilo lui List din care a por-
nitu precum i eminentele scrieri ale D-lui Dithring
au o insemnttate deosebitt. Desvoltarea noastrt
*) ibid.
 TRACTATIM DE ECONOMIE POLITICX.--Efall-FRITMOSU DIN LACHIMI.
economica nu poate sa rëmäe ceva indiferentu pen-
tru ori cine se intereseaza de soarta noasträ in
genere. De la directiunea ce va MA, de la prin-
cipiile puse in aplicare de guvernele noastre va
atOrna, propasirea sau ruinarea begatiilor terei, deci
propasirea sau decaderea vietei intregi care e in
strinsa legatura cu desvoltarea economica. Se tot
repeta acum la noi din toate partile si mai alesu
prin circulitrele ministeriale ca suntemu o tara, a-
gricola, ct agricultura este si trebuc sa r6mana,
nervul vietei noastre economice, ca fie-care tara
ca fie-ce individu gste inzestrata eu alte insusiri
aplicrtri, c una e menita a fi agricola, alta
manifacturiera, alta comerciala si ea noi sun-
temu din elasa celor d'antein, c1. libertatea abso-
luta a comerciului e singurul mijlocu de a aduce
propasirea in toate & & &. Toate aceste sunt
principii neadt., 'ate in total sau in parte si deci
mai mult sau ti putin periculoase pentru des-
voltarea §i eo cnta noastra. Tot din neintele-
geri de ac teliu, din aplicarea nepriceputa a
unor prim de unu adevèru indoelnicu s'a in-
trodusu in \ iata noastra intreagrt o surna de rele
de care suferimu si nu ar mai trebui sa mai
urmrtmu astfeiu si in sfera economica.
S'intelege ancil ea aceste observari nu ieu ni-
mica din valearea publicatiunei D-lui Stat. Car-
tea D-sale este o carte de sciintrt i ca atare e
binevenita. Cele mai multe din principiile espuse
de D-lui sunt adev6ruri neresturnate in esenta
lor; sciinta viitoare mai are numai sa, le deter-
mine mai deaproape. Intrebarile despre rolul ce-lu
are guvernul in viata unui poporu, despre siste-
mul eel mai bunu de contributiuni, cspuuerea ten-
dintclor conmnistice ii respingerea lor, cu care
ocasiuue D-lu Strat ne arata in modu eminentu
HMI ce produce in omenire jumetatea de sciinta"
si alto mite parti a opului D-sale sunt tractate
cu rnulta libcrtate de spirittt si cu unu tactu na-
turalu care-lu face sa se plec e totdeauna ca-
frit opinia ce c mai aproape de adev6ru. Espu-
urea D-lui Srat se deosebesce prin o foarte mare
claritate astfeliu precum rare oH aunt intalnitu chiar
in opuri straine. Notiunile economice stint infa-
tosate astfeliu, incat O. fie intelese (Ie ori-ciue, §i
daca numai limba am fi mai romaneasca atunci
aceasta carte am fi intr'adevaru o care pepulara.
Recomendamu deci publicului cartea D-lui Strut
ca unu opu folositoru. Ca unu complementu ne-
cesaru 511E16 recomendamu pe lauga aceasta scrie-
Cony. Lit. an. IV, No. 17.
www.dacoromanica.ro
177
rile lui Carey *) Speramu c pentru o editiu-
ne vitoare D-lu Strat ii va indreptit luarea a-
minte asupra acestul mare geniu economicu ei
v'omu putè yea in insusu cartea D-lui Strat
ceea ce trebue admisu i ceea ce se poate res-
pinge din scrierile lui Carey. Totodata amu clod
ca principiile espuse sit fie sprijinite i pe date
statistice, pe catu se poate din tara noastra eaci
sciinta economica ffindu en deosebire o seiinta
practicrt, realitatea trebue sa sfinteasca totdea-
una adev6rurile proelamate precum earäsi ea con-
deamna erorile din sistemu. i in aceasta este
Carey unu mare magistru.
A. D. Xenopol.
Rtu-Fruinosu din lacrimä,
(Poveste.)
In vremea veche, pe and oamenii, cum
sunt ei adi, nu erau decdt in germenii vii-
torului, pe and Dumnedeu catch Ina cu pi-
cioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pl-
milutului, in vrem-A veche tiled unu im-
pe'ratu intunecatu i gInditorn ca meadd-noap-
tea si aved o imp6rateasd t6n6r 6. §i zimbi-
toare ca miedul himiuosu a dilei.
Oincideci de ani de cdnd imperatul purth
it'sboiu c'unu vecinu al lui. Murise vecinul
si liisase de moscenire fiilor i nepocilor ura
§i vrajba de sange. Cincideci de ani, si nu-
mai impOratul tiled singuru, ca unu leu im-
b'aranitu, sldbitu de lupte i suferince,
imgratu, ce'n viata lui nu risese niciodatd,
care nu zimbed nici la antecul nevinovatu
al copilului, nici la surisul plinu de amoru
al sotiei lui tinere, nici la povestile Mane
§i glumete a ostasilor ind1b4i in bltdlie
°) In traducere germarrX: Socialwissenschaft. 3 vol. si
Grundzilge der Nationaloekonomie 1. vol. (Wien
1870.) In traducere francezti: Principes de science
sociale 3. vol.
178 mu FRUMOSII DIN LACRIBIL
nevoi. Se simtek slabu, se simteh murindu
§i n'aveh cui sg, lese moscenirea urei lui.
Tristu se scula din patul imp6rAtescu, de
Mug impe'rAteasa te'ne'rl patu auritu, 1tns6
pustiu §i nebinecuvgntatu tristu mergeh in
r6sboiu cu inima neimblAnlitl, §i imp6-
rAteasa, re'masA singurl, plAngek cu lacrimi de
valuvie singurAtatea ei. Nrul ei celu gal-
benu ca aurul celu mai frumosu cAdea pe
sinii ei albi §i rotunqi §i din ochii ei al-
bastri §i mari curgeau §iroae de mArgaritare
apoase pe o fatl mai albl ca argintul cri-
nului. Lungi cearcAne vinete se trAgeau im-
prejurul ochilor, §i vine albastre se trAgeau
pe feta ei albb,' ca o marmurA vie.
SculatI din patul ei, ea se arund pe trep-
tele de peatrA a unei bolte in zidu, in care
veghea, deasupra unei candele fumegAnde,
icoana imbrAcatti, in argintu a maicei dureri-
lor. InduplecatA, de rugAciunile imp6rAtesei
ingenunchiate, pleopele icoanei reci se ume-
§i o lacrimA curse din ochiul celu negru
()ire'
al mamei lui Dumne4eu. Imp6rAteasa se
ridici in toata mAreata ei staturA, atinse cu
bu4a ei seacI lacrima cea rece §i o supse in
adAncul sufletului se.u. Din momentul acela ea
purcese ingreunatg.
Treca o lung, trecur6 dou6, trecur6 nou6
§i impe'rAteasI flea unn ficioru albu ca spu-
ma laptelui, cu p6rul bAlaiu ca raclele lunei.
Imp6ratu1 surise, soarele surise §i elu in in-
focata lui impërltie chiar stAtil pe locu, in-
cAt trei Ole n'a fostu noapte, ci numai se-
ninu §i veselie,, vinul curgeh din butii
sparte §i chiotele despicau bolta cerului.
Si-i puse mama numele: ntu-Frumosu din
1acrimA.
www.dacoromanica.ro
Si cresca §i se fAcii mare ca braclii codri-
lor. Crescea, intr'o lung, cat altii intr'unu anu.
CAnd era destul de mare, puse sa-i facä
unu buzduganu de feru, ilu alma' in sus
de despica bolta cerulni, ilu prinse pe dege-
tul celu mica §i buzduganul se rupse 'n doue.
Atunci puse sa-i fac ti. altul mai greu ilu
arund in sus aproape de palatul de nori al
lunei; capndu diu nori nu se rupse de de-
getul voinicului.
Atunci Rtu-Frumosu i§i lu& diva bung de
la OHO, ca sl se duck sA se batI elu sin-
guru cu Wile imp6ratu1ui, ce-lu du§manea pe
tatA-sgu. Puse pe trupul s6u imp6rAtescu
haine de pastoru, cAme§A, de borangieu, te-
sutl in lacrimele mamei sale, mAndrA, pAlArie
cu flori, cu cordele §i cu margele rupte de
la gAturile fetelor de'mpaati, i§i puse'n brAul
verde unu flueru de doine §i altul de hore §i
cAnd era soarele de doug sulite pe ceru, a
plecatu in lumea largA §i'n toiul lui de voiuicu.
Pe drumu horea §i doinea, ear buzduganul,
§i-lu arunch sA spintece nourii, de cadea de-
parte tot cale de-o 4i. ATAile §i muntii se
uimeau au4indu-i cAutecele, apele-§i ridicau
valurile mai sus ca sA-lu asculte, isvoarele i§i
turburau adAncul, ca sit-§i asvirle afarg uu-
dele lor, pentru ca fiecare din uude sit-lu au-
(IA, fiecare din ele BA poatä ciinta, ea dOnsul
and voru §opti vAilor §i florilor.
Riurile ce ciorAeau mai in jos de brAele
melancolicelor stAnce, .invëtau de la pAstorul
imp6ratu doina iubirilor, ear vulturii ce stau
amutiti pe crescetele seci §i sure a stAncelor
nalte, invqau de la elu Opetul celu plansu
al jelei.
Steteau toate uimite pe and treceh pAs-
toralul imp6ratu, doinindu §i horindu; ochii
 FtTII numosu DIN LACRIMA.
cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de
doru; pepturile pastorilor tineri, rezimati
c'unu cotu de-o stinca i c'o mana pe bata,
incolteh unu doru mai adancu, mai intune-
cosu, mai mare idorul voiniciei
Toate steteau in locu, numai Fau-Frumosu
merge& mereu, urmarindu cu cantecul dorul
inimei lui, i cu ochii buzduganul, ce sclipea,
prin lion j prin aeru ca unu vulturu de o-
telu, ca o sted n6sdravana.
Cand eanspre sara qilei a treia, buz-
duganul capndu, se isbi de o poarta de a-
ramil, i flea unu vuetu puternicu si lungu.
Poarta era sfaramata si voinicul intra. Luna
resarise dintre munti si se oglindea intr'unu
laeu mare si limpede, ca seninul cerului. In
fundul lui, se vedea sclipindu, de limpede ce
era, unu nisipu de auru; ear in mijlocul lui,
pe o insula de smarandu incunjuratu de unu
crangn de arbori verdi i stafosi, se ridiv,a
unit mandru palatu de o marmura ca lapte-
le, lucie si alba, atilt de lucie, incat in
ziduri resfrangea ca'ntr'o oglinda de argintu :
dumbrava i lunea, lacu I i temruri. 0 luntre
aurita vegheit pe undele limpeli ale lacului
langa poarta; si'n aerul celu curatu al se-
rei tremurau din palatu cantece mandre
senine. Rtu-Frumosu se sui'n luntre i vis-
lindu, ajunse 'Ana Ia scarile de marmura ale
palatului. Pe-trunsu acolo, clu vOit in bol-
tele scarilor candelabre cu sate de brate, si'n
fie- care bratu ardek cate o stea de focu. Pi-
trunse in sail. Sala era nalta sustinuta de
stilpi si de arcuri, toate de auru, ear in mij-
loud ei stetea o mandra masa, acoperita cu
albu, talgerele toate sapate din cate-unu sin-
guru margaritaru mare; ear boerii ce se-
dean la masa in haine aurite, pe scaune de
www.dacoromanica.ro
179
catifeh rosie, erau frumosi ca Iilele tineretii
si voiosi ca horele. Dar mai alesu unul din
ei, cu fruntea'ntr'unu cercu de auru, batutu
cu diamante, i cu hainele stralucite era fru-
mosu ca luna unei nopti de vara. Dar mai
mandrn era Fatu-Frumosu.
Bine-aivenitu, Fe'tu-Frumosul-4ise'mp6-
ratul; am aulitu de tine, da de vOutu nu
te-am v64utu.
Bine te-am gasitu imp6rate, desi m6
temu ca nu te-oiu lash cu bine, pentruca am
venitu sa ne luptamu greu, ca destul ai vi-
clenitu asupra tatalui meu.
Ba n'am viclenitu asupra tatalui t6u,
ci totdeauna m'am luptatu in lupta dreapta.
Dar cu tine nu m-'oiu bate. Ci mai bine-oiu
spune lautarilor sa dica, si cuparilor sa im-
ple cupele en vinu si-omu lega fratie de cru-
ce pe catu omu fi si-omu tral.
Si se sitrutare' feciorii de'mp6rati in ura-
rile boeriloru, i b6ur6 si se sfatuied.
vise impe'ratul lui Fau-Frumosu: De cine'n
lume te temi tu mai malt?
De nimen lumea asta, garb; de Bum-
negeu. Dar tu ?
Eu ear de nime, afara numai de Dum-
ne4eu si de mama padurilor. 0 baba betrana
si urita, care ambla prin impratia mea de
maul en furtuna. Pe uncle trece ea, fata pa-
mOntului se usuca', satele se risipescu, tar-
gurile cadu naruite. Mersu-am eu asupra ei
cu batalie, dar n'amu ispravitu nimica. Ca sa
nu-mi prapadeasca toata impaatia, am fostu
silitu sit stall la'nvoiala cu ea si sa-i clan ca
biru tot al 4ecele din copii supusilor .mei.
Si ali vine ca sa-si iee birul.
Cand suna, meaga-noaptea fetele ratseni-
lor se posomorir6; caci pe meacla-noapte ca
180 FtTTJ FRITMOSII DIN LAGRIMX.
lare cu aripi v6ntoase, cu f4a sblucitg ca o
stinca buhavg §i scobitg de pgrae, c'o pg-
dure'n locu de pau, urn, prin aerul cernitu
mama padurilor cea nebung. Ochii ei doue
nopti turburi, gura ei unu han cgscatu, din-
ii §iruri de petre de mori.
Cum veneh vuindu, F6tu-Frumosu o apuca
de mijlocu i o tranti cu toata puterea in-
tr'o piug mare de peatrg; peste piug pravgli
o bucatg de stincg, pe care-o lega din toate
partile cu §epte lanturi de feru. Inauntru baba
perk §i se smulgeh ca vèntul inchisu dar
nu-i foloseh nimica.
Vent ear la osp6tu; cand prin boltile fe-
restelor la lumina lunei ve'clure" done dealuri
lungi de apg. Ce era ? Mama padurilor ne-
pute'ndu sit easa, trecea peste ape cu piug
cu totu §i-i brasda, fata in doue dealuri. ji
fugea mereu, o stinca de peatrg indracita,
rup6nduli cale yrin paduri, brasdandu pg-
m6ntu1 cu dirt lunga, pang cc se Lea ne-
v0guta in departarea noptii.
Felu-Frumosu osp0ta ce ospeta, dar apoi
buzduganul de-a um0ru, merse mereu
pe dira trasg de piug,, pang, ce ajunse Pan-
g'o cast frumoasg, alba, care steclea la lumi-
na lunei in mijlocul nnei gradini de flori.
Florile erau in straturi vergi §i luminau al-
bastre, rosie-inchise §i albe, ear pintre ele
roiau fluturi u§ori, ca sclipitoare stele de aura.
Mirosu, lumina §i unu cantecu nesfir§itu, in-
cetu, dulce e§indu din roirea fluturilor §i a
albinelor, imbelau grgdina §i casa. Lang
prispa steteau dou6 butii cu apt, ear pe
prispg torceh o fatg frumoasg. Haina ei al-
ba qi lung pgrea unu noru de rage §i um-
bre, ear p6ru1 ei de auru era impktitu in
cogi Mate pe spate, pe egad 0 cununa de
www.dacoromanica.ro
marggritarele era a§egata pe fruntea ei ne-
tedg. Luminata de ragele lunei, ea pareà
muiatg inteunu aeru de auru. Debetele ei ca
din cearg alba, torceau dintr'o furca de aura
§i dinteunu fuioru de o lang ca argintul
torcea unu firu de o matasa alba, subtire,
stralucitg, ce s6mi-Ina mai mult a o vie ra-
ga de lung, ce cutreera aerul, cleat a firu
tortu.
La sgomotul u§oru al pa§ilor lui F6tu-
Frumosu, fatali ridicit ochii albastri ca un-
dete lacului.
Bine-ai venitu Felu-Fruraosu, gise ea cu
ochii limpegi §i pe jurn6tate inchi§i cgt e
de malt de cand te-am visatu. Pe and
degetele mele torceau unu firugandurile
mele torceau unu visa, unu visu frumosu,
in care eu m iubeam cu tine; Filtu-Frumosu
din fuioru de argintu torceam §i eram sit-
li) lesu o haina urgita in discanteee, batu-
ten fericire; s'o porti . sh te iubesci cu
mine. Din tortul meu i-a,§11 face o haing,
din gilele mele o viata pling de desmerdgri.
Astfeliu cum priveh. urailita la elu, fusul
ei scapa din mama, §i furca cap algturi cu
ea. Ea se scula §i ca ru§inata de cele ce
gisese, manele ei' spanzurau in josu ca la
unu copilu vinovatu, §i ochii et cei maH se
plecare. Elu se apropiè de ea mama, 6i
)
cuprinse mijlocul, ear cu ceala desmer-
d a. incetu fruntea §i përul, ipti : Ce
frumoas1 eti tu, ce draga-n htl ! A cui
e§ti tu, fata mea ?
A mamei padurilor rtispunse ea suspi-
nandu m0 vei iubi tu acuma, and scii
a. cui sunt ? Ea incunjura cu amundoue
bratele ei goale grumaaul lui, §i se uita lungu
la elu, in ochii lui.
 FtTU FRTJMOSII DIN LACRIMA.
Ce-mi pash, a cui esti dise elu des-
tul c te iubescu.
Dacit m6 iubesci, sa fugimu atuncea
clise ea lipindu-se mai tare de peptul lui
dach, te ar gasi mama, ea te-ar omorl, si
dac'ai muri tu, eu asu nebuni, ori asu murl
ei eu.
N'aibi frica ciise elu zimbindu i desfac6n-
du-se din bratele ei.Unde-i murah-ta ?
De cand a venitu se sbuciuma in piva
in care-ai incuiat'o tu, i roade en coltii la
lanturile, ce-o inchidu.
Ce- nai pasa, dise elu rapedindu-se sa
vada unde-i.
F6tu-Frumosu,dise fata i dou6 lacrimi
mari strAlucir6 in ochii ei nu te duce Inca.
SI te'nv60 eu ce sh facemu ca sa invingi
tu pe mama. Vedi tu butile aste dou6 ? U-
na-i cu aptt, alta cu putere. Sit le mutamu
una'n locul alteia. Mama, and se lupth, cu
vrajmasii ei, striga and obosesce : Stai, sa
mai bemu chte-o leach de apa I Apoi ea be
putere in vreme ce dusmanul ei uumai apL
Deaceea noi le mutamu din locu, ea nu va
sci i va bea numai apa in vreme luptei cu
tine. Precum au 41su, asa au si PAcutu.
Elu se rapedi dupa cash. nCe faci baba"
striga elu.
Baba de veninu se smulse odath din piva'n
susu i rupse lanCurile, lungindu-se slabh ei
mare panh,'n nori.
A! bine ca mi-ai venitu F6tu-Frumosu
Ilse ea, fac6ndu-se ear scurth ia acum hai
la lupta, acu omu ved6 cine-i mai tare.
Hai ! dise F6tu-Frumosu.
Baba-lu apuch de mijlocu se lungi rape-
dindu-se cu elu pana'n in nori, apoi ilu isbi
de phra6ntu §i-lu Nigh in 1,6r6n6, pan in glesne.
www.dacoromanica.ro
181
F6tu-Frumosu o isbi pe ea si o bagh'n pit-
mntu pana-in genunchi.
Stai, sh, mai bemu apa dise mama pa-
durilor ostenita.
Statur6 si se resuflar6. Baba b6ii apa, F6tu-
Frumosu b611 putere, s'unu feliu de focu nes-
tinsu 6i cutreerh, cu fiori de recoare toti mus-
chii i toate vinele lui cele slhbite.
C'o putere indoita, cu braCe de feru o
smunci pe babh de mijlocu si-o _bagh'n pit-
mntu pana'n ghtu. Apoi o isbi cu buzdu-
ganul in capu ei-i risipi creerii. Cerul in-
carunti de nouri, v6ntu1 incepn a geme rece
si a scuturh casa cea mica in toate inchee-
turile chpriorilor ei. Serpi rosii rupeau teas-
nindu poala neagra a norilor, apele pareau cit
latra, numai tunctul canth adiinc, ca unu
prorocu al perdarei. Prin acelu intunericu
desu i nep6trunsu, F6tu-Frumosu vedekal-
bindu o umbra de argintu, cu pOru de auru
despletitu, ratacindu, cu manile ridicate si pa-
lidh. Elu se apropih, de ea si-o cuprinse cu
bratele lui. Ea cadii ca moarta de groaza pe
peptul mi, i miiniI ei reci s'ascunser6'n
sinul lui. Ca sa se trezeasca, elu 6i saruth
ochii. Norii se rupeau bucaci pe ceru In-
na rosie ca focul se lye& prin sparturile lor
risipite; ear pe sinul lui F6tu-Frumosu ve-
deh cum infloreau doue stele albastre, limpedi
si uimite ochii miresei lui. Elu o 1u pe
brace si incepI sIt fuga cu ea prin furtuna.
Eali culcase capul in sinul lui i phrea ea
adormise. Ajunsu lhnga gradina imp6ratu1ui,
elu o puse'n luntre, duandu'o ca'ntr'unu lea-
gnu peste lacu, smulse earba, f6nu cu. mi-
rosu i flori din grading, ei-i clad unu patu,
in care-o asedh ca'ntr'unu cuibu.
Soarele esindu din r6saritu viva la ei
182 FtTII FRUMOSII DIN LACRIMX.
cu dragu. Hainele ei umede de ploae se li-
pise de membrele dulci si rotunde, fata ei
de-o paloare umedl ca ceara cea alba, ma-
nele mici si unite pe peptu, p6ru1 desple-
titu si resfiratu pe fenu, ochii mari, inchii
si adanciti in frunte, astfeliu ea era fru-
moasl, dar Ora moarta. Pe acea frunte ne-
ted si alba, Fetu-frumosu presura cateva flori
. ce mi l'ai facutu mie, nu ti-lu potu plati nici
albastre, apoi seqh alaturi cu ea §i'ncepit a
doini incet. Cerul limpede o mare, soa-
rele o fall de focu, ierburile improspetate,
mirosul celu umedu al florilor inviosate o
faceau s doarma mult si lin, insotitl in
calea visurilor ei de glasul celu plInsu al
fluerului. Clnd- era soarele'n ameaqi firea tar
cea, i Fetu-Fttimosu asculta liniscita ei re-
suflare calla si umeda. Incet se pleca la
obrazul ei si-o saruta. Atunci ea deschise
ochii Inca' plini de visuri, si'ntinyndu-se som-
noroasa lisc incet Si zimbindu : Tu aici esti?
Ba nu sunt aici, nu ITO ca. nu sunt aici?
Vise elu mai lacramandu de fericire. Cum
§edea elu WTI ea, ea-si intinse unu bratu
si-i cuprinse mijlocul.
Hai scoala clise elu desmerdand'o e gioa
'n-ameacla-mare, Ea se scula, ii neteI paul
de pe frunte si-lu dete pe spate, elu ei cu-
prinse mijlocul ea-i incunjura gruma-
zul si astfeliu trecure printre straturile
de flori si intrare in palatul de marmurI al
imperatului.
Eta o duse la imperatul si-i-o arata, spuin-
du-i ca-i mireasa lui. Impe'ratul zimbi, apoi
ilu lua de mana pe Fetu-Feumosu, ca si cand
ar fi vrutu sI-i spue ma in taina si-lu
trase la o fereastrI mare, pe care vedea la-
cul celu intinsu. Ci elu nu-i spuse nimica,
ci numai se uiti uimitu pe mcml lacului si
www.dacoromanica.ro
ochii i se implure de lacrimi. 0 lebedl i§i
inaltase aripele ca pe nisce panze de argintu
si cu capul cufundatu in apa sfasia fata se-
ninI a lacului.
imperate? 4ise Fetu-Frumosu
de ce ?
Fetu-Frumosu, vise imperatul binele
ea lumina ochilor, ori-cat de scumpI mi-ar
fi, si cu toate astea vinu sa-ti cern §i mai
mult.
Ce imperate?
tu lebeda ceea indragita de unde ?
ten6ru fiindu, a§u trebul sl flu indragitu de
viata, si cu toate astea de ate ori am vrutu
sa-mi facu sama. Iubescu o fata frumoasa
cu ochii ganditori, dnlce ca visele marii
fata G-enarului, omit mundru si selbaticu ce-
isi petrece viata venandu prin paduri b'etra-
ne. 0, citit e de aspru elu, cat e de frurnoasI
fata lui ! Ori cc incercare de-a o 1.41 a fostu
desarta. Incearca-te tu!
Ar fi statu Fetu-Frumosu locuiui, dar
scumpa-i era fratia de cruce, ca oricarui
voinicu, mai scutnpu decat qilele, mai mint-
y), decat mireasa.
Imperate pre luminate, din ate no-
roacc-ai avutu, unul a fostu mai mare cleat
toate : acela ca Fetu-Frumosu ti-i frate de
cruce. Hai ca' me' ducu eu, sa rapescu pe
fata G-enarului.
Bili lua cai ageri, cat en sufletu de ventu
Fetu-Fr imosu, si era sa plece. Atunci mi-
reasa lu Ileana o chema ei lise incet
la urecbe, sarutandu-lu cu dulce : Nu uita
Fetu-Fr imosu, ca pe cat vei fi tu departe, eu
oiu tot plunge.
Elu se uita cu mila la ea, o raangaea -
 FRTII FRUMOSU DIN LACRIPLK.
dar apoi desace'ndu-se de imbrAtosdrile ei se
av6nth pe seaua calului i pled in lume.
Treceh prin codri pustii, prin munti cu
fruntea ninsd, i and resdreh dintre stinci
Mane luna cea panda ca fata unei fe-
te moarte, atunci vedeh din cand in and
ate-o streantd uriasd at6rnatá de ceru, ce
ineunjurh cu poalele ei ve'rful vre-unui mun-
teo noapte sfe'rticatd, unu trecutu in ruind,
unu castelu numai petre i ziduri sp arte.
Cdnd se lumina de qiud, Yau-Frumosu ve-
de cd. sirul muntilor d. intr'o mare verde si
intinsA, ce trliesce in mii de valuri senine,
stritlucite, cari treerd aria mArei incet pi
melodies, plind unde ochiul se perde in al-
bastrul cerului si in verdele mdrii. In ea-
p6tul sirului de munti, drept asupra ma-
rei se oglindeh in fundul ei o mdreatd stin-
cd de granitu, din care rèsdreh ca unu
cuibu albu o cetate frumoasd,
alba ce erh, pArea poleitä cu argintu.
Din zidurile areate resdreau ferestre strdlu-
cite, ear dintr'o fereastrd deschisd se zlireh
pintre oale de flori unu capu de fata oachesu
pi visAtoru, ca o noapte de yard. Erh fata
Genarului.
Biue-ai venitu Fau-Frumosu gise ea,
Wind!" de la fereastrd i deschipndu portile
mdretului castelu, unde ea locueh singurd ea
unu geniu intr'unu pustiiu astd noapte mi
se plink cit vorbescu c'o steh, i steaoa mi-a
spusu, cd vii din partea imp6ratului ce m6
iubesce.
In sala cea mare a castelului, in cenusa
vetrei vegheh unu motanu cu septe capete,
care cdnd urn, dintr'unu capu s'ausleh cale
de-o 4i, ear and urla din cdte septe, s'au-
4ea cale de septe 4ile.
183
Genarul perdutu in selbateeele sale vtl,n6-
tori se depdrtase cale de-o 41.
Rtu-Frumosu lua fata'n brate i pun6n-
d'o pe calu sburau amundoi prin pustiiul
gului marei ca doue abie ve4ute inchegäri
ale vdsduhului.
Dar Genarul, omu naltu:si puternicu, a-
yea unu talu nasdrdvanu cu doue inimi. Mo-
tanul din castelu mieunh dintr'unu capu, ear
calul Genarului nechezh cu voacea lui de
bronzu.
Ce e ? ilu intrebh Genarul pe calul rids-
drdvanu ti s'a uritu cu binele ?
Nu mi s'a uritu mie cu binele, ci de
tine-i re'ut. Fau-Frumosu ti-a furatu fata.
Trebue sit ne grabimu mult ca sd-i a-
jungemu ?
Sit ne grAbinau si nu pre, pentru cd-i pu-
temu ajunge. Genarul incline& si sbura ca
care de spaima cea b6trdna in urma fugitilor. In cu-
r6ndd 6i i ajunse. SA se bath; cu elu Fau-
Frumosu nu put* pentruca Genarul era cre-
stinu i puterea lui nu era in duhurile in-
tunericului, ci in Dumnegeu.
Rtu-Frumosu, gise G-enarul mult
esti frumosu i mi-e milli de tine. De astd-
data nu-ti facu nimica, dar de altd-datd....
tine minte! Si luandu-si fata aldturi cu
elu, per! in ve'ntu, ea i cdnd numai fusese.
Dar Rtu-Frumosu era voinicu i scià dru-
mu inapoi. Elu se reintoarse i gdsi pe fa-
td ear singurd, Ans6 mai palidd si mai plan-
sd ea pareh si mai frumoasd. Genarul era
dusu ear la v6nUoare cale de done Ole.
F6tu-Fruinosu 1u. alti cai dia chiar graj-
diul Genarului.
Astd-datd p1ecar6 noaptea. Ei fugeau cum
fugu ragele lunei peste adAncile valuri ale
www.dacoromanica.ro
184 FtTU-FRIMIOSII DIN LACRIMA.
marei, fugeau prin noaptea pustie §i rece ca
done visuri dragi; ci prin fuga lor airdeau
miautele lungi §i indoite ale motanului din
vatra castelului. Apoi li se pani ca numai
potu merge, asemene celor ce voru sa fugit
in visu §i cu toate aceste flu potu. Apoi unu
noru de colbu ei cuprinse, caci Genarul ye-
nek in fuga calului, de rupek pamentul.
Fata lui era infrico§ata, privirea crunta.
Fara de-a dice o vorba, elu apuca pe Pau-
Frumosu §i-lu asverli in nourii cei negri §1
plini de furtuna ai cerului. Apoi dispani cu
fata cu totu.
Fetu-Frumosu arsu de fulgere nu cadii
din elu decat o mama de cenu§a in nisipul
celu ferbinte §i secu al pustiului. Dar din
cenu§a lui se facii unu isvorn limpede ce
curgeh pe unu nisipu de diamantu; pe langa
elu arbori ni1i, verdi, stufo0 respandeau o
umbra recorita i mirositoare. Daca cinevh
aru fi priceputu glasul isvorului, aru fi in-
telesu cl jllea intr'o lung% doinape Bea-
m, imperateasa cea balae a lui Mu-Fru-
mosu. Dar eine sit inteleaga glasul isvoru-
lui intr'unu pustiu, uude pitnit atunci nu cal-
case picioru de omu?
Dar pe vremea acea Domnul ambla anca
pe pamentu. Intr'o di se vedeau doi oameni
calatorindu prin pustiu. Hainele i fata unuia
stralucea ca alba lumina a soarelui; celálaltu,
mai umilitu, nu parea decal umbra celui lu-
minatu. Erau Domnul §i St. Petrea. Picioa-
rele lor inferbentate de nicipul pustiului cal-
care atuncea in recoarele i limpedele parau
ce curgeh din isvoru. Pin cursul apei cu
glesnele lor sfe§ieau valurile pana la umbri-
tul lor isvoru. Acolo Domnul bell din apa,
spala fata sa cea sfanta §i luminata qi
www.dacoromanica.ro
manele sale facetoare de minuni. Apoi §e-
dure amundot in umbra, Domnul, cugetan du
la tatal seri din ceru, i St. Petrea ascultandu
pe cugete doina isvorului plangetoru. Cand
se sculare spre a merge mai departe, lise
St. Petrea : Doamne, f ca acestu isvoru sa
fie, ce-a fostu mai inainte." Amin !" dise
Domnul ridicandu mana sa cea sfanta, dupa
care apoi se departare inspre mare WI a
mai privi inapoi.
Ca prin farmecu peri isvorul i copacii §i
Fetu-Frumosu trezitu ca dinteunu somnu
lungu se uita imprejuru. Atunci vedft chi-
pul celu luminatu al Domnului, ce merge
pe valurile marei, care se plecau inaintea
lui, intocmai ca pe uscatu; §i pe St. Petrea,
care mergendu in urma lui i invinsu de fi-
rea lui cea onreneasca se uità, inapoia sa §i-i
facel lui Fetu-Frumosu din capu. Feta-Fru-
mosu Ci urmari cu ochii pang, ce chipul St.
Petrea se risipi in departare, §i nu se vedea
decat chipul stralucitu al Domnului arun-
candu o dung de lumina pe luciul apei, ast-
feliu incat dad soarele n'ar fi fostu in amea-
di, ai fi credutu ca soarele apune ! Elu
intelese minunea invierii sale §i ingenunchia
inspre apusul acelui soare dumnedeescu.
Dar apoi isi aduse aminte ca, fagaduise a ra-
pi pe fata Genarului, §i ceea ce fagaduesce voi-
nicul anevoe o lasa nefacuta.
Deci se porni §i inspre sara ajunse la Cas-
telul generalului ce streluceh in intunericul
serei ca o uria§a umbra. Elu intra in casa...
fata Genarului plangeh. Dar cand un vedll
fata ei se 'nsenina, cum se 'nsenina, o unda
de o rada. Elu ei povesti, cum inviese, a-
tunci ea-i dise: De rapitu nu me poti rapt
pana ce nu-i ave unu calu asemene cu acela
 FETU-FRUMOSU DIN LACEDIA.
ce-lu are tatal meu, pentru c'acela are dou6
inimi ; dar eu am sä-lu intrebu in asta sara
de unde-si are calul, ca s poti i tu SI ca-
peti unul ca acela. Pná atunci arise, pentru
ca s. iu te afle tata-meu, eu te voiu preface
intr'o floare. Ele secyii pe unu scaunu, ear
ea sopti o vraja dulce, si cum ilu sitruta pe
frunte, elu se prefaca intr'o floare rosie in-
chisa ca visina coapta. Ea-lu puse intre flo-
rile din fereasta si canta de veselie, de re-
suna castelul tatalui ei.
Atunci intra i Genarul.
Iresela fata mea ? si de ce esti vesela ?
intreba elu.
Pentruca numai este F6tu-Frumosu, ca sA,
m6 rapeasca, respunse ea ricl6ndu.
Se puser6 la cina.
Tata intreba, fata de unde ai calul
D-tale, cu care ambli Ia v6natu?
La ce-ti trebue s'o scii ? qise elu incrun-
tandu sprincenele,
Scii pre bine respunse fata, ca, nu
vreau ca s'o sciu, cleat numai ia-a§a ea s'o
sciu pentru c'acu nu mai e F6tu-Frumosu sa m6
rapeasca.
Scii tu, ca nu m6 inpotrivescu tie nici o-
data 4ise Genarul.
Departe de-aicea Ring mare, sede o baba
care are septe iepe. Ea tine oameni, cari s.
i le pazeasca unu anu, (cu toate cit anul ei
nu e cleat de trei 4ile) i dacit cineva i le
pazesce bine, ea-lu pune sa-si aleaga drept
resplata unu manzu, ear de nu, ilu omoara
gi-i pune capul intr'unu paru. Chiar ans6 da-
ca pazesce cineva bine iepele, totusi ea-lu vi-
clenesce pc omu, caci scoate inimele din call
toti i le pune intr'unul singuru, incat
celu ce-a pazitu, alege Mai intotdeauua
Cony. Lit. an. IV, No. 17.
www.dacoromanica.ro
185
unu calm fara inima, care-i mai r6u cleat u-
nul de randu Esti multamita, fata mea ?
Multamita respunse ea zimbindu.
Totodata ans6 Genariul 6i arunca, in fata
o batista rosie, usoara, miroqitoare. Fata
se uita, mult in ochii tatalui seu, ca nu omu
care se desceapta dintr-unu visu, de care
nu-si poate aduce aminte. Ea uitase totu ce-i
spusese tata-seu. .4kns6 floarea din fereasta
vegheh pintre frungele ei, ca o stea rosie
prin incretiturile unui nom.
A dona 4i Genarul pled, earasi des di-
mineata la v6natoare.
Fata saruta murmurandu flloarea rosie gi
F6tn-Frumosu nasal ca din nimica inaintea ei.
Ei, scii ceva ? o infra& elu.
Nu sciu nimica gise ea trista i punendu
dosul manei pe fruntea ei am uitatu totu.
Ans6 en am augitu totu 4ise elu.
Remai cu bine, fata mea ; incure'ndu ne voinu
ved6 ear.
.Elu incalica pe unu calu i dispara in
pustiuri.
In arsita cea dogoritoare a 4ilei v64h a-
proape de padure unu tintaru svircolindu-se
in nisipul celu ferbinte. F6tu-Frumosu 4ise
tintarul ia-ma de m6 du plina'n padure,
cg, ti-oiu prinde 1 i eu bine. Sunt imp6ratu1
tintarilor. Rtu-Frumosu ilu duse pan in pa-
durea, prin care era sa tread..
Esindu din padure trecu. ear prin pustiu
de-a lungul marei i v64it unu racu atat de
arsu de soare, incat nu mai avea nici putere
sa se mai intoaranapoi... Felu-Frumosu
gise elu arunca-m6'n mare, ca ti-oiu prinde
gi eu bine. Sunt imparatul racilor ! 1'6W-
Frumosu ilu mind in mare sili uran't calea.
Gaud inspre sara ajunse la unu bordeiu
186 FEW-FRI:310W DIN LACRIMA.POESII.

uritu §i acoperitu cu gunoiu de calu. Impre- Ah nu! acolo n'am s'ajungu

juru gardu nu era, ci numai nisce lungi Ie- Sta pre sus ca sa speru,
Lucesce bland s'asa frumos
ru§e ascutite, din care §ese aveau fie-caren Ca steaoa cea din ceru."
virfu ate unu capu, ear al §eptele fara, se
clatina mereu in vatn qi died : capu! capu !
De stele sa ne bucuramu,
capu! capu! Ear nu O. le dorimu,
(Va urmh.) Si cu placere noaptea-ades
M. .Eminescu. La ele s. privimn.

n§i cu placere pe'ntregi

Privescu ades la ea,
Lasati, ca noptile sa plAngu

r) 0 7E1 S X I. Cat inimamea vrea ! "

MiNGAERE IN LACRIBEL
(Din Goethe.) CRAIUL CODRULUL

De ce amice, esti mahnitu, (Din Goethe.)

CATO veeIi toti ne-arnil strinsn?
Eu dupa ochii tëi cunoscu:
De sigur tu ai plansu.
,,§i dac'am plansu, retrasu de voi,
Am plansa de chinul greu,
lacrimi curgu asa de dulci
Alinu sufletul men."
Amicii tei voiosi te rogn
In sinul lor sa vii,
Si ori ce'n lume ai perdutn,
Mahnitu sa nu mai fii.
Strigati, vuii, dar s v spunu
Ce patimescu, nu potu,
Ah nu! eu n'am perdutn nimicu,
Deei-mi lipsesce totu."
Fii sprintenu dar 1 en curagin,
Esti t6n6ru plinu de focu,
In anii tei ori unde7ajungi .
Cu-amoru i cu norocu.
Prin vantu prin codru'n al noptii s6nu
Trece calare tatul bëtranu,
Elu tine'n brute copilul sett
§i-lu striuge dulce la peptu meren.
Copile draga, ce teama ai?
Tata nu vegli pe al codrului craiu
Cu-asa coroana pe capul seu?
E ceata numai copilul men.
Copile dulce mult te-asceptamn,
Jocuri frumoase hai s jucamu,
Flori pentru tine am cate-i vra,
Rochiti de aura numa ti-a da."
Tata pe craiul n'ai autlitu
Cate in tainft mi-a juruitu?
Copile-ti pare, te-ai insalatn,
Prin frungli uscate v6ntu-a suflatu.
Cu mine draga de vei veni,
,,Fetele rack te vorn WA,

www.dacoromanica.ro
 POESII. 187

Fete le mele te-oru dismerdA, De'su singurg, vre-odatA, eu plIngu fArA'ncetare,

Si'n visuri duke te-oru legani. $i inima din mine se frInge'n desperare .

Nu vedi tu tatA, colo cum jocu
A craiuki fete pe negrul Ion?
Veda bine dragl, sunt trunchiuri mari
iji crengi cAdute din vechi stejari !
rata ta dulce mult o iubeseu,
De nu vii singuru, ea te rApescu",
Tata, ah tatA, mAna 'ntinsu,
Craiul padurei cumplitu m'a strinsu!
CAnd ti-am culesu in ci.ita buchetul ista de fiori,
En l'am udatu ea lacrimi team plAnsu de multe oH.
Si and se ridicase pe cern mAretul soare,
Elu m'a gAsitu pe patu-mi veranda lacritni amare.
Ah scapl-me de moarte, rusine i durere,
Pe roaba ta revarsI cereascA mInglere I

Tatul in spaimA fuge mereu,

Copilul geme, suspinA greu,
Si. cAnd in curte elu a sositu,
Mortu pe copilul seu l'a gAsitu. NOAFTE ADANCA.. . .

(Din Heine.)

Noapte-adancA m cuprinse
Rece, palidu eu eram
RUGACItTNE A MARGARETEI DIN FAUST. Si cu inim'amortitA
In mormentu1 men sedeam.
(Din Goethe.)

0! pleael a ta fata, tu maid, de durere,

Nu potu spune cAtA vreme
Fe-a mea nenorocire, ce mila ta o cere,
In mormentu eu am sedutn
Dar deodatA, l'a mea groapI
Cu inima sdrobitA vedi fiul ten in sAnge, Cineva parc'a batutu.
vedi pe crucea neagrA cum viata lui se stinge.

DragA, draga hai te scoalA

Privesci la Peul mare §i gemete, suspinuri, lnvierea a sositu
Inalti pentru a sale si pentra-a tale chinuri. Mortii esu din gropi afarl
Fericirea ne-a venitu.
Ah reul care ferbe cu atata foeu in mine,
FA-lu muml de durere o ! fA-lu se, se aline. Nu me potu sculA, drgn
Ai uitatu stu a de plansu
Scii singurA ce teamA, ce neagrA presimtire, Si. de lacrimi mult amare
X'apas1 ah! si face a mea nenorocire. Ochii mei de tot s'au stinsu ?

Si on i unde-oiu merge simtescu dureri cumplite, Intnnerieul iubite

Ori unde pretutindeni dureri nemArginife, De pe ochi eu ti-lu sArutu

www.dacoromanica.ro
188 POESIL NOTITA. CORESPONDENTA. ANUNCIU.

SA veqi Ingerii cum shoal./ rilor crçi1e editate de societate in timpu de patru ani de
Cat e raiul de placutu. and a infiintatu tipografia sa:
BODNARESCU S. RIENZI. Tragedie in cinci acte.
CARAGIANI, I. P. CURSU COMPLETU DE GRAM-
Nu me potu scu1, dragutA MATICA ELENA.CULIANU N. LECTIUNI DE CAL-
Sange curge nencetatu CULUL DIFERENTIALU I INTEGRALU. 110 Ian'
FLACCU : ODEL.E SI EPODELE. Esplicate in usul
Dintr'o rana ce-mi facuseBi scoleloru de G. T. Munteanu.MAIORESCU T: POE-
C'unu cuventu inveninatu. SIA ROMANA, cercetare criticit urmatIt de o alegere
de poesii. CONTRA SCOALEI BARNUTIU. Despre
scrierea limbei Romane.MELIC. I. 31. ELEMENTE DE
Drag/ eu incet voiu pune ARITMETICA. Editiune in usul scoalelor secundare.
Mana mea pe rana ta, NEGRUZZ1 lamb. MIRON SI FLORICA. Idila in cinci
Sangele n'a BA mai curga citntiiriPAICU Pavel: EPITOME IIISTORIAE SACRA.E.
Si durerea va'nceta. Editiune in usul scoalelor cu adnotatiuni Rornane §i cu unu
vocabularu Latino-romanu.POMPILIII Miron: BALADE
P OPULARE R OMAN E. I' oz. w: GEOGRA FIA SI
HISTORIA EVULUI VECHIU, MEDIU SI NOU, Manualu
Nu me pot scula, drAguta prelucratu pentru clasele superiore gimnasiale §i reale de
Scii arn capu m'am impuBcatu Dr. Ioan Marta.
CAnd pe tine tc furase
Si pe mine mai tradatu.

CORESPONDENTA.
Cu-al meu peru, o draga, las/
SA-ti legu eapul durerosu, D-lui P. Tr. Blasi. Ve" inultitmimu peutru amabila D-
SA oprescu Bi al teu sInge voastrti epistolit §i vomu urmh §i in viitorn ca mai inainte.
SI te facu ear sanatosu. D-lui 1. S. Vaslui. Se TR face precum cereti.
D-lui M. Z. Bucuresci. Avemu de regulg de a nutipitri la-
lucreri trimese mai Antei la alte diare §i publicate de acestek
L'a sa voace dulce, bland/ Bed.
Cine poate resistà?
Eu me miBeu sa esu din groapa
SI me ducu la draga mea.
BIBLIOGRAFIE.
Dar deodata se deschide
Rana me aBa cumplitu
C'unu torentu de sange curze A e0tu de sub presil 0 se atill de TWare:
atuncea m'am trezitu.
CIJIISU COMPLETIT
de
Gramatica Elena.
Partea a dorm.
NOTITA..
A §eptea aneversarI a infiintrtrei Societittei Junimea din SY1N7ILIA_XE
lassi s'a serbatu de curendu dupX usul adoptatu itntei prin dupii unu planu nou cu privire la theme.
cetirea mai multoru produceri literare, apoi prin unu ban- De
chetu veselu care s'a prelungitu pin in dioX. Cu aceastti I. 11 CARAGIANI.
ocasiune nu credemu de prisos de a pute .sub ochii lecto- profesoru.

Redactoru: _Taco') Negruzzi. Tipografia Societatii junimeh.

www.dacoromanica.ro