Eco

Proiect Diploma
CAPITOLUL 6
Elemente de ecotehnologie
6.1. Introducerea diagramei flux a procesului tehnologic

Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila cunoasterea mai intai a
traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea realizat. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare
,pentru a determina gradul optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologic trebuie
cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu . Acestea vor fi marcate cu un asterisc (*) .
Principalele etape in proiectarea procesului ecotehnologic sunt :
1. Stabilirea rolului functional al produsului, folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor (vezi capitolul 1)
2. Alegerea materialului optim pentru confectionarea produsului, folosind metoda de analiza a valorilor
optime (vezi capitolul 4 ) . Materialul din care se confectioneaza produsul este elementul cel mai important din
punct de vedere al impactului asupra mediului deoarece elaborarea materialului este etapa cea mai poluanta din
traseul tehnologic al unui produs. De aceea, pentru a face posibila calcularea coeficientului de poluare introdus
de aceasta etapa trebuie avut in vedere mai multe cunostinte.
In general, pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care mai intai se
supune unor operatii de preparare care, in general se fac dupa o schema de principiu prezentata in figura 2. Se
constata asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare, toate celelalte etape au un impact foarte mare
asupra mediului . Se calculeaza apoi coeficientul de poluare la preparare C pp cu relatia :
Qcom- cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereul primar ;
Qpa – cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera ;
Qpl – cantitatea de material ce polueaza apa ;
Qps- cantitatea de materiale ce polueaza solul ;
Qtp – cantitatea totala de substanta poluanta ;
Qpa, Qpl, Qps se exprima in emisii/tona de minereu preparat .
Materialul din care se confectioneaza produsul este elementul cel mai important din punct de vedere al
impactului asupra mediului deoarece elaborarea materialului este etapa cea mai poluanta din traseul tehnologic
al unui produs. De aceea, pentru a face posibila calcularea coeficientului de poluare introdus de aceasta etapa
trebuie tinut cont de mai multe cunostinte.
In general, pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care mai intai se
supune unor operatii de preparare. Se vede asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare, toate
celelalte etape au un impact foarte mare asupra mediului. Se calculeaza apoi coeficientul de poluare la preparare
Cpp.
115
Proiect Diploma
Materii prime Energie Apa Materiale

auxiliare
- aglomerat; - gaz de cocserie;

-pelete; - gaz de furnal; - dolomita;
-cocs; - gaz natural; - calcar;
- minereu de fier ; - electricitate ; - refractare;
- minereu de mangan ; - oxigen ;
- praf de carbune ;
- combustibili – pacura,
CH4, materiale plastice.
Elaborarea fontei
in furnal
Produse Pierderi de Ape uzate Gaze Deseuri

* caldura * * evacuate solide
* *
Fonta bruta
Praf Praf de
furnal
Gaz de furnal Poluar Poluare
e CO
Slam de la
Energie electrica
SO2 epurarea gazului
de furnal
Poluare
NOx
Poluar Pulberi din hala
e de turnare a fontei
H2S
Zgura de furnal
Metale
grele
Deseuri refractare
(molozuri)
HPA
Fig. 22 (18) Fluxul de materiale și poluarea la elaborarea fontei în furnal (* etapele și sursele de poluare)
116
Proiect Diploma
Minereu
Concasare *
Ciuruire *
Macinare *
Ciuruire *
Transportare *
Separare magnetica*
Macinare mori cu bile *
Ciuruire – ciur vibrant de *

10mm
Clasare *
Prajire *
Concentrat de fier *
Fig. 23 (19) Schema de principiu a prepararii unui minereu de fier (* etape si surse de poluare)
117
Proiect Diploma
Calculul coeficientului de poluare rezultat in urma elaborarii minereului :

Figura 2. Schema de principiu a prepararii unui minereu de fier (* etape si surse de poluare)
La prepararea minereului aerul este poluat de :
Nr.
Compusi chimici Cantitatea Kg/t
crt.
1. Praf 13,5
2. CO 14,8
3. SO2 3,6
4. Pulberi in suspensie 65,63
5. CO2 46
Total 143,5Kg/t emisii
La prepararea minereului poluarea apei este realizata de :
Nr.
crt.
1. Ape uzate 450
Total 450 Kg/t emisii
La prepararea minereului poluarea solului este realizata de :
Nr.
crt.
1. Praf depus 259
2. Alte depuneri 10
Total 269 Kg/t emisii
Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
Cpp= (0,144+0,45+0,269)∙88,5 =76,375 [Kg emisii]
Qcom- este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera; Q pl - cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaza solul; Qtp - cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.
118
Proiect Diploma
Primirea comenzii
Analiza contractului Controlul proiectarii
*Aprovizionare materii prime Materii prime necesare
Receptii materii prime * Elaborare materiale

* Curatire
semifabricat
Receptie semifabricat *Executie semifabricat
Receptie piese * Prelucrari mecanice
* Control Produs * Montaj
* Controlul fabricatiei
*Reconditionare * Controlul produsului *Rebut nerecuperabil *Deseu

neconform
Stocare
*Inspectii si incercari
* Manipulare, depozitare,
ambalare, livrare
* Punere in functiune
*Service in garantie
*Service postgarantie
Casare
* Scoatere din uz
Fig. 24 (20) Schema de principiu a diagramei flux a

* Deseu
procedeului tehnologic de realizare a produsului corp ventil
119
Proiect Diploma
6.2. Stabilirea surselor de poluare
Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului si de producere a dezechilibrelor

ecologice a fost denumit poluare (de la verbul latin polluo-ere = a murdari, a degrada).
Poluant este socotit orice factor natural sau produs de om, care provoaca disconfort, sau are actiune
toxica asupra organismelor si/sau degradeaza componentele abiotice ale mediului, producand dezechilibre
ecologice. In prezent, poluarea este o problema internationala a omenirii, deoarece poluantii au atins valori
mari, perturbatiile sunt puternice si transfrontiere.
1. Poluarea aerului
Poluarea aerului reprezinta orice contaminare artificiala a atmosferei care dauneaza medilui ambiant.
Atmosfera de astazi a Pamantului contine molecule diatomice de azot (nitrogen) (N2) in proportie de
aproape 4/5 (78,2 %), molecule diatomice de oxigen (O2) (20,5 %), argon (Ar) (0,92 %), dioxid de carbon (CO2)
(0,03 %), ozon sau oxigen triatomic (O3) si alte gaze, praf, fum, alte particule in suspensie, etc .
In atmosfera se intalnesc diferite substante poluante, prezentate in tabelul :
Substanta Aer nepoluat Prag de poluare (ppm)
CO 10-15 25
NO 0-0,5 0,5
NO2 0-0,1 0,1
Oxidanti 0-0,15 0,15
Hidrocarburi 0-2 2
SO2 0-0,12 0,2
Fluoruri 0-0,04 0,08
H 2S 0-0,005 0,9
Pb 0-10 30 mg/m3
Tabel 31. Substante poluante in atmosfera
In marile orase, autoturismele constituie astazi sursa principala de poluare a aerului. Poluantii emisi in
gazele de esapament sunt: CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse, aldehide, oxizi de plumb in cazul arderii
benzinei reformate cu plumb tetraetil. Astfel substantele rezultate din arderea unui kilogram de carburant
(benzina, sau motorina) sunt urmatoarele :
Poluant Emisia din benzina(g) Emisia din motorina (g)

CO 465 21
NOx 23 27
RH nearse 16 13
SO2 0,8 7,8
Aldehide 0,9 0,8
Tabel 32. Substantele poluante rezultate prin arderea 1 kg de carburant
La acestea se mai adauga cantitati de fum la arderea motorinei, PbO din arderea benzinei etilate cu
plumb.
Motoarele cu scanteie emit: gaze de evacuare (65%); gaze din carter (20%); benzina evacuata din
carburator (9%); benzina evacuata din rezervor (6%).
Din arderea carbunilor se elimina in aer cantitati foarte mari de praf, cu continut de Al, Si, Mg, Na, S,
K, Ca, Fe, Pb, As, Cu, Zn, elemente ce se regasesc apoi si in sol .
Dintr-o serie de procese industriale, sau din eroziunea solului, rezulta pulberi ce pot fi:
- de natura anorganica, continand compusi metalici de Zn, Pb, Mn, Fe, Cu, minerale (SiO2, azbest, silicati
etc.), substante rezultate din procese de sinteza (ciment, soda, sticla, coloranti anorganici etc.);
120
Proiect Diploma
- de natura organica, care contin: vegetale (lemn, in, bumbac, faina etc.), animale (lana, par, os etc.),
sintetice (coloranti organici, pesticide etc.).
Poluanti atmosferici sunt :
 poluantii atmosferici primari (oxizi de azot si sulf, compusi organic volatili);
 poluanti atmosferici secundari (ozonul si ploile / pulberile acide).
Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce in ce mai mare printre
poluantii devastatori. Acesta reprezinta o combinatie intre un atom de carbon si un atom de oxigen (formula
chimica: CO). Este un gaz asfixiant,toxic, incolor si inodor, care ia nastere printr-o ardere (oxidare) incompleta a
substantelor care contin carbon. Acest proces are loc in cazul arderii la temperaturi inalte intr-un loc sarac in
oxigen, formandu-se monoxidul in locul bioxidului de carbon. Monoxidul de carbon nu intretine arderea
In urma desfasurarii activitatilor umane in domeniul industrial si nu numai rezulta o serie de aspecte de
mediu prezentate in tabelul urmator :
Nr. Crt. Agentul nociv Activitati umane generatoare

1. Bioxid de sulf Arderea combustibililor, topitorii, turnatorii, industria chimica.
Oxizi de azot Explozivi, ingrasaminte, curatare metale, combustii la
2.
temperaturi ridicate (inclusiv motoare Diesel)
Hidrocarburi volatile Gaze de esapament, prelucrarea combustibililor.
3.
(VHC)
4. Aldehide (VOC) Descompunerea termica a grasimilor si a glicerinei.
Compusi organic Agricultura (cultivarea plantelor, cresterea animalelor)
5.
volatili (VOCx)
Tabel 33 Aspecte de mediu rezultate in urma activitatilor umane
2. Poluarea solului:
Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-un proces foarte
lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata
productia agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme
care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si animalelor.
Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au
accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile
cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme.
Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca
boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si animalelor.
Substantele radioactive pot afecta de asemenea aerul, apa, solul, vietuitoarele. Substantele radioactive
provin din: radiatia cosmica ionizanta, radiatia pamantului (in special in minele de uraniu si thoriu), din
experiente nucleare, centrale nuclearo-electrice, centre medicale, sau de cercetare.
Contaminarea cu microorganisme (virusi, microbi etc.) prin aer, sau din apa, de pe suprafata solului, poate
provoca imbolnaviri chiar in masa.
Poluantii pot fi :
- substante chimice - pesticide
- petrol, titei , gaze
- metale grele (Zn , Pb , Cd , Hg )
- ingrasaminte
- substante organice
- factori fizici - zgomot
- izotopi radioactivi
- caldura
- factori biologici - germeni patogeni
121
Proiect Diploma
Nr. Concentratia Limita maxim Limita de

Tipul Poluantului
crt. normala [ppm] admisa [ppm] interventie [ppm]
1. Crom 30 100 400
2. Cianuri 1 10 100
3. Benzen 0,01 0,5 5
4. Toluen 0,05 3 30
5. Fenoli 0,02 1 10
6. Naftalen 0,1 5 50
7. Piren 0,1 10 100
8. Clorbenzen 0,05 1 10
9. Clorfenoli 0,01 0,5 5
10. Compusi aromatici 0,05 1 10
11. Reziduuri petroliere 100 1000 5000
Tabelul 34 . Substante care polueaza solul si concentratii ale acestora.
3. Poluarea apei
Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, in functie de natura si concentratia
substantelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaza prin tratare,
prin care se asigura conditiile necesare pentru consum.
Concentratie Concentratie
Indicatori de Concentractie
medie masurata maxima masurata Cauzele poluarii
calitate avizati avizata (mg/l)
(mg/l) (mg/l)
1 2 3 4 5
CBO5 15 72.8 72.8 -deficiente
Suspensii 25 48 48 constructive la
CO-Mn 25 79 79 tratare biologica,
Reziduu fix 1200 695 695
H2S+sulfuri 0.1 1.5 1.5 -statie
Extractibile 5 12 12 subdimensionata
Fenoli 0.02 0.0031 0.0031
Azotati 35 2.26 2.26 -functionare
Azotiti 3 0.116 0.116 defectuoasa a retelei
Amoniu 3 37.49 37.49 de canalizare
Cianuri 0.01 0.0108 0.0108
PH 6.5-8.5 7.6 7.6
Tabel 35 Principalele surse de poluare a apelor din Romania

E TLaminare
Acoperiri
Aglomerare
Turnatorie
Cocserie
Poluant
Furnal
crtNr
Forje
1. Total azot X X X
2. Total fosfor X X X X
3. Cd si compusii X X X X X X
4. Cr si compusii X X X X
5. Co si compusii X X X
6. As si compusii X
7. Hg si compusii x X X
8. Ni si compusii X X X
122
Proiect Diploma
9. Pb si compusii X X X X X X
10. Zn si compusii X X X X X X
11. Sn si compusii X X X X X X
12. Compusii organici halogenati (AOX) X X X X X X
13. Fenoli X X
14. Hidrocarburi: aromatice, policromatice X X X X X X X
Tabelul 36 Poluantii relevanti pentru emisia in apa
Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila a comunitatilor care se
aprovizioneaza din aceste resurse.
Valori ale CMA, mg/dm3
Substanta
Ape categoria I Ape categoria II Ape categoria III
Amoniac liber (NH3) 0,1 0,5 0,5
Benzen 0,5 0,5 0,5
Clor liber abs abs. abs.
Cupru 0,1 0,1 0,3
Detergenti anionici 1 2 3
Fenoli 0,001 0,002 0,2
Hidrogen sulfurat abs abs. abs.
Nitrat (NO7) 13 30 -
Zinc 0,001 0,1 0,1
Consum biochimic de O 5 1 12
Bacili coli (indiv./dmc ) 1,10 nu se normeaza (NSN)
Tabelul 37. Valori ale concentratiei maxime admise (CMA) pentru substantele toxice din apele de suprafata
6.3. Stabilirea naturii substantelor poluante
Sursele de poluare sunt în general aceleaşi pentru cele două mari categorii de receptori: apele de suprafaţă
(fluvii, râuri, lacuri etc.) şi apele subterane (straturiacvifere, izvoare etc. ) . Impurificarea apelor de suprafaţă sau
subterane este favorizată de următoarelecaracteristici ale apei:
 starea lichidă a apei la variaţii mari de temperatură, ceea ce face ca ea săantreneze în curgerea sa diferite
substanţe impurificatoare ;
 apa este un mediu propice pentru realizarea a numeroase reacţii fizico-chimice(ca de exemplu dizolvarea
unor substanţe naturale sau artificiale, sedimentareasuspensiilor etc.);
 faptul că în natură apa se găseşte sub forme diferite (inclusiv gaze şivapori) îi măreşte sensibil domeniul
de aplicare;
 apa este unul din factorii indispensabili vieţii pe pământ .
Sursele de poluare pot fi împărţite în două categorii distincte:
 surse organizate, care produc murdărirea în urma evacuării unor substanţe înape prin intermediul unor
instalaţii destinate acestui scop, cum ar fi canalizări, evacuări de la industrii sau crescătorii de animale
etc.;
 surse neorganizate, care produc murdărirea prin pătrunderea necontrolată a unor substanţe în ape.
Clasificarea surselor de poluare
Poluarea apei poate fi împărţită după mai multe criterii:
1 .după perioada de timp cât acţionează agentul impurificator:
a.permanentă sau sistematică;
b.periodică;
c.accidentală.
2.după concentraţia şi compoziţia apei:
a.impurificare = reducerea capacităţii de utilizare;
b.murdărire = modificarea compoziţiei şi a aspectului fizic alapei;
c.degradare = poluarea geavă, ceea ce o face impropriefolosirii;
d.otrăvire = poluare gravă cu substanţe toxice.
123
Proiect Diploma
3.după modul de producere a poluării:
a.naturală;
b.artificială (antropică). Poluarea artificială cuprinde: poluarea urbană, industrială, agricolă, radioactivă
şi termică.
4.după natura substanţelor impurificatoare:
a.poluare fizică (poluarea datorată apelor termice);
b.poluarea chimică (poluarea cu reziduuri petroliere, fenoli, detergenţi, pesticide, substanţe cancerigene,
substanţe chimice specifice diverselor industrii );
c.poluarea biologică (poluarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii
paraziţi, enterovirusurile, organismecoliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc.);
d.poluarea radioactivă.
6.4. Calculul coeficientului de poluare pe etapa.

* Aprovizionare materii prime
Aer: gaze esapament, praf, pulberi metalice
Compusii chimici ai benzinei care produc poluarea aerului:
Nr.
crt.
1. Cd 0,0001
2. CO 9,5
3. NH3 0,0005
4. Nox 1,35
Total 10,8506Kg/t emisii
Sol: produse petroliere (ulei, combustibili, grasimi)
In sol ajung urmatoarele substante :
Nr. Crt. Substante poluante Cantitatea Kg/t
1. Uleiuri 0,0008
2. Materiale refractare 0,002
3. Alte depuneri 0,004
Total 0,0068 Kg/ t
Coeficientul de poluare pentru transport este:

Qpta =Qt∙Mu=(Qta+Qtl+Qts) ∙Mu
Cpta=10,8574 ·88,5=960,8799 Kg/t emisii
Qt – cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul transportului,
Qta – cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in timpul transportului ;
Qtar - cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare in timpul transportului;
Qts – cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare in timpul transportului ;
Mu – masa utila a semifabricatului sau a piesei.
* Curatire semifabricat
Curatirea, decaparea, degresarea sunt etape foarte importante in proiectarea si realizarea oricaror produse
deoarece inainte de oricare operatie tehnologica pretentioasa trebuie executata curatirea, decaparea si degresarea
suprafetelor. Sunt foarte multe situatii cand curatirea se face prin diferite metode:
- clasice manuale (ciocaniri, spacluiri);
124
Proiect Diploma
- mecanizate (pick-hammer, perii de sarma, sablare - alice);

- speciale (curatirea chimica, electrochimica, prin vibrare, cu plasma, cu laser, cu ultrasunete, cu flacara si
material abraziv, termica, electrochimica, eu jet de apa, cu flacari etc.).
Fiecare din aceste metode are un impact mai mare sau mai mic asupra mediului, in functie de metodele
folosite si de operatiile tehnologice viitoare, pentru ca exista o mare diferenta intre curatirea suprafetelor in
vederea sudarii si curatirea suprafetelor in vederea acoperirilor de protectie, sau intre curatirea suprafetelor
pieselor turnate dupa dezbatere .
Aer: praf, pulberi metalice :
Elementele care conduc la poluarea aerului in aceasta etapa sunt :

1. NMVOC 0,2
2. Toluen 0,44
3. Dicloretan 0,66
Total 1,26 Kg/t emisii poluante
Sol: produse chimice(decapanti, degresanti), pulberi metalice
Elementele care conduc la poluarea solului in aceasta etapa sunt :

Compusi sintetici anioni activi 0,00003

1
biodegradabili
Apa: produse chimice(decapanti, degresanti)
Produsele chimice care conduc la poluarea apei in aceasta etapa sunt :

1. Cl 0,000002
2. CH4 0,3
3 CO2 0,274
4 SO4 0,0004
5 SO 0,00001
Total 0,574412Kg/t emisii poluante
Nr.
Emisii poluante Cantitatea Kg /tona
crt.
1. Dicloretan 0,66
2. Tetracloretilena 0,22
3. Toluen 0,44
4. Praf in aer 0,3
Cpdd=Qpct ∙ Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs) ∙ Mu [tone emisii]

Cpcdd = Qpct ∙ Mu=1,8344 ∙ 88,5=162,3444 kg/t
Qptc este cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in operatia de curatire, decapare degresare; Q pca –
cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in operatia de curatire, decapare degresare; Q pcs – cantitatea de
substanta poluanta a solului ce apare in operatia de curatire, decapare degresare; M u – masa utila a
semifabricatului sau a piesei – semifabricat
* Elaborare material
Aer: praf in aer, SO2 , CO2 ,gaze arse ;
a) in aer se emit urmoatoarele :
125
Proiect Diploma

1. Praf in aer 0,008
2. SO2 0,00236
3. NOx 0,00162
4. C/O2 2,16
5. Gaze arse 4
Sol: uleiuri, materiale refractare , alte depuneri.
b) in sol ajung urmatoarele substante :

1. Uleiuri 0,0008
2. Materiale refractare 0,002
3. Alte depuneri 0,004
Rezulta Qss =0.0068 kg/kg fonta
Cpe=Qpe∙Mu=(Qpea + Qpel + Qpes) ∙Mu [t emisii]

Nr.crt. Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max.)
1. Praf in aer Kg/kg Fc 250 0.008
2. SO2 Kg/kg Fc 250 0.00236
3. NOx Kg/kg Fc 250 0.00162
4. CO2 Kg/kg Fc 250 2.11
5. Gaze arse (altele) Kg/kg Fc 250 4
6. Alte depuneri Kg/kg Fc 250 0.006
7. Refractare Kg/kg Fc 250 0.002
8. Apa uzata Kg/kg Fc 250 10
9. Uleiuri Kg/kg Fc 250 0.0008
TOTAL Kg/kg Fc 250 16.13078
Cantitatea de poluare aferenta obtinerii un kg de fonta este conform tabelului anterior: 1613078/ 1000
= 16,13kg poluant /t fonta
Cpe= 16,13 ∙88,5=1427,505 [Kg/ t fonta]
*Executie semifabricat
1. Praf 0,64
2. Mn 0,0001
3. Si 0,0007
4. P 0,0002
Qexa=0,6442 kg emisii
Total=0,6442  44,24kg  28,499 kg emisii
126
Proiect Diploma
Apa: chimice ( decapanti, degrasanti) :
b) in apa se emit urmoatoarele :
1. Cr 0,0001
2. Cu 0,0001
3. As 0,00015
4. S 1,1
Qexa=1,100035 kg emisii
M=132,75 kg
M=88,5kg
M - M finit =44,24kg(adaos pierdut dupa prelucrare care polueaza)
Total=1,100035 ∙44,25=48,66 kg
Cpes =28,499+48,66 =71,159 Kg/tona
* Prelucrari mecanice
Prelucrarile mecanice sunt operatii foarte importante la care sunt supuse semifabricatele turnate,
deformate plastic sau sudate, in urma carora se obtin dimensiunile finale si precizia geometrica ceruta de rolul
functional.
Aceste prelucrari se fac pentru a obtine anumita precizie de forma si de pozitie si o anumita rugozitate
pentru fiecare suprafata ce margineste piesa in spatiu. Principalele operatii de prelucrari mecanice prin aschiere
necesare pentru obtinerea produsului corp ventil sunt: strunjirea(de degrosare, de semifinisare, de finisare),
gaurirea, largirea, alezarea, tesirea, filetarea, rectificarea.
Fiecare operatie se executa pe echipamente tehnologice specifice, cu SDV-uri corespunzatoare si in
anumite sectii de lucru ( anumiti parametrii ai procesului, folosind anumite substante si emulsii de racire sau
accelerare a procesului de aschiere, dezvoltandu-se anumite temperaturi). In cadrul acestor operatii apar o serie
de substante care polueaza aerul, apa sau solul intr-o masura mai mare sau mai mica, aceasta depinzand de
conditiile in care se desfasoara procesul de aschiere.
In procesul de prelucrari mecanice mai apar vapori si picaturi datorita utilizarii emulsiilor de diferite
categorii. In general, termenul de vapori se refera la picaturi de lichid de marime microscopica (sub 10µm). Daca
diametrul este mai mare de 10 se considera ca este cu aerosol pulverizat sau pur si simplu picaturi. Aceste
picaturi se formeaza langa bule care explodeaza, langa pulverizatoare, dar mai ales langa distribuitoarele care
stropesc cu emulsie.
Aer: pulberi metalice, gaze reziduale, fum ;
1. Praf 0,35
2. Pb 0,000001
3. Fenoli 0,00001
4. Cl 0,000001
5. To 0,00005
Cpma=0,35006 kg
Sol: ulei de transmisie ;
a) pe sol se emit urmoatoarele :
1. Pb 0,000001
2. Fenoli 0,00001
3. Cl 0,000001
Total 1,2∙10-5 Kg/t emisii poluante
127
Proiect Diploma
Cpms=1.2-5 kg
Apa: solutie de racire ;
a) pe sol se emit urmoatoarele :
1 Pb 0,000001
2 Fenoli 0,00001
3 Cl 0,000001
-5
Total 1,2∙10 Kg/t emisii poluante
C pml =1.2-5 kg
Q tpm =0,350084 kg emisii
Se poate calcula cu relatia :
Cpm=Qtpm∙ Mu=(Qpma + Qpml + Qpms) ∙ Mu
Cpm= 0,350084 88,5=30,982434 t emisii/t fonta
Qtpm-cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice ;
Qpma -cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile mecanice ;
Qpml-cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la prelucrarile mecanice ;
Qpms - cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la prelucrarile mecanice ;
Mu - cantitatea de substanta utila folosita la realizarea produsului in tone.
* Control
Produsul corp ventil va fi controlat utilizand metoda cu lichide penetrante pentru a identifica eventualele defecte
de suprafata care se regasesc in piesa . Pentru a utiliza aceasta metoda este necesar sa se foloseasca :
- penetrant fluorescent ;
- degresant ;
- developant ;
• Penetrant fluorescent.
Denumire Solvent Developant Norme

PT-VER AXP – 03 PT-VER PR – 03 DIN 54.152
PT-VER SV - 03
Fluorescent sau apă 9904
Compozitie chimica:
Ingredient coroziv:
• halogen (F + Cl)<20 ppm (ppm-parti pe milion)
• Sulf<10 ppm
 Degresant.
Denumire Prezentare Utilizare Norme

PT-VER PR-03 EN ISO 3452
-500 ml, spray; Curatare prealabila si
pe baza de DIN 54.152
- 10 l, canistra; indepartare penetrant
solvent(benzina) 9902
Compozitie chimica:
Ingredient corozive:
• halogen (F + Cl) <8 ppm (ppm-parti pe milion)
• Sulf<9 ppm
128
Proiect Diploma
Denumire Prezentare Utilizare Norme
PT-VER SV-03 EN ISO 3452
-500 ml, spray; Pentru toate lichidele
Developant umed pe DIN 54.152
- 10 l, canistra; penetrante
baza de solvent 9903
- 200 l, butoi.
Compozitiechimica:
Ingredient corozive:
• halogen (F + Cl)<15 ppm (ppm-parti pe milion)
• Sulf<9 ppm
Aer: La utilizarea sprayurilor ia nastere o ceata imprastiata fin in mediul inconjurator ;
1. K2Cr2O7 0,000064
Apa: Se utilizeaza chimicale inflamabile, care deterioreaza si calitatea apei :

1. K2Cr2O7 0,000064
2. F 0,000055
3. Cl 0,000055
4. S 0,1608
5. Penetrant fluorescent 0,35
6. Solvent 0,7
Qpca =1,21091 kg emisii.

Sol: Resturi de chimicale utilizate la efectuarea controlului
1. F 0,000055
2. Cl 0,000055
3. S 0,1608
Qpcs=0,16091 kg emisii.
Cpc=Qpct ∙ Mu=( Qpca + Qpcl +Qpcs ) ∙ Mu
Cpc =1,37182 88,5=121,40607 t emisii
* Montaj
Aer: praf, pulberi metalice
Sol: reziduri(vaselina, ulei)
Se considera ca se realizeaza o pregatire prealabila a suprafetelor pe care urmeaza a se efectua montajul,
asadar este necesara utilizarea produselor chimice(decapanti, degresanti) .
Elemente componente ale vaselinei impreuna cu concentratiile corespunzatoare se regasesc in tabelul
urmator :
129
Proiect Diploma
Considerand etapa montajului ca fiind una din etapele procesului tehnologic avand un impact scazut
asupra poluarii mediului , coeficientul de poluare introdus la montajul produsului poate fi aproximat conform
umatoarei formule :
Cpax=Cpe (0,001…0,01) [kg emisii]
Cpe - este coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului din care este confectionat produsul . De
aceea, pentru a cuprinde intr-un mod cat mai eficient si concludent impactul lor asupra poluarii mediului
inconjurator, se poate lua pentru coeficientul de poluare auxiliar C pax, o valoare data de expresia:
Cpax =Cpe 0,01 [kg emisii]
In care: Cpe – coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului din care este confectionat produsul.
Cpax =76,375∙0,001 =0,076357 [kg emisii] sus
Cpmo =Cpax =76,375∙0,001 = 0,076357 [kg emisii]
* Controlul fabricatiei
Controlul fabricatiei presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici si

performante ale unui produs (analiza,masurare), compararea lor cu niste specificatii tehnice si tehnologice, care
au fost prescrise pentru acel produs.
Poluarea introdusa de aceasta etapa deriva din consumul de hartie si cerneala utilizate pentru realizarea
documentatiei aferenta buletinelor de analiza , BOM-urilor (Bill of Material) .
Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei

necesare realizarii controlul produsului neconform
Numar coli 20 coli 1000 coli
Apa 3L 15L
Enegerie electrica 80 Wh 400Wh
Lemn 250 g 1250g
Compozitie chimica cerneala serigrafica De la Pana la Valoare considerata

Apa 45% 75% 60%
Pigmenti de colorare 10% 20% 15%
Rasini 10% 15% 15%
Aditivi 1% 7% 5%
Solventi 0% 10% 5%
130
Proiect Diploma
Raportand aceste date la 1 L cerneala :
Compozitie chimica cerneala serigrafica

Apa 0,6 Kg
Pigmenti de colorare 0,15Kg
Rasini 0,15Kg
Aditivi 0,05Kg
Solventi 0,05Kg
Considerand etapa de control a fabricatiei ca fiind una din etapele procesului tehnologic avand un impact
scazut asupra poluarii mediului , coeficientul de poluare introdus de aceasta poate fi aproximat conform
umatoarei formule :
Cpax=Cpe ∙(0,001 ... 0,01)[kg emisii]
inconjurator, se poate lua pentru coeficientul de poluare auxiliar C pax , o valoare data de expresia:
Cpax =Cpe ∙ 0,01 [kg emisii]
In care: Cpe - coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului din care este confectionat produsul.
Cpax =76,375∙0,005 =0,381785 [kg emisii]
Cpcf = Cpax =76,375∙0,005 =0,381785 [kg emisii]
* Reconditionare
Reconditionarea si repararea sunt operatii tehnologice care apar in general dupa scoaterea din uz a
produsului (casarea produsului)dupa un anumit numar de ore de functionare in regim normal (cazul reparatiilor
curente sau reparatiilor capitale sau un anumit numar de ore functionale la parametrii necorespunzatori).
In general reparatiile presupun un anumit proces tehologic, folosirea unor echipamente specializate si a
unor materiale corespunzatoare astfel ca, impactul asupra mediului este mai mare sau mai mic in functie de
natura operatiilor si mai ales de produsul care se repara.
Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrarilor si operatiilor care se executa pentru
repararea unui echipament sau instalatie si anume:
• -pregatirea de fabricatie;
• -producerea anticipata a pieselor de schimb;
• -aducerea instalatiei in sectia de reparati;
• -demontarea instalatiei,a ansamblelor si a subansamblelor,cu marcarea ordinii demontarii
acestora;
• -curatirea,decaparea,degresarea pieselor demontate;
• -inspectarea pieselor demontate si constatarea defectelor;
• -sortarea pieselor;
• -stabilirea dimensiunilor peiselor care se reconditioneaza si a celor care se executa din nou
tinand seama de eliminarea sau compensarea uzurii;
• -executarea pieselor;
• -ajustarea si montarea pieselor pe subansamble;
• -reglarea pieselor si subansamblelor pe instalatie;
• -vopsirea instalatiei;
• -rodajul instalatiei;
• -testarea instalatiei in vederea receptiei;
• -transportul si instalarea instalatiei;
• -repunerea in functiune;
• -receptia la beneficiar.
Reconditionarea unui produs se face fie pentru a indeplini acelasi rol functional sau pentru un alt rol
functional.
131
Proiect Diploma
Pentru fiecare tip de instalatie sau masina si tip de reparatie in parte se stabileste cate un tehnologic tip,
proces tehnologic ce are un impact asupra mediului aproape la fel ca cel de fabricate. Reparatia inseamna o
refabricatie in productie individuala chiar daca productia a fost o productie de serie mare sau de masa.
Reconditionarea se face de regula prin procedee care conduc la remedierea defectelor, putand fi chiar parte
a proceselor de fabricatie. In general, tehnologiile de remediere a defectelor se pot aplica si pentru
reconditionarea pieselor. Compensarea uzurii face parte dintre tehnologiile specifice reconditionarii.
Compensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (bucse pentru alezaje, respectiv mansoane -
pentru arbori, saibe, spire de arc, placute etc.) asamblarea acestora facandu-se prin presare la cald sau la rece
(fretare).
Limitele tehnologice ale unor procedee de reconditionare:
Uniformitatea Aplicabilitatea la o
Procedeul de Productivitate Duritatea stratului
stratului depus uzura
depunere [kg/h] depus [daN/mm2]
[mm] [mm]
Sudarea cu flacara 0,8-1 300-400 0,5-2 <3
Sudarea cu arc cu
1-3 300-400 1-2 <6
electrozi inveliti
Sudarea cu arc cu
0,8-1 600-800 0,5-1,5 <2,5
electrozi de grafit
Sudarea MIG 8 400-600 0,5-1,5 <6
Sudarea WIG 2,5-3,5 420-530 0,5-1,5 <3
Sudarea MAG 1,7-8 170-500 0,5-1,5 <6
Sudarea sub flux 10-40 350-500 0,5-2 >0,5
Sudarea cu plasma 3,15 360-650 0,1-1 0,5
Sudarea cu
3 400-600 0,05 <0,5
electrod banda
Pulverizarea
2-14 280-600 0,5-1 >0,6
termica
Cromarea dura 0,04 400-1200 0,5 <0,3
Aer: praf, pulberi metalice

Sol: reziduri(zgura, pulberi metalice)
Avand in vedere faptul ca piesa « corp ventil » face parte din ansamblul robinet cu sfera , este necesar ca
reconditionarea sa se faca pe suprafete cat mai mici pentru a nu forma tensiuni care in timp datorita presiunii
lichidelor duc la aparitia fisurilor si a crapaturilor . Asadar nu se va face reconditionare decat pe suprafete foarte
mici , iar in aceste situatii se va tine cont de o serie de masuri speciale . Impactul reconditionarii asupra mediului
va fi deci unul scazut .
132
Proiect Diploma
inconjurator, se poate lua pentru coeficientul de poluare auxiliar Cp ax, o valoare data de expresia:
Cpax =76,375∙0,01 =0,76357 [kg emisii]
Cprr = Cpax =76,375∙0,01 =0,76357 [kg emisii]
* Controlul produsului neconform.
Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici si
performante ale unui produs (analiza, masurane) compararea lor cu niste specificatii tehnice si tehnologice, care
au fost prescrise pentru acel produs (comparare), clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie)
si stabilirea unor actiuni corective sau preventive (concluzii).
Specificatiile pot fi impuse prin: clauze contractuale de catre beneficiar, norme interne ale firmei, norme
de ramura industriala, norme ale organismelor de certificare produse, standarde, legislatia nationala sau
internationala.
documentatiei (proceduri de lucru, proceduri de sistem, instructiuni de lucru, manualul calitatii , planul calitatii
etc ).
Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei necesare

realizarii controlul produsului neconform
Apa 3L 30L
Lemn 250 g 2500g

Apa 45% 75% 60%
Rasini 10% 15% 15%
Aditivi 1% 7% 5%
Solventi 0% 10% 5%

Compozitie chimica cerneala serigrafica
Apa 1,2 Kg
Rasini 0,3Kg
Aditivi 0,1Kg
Solventi 0,1Kg
Considerand etapa de control a produsului neconform ca fiind una din etapele procesului tehnologic
avand un impact scazut asupra poluarii mediului , coeficientul de poluare introdus de aceasta poate fi aproximat
conform umatoarei formule :
Cpax =76,375∙0,003 =0,229071 [kg emisii]
133
Proiect Diploma
Cpcpn = Cpax =76,375∙0,003 =0,229071 [kg emisii]

* Rebut nerecuperabil + * Deseu.
Rebutul reprezinta un produs care nu poate fi folosit in scopul in care a fost proiectat, nu corespunde
functiilor calitative, normelor interne, contracte el fiind o pierdere economica.
Deseul reprezinta un rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit
produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv sau material rezultat in urma
unui proces tehnologic sau biologic, care nu mai poate fi utilizat ca atare.
1. Fe2O3 0,35
Sol: reziduuri :
Nr. Crt. z Substante poluante Cantitatea Kg/t
1. Fe2O3 0,35
Total =0,7kg/t
Cprd = 0,7  88,5 =61,95 [agent poluant]
* Inspecții si încercari
Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici si
performante ale unui produs (analiza, masurane) compararea lor cu niste specificatii tehnice si tehnologice, care
au fost prescrise pentru acel produs (comparare), clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie)
si stabilirea unor actiuni corective sau preventive (concluzii).
Specificatiile pot fi impuse prin: clauze contractuale de catre beneficiar, norme interne ale firmei, norme
de ramura industriala, norme ale organismelor de certificare produse, standarde, legislatia nationala sau
internationala.

1. K2Cr2O7 0,000064
Apa: produse chimice(decapanti, degresanti) :

1 K2Cr2O7 0,000064
2 F 0,000055
3 Cl 0,000055
4 S 0,1608
Qpca =0,160974 kg emisii.
134
Proiect Diploma
Sol: reziduri(zgura, pulberi metalice), produse chimice (decapanti, degresanti) :

1 F 0,000055
2 Cl 0,000055
3 S 0,1608
Qpcs=0,16091 kg emisii.
Cpii=Qpct∙Mu=( Qpca +Qpcl + Qpcs ) ∙Mu
Cpii=0,3219 ∙ 88,5 = 28,48815 kg emisii
*Manipulare, ambalare, depozitare
Aer: Poluantii benzinei, pulbere de praf :

1 CH4 0,005
2 CO 0,043
3 CO2 1,5
4 N 2O 0,092
5 NH3 0,134
6 NMVOC 0,015
7 NOx 0,047
8 Pulbere de praf 0,02
Sol: Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton(celuloza) :

1 CO 0,00005
2 CO2 0,5
3 NOx 0,00025
Q pct =0,5003+1,856 =2,3563 kg
Cmad =2,3563 ∙ 88,5 = 208,53255kg emisii
* Punere in functiune.
Poluarea apei si a solului in urma probei de functionare. Poluarea introdusa de aceasta etapa deriva din
consumul de hartie si cerneala utilizate pentru realizarea documentatiei documentatiei aferenta rapoartelor
efectuate in urma punerii in functiune a produsului corp ventil :

Apa 3L 7.5L
Lemn 250 g 625g
135
Proiect Diploma
Apa 45% 75% 60%
Rasini 10% 15% 15%
Aditivi 1% 7% 5%
Solventi 0% 10% 5%
Compozitie chimica cerneala serigrafica Cantitate

Apa 0,6 Kg
Rasini 0,15Kg
Aditivi 0,05Kg
Solventi 0,05Kg
Considerand etapa de punere in functiune a produsului ca fiind una din etapele procesului tehnologic
avand un impact scazut asupra poluarii mediului , coeficientul de poluare introdus de aceasta poate fi aproximat
conform umatoarei formule :
Cpax=Cpe 0,01 [kg emisii]
Cpax =76,375∙0,001 =0,076375 [kg emisii]
Cpfp =Cpax =76,375∙0,001 =0,076375 [kg emisii]
* Service in garanție + * service postgaranție

documentatiei documentatiei insotitoare a produselor livrate (declaratie de conformitate, certificat de garantie,
carte tehnica, caiet de sarcini).

Apa 3L 7.5L
Lemn 250 g 625g

Apa 45% 75% 60%
Rasini 10% 15% 15%
Aditivi 1% 7% 5%
Solventi 0% 10% 5%
136
Proiect Diploma
Compozitie chimica cerneala serigrafica Cantitate

Apa 0,6 Kg
Rasini 0,15Kg
Aditivi 0,05Kg
Solventi 0,05Kg
Considerand etapa de service in garantie si service in postgarantie ca fiind una din etapele procesului
tehnologic avand un impact scazut asupra poluarii mediului , coeficientul de poluare introdus de aceasta poate fi
aproximat conform umatoarei formule :
Cpax =76,375∙0,001 =0,076375 [kg emisii]
Cpsg =Cpax =76,375∙0,001 =0,076375 [kg emisii]
* Scoaterea din uz.
Distrugerea produsului implica poluarea aerului si solului prin gazele de la debitare, praf.
Cpsu =Cpe·0,01= 76,375∙0,01 =0,76375 [kg emisii]
6.5. Calculul coeficientului de poluare total.

Cunoscand coeficientii de poluare introdusi In fiecare etapa a procesului tehnologic de realizare a
produsului se poate determina coeficientul de poluare total C pt cu relatia :
Cpt =Cpp+ Cpta +Cpcdd+Cpe+Cpes+Cpm +Cpc +Cpmo+Cpcf+Cprr+Cpcpn+Cprd +Cpii+ Cmad+Cpfp+ Cpsg+ Cpsu
Cpp- coeficient de poluare rezultat la prepararea minereului ;
Cpta- Coeficient de poluare pentru transport si aprovizionare ;
Cpcdd- coeficient de poluare rezultat la curatire, degresare si decapare;
Cpe- coeficient de poluare rezultat la elaborarea materialului ;
Cpes- coeficient de poluarea rezultat la executia semifabricatului ;
Cpm- coeficient poluare rezultat in urma prelucrarilor mecanice ;
Cpc-coeficient poluare rezultat in urma executiei controlului ;
Cpmo-coeficient poluare rezultat in urma efectuarii montajului ;
Cpcf- coeficient poluare rezultat in urma efectuarii controlului fabricatiei;
Cprr- coeficient poluare rezultat in urma reconditionareii si/sau repararii;
Cpcpn – coeficient de poluare rezultat in urma efectuarii controlului produsului neconform ;
Cprd- coeficient de poluare datorat rebuturilor si deseurilor;
Cpii- coeficient de poluare rezultat in urma inspectiilor si incercarilor efectuate;
Cmad- coeficient de poluarea rezultat in urma manipularii , ambalarii si depozitarii produsului;
Cpfp- coeficient poluare rezultat in urma punerii in functiune a produsului ;
Cpsg- coeficient poluare rezultat in urma activitatilor de service in garantie si service postgarantie;
Cpsu - coeficient poluare ca urmare a scoaterii din uz a produsului ;
Cpt= 76,375 + 960,8799 + 162,3444 + 1427,505 + 71,159 + 30,982434 + 121,40607 + 0,076357 + 0,381785 +
0,76357 + 0,76357 + 0,229071 + 61,95 + 28,48815 + 208,53255 + 0,076375 + 0,076375 + 0,76375
Proiect Diploma
137
Cpt=3152,8 Kg emisii
In functie de marimea coeficientului de poluare trebuie luate si masurile de prevenire sau de reducere a
impactului asupra mediului, astfel :
-daca C pt  10  Gu , poluarea este foarte grava si trebuie luate masuri urgente de prevenire si de reducere a
poluarii ;
-daca 0, 5Gu  C pt  10  Gu , poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind absolut necesare ;
-daca 5Gu  C pt  30Gu , poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si reducere ;
-daca C pt  30  Gu , poluarea este in limite de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si reducere a poluarii ;
- daca 0,3Gu  C pt  5  Gu , poluarea este acceptabila ;
Gu - greutatea de material util , ce compune produsul final
C pt  10  Gu , poluarea este foarte grava si trebuie luate masuri urgente de prevenire si de reducere a poluarii :
Cpt  10∙88,5→3152,8  885[Kg]
6.6. Calculul indicatorului de calitate a mediului.

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra mediului etse
necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.Acest indicator de calitatea
a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu relatia:
CMAi  Cef
Icmi= [%]
Cmax i  CMAi
unde :
Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”;
CMAi-concentratia maxima admisibila in poluantul “i”;
Cef- concentratia efectiva, la momentul calcularii, in poluantul “i”;
Cmax – concentratia maxima in poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat).
AERUL.
Nr.
Poluanti Aer
Crt.
1. Praf in aer 1,5315[kg]
2. SO2 0,00596[kg]
3. Nox 0,04862[kg]
4. CO2 3,956[kg]
5. Gaze arse 4[kg]
6. Mn 0,0231[kg]
7. Si 0,0007[kg]
8. P 0,0002[kg]
9. NMVOC 0,215[kg]
10. Toluen 0,44005[kg]
11. Dicloretan 0,66[kg]
12. Pb 0,000001[kg]
13. Fenoli 0,00001[kg]
138
Proiect Diploma
14. Cl 0,000001[kg]
15. K2Cr2O7 0,000128[kg]
16. Fe2O3 0,35[kg]
17. CH4 0,005[kg]
18. CO 0,0578[kg]
19. N2O 0,092[kg]
20. NH3 0,134[kg]
21. Pulbere metalica 0,16563[kg]
22. Ni 0,00171[kg]
23. Cr 0,00139[kg]
*Raportat la 1 Kg Fc 250
** Se considera ca se vor utiliza pentru transport 8,4 L benzina
Tabel 38.Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului.
Limita admisa Limita de

Poluant interventie
[mg / m 3 ]
[mg/m3]
Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 510
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 810
NH 3 (Amoniac) 50 81
Compusi organici (exclusiv CH4) 150 300
Praf 50100 80100
Metale grele
Totalul de Cd, Hg, Tl si compusii lor
0,21
Totalul de As, Se, Te si compusii lor
4 8
Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, Zn si compusii
lor
NMVOC(Compusi volatili organici) 100 220

Dicloretan 98 149
CO(monoxid de carbon) 100 200
CO2(dioxid de carbon) 50 110
Mn(mangan) 0,5 1,1
Pb(plumb) 0,5 1,1
N2O(monoxid de azot) 200 400
Cl(Clor) 0,3 25
Fenoli 1,7 3,0
C(Carbon) 6 10
P(Fosfor) 5 20
S(Sulf) 50 500
Si(Siliciu) 2,5 5
Toluen 0,5 1
Fe2O3(Oxid feric) 0,4 0,8
Pentru calculul indicatorilor de calitate se va tine cont de datele prezentate in Tabelul 1 precum si de
valorile poluarii introduse de utilizarea hartiei si a cernelii .
Proiect Diploma
139
Se va exprima Cef in [kg/m3] pentru a se raporta cantitatea de substante poluante la volumul piesei Corp
Lagar.
Volumul piesei finite Corp Ventil are valoarea 33000 m3.

300  0,00596 / 33000
Icmso2=  0,998%
510  300
500  (0,04862  1,4625  10 -3 )/33000
IcmNOx=  0,812%
810  500
50  (3,956  0,292) / 33000
IcmCO2=  0,833%
110  50
0,5  0,0231 / 33000
IcmMn=  0,833%
1,1  0,5
2,5  0,0007 / 33000
IcmSi=  0,999%
5  2,5
5  0,0002 / 33000
IcmP=  0,333%
20  5
100  (0,215  1,4625  10 -3 )/33000
IcmNMVOC=  0,833%
220  100
0,5  0,44005 / 33000
IcmToluen=  0,999%
1  0,5
98  0.66 / 33000
Icmdicloretan=  0,721%
149  98
0,5  0,000001 / 33000
IcmPb=  0,833%
1,1  0,5
1,7  0,00001 / 33000
IcmFenoli=  0,971%
3  1,7
0,3  0,000001 / 33000
IcmCl=  0,012%
25  0,3
0,0417  0,000128 / 33000
Icm K 2 Cr 2 O 7 -=  0,200%
0,25  0,0417
0,4  0,35 / 33000
IcmFe2O3=  0,999%
0,8  0,4
150  0,005 / 33000
IcmCH4=  0,999%
300  150
100  0,0578 / 33000
IcmCO=  0,999%
200  100
200  0,092 / 33000
IcmN2O=  0,999%
400  200
140
50  (0,134  1,4625  10 -3 ) /33000

Icm NH 3 =  0,992%
81  50
Proiect Diploma
4  0,16563 / 33000
Icm Metale grele=  0,999%
84
APĂ
Nr.
Poluanți Apă
crt.
1. Cr 0,0001[kg]
2. Cu 0,0001[kg]
3. As 0,00015[kg]
4. S 1,4216[kg]
5. Cl 0,000113[kg]
6. CH4 0,3[kg]
7. CO2 0,274[kg]
8. SO4 0,0004[kg]
9. SO 0,00001[kg]
10. Pb 0,000001[kg]
11. Fenoli 0,00001[kg]
12. K2Cr2O7 0,000128[kg]
13. F 0,00011[kg]
14. Penetrant fluorescent 0,35[kg]
15. Solvent 0,7[kg]
16. Apa uzata 10,45[kg]
*Raportat la 1 Kg Fonta
Tabel 39 Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata, conform
conform standardelor in vigoare
Valori ale CMC, mg/dmc3

Substanta
Limita admisa Limita de interventie
Clor liber 240 400
Fenoli 0,001 0,002
SO42-(Sulfat) 200 400
K2Cr2O7(Dicromat de potasiu) 0,0417 0,25
Plumb 0,05 0,1
CH4(Metan) 2,62 25
CO2(Dioxid de carbon) 1,7 3,3
SO(Monoxid de sulf) 1 5
Si(Siliciu) 2,5 5
S(Sulf) 1 2,5
F(Fluor) 1,5 4,5
P(Fosfor) 5 20
141
1  1,4216 / 33000
IcmS=  0,666%
2,5  1
Proiect Diploma
240  0,000113 / 33000
IcmCl=  0,998%
400  240
2,6  0,3 / 33000
IcmCH4=  0,116 %
25  2,6
1,7  0,274 / 33000
IcmCO2=  0,891%
3,3  1,7
200  (0,0004  1,4625  10 -3 ) / 33000
IcmSO4=  0,999%
400  200
1  0,00001 / 33000
IcmSO=  0,249%
5 1
0,05  0,000001 / 33000
IcmPb=  0,999%
0,1  0,05
0,2  0,00001/ 33000
IcmFenoli=  0,666%
0,5  0,2
0,0417  0,000128 / 33000
Icm K 2 Cr 2 O 7 -=  0,200%
0,25  0,0417
1,5  0,00011 / 33000
IcmF=  0,499%
4,5  1,5
SOL.
Nr.
Poluanti Sol
crt.
1. Praf depus 0,269[kg]
2. Alte depuneri 0,0396[kg]
3. Refractare 0,0188[kg]
4. Uleiuri 0,00752[kg]
5. Compusi sintetiice anioni biodegradabili 0,00003[kg]
6. Pb 0,000001[kg]
7. Fenoli 0,00001[kg]
8. Cl 0,000111[kg]
9. F 0,00011[kg]
10. S 0,3216[kg]
11. Fe2O3 0,35[kg]
12. CO 0,00005[kg]
13. CO2 0,5[kg]
14. Nox 0,00025[kg]
15. Zgura 0,3[kg]
16. Pulbere metalica 0,1[kg]
*Raportat la 1 Kg Fc 250
142
Tabel 40.Substante care polueaza solul si concentratiile acestora.
Concentratia Limita maxima Limita de

Tipul poluantului
normal[ppm] admisa[ppm] interventie[ppm]
Plumb 1 90 100
Proiect Diploma
Fenoli 0,1 1 10
Fluor 1 200 750
Compusi sintetici anioni
10 1000 10000
activi biodegradabili
Si(Siliciu) 10 230 1000
Mn(Mangan) 5 23 250
P(Fosfor) 1,3 15 50
S(Sulf) 0,517 2 5
Cl(Clor) 4,5 14 30
CO(monoxid de carbon) 23 115 240
CO2(Dioxid de carbon) 0,7 12 228
K 2 Cr 2 O 7 (Dicromat
0,03 0,0417 0,25
de potasiu)
Fe2O3(Oxid feric) 0,1 0,5 0,8
1000  0,0003 / 33000

Icmcompusi_sintetici =  0,111 %
10000  1000
1  0,00001 / 33000
Icmfenoli=  0,111 %
10  1
14  0,000111 / 33000
IcmCl=  0,874%
30  14
200  0,00011 / 33000
IcmF=  0,363%
750  200
2  0,3216 / 33000
IcmS=  0,559%
52
0,5  0,35 / 33000
IcmFe2O3=  0,500%
0,8  0,5
115  (0,00005  1,4625  10 -3 ) /33000
IcmCO=  0,919%
240  115
12  0,5 / 33000
Icm CO2=  0,053%
228  12
500  (0,00025  1,4625  10 -3 ) / 33000
IcmNOx=  0,612%
810  500
In ceea ce priveste etapele :
- *Controlul Fabricatiei
- *Controlul produsului neconform
- *Punere in functiune
- *Service in garantie + *Service postgarantie
Principalii factori poluanti sunt : cerneala si hartia .
Se vor utiliza aproximativ 65 coli (1 coala ≈ 5 g)
Utilizarea a 65 coli de hartie determina o poluare de :
143
- (5/1000)∙65∙32 =10,4 kg apa uzata (Poluare apa)

- (5/1000)∙65∙0,9 =0,292 kg CO2 (Poluare aer)
In ceea ce priveste poluarea solului aceasta este determinata de emisiile de : Acetona, Metanol, HCl,
NMVOC,SOx,NOx . Valoarea introdusa pentru fiecare dintre elementele poluante mentionate anterior este :
- (5/1000)∙65∙0,027/6 =1,4625∙10-3 kg (Poluare sol / pe componenta )
În ceea ce privește cerneala se vor utiliza aproximativ 350 mL cerneală :
Apa uzata:
Proiect Diploma
1L……………………. 0,6 kg apa uzata
0,35 mL …………………x
x= 0,6∙0,35=0,21kg
Pigmenti de colorare :
1L……………………. 0,15 kg apa uzata
0,35 mL …………………x
x= 0,15∙0,35=0,0525 kg
Rasini
1L……………………. 0,15 kg apa uzata
0,35 mL …………………x
x= 0,15∙0,35=0,0525 kg
Aditivi
1L……………………. 0,05 kg apa uzata
0,35 mL …………………x
x= 0,05∙0,35=0,0175 kg
Solventi :
1L……………………. 0,05 kg apa uzata
0,35 mL …………………x
x= 0,05∙0,35=0,0175 kg
6.7. Stabilirea metodelor de prevenire a poluării.
Din cauza multor tragedii ale mediului inconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe natiuni au
instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluarii necontrolate si pentru a
preveni viitoarele contaminari ale mediului.
Intelegerile internationale au jucat un rol important in reducerea poluarii globale. Protocolul de la
Montréal cu privire la Substantele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internationale pana la care sa
fie reduse emisiile de substante chimice, cum ar fi CFC, despre care se stie ca distruge stratul de ozon. Conventia
Basel pentru Controlul Transporturilor Internationale ale Deseurilor Periculoase si Depozitarea Lor (1989)
serveste ca punct de reper pentru reglementarile internationale ce se ocupa de transportarea deseurilor
periculoase si depozitarea lor.
Din anul 1992 reprezentantii a mai mult de 160 de tari s-au intalnit in mod regulat pentru a discuta
despre metodele de reducere a emisiilor de substante poluante care produc efectul de sera. In 1997 a fost creat
Protocolul de la Kyõto, chemand celelalte tari sa adere la el pentru a reduce pana in anul 2012 emisiile
de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Pana la sfarsitul anului 2000 Protocolul de la Kyõto nu fusese inca ratificat;
negociatorii incercau inca sa ajunga la un consens in legatura cu regulile, metodele si penalitatile care ar trebui
sa fie folosite pentru a aplica tratatul. In proiectarea oricarui proces tehnologic este bine sa se cunoasca etapa in
cae este posibila aparitia poluarii si tipul poluarii pentru a se prevedea in primul rand actiuni preventive si abia
apoi sa se prevada tehnologii de reducere a impactului asupra mediului.
144
Poluarea atmosferei.
Atmosfera este definita ca masa de aer ce inconjoara suprafata terestra incluzand si stratul de ozon.
Poluarea atmosferica este introducerea in atmosfera de catre om, direct sau indirect de energie si substante care
au actiune nociva, de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa altereze sursele biologice, ecosistemele, sa
deterioreze bunurile materiale, valorile de agreement si alte utilitati legitime ale mediului inconjurator.
Proiect Diploma
Poluarea semnificativa a atmosferei apare atunci cand concentratiile de poluanti (gaze, particule solide
sau lichide corozive, toxice sau odoranti) sau numai a unui poluant, depasesc pragurile de intensitate prezentate
in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.
Riscul ecologic potential este probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi
prevenite pe baza unui studiu de evaluare.
Impactul asupra mediului inseamna unul sau mai multe efecte care conduc la: modificarea negativa
considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea
diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate;
deteriorarea echilibrului ecologic, scaderea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurii antropizate
cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a solului.
Tehnici de prevenire a poluarii
Reducerea sursei Reciclarea pe loc sau dupa
Schimbari de produs Controlul Folosirea si refolosirea Transformarea

-substituire sursei -reintoarcerea in produsul original -procesat pentru
-conservare -material brut pentru un alt produs recuperare
-procesat subprodus
Schimbari ale Schimbari Imbunatatirea procesului de

materialului intrat tehnologice: functionare
-purificarea materialului -schimbari ale -masuri procedurale
procesului Imbunatatirea
-informatizarea managementului
proceselor -utilizarea mai eficienta a
materialului
-programarea profuctiei
Poluarea apelor
Decantarea (sedimentarea)
Decantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a particulelor solide organice sau
anorganice prin depunere gravimetrica in spatii cu regim hidraulic controlat. Timpul de decantare este
dependent de dimensiunea particulelor dispersate in masa de apa.
145
Dimensiunea maxima a
Particula Timp de sedimentare
particulei [mm]
Pietris 10 1 secunda
Nisip 1 10 secunde
Proiect Diploma
Nisip fin 10-1 2 minute
Argila 10-2 2 ore
Bacterii 10-3 8 ore
Particule coloidale 10 …10-6
-4
2...200 ani
Tabelul nr. 40 Timp de sedimentare pentru un metru adancime de apa
Marirea dilutiei la deversarea

efluentilor
Majorarea capacitatii de
autoepurare a cursurilor Identificarea cailor de dispersare
naturale. a efluentilor
Marirea capacitatii de reaerare
naturala
Prin procedee mecanice
Prin procedee chimcie

Directii strategice Epurarea
in domeniul apelor uzate Prin procedee biologice
calitatii apelor
Prin procedee avansate
Prin procedee speciale
Reducerea debitelor Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor

de apa uzata si a de reducere a necesarului de apa ca materie prima
concentratiei
poluantilor Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor
de reducere a necesarului de apa ca materie prima
Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor



Fig. 25 (2.1) Stabilirea metodelor de reducere a poluarii si determinarea gradului optim de reducere a poluarii
146
Metode de reducere a poluării pot fi:

• Folosirea de noi tehnologii de sudare, inlocuirea sudarii manuale cu electrod invelit cu alte procedee de
exemplu: MIG/MAG, CMT – cold metal transfer (procentul de gaze emise in timpul procesului este
mult mai redus);
• Directiile strategice in domeniul mentinerii calitatii apelor ;
Proiect Diploma
• Folosirea de degresanti si decapanti cu un impact mai mic asupra mediului;
• Dotarea punctelor de lucru cu ventilatoare pentru aspirarea gazelelor rezultate in urma sudarii si
inlocuirea periodica a filtrelor acestor instalatii.
Se urmareste obtinerea unei poluari zero, adica reducerea totala a poluarii, insa acest lucru nu este posibil
din punct de vedere tehnologic deoarece presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice economie
dezvoltata.
Trebuie gasita o cale de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc profituri imediate, a
intereselor intregii societati care doreste sa traiasca intr-un mediu nepoluant.
Pentru acestea se determina un optim economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare si
beneficiile depoluarii.
Aceasta analiza nu este usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de cuantificat
decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de productie, de prevenire a poluarii sau de reducere
a poluarii.
Oricum un studiu privind reducerea poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la
nivelul unei instalatii industriale, unde se poate face o analiza.
Fig 26 (2.2) Clasificarea metodelor de prevenire a poluarii

Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaza sursei
poluatoare, inainte de producerea poluarii. Reciclarea se refera la refolosirea de materiale, care ar trebui aruncate
sau tratate ca deseuri.
147
6.8. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii.
Metode de reducere a oxizilor de sulf.

Proiect Diploma
Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea in atmosfera a unor volume de oxizi gazosi de sulf.
In prima faza, bioxidul de sulf da nastere acidului sulfuros care, prin oxidare sub actiunea radiatiilor solare, se
transforma in acid sulfuric.
Actiunea poluatoare a H2SO4 se manifesta sub forma ploilor acide, principalul factor al „mortii
padurilor” in tarile industrializate sau cu o puternica poluare.
Tehnologii de reducere a emisilor de bioxid de sulf (SO2)
Au la baza trei cai principale de reducere a emisiilor SO2 si anume:
• desulfurarea combustibililor;
• alegerea corespunzatoare a combustibililor;
• desulfurarea gazelor de ardere.
Reducerea emisiilor de SO2 prin injectia de calcar in focar.
Metoda consta in introducerea in focar a unei pudre de calcar, unde este calcinat la CaO, care
reactioneaza ca SO2 rezultand SO4.
Eficienta reducerii poate ajunge la 50....70%. Injectia de calcar are o serie de avantaje (proces simplu,
realizare rapida, costul investitiei scazut, consum mic de energie, disponibilitati ridicate a instalatie) dar si o
serie de dezavantaje (grad de desulfurare limitat, tendinte de zgurificare in focar, manipularea dificila a cenusii).
Reducerea emisiilor de SO2 prin procedee de desulfurare
Normele foarte severe de emisiune, care coboara de la 2...3,5 g/m 2 la numai 0,4 g/m2 (Japonia, Germania,
SUA) impun neaparat folosirea unor instalatii de desulfurare a gazelor, la toate cazurile de ardere.
S-au dezvolatat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante fiind:
• procedeul umed ,in care se introduce ca agent activ o solutie de hidroxid de calciu si carbonat de sodiu;
• procedeul semiuscat, in care se introduce ca agent activ o solutie concentrata de amoniac sau hidroxid de
calciu;
• procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatura ridicata a gazelor de ardere.
Absortia uscata este un procedeu comercial de desulfare a gazelor de ardere, unde agentul de absortie
este dirijat sa intalneasca gazele ce trebuie desulfurate, apoi este reactivat in regenerator si este trimis inapoi in
procesul de absortie.
Fig. 27 (21) Sistem de desulfurare a gazelor de ardere – procedeul uscat.

O metoda de desulfurare uscata a gazelor de ardere, bazata pe absortie fizica consta in utilizarea de
aditivi solizi care reduce poluarea cu 40-50%.
Aditivii pot si injectati in diferite puncte ale arderii sau in diferite puncte ale traseului gazelor de ardere
(fig 21).
148
` Moara
Focar Generator de Filtru Cos
abur
Proiect Diploma
Combustibil
Cenuse
Gaze de ardere
3 4 5
2
1
Fig. 28 (22) Posibilitati de injectie a aditivilor in cazane
1. Desulflare directa prin dozare in combustibil cu Ca(OH) 2; (CaCO3)

2. Desuflare directa prin dozare in aerul de ardere cu Ca(OH) 2; (CaCO3)
3. Proces de inalta temperatura, neregenerativ cu Ca(OH) 2; (CaCO3)
4. Proces de joasa temperatura, neregenerativ cu Ca(OH) 2
5. Proces de joasa temperatura, neregenerativ cu cocs activ
In urmatorul grafic se arata gradul de absorbtie a SO 2 corespunzator diferitilor aditivi uscati, in functie
de temperatura.
La temperaturi ridicate, aditivii pe baza de magneziu se aracterizeaza prin grade mai reduse de absorbtie
si intervale active de temperatura mai inguste.
Fig. 29 (23) Gradul de absorbtie a SO2 corespunzator diferitilor aditivi uscati, in functie de temperatura
Metode de reducere a concentratiei de praf.

Praful este dat de totalitatea paticulelor si microparticulelor solide suspendate in aer, de obicei vizibile
cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate in aer au o marime de aproximativ 0.002 m , (2.0 nm ), iar
cele mai mari au peste 2.5 m .
In functie de diametrul lor particulele ce formeaza praful se considera fine daca au diametrul mai mic de
2.5 m si grosolane, cand au diametrul mai mare de 2.5 m .
149
Particulele au in compozitia lor Al, Ca, Si si O 2 sub forma de silicati de aluminiu, dintre care unii mai
contin si ionul de calciu.
Proiect Diploma
Arderea incompleta a combustibilor de baza de carbon precum carbunele, pacura, benzina si
combustibilul diesel produce multe particule de praf numite fumingene, care in principal este formata din
cristaloizi de carbune.
Normele de protectia mediului limiteaza cantitatea de praf depusa intr-un an la nivelul solului la 200
g / m2 .
Particulele materiale se indeparteaza fie prin filtrare (pentru cantitati mici) fie cu ajutorul colectoarelor
de praf (pentru cantitati mari). Alegerea metodei si a echipamentelor corespunzatoare se face tinand cont de
urmatoarele:
• concentratia de particule;
• dimensiunea si forma particulelor;
• gradul necesar de retinere a particulelor;
• presiunea si debitul aerului poluat;
• caracteristicile fizice si chimice ale prafului;
• cerintele utilizatorului si metoda dorita de indepartare a particulelor.
Retinerea pulberilor sau prafului se face prin desprafuire cu ajutorul unor filtre care se caracterizeaza
prin:
• debitul de gaze poluate care ies din proces si sunt preluate in filtre;
• diametrul particulelor pe care poate sa le retina;
• temperatura maxima a gazelor, aduse in filtre;
• gradul de retinere sau eficienta filtrului;
• pierderea de presiune in filtru;
• costurile anuale de intretinere.
Avantajele utilizarii filtrelor de aer:
• asigura debitul de aer pentru desfasurarea optima a proceselor din motor ;
• etanseitate de 100% datorita calitatii hartiei si imbinarii prin lipire ;
• geometrie optima de indoire a pliurilor ;
• siguranta in exploatare ;
• reducerea zgomotului de absorbtie a aerului si reglarea rece/cald ;
• tehnologie moderna bazata pe poliuretan;
• hartie speciala : Finetea in filtrare si structura hartiei speciale garanteaza un inalt grad de eliminare a
impuritatilor si o rezistenta diminuata de trecere a aerului. Cu porozitate controlata, este ideala pentru
protejarea componentelor.
Recomandari pentru masinile folosite pentru transportul pieselor:
Interval de schimb la fiecare 20000 km in functie de recomandarile producatorului autovehiculului.
Filtru aer sport universal pentru autoturisme pe benzina si diesel. Fabricat din materiale de calitate:
carton special cu intaritura metalica si inele din metalcromat la extremitati.
Diametrul exterior al bazei 175, diametrul interior al bazei 133 mm. Contine 4 inele cu coliere pentru
montare, de diferite dimensiuni: 60 / 70 / 80 / 90 mm. Creste puterea motorului cu pana la 5%.
150
Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprafuire sunt:

• camerele de decantare – cele mai vechi metode de desprafuire, ce au la baza retinerea gravitationala.
Aerul poluat 1 intra in camera 2 (fig 3.4) printr-un ajutaj 3, de diametru mic, ridicandu-si mult viteza.
Proiect Diploma
Prin ridicarea vitezei, paticulele de praf 4 sunt colectate datorita fortei gravitationale in colectorul 5, in
timp ce aerul curat 6, iese prin ajutajul 7.
Fig. 30 (24) Schema de principiu a unei camere de decantare:

1-aerul poluat cu particole de praf;
2-camera de decantare;
3-ajutaj;
4-particule de praf;
5-colectorul de praf;
6-aer curat;
7-ajutaj de evacuare ;
Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezulta din aceea ca eficienta retinerii particulelor mic (sub
5 m ) este scazuta (40...45%). Se utilizeaza pentru retinerea particulelor grosolane si constituie prima treapta
de filtrare;
• separatoarele cu impact – sunt camerele de decantare prevazute cu un sistem de jaluzele care deviaza
particulele de praf catre colector. Eficienta medie este de 30...50% dar se ridica la 20...25% pentru
particole sub 5.0 m ;
• filtrele hidraulice – se bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu particule de praf cu un current
de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie de tip scubar. Schema de principiu a unui filtru
hidraulic se prezinta in figura 3.5. Aerul poluat 1 trece prin tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa
bruta 3, si trece prin duzele 4 in coloana descendenta 5. La baza coloanei ascendente 6 este stropit din
nou cu apa curata 7, din bazinul 8 si trece prin supapele 9 spre ajutajul de iesire 10. Inainte de iesire
intalneste separatorul in miscare 11. Praful retinut 12, este evacuat in stare umeda sub forma de slam, 13,
iar aerul curat 14 iese prin ajutajul de iesire 10.
Fig 31 (25) Schema de principiu a unui filtru hidraulic:
151
1 – gazul/aerul poluat;
2 – tub aerodinamic;
3 – apa bruta de stropire;
Proiect Diploma
4 – duze;
5 – coloana descendenta;
6 – coloana ascendenta;
7 – apa curata;
8 – rezervor de apa curata;
9 – supape;
10 – ajutajul de iesire;
11 – separator cu came;
12 – particule de praf;
13 – slam;
14 – aer curat.
Metode de reducere a oxizilor de azot.
Oxizii de azot, denumiti in mod general NO x sunt considerati poluanti importanti prin efectele pe care le
au atat asupra ecosistemelor cat si asupra sanatatii oamenilor.
Oxizii de azot cuprind: monoxidul de azot (NO); dioxidul de azot (NO 2) sau hipoazotida; protoxidul de
azot (N2O; trioxidul de azot (N2O3); tetraoxidul de azot (N2O4) si pentaoxidul de azot (N2O5).
Dintre acestia cel mai periculos este NO 2, care este toxic pulmonar si NO, care este instabil si in timp
se oxideaza formand NO2.
Sursele de emisii.
Oxizii de azot se formeaza in timpul arderilor.
Toate procedeele ce utilizeaza arderea (cuptoare, cazane, generatoare cu abur, turbine cu gaze, motoare
termice) si unele procese de fabricatie (elaborarea de metale si aliaje, producerea de acid azotic, producerea de
amine, procesele de sudare, etc.) formeaza oxizi de azot.
Tehnologii de limitare a formarii oxizilor de azot in timpul arderii.
Limitarea formarii oxizilor de azot in timpul arderii se poate face prin asa numitele miscari primare de
reducere a NOx (tab 3.1 ) care au ca scop:
• scaderea temperaturii de ardere;
• evitarea varfurilor de temperatura, prin uniformizarea si amestecarea rapida a reactiilor in flacara;
• reducerea timpului de rezidenta la temperaturi inalte;
• reducerea oxigenului in zona de reactie;
• reducerea, la sfarsitul flacarii, a oxizilor de azot deja formati.
Masura primara Efectul sau este asupra
Reducerea excesului de aer NOx termic + NOx combustibil
Preincalzirea redusa a aerului NOx termic
Reducerea sarcinii NOx termic
Reducerea in trepte
Etajarea arderii combustibilului NOx termic + NOx combustibil
Etajarea aerului
Arzatoare cu NOx redus NOx termic + NOx combustibil
Aer multiplu NOx termic + NOx combustibil
Proiectarea cazanului
Localizarea arzatoarelor NOx termic
Strat fluidizat NOx termic
Recircularea gazelor de ardere NOx termic
Injectie de abur/apa NOx termic
Tabelul nr 3.1 Masuri primare de reducere a NO x
152
Reducerea excesului de aer.

Se face cu ajutorul unor arzatoare perfectionate care sa conduca la o ardere completa si uniforma, cu un
reglaj fin a raportului aer/combustibil si imbunatatirea amestecului in zona de reactie.
Proiect Diploma
Preincalzirea redusa a aerului.
Se bazeaza pe faptul ca prin preincalzirea redusa se reduce rata de formare a NO x termic. Variatia
productiei de NOx termic cu temperaturi de preincalzire t, a aerului este data de relatia:
NOT [pp∙m] = 34 + 0,0667*t [°C]
Reducerea sarcinii de functionare.
Functionarea la sarcini partiale are de asemenea ca rezultat reducerea de NO x.
Aceasta metoda nu se poate lua in considerare decat pe termen scurt, cand este necesara limitarea
momentana a emisiei de NOx.
Combustia catalitica.
Un catalizator permite, in principiu, scaderea considerabila a temperaturii la care este intretinut fenomenul
de autocombustie.
De exemplu, folosirea unui arzator radiant la care temperatura de ardere este limitata de masa refractara
in care are loc aceasta ardere, reduce la valori de 20...40 mg/m 3 N (la o proportie de 3%O2), valori mult mai
mici decat in cazul arzatoarelor clasice.
Fig.32 (26) Arzator cu flux radiant
Metode de reducere a compusilor organici volatile.

Compusii organici volatili sunt larg utilizati in industrie, avand in vedere capacitatea lor de evaporare
dupa utilizare. Aceasta utilizare a compusilor organici volatili nu este fara riscuri pentru mediul inconjurator si
in consecinta, trebuie luate masuri de precautie pentru tratarea aerului care le contine.
Compusii organici volatili (COV) sunt definiti ca substante organice, excluzand metanul, continand
carbon si hidrogen, care este substituit partial sau total de alti atomi si care se gasesc in stare gazoasa sau de
vapor, in conditiile functionale din instalatii.
Proiectul de directiva europeana completeaza diferitele definitii care se refera la COV, adaugand ca
acestia se comporta asemeni compusilor organici, avand o tensiune a vaporilor mai mare sau egala cu 10 Pa la
273,15 K.
Distrugerea prin oxidare recuperativa catalitica, implica prezenta unui catalizator, pus intr-un strat
subtire pe un suport compus din bile de aluminiu poros sau pe un suport metalo-ceramic si permite obtinerea
unor reactii de oxidare la joasa temperatura (200÷500 ˚C).
153
Se disting doua mari tipuri de catalizatori:

• catalizatori bazati pe metale pretioase (platina, rhodium, paladiu);
• catalizatori bazati pe metale oxidante (Cr, Fe, Mo, W, Mn, Co, Cu, Ni).
Proiect Diploma
Durata de viata a catalizatorilor este limitata in timp (aprox. 4 ani), catalizatorul fiind sensibil la anumite
otravuri (precum metale grele, fosfor, SO 2 si altele).
In absenta substantelor care ataca catalizatorii, aceste tehnici raman interesante pentru concentratiile
intermediare din aplicatii industriale recuperative si regenerative pentru debitele cuprinse intre 1000÷20.000 m3
N/h.
Concentratia poluantilor necesari pentru mentinerea sistemului in autotermie este mai mare de 3 g/m 3N.
Tehnica este sensibila la marirea concentratiei si temperaturii, in caz ca acestea depasesc datele de dimensionare
prevazute.
Aplicata in bune conditii, oxidarea catalitica recuperativa permite obtinerea de foarte bune rezultate,
reusind inlaturarea COV < 20 mg/m3N.
In principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare si anume:
• condensarea pentru debite mici (sub 1000 m 2/h), cu concentratii mari, care permit recuperarea
compusilor fara modificarea compozitiei chimice. Principalele domenii de aplicare sunt la stocarea
hidrocarburilor in chimie, petrochimie, farmacii si anumite aplicatii de degresare (pulverizarea). Se
disting doua tehnici de condensare:
• condensarea mecanica propriu-zisa, care este utilizata pentru scaderea concentratiei prin recuperare
si detentie, necesitand utilizarea unui compresor si incalzitor (temperatura ajunge pana la: -30 ...-40
C.
• condensarea criogenica, prin care permite scaderea temperaturii pana la -180 C prin utilizarea
azotului lichid ca sursa de frig.
Metode de reducere a metalelor grele.
Metalele grele sunt prezente in mod obisnuit in compozitia combustibililor fosili. Acestea sunt
componente ale unor oxizi si cloruri in combinatie cu particule.
Doar mercurul si seleniul se gasesc si in faza de vapori. Metalele grele rezultate din arderea
combustibililor sunt eliminate in mediu inconjurator prin gazele de ardere, apele uzate, zgura si cenusa
depozitate.
Principalele tipuri de metale eliminate de centralele termoenergetice sunt: arsenul, cadmiul, mercurul,
molibdenul, plumbul, aluminiul, cobaltul, nichelul, manganul, cromul,cuprul, nichelul, zincul, fierul, magneziul
si vanadiul.
Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale.
Aceste sisteme de retinere a emisiilor au fost propuse pentru scaderea emisiilor unor anumite metale din
gazele de ardere ca: mercur, arsen, cadmiu si plumb, mai ales in cazul in care sunt incinerate deseuri. Aceste
tehnologii nu au fost inca aplicate pentru grupuri mari.
Dintre cele mai bune tehnologii sunt:
• filtre cu carbon activ;
• filtre cu absorbanti;
• filtre cu seleniu.
Pentru procedeele de tratare a monosolventilor si solventilor nemiscibili in apa se foloseste absorbtia
carbunelui activ in granule (este un fenomen fizic prin care un solid fixeaza pe suprafata sa moleculele unui
corp, sub actiunea unei forte Van der Wals).
In fig 3.7. se prezinta schema de principiu pentru absorbtia de carbune activ, utilizata in special in
degresare, pentru recuperarea toluenului si in chimie/farmacie, pentru recuperarea diclormetanului. Pentru o
functionare continua, o instalatie contine cel putin doi absorbanti, unul fiind in absorbtie, in timp ce al doilea este
in desorbtie sau in asteptare.
154
Principiul metodei consta in a face aerul sa treaca, sa se trateze si sa traverseze incarcaturile de carbon
activ de absorbant in functiune.
Proiect Diploma
Carbonul activ retine moleculele de solvent pana la saturatie (cand un absorbant este saturat el se
regenereaza prin spalare cu vapori la 0,5 bar).
Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu, mercur si plumb din gazele de
ardere. Daca se utilizeaza un sistem catalizor si in acelasi timp gazele sunt acidifiate creste cantitatea de metale
retinute.
Testele se afla doar in stadiu de pilot pentru filtrarea gazelor de la incinerarea deseurilor municipale, insa
se pare ca mercurul poate fi redus in procent de peste 90%.
Mercurul aflat in stare de vapori in gazele de ardere poate fi retinut si cu ajutorul absorbantilor
impregnati cu sulfuri in sistem de pat fluidizat. Principalele tipuri de absorbanti utilizati sunt: silice, bauxita,
kaolinit, calcar.
Daca sistemul este utilizat in cascada, intai cel cu filtre cu absorbanti impregnati si apoi sistemul cu
carbune activ concentratiile de mercur tind spre 0%.
Sistemele de retinere pentru metale se afla in faze experimentale si de pilot, ele nu au ajuns inca la faza
comerciala si sunt destinate cu precadere instalatiilor de incinerare adeseurilor.
Decantarea (sedimentarea)
Decantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a particulelor solide organice sau anorganice prin
depunere gravimetrica in spatii cu regim hidraulic controlat. Timpul de decantare este dependent de dimensiunea
particulelor dispersate in masa de apa.
Dimensiunea maxima a
Particula Timp de sedimentare
particulei [mm]
Pietris 10 1 secunda
Nisip 1 10 secunde
Nisip fin 10-1 2 minute
Argila 10-2 2 ore
Bacterii 10-3 8 ore
Particule coloidale 10-4…10-6 2...200 ani
Tabelul nr. 27 Timp de sedimentare pentru un metru adancime de apa
Fig 33 (28) Schema unui decantor longitudinal si curatire mecanica
155
1 - canal de aductiune a apei uzate brute;
2 - sistem de linistire;
Proiect Diploma
3 - antecamera;
4 - conducta pentru evacuarea grasimilor;
5 - podul mobil;
6 - lama impungatoare pentru spuma;
7 - baza de namol;
8 - zona linistita pentru sedimentare;
9 - lama racloare;
10 - cochila pentru colectarea flotantilor;
11 - canal deversare pentru colectarea si evacuarea apei tratate;
12 - namol;
CA; CP - cursa activa si respectiv pasiva;
Q - debit;
C - concentratie;
QC - flux masiv (I-ape uzate; e-ape epurate; n-namol).
Fig 34 (29) Schema de principiu a unei instalatii complexe de extragere a grasimilor din apele uzate:
1 - conducta pentru admisia apei uzate;
2 - comportament de admisie;
3 - echipament de amestecare rapid;
4 - ulei separate;
5 - pompa de evacuare uleiuri;
6 - elevator hydraulic cu surub;
7 - cuva;
8 - placi ondulate;
9 - conducta de evacuare apa epurata;
10 - conducta evacuare uleiuri.
Schema de principiu a unei instalatii complexe pentru extragerea grasimilor din apele uzate se prezinta
in fig 3.9. Apa uzata Au, intra pe conducta de admisie 1, in compartimentul de admisie 2, unde un echipament de
amestecare rapid 3, amplasat pe flotori creaza un vartej fortat care favorizeaza separarea uleiului 4, de apa.
Oxigenarea apei cu oxigen pur
Folosirea oxigenului pur este un procedeu relativ nou si este mult mai economic decat utilizarea aerului
in vederea transferului de oxigen. Instalatia destinata tratarii cu oxigen pur are mai multe bazine acoperite 1, 2 si
3, cu comunicatii intre ele, atat la partea superioara pentru gaze 4 si 5, cat si la cea inferioara 6 si 7, destinate
fluidelor polifazate.
156
Proiect Diploma
Oxigenul pur, O2 se introduce in bazinul 1 prin conducta 8, la o presiune mai mare decat cea atmosferica.
Gazul trece dintr-un bazin in altul datorita diferentei de presiune care impiedica formarea curentilor inversi.
In fiecare bazin se asigura o circulatie a amestecului (apa uzata – oxigen pur – namol) cu amestecatorul
mecanic 9 si se reintroduce O 2 cu suflantele 10 si dispozitivele de dispersie 11. Pe conductele 12 si 13 se intoarce
apa uzata, respectiv namolul recirculat. Bazinele se dimensioneaza pentru un timp de retentie de 15...30 minute
si au o adancime de 3...9 m.
Avantajele folosirii oxigenului pur sunt axate pe transferul unei cantitati mari de oxigen in apa,
asigurarea unui grad inalt de purificare (peste 50%), cresterea vitezei de stabilizare a materiei organice,
reducerea costului de investitie, sedimentarea usoara a namolului activ si o cantitate redusa de namol excedentar.
Fig 35 (30) Schema de principiu a unei instalatii de oxigenare cu oxigen pur:

1,2,3 - bazine acoperite;
4,5 - orificii de comunicatie intre bazine pentru gaze;
6,7 - orificii de comunicatie intre bazine pentru fluidele polifazate;
8 - conducta de admisie a oxigenului pur;
9 - amestecator;
10 - suflante;
11 - dispozitiv de dispersie oxigen;
12 - conducta admisie ape uzate(Au);
13 - conducta admisie namol necirculat(Nr);
14 - orificiu de evacuare gaze;
15 - motoare electrice.
Fig 36 (31) Schema unei instalatii de clorinare:
157
1 - rotametru;
2 - filtru;
Proiect Diploma
3 - filtru;
4 - conducta;
5 - dispozitiv de amestecare;
6 - apa;
7 - ajutaj evacuare;
8 - robinet reglaj apa;
9 - robinet reglaj clor;
10 - dispozitiv de destindere gaz(clor);
11,12 - manometre;
13 - robinet deschidere clor;
14 - baterie de clor;
15 - rezervor de apa.
Dezinfectarea se poate realiza prin:

• metode fizice: termice, electrice, lumina solara, expunere la radiatii ultraviolete, microunde, ultrasunete,
iradiere cu raze gamma etc.;
• metode chimice: cu oxidanti chimici; halogeni; compusi halogenati; ozon; permanganate de potasiu;
tratare cu ioni metalici etc.;
• metode combinate.
Pentru distrugerea germenilor si pentru a obtine o apa perfect dezinfectata este necesar ca apa sa fiarba
circa un minut, la presiunea atmosferica de la nivelul marii. Fierberea apei este un procedeu sigur dar foarte
costisitor, de aceea se folosesc celelalte metode alese in functie de factorii care influenteaza dezinfectia.
Clorul este un dezinfectant si un oxidant puternic care asigura un standard ridicat de igiena la un pret
redus.
Apa uzata, in special cea menajera ridica probleme privind coroziunea suprafetelor metalice cu care intra
in contact.
Toate suprafetele metalice ale statiei in contact cu apa uzata, trebuie protejate anticoroziv. De aceea se
recomanda utilizarea materialelor moderne gen polistiren ranforsat cu fibra de sticla.
Conducta de evacuare a apei uzate cuprinde un tronson de inox in zona instalatiei de clorinare iar tevile
ce transporta namolul trebuie sa aiba grosime supradimensionata pentru a face fata uzarii abrazive.
Metode speciale de epurare a apelor industriale uzate.
Avand in vedere volumul de ape industriale uzate impurificate cu: substante chimice (compusi organici cu
clor, fluor, sulf, azot, fenoli, coloranti), combinatii organometalice sau compusi anorganici cu clor, sulf, azot
(nitrati, ammoniac), fosfor, ioni ai metalelor grele, etc., precum si raspandirea agentilor poluanti prin intermediul
acestor ape, combaterea poluarii si limitarea ei se realizeaza prin epurarea acestor ape inainte de evacuarea lor,
urmarindu-se pe cat posibil si recuperarea produselor utile pe care acestea le contin.
La epurarea apelor reziduale din industria chimica si petrochimica se urmareste recuperarea produselor
secundare, diminuarea reziduurilor si realizarea unor tehnologii care sa reduca sursele de ape reziduale (trecerea
de la procedeele umede la cele uscate).
La epurarea apelor uzate cu continut de metale se foloseste precipitarea dirijata, la pH controlat in mediu
reducator (se aplica in cazul apelor cu continut mare si variat de metale grele: Fe, Cu, Ni, Co, Mn, Mo, V, Zn,
Cu, Cd, Hg etc), realizadu-se si o recuperare de 98...99% a acestor metale.
Se folosesc metode biologice, cu bacterii specializate, procesul decurgand in doua etape: formarea
combinatiilor insolubile si a combinatiilor organometalice care prin volatizare se transforma in sedimente si
acumularea metalelor prin absortie pe suprafata celulelor vii (biomasa).
158
6.9. Determinarea gradului optim de reducere a poluării.

Proiect Diploma
Poluarea zero este un vis. Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic, nici economic,
deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata.
Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc profite imediate, a
intereselor intregii societati, care doreste sa traiasca intr-un mediu nepoluant. Pentru aceasta se determina un
optimum economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare (fig 4.1) si beneficiile depoluarii. Se
considera gradul optim de reducere a poluarii, punctul n0 , in care diferenta dintre cele 2 curbe a si b este
maxima (acolo unde tg  tg ).
Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de
cunatificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de productie, de prevenire a poluarii sau
de reducere a poluarii.
Oricum, in studiu privind reducerea poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la
nivelul unei instalatii industriale, unde se poate face o analiza de forma prezentata in figura 4.2.
Ar trebuie ca n ' 0 = n0 dar de cele mai multe ori este imposibila estimarea corecta a pierderilor datorate
poluarii.
Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de interes al societatii de a plati
depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului inconjurator. Pentru a simti efectele poluarii
societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare C d (fig 4.3).
Fig 37 (32) Determinare gradului optim de reducere a poluării:

a,b - cost total al prevenirii sau al depoluarii
c - diferenta dintre cele doua curbe;
n0 - gradul optim de reducere a poluarii.
Fig 38 (33) Determinarea pierderilor cauzate de poluare:
159
a - cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluarii;

b - pierderile datorate poluarii;
c - suma celor doua curbe a si b;
Proiect Diploma
n0 - gradul optim de reducere a poluarii.
Fig 39 (34) Gradul de reducere a poluării in functie de costurile si utilitatile sociale:
C d - cheltuieli pentru reducerea poluarii;

Av - utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii;
n '' 0 - grad optim de reducere a poluarii.
Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantajul /unitatea sociala ( Av ) pentru care
societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare descreste, iar cheltuielile pentru reducerea poluarii (
C d ) cresc.
Din analiza zonelor ce apar in fig. 4.3 se pot trage urmatoarele concluzii:
• in zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vad avantajele reducerii polaurii;
• in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja redusa iar cheltuielile cresc;
• in punctul M se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii
Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei:
n 0 = n' 0 = n '' 0
Se poate determina si un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum economic privind reducerea
poluarii, folosind o relatie de forma:
topt=
- Cam - capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor pentru reducerea poluarii existente;
- Crp - cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t;
- Cpp - cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard;
- - coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de incadrare in limitele standard,
raportati la unitatea monetara cheltuita;
160
Proiect Diploma
- t0 si t - momentul de timp initial si respectiv, de perspectiva.
Se adopta urmatoarele valori:

• =12000 EURO
• =800 EURO
• =2500 EURO
•
• =2,1
•
• t=365 zile
Rezulta :
topt= =1500 zile ≈ 4 ani
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus,oricarui ecoproces de prestare servicii sau
oricarei activitatii rezultate in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:
• planul calitatii;
• traseul tehnologic;
• diagrama flux a a procesului tehnologic;
• etapele si momentele de impact asupra mediului;
• sursele de poluare;
• natura substantelor poluante;
• modul de actiune asupra mediului al substantelor poluante (natura poluarii);
• coeficientul de poluare in fiecare etapa si coeficientul total de poluare pentru a stabili
masurile necesare indeplinirii obiectivelor stabilite si anume: modificarile procesului tehnologic in vederea
transformarii lui intr-un proces ecotehnologic; inlocuirea fazelor sau operatiilor cu poluare mare;
• indicatorul de calitate al mediului;
• masurile de prevenire a poluarii in fiecare etapa de desfasurare a procesului tehnologic;
• masurile de reducere a poluarii in fiecare etapa de desfasurare a procesului tehnologic ;
• posibilitatile inlocuirii unor substante poluante sau periculoase cu alte substante mai putin poluante sau
periculoase;
• masurile de recuperare, tratare si reciclare a reziduurilor secundare;
• masurile de reconditionare si reciclare a deseurilor;
• masurile de reintegrare in mediu a deseurilor;
• costurile cu reducerea poluarii;
• gradul optim de reducere a poluarii;
• costurile cu prevenirea poluarii;
• bilantul ecotehnologic;
• conexiunea standardelor si a instrumentelor economice si juridice
• costurile implementarii unui sistem de management de mediu;
• posibilitatile transformarii intreprinderii intr-o unitate ecotehnologica .
Numai printr-o astfel de abordare, societatea industriala-consumatoare exponentiala de resurse naturale si
deci de poluare a mediului, trebuie sa treaca masiv la o societate informationala - creatoare exponentiala de
inteligenta, pentru a trece apoi Ia societate a cunoasterii si in final la societatea constientizata.
6.10. Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu.
Proiect Diploma
Evaluarea propriu-zisa a impactului trebuie sa exprime nivelul acestuia prin marimi masurabile, care
urmeaza a fi transmise beneficiarilor analizei de impact.
161
Evaluarea propriu-zisa este rezultatul indeplinirii urmatoarelor activitati:

• normalizarea impactului;
• masurarea impactului;
• comunicarea impactului.
Normalizarea impactelor se impune cand, in urma nivelului prognozat pentru impactul de mediu, apar
situatii de neconformare cu legislatia de mediu (norme si standarde) sau in cazul in care nu are nu are loc
minimizarea impactelor negative/maximizarea celor pozitive, fiind necesara proiectarea unor actiuni corective
pentru normalizarea efectelor.
Masurile corective necesare trebuie sa aiba in vedere obiective bine stabilite:
• modificarea caracteristicilor activitatii proiectate;
• limitarea agentilor poluanti;
• evitarea exploatarii necontrolate a resurselor naturii;
• sporirea capacitatii de exercitare a unui control eficient asupra executarii si valorificarii proiectului.
Etapa de normalizare a impactelor cuprinde urmatoarele faze:
• sistematizarea informatiilor despre efectele proiectului asupra mediului;
• inventarierea actiunilor directe prin care se pot realiza blocarea efectelor negative si aplicarea celor
pozitive;
• evaluarea actiunilor mai sus inventariate in termeni economico-ecologici;
• proiectarea masurilor propriu-zise de normalizare a impactelor;
• integrarea acestor masuri in strategii de actiuni, care sa confere coerenta
procesului decizional in domeniul mediului.
Masurarea (cuantificarea evaluarii) impactelor se realizeaza prin conversia unitatilor eterogene, in care a
fost exprimat impactul de mediu in unitati omogene, in scopul crearii si selectarii variantelor de actiune.
Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu poate fi directa, atunci cand se bazeaza pe criteriile si
indicatorii de calitate ai mediului si indirecta in cazul utilizarii criteriilor si indicatorilor sursei sau emisiei.
Comunicarea impactului de mediu reflecta calitatea sistemului de gestionare a datelor si informatiilor. Ca
parametru, comunicarea impactului de mediu este structurata pe trei niveluri:
• comunicarea intre membrii echipei care realizeaza evaluarea impactului de mediu;
• comunicarea echipei cu diferite structuri organizatorice, decizionale;
• comunicarea cu beneficiarii analizei impactului de mediu.
6.11. Bilantul de mediu.
Bilantul de mediu nivel II realizeaza evaluarea cantitativa a nivelurilor de poluare din zona analizata.
Metodologia de elaborare a lucrarii respecta prevederile Legea nr.265/2006 privind protectia mediului si Ordinul
MAPPM nr.184/1997 privind procedura de realizare a bilanturilor de mediu.
Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de reglementarile in vigoare,
iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor si a normelor metodologice in vigoare.
Rezultatele tuturor investigatiilor sunt prezentate in Raportul la Bilantul de Mediu nivel II, structurat in doua
parti distincte :
• prima parte cuprinde descrierea acestor investigatii si rezultatele obtinute ;
• a doua parte cuprinde concluziile si recomandarile ce se impun.
Concluziile sunt formulate dupa o cuantificare a neconformarii fiecarui factor de mediu.
Prelevarea problelor de sol.
Probele de sol au fost prelevate dintr-o locatie potential poluata (fabrica de constructii metalice sudate) cu
PCB-uri (bifenili policlorurati).
Proiect Diploma
Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993.
• Colectarea probei in vase speciale de laborator.
• Documentarea prelevarii probei prin etichetarea vaselor.
• Transportul probelor in geanta frigorifica.
162
Pentru prelevarea probelor de sol de la adancimea prestabilita s-a folosit o sonda pedologica.
Descrierea investigatiilor si rezultatele analizelor.

Natura si gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe
prelevate din zona fabricii de prelucrare a constructiilor metalice.
Am considerat ca prelevarea probelor de sol de pe suprafata potential poluata este suficienta pentru
cuantificarea naturii si intensitatii poluarii solului ca urmare a activitatii anterioare si prezente, desfasurate pe
acest amplasament.
Descrierea sectiunilor de prelevare si tehnicile de lucru.
Sectiunile de prelevare a probelor de sol sunt prezentate in tabelul urmator:
Coordonatele geografice ale Adancimea de Descrierea
Cod proba Tipul probei
sectiunilor de prelevare prelevare stratelor
N E m
A1 44,87225 23,20518 0,4 momentana sol vegetal
AC1 44,89079 23,17036 0,4 momentana sol vegetal
*Legenda :
A1 - cod proba sol numarul 1

AC1 - cod proba sol numarul 4
Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a permis prelevarea de la
adancimi prestabilite.
Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri.Tehnicile utilizate la determinarea indicatorilor de
poluare sunt tehnici instrumentale, bazate pe metoda gaz-cromatografiei cuplata cu spectrofotometrie de masa.
Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu valorile reglementate de Ordinul
nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.] :
Concentratii
Sectiunea de Concentratii Concentratii Concentratii
prag de
prelevare determinate valori normale prag de alerta
interventie
AC 1 nd < 0,01 1,0 5,0
AC 2 0,035 <0,01 1,0 5,0
Proiect Diploma
AC 3 nd <0,01 1,0 5,0
A1 5,04 <0,01 1,0 5,0
A2 nd <0,01 1,0 5,0
A3 nd <0,01 1,0 5,0
163
Prelevarea probelor a apelor de suprafata.
Natura si gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe
prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta fabricii.
Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate si din acest motiv s-a prelevat doar proba de apa
de suprafata din sectiunea aval.
In acest caz nu este necesara prelevarea unei probe de apa dintr-o sectiune situata in amonte. Au fost analizate
substante periculoase relevante si prioritare periculoase.
Prelevarea transportul, conservarea si depozitarea probelor de apa s-a efectuat cu respectarea urmatoarelor
standarde:
• ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din apa. Planificarea executiei de prelevarea probei pentru analiza
apelor.
• ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din apa.Descrierea metodelor de prelevare probe din apa
• EN ISO 5667-3/2004 Prelevare de probe.Metode de conservare, depozitare a probelor de apa.
• Colectarea probei in vase speciale a laboratorului (flacon de sticla maro borosilicata).
• Documentarea prelevarii probei si etichetarea sticlelor.
• Depozitarea probei in geanta frigorifica.
Probele de apa au fost transportate in laborator in geanta frigorifica, mentinandu-se astfel o temperatura la care
componentii din proba de apa nu se degradeaza chimic, respectiv fizic.
Descrierea investigatiilor si rezultatele analizelor.
Natura si gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe
probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta fabricii.
Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate. Din acest motiv s-a prelevat doar proba de
apa de suprafata din sectiunea aval.
Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reglementate de ordinul nr.161/2006 privind clasificarea
calitatii apelor.
Prelevarea probelor s-a efectuat in conformitate cu:
Prelevare de probe din apa. Planificarea executiei de prelevarea probei

ISO 5667-1:1993
pentru analiza apelor
Prelevare de probe din apa. Descrierea metodelor de prelevare probe din
ISO 5667-2:1993
apa.
EN ISO 5667-3:2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a probelor de apa.
Metoda de analiza pentru determinarea metalelor se bazeaza pe procedeul din standardul EPA 6020 cu
spectrometru de masa cu plasma cuplata inductiv iar hidrocarburile s-au determinat prin extractie in solvent si
cromatografie in faza gazoasa.
Proiect Diploma
164
Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise.
Concentratia Concentratia maxim

Denumirea poluantului UM
masurata. admisa.
Clor liber µg/l 240 400
Fenoli µg/l 0,001 0,002
SO42-(Sulfat) µg/l 200 400
K2Cr2O7(Dicromat de potasiu) µg/l 0,0417 0,25
Plumb µg/l 0,05 0,1
CH4(Metan) µg/l 2,62 25
CO2(Dioxid de carbon) µg/l 1,7 3,3
SO(Monoxid de sulf) µg/l 1 5
Si(Siliciu) µg/l 2,5 5
S(Sulf) µg/l 1 2,5
F(Fluor) µg/l 1,5 4,5
P(Fosfor) µg/l 5 20
Prelevarea probelor de aer.

Au fost prelevate probe din aerul inconjurator pentru determinarea pulberilor sedimentabile si a pulberilor
respirabile PM 10.
Aparatura folosita la prelevarea probelor din aerul inconjurator:
• Senzor complex climatic cu afisare digitala: TESTO GmbH. Típus: TESTO 400, numar de fabricatie:
01104201.
• Senzor multifunctional, Tip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. numarul certificatului de calibrare: SAO-
1211/2008
• Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic, numarul certificatului de calibrare: OMH
B011338.
• Barometru, producator: Greisinger Electronic, tip: GPB 1300. Domeniu de masurare: 0-1300 mbar,
numarul certificatului de calibrare: OMH B011336.
• Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 C.
Descrierea investigatiilor realizate.
Sursele semnificative de poluarea aerului inconjurator sunt amplasate in depozit. Depozitul este localizat
in Tirgu Jiu, Judetul Gorj. Distanta maxima intre casele de locuit Tirgu Jiu si depozit este aproximativ 900 de m
iar distanta minima este 500 m.
Pentru cuantificarea concentratiilor de pulberi in aerul inconjurator, s-au efectuat masuratori in patru
puncte, doua pentru masurarea monoxidului de carbon si doua pentru masurarea substantelor volatile in aer
(COV).
Descrierea sectiunilor de prelevare a probelor de aer.
Pentru masurarea monoxidului de carbon primul punct de prelevare (cod proba ACI1) a fost amplasat in
Tirgu Jiu la o distanta de 200 m in directia sud-vest fata de amplasament.
A doua sectiune de prelevare (cod proba ACI2) a fost amplasata la o distanta de 250 m in directia nord-
est fata de amplasament spre Bucuresti.
Proiect Diploma
Pentru masurarea emisiei de substantelor volatile in aer, punctele de prelevare au fost amplasate in
localitatea Tirgu Jiu la o distanta de 200 m in directia sud- vest fata de amplasament.
165
Primul punct de prelevare a fost amplasat in partea vestica a stivei ,iar punctul al doilea a fost amplasat
in partea estica a stivei.
Sectiunile de prelevare a probelor din aerul inconjurator:
Cod Distranta fata de Directia fata Perioada de

Locul probei Tipul probei
proba depozit de depozit mediere
N E pub. sed./COV. m - -
ACI1 44,89135 23,16016 pub. sed. 100 SV 30 zile
ACI2 44,89170 23,16651 pub. sed 150 NE 30 zile
ACI3 44,89135 23,16016 PM10. 100 SV 24 ore
ACI4 44,89156 23,16812 PM10 100 SV 24 ore
* Legenda:
ACI1 - cod proba aer numarul 1
ACI 2 - cod proba aer numarul 2
C.M.A – Catitate medie admisibila
Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul nr. 592/2002 si STAS-
12574/87.
Cod proba C.M.A. Valoarea masurata Standard/ordin pentru

reglementarea C.M.A.
ACI1 17 g/m2/luna 32 g/m2/luna STAS 12574-87
ACI3 50 µg/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592 /2002
ACI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul 592/2002
Probele au fost prelevate in conditii de lucru normale. Rezultatele reflecta concentratia de monixid de
carbon si substante volatile din aerul inconjurator, datorita emisiilor difuze din fabrica.
Depasirea c.m.a. in emisii este rezultatul emisiilor difuze neconforme ale celor doua companii.
Masurarea nivelului de zgomot.
Au fost efectuate masuratori ale nivelului de zgomot, in zonele protejate.
Conditiile meteorologice in care s-au efectuat determinarile de zgomot:
Ziua Noaptea U. M.
Viteza vantului 0,2 0,4 m/s
o
Temperatura 24,6 17,5 C
Presiunea barometrica 994 1002 hPa
Umiditatea relativa 60,4 37 %
Proiect Diploma
S-a utilizat sonometru cu filtru tip A
166
Descrierea investigatiilor realizate.
Conditiile meteorologice in care s-au efectuat masuratorile:
Ziua Noaptea U.M.

Viteza vantului 0,2 0,4 m/s
o
Temperatura 25 17,5 C
Presiunea barometrica 994 1002 hPa
Umiditatea relativa 61 37 %
Determinari si calcule:
Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificata metrologic si calculate conform
standardelor de mai jos.
Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 1: Basic

ISO 1996-1:1982
quantities and procedures
Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 2: Acquisition
ISO 1996-2:1987
of data pertinent to land use
Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 3: Application
ISO 1996-3:1987
to noise limits
ISO 9613 Outdoor sound propagation
Executarea analizei:
Masuratorile au fost efectuate cu sonometre cu filtru tip A. Au fost efectuate cate trei masuratori, ziua si
noaptea, in fiecare punct de masurare.
Sonometrele au fost amplasate in fata obiectivelor protejate. Distanta de la fatada obiectivelor protejate a
fost de 3 m iar distanta de la sol 1,5 m.
Rezultatele masuratorilor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul MS nr. 536/9.
Nivelul de
Nivelul de zgomot
Punctul Valoarea admisa Valoarea zgomot
Nr. echivalent
de ziua admisa noaptea echivalent
crt. masurat ziua LAeq
masurare LAeq dB LAeq dB masurat noaptea
dB
LAeq dB
1 AR – 1 50 40 59,8 52,3
2 AR – 2 50 40 50,2 48,3
3 AR – 3 50 40 51,6 47,2
4 AR – 4 50 40 53,2 48,1
5 AR – 5 50 40 68,0 -
6 AR – 6 50 40 61,1 -
Proiect Diploma
Concluzii si recomandari:
Rezumatul neconformării cuantificate.
167
Sol:
Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au scos in evidenta
urmatoarele rezultate:
Concentratiile sunt exprimate in mg/kg substanta uscata.
Sectiunea de Concentratii Concentratii Concentratii Concentratii

prelevare determinate valori normale prag de alerta prag de interventie
AC 1 nd < 0,01 1,0 5,0
AC 2 0,035 <0,01 1,0 5,0
AC 3 nd <0,01 1,0 5,0
A1 5,04 <0,01 1,0 5,0
A2 nd <0,01 1,0 5,0
A3 nd <0,01 1,0 5,0
Concluziile formulate dupa cuantificarea neconformarii fiecarui factor de mediu si corelarea rezultatelor
s-a realizat dupa o metoda grafica.
Pentru aprecierea impactului, s-a utilizat o metoda de evaluare globala a starii de poluare a mediului. In
acest sens, calitatea factorilor de mediu, s-a incadrat intr-o scara de bonitate, cu acordarea unei note care sa
exprime apropierea sau departarea de starea ideala.
Scara de bonitate:
• Nota de bonitate 10 este considerata ca fiind starea ideala a mediului.
• Nota de bonitate 9, este acordata pentru imisii care se incadreaza in limitele maxime admise.
Scara pentru indicele de poluare globala:

• I= 1, mediu natural neafectat de activitatea umana;
• I = 1 – 2, mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile;
• I= 2 – 3, mediu supus efectului activitatii umane, provocand stari de disconfort formelor de viata
• I= 3 – 4, mediu afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata
• I= 4 – 5, mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata
• I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viata.
•
Notele de bonitate acordate:
Nr. Nota de bonitate
Factorul de mediu Observatii.
crt. acordata
Depasirea concentratiei pentru indicatorul PCB, in sectiunea
1 Sol 8,5
A1.
2 Apa de suprafata 9 Mediu degradat, impropriu formelor de viata.

Proiect Diploma
Mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor
3. Atmosfera 5
de viata.
Imisii in aerul Sunt depasite c.m.a. de 0,79 ori la monoxid de carbon si de

3.1. 3,77
inconjurator 3,59 ori suspensi volatile PM 10.
Sunt depasiri ale nivelului de zgomot admis, cuprinse intre 12

3.2. Nivel de zgomot 7,35
– 14%.
168
Starea ideala este reprezentata de un patrulater regulat, cu aria S 1 iar starea reala este reprezentata de
patrulaterul neregulat, cu aria S 2, inscris in forma geometrica regulata a starii ideale. Indicele de poluare globala,
IPG reprezinta raportul S1/S2.
S1 = 200
S2 = 98,92
IPG = 2,0218
Din datele prezentate rezulta ca impactul semnificativ asupra mediului il are depozitul de carbune.
Impactul unei activitati antropice asupra mediului inconjurator, este determinat de amplasament-marimea si
localizarea acestuia, natura activitatii desfasurate si amploarea acesteia.
Bilantul teritorial al amplasamentului este urmatorul:
• Drum betonat: 4725,2 m2.

• Platforma tehnologica: 7207 m2
• Masini unelte: 2206,1 m2
• Magazii: 420 m2.
• Spatii verzi: 315 m2
Ape de suprafata:
Rezultatele analizei apei de suprafata sunt urmatoarele:
Concentratia Concentratia maxim

Denumirea poluantului UM
masurata. admisa.
Clor liber µg/l 240 400
Fenoli µg/l 0,001 0,002
SO42-(Sulfat) µg/l 200 400
K2Cr2O7(Dicromat de potasiu) µg/l 0,0417 0,25
Plumb µg/l 0,05 0,1
CH4 (Metan) µg/l 2,62 25
CO2 (Dioxid de carbon) µg/l 1,7 3,3
SO(Monoxid de sulf) µg/l 1 5
Si(Siliciu) µg/l 2,5 5
S (Sulf) µg/l 1 2,5
F(Fluor) µg/l 1,5 4,5
P (Fosfor) µg/l 5 20
Se constata ca valorile concentratiilor metalelor grele si indicile de hidrocarburi nu depasesc limitele

maxime admise.
Proiect Diploma
169
Aerul inconjurator:
Rezultatele masuratorilor de emisii:
Concentratia Standard/ordin pentru

Cod proba Concentratii masurate
maxim admisa. reglementarea c.m.a.
ACI3 50 µg/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592 /2002
ACI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul 592/2002
Concentratiile din aerul inconjurator ale monoxidului de carbon si substante volatile depasesc cu mult
limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate.
Monixidul de carbon are efecte negative asupra populatiei (deces in cantitati mari), vegetatiei in timp
ce substantele volatile afecteaza starea de sanatate a populatiei, toxicitate si proprietati cancerigene sau
mutagene pentru anumiti compusi (benzen), mirosuri neplacute in anumite cazuri.
Nivelul de zgomot :
Nivelul de zgomot echivalent depaseste limita maxima admisa la receptorii protejati, in cursul noptii, in
toate punctele unde s-au efectuat masuratorile.
Valoarea Nivelul de zgomot

Valoarea Nivelul de zgomot
Nr. Punctul de admisa echivalent masurat
admisa ziua echivalent masurat
crt. masurare noaptea noaptea
LAeq dB ziua LAeq dB
LAeq dB LAeq dB
1 AR – 1 50 40 59,8 52,3
2 AR – 2 50 40 50,2 48,3
3 AR – 3 50 40 51,6 47,2
4 AR – 4 50 40 53,2 48,1
5 AR – 5 50 40 68,0 -
6 AR – 6 50 40 61,1 -
In timpul zilei valorile mari, cu depasiri cuprinse intre 15 – 17%, se inregistreaza in punctele de AR - 1,
AR - 4 si AR - 4. In celelalte sectiuni unde s-au efectuat masuratorile, depasirile nivelului de zgomot echivalent
sunt mai mici, fiind apropiate de limitele admise.
6.12. Elaborarea modelului de organizatie ecotehnologica.

Proiect Diploma
Initierea implementarii modelului organizatiei ecotehnologice
Fiecare tip de organizatie are specificul ei de organizare si functionare si din acest punct de vedere, este
dificil sa se recomande o metodologie comuna, aplicabila oriunde si oricand si al carei succes este garantat
intotdeauna.
Desi consultantii dispun adeseori de metodologii proprii, uneori chiar foarte performante, bazate pe o
bogata experienta profesionala, totusi nu se poate spune ca exista o singura cale de reusita.
170
Crearea unui climat al schimbarii

In cadrul organizatiilor au loc o serie de schimbari; unele sunt de mica anvergura, influentand un individ
sau un grup restrans de indivizi, ca de exemplu schimbari mici in organizarea muncii la un loc de munca; altele
sunt de amploare mare, influentand organizatia in ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu
asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management) .
Schematic, procesul schimbarii se prezinta in figura 7.1.o organizatie trebuie sa fie constienta de
presiunile existente pe piata si sa dezvolte strategii corespunzatoare pentru a castiga clienti pe baza criteriilor de
competitivitate existente pe piata in acel moment.
Forte pentru schimbare Forte care se opun schimbarii
Teama pentru schimbarea

Globalizarea competitiei puterii si influentei
Strunctura organizatorici
organizationalea
Rezistenta organizatiei Cultura organizationala
Resursele limiate
Pretentii ridicate ale Ponderea mare a activelor fixe
clientilor si altor parti Intelegeri organizationale
interesate
Costuri reduse
Perceptia selectiva
Obiceiuri
Dependenta fata de altii
Rezistenta indivizilor
Teama de necunoscut
Concurenta Normele si coeziunea grupului
Nivelul curent al
performantelor Nivelul performantelor obtinut
prin schimbari ale structurii
organizatorice
Fig 40 (35) Procesul schimbarii organizationale
Proiect Diploma
171
Realitatea este ca, doar criteriile de competitivitate conduc piata. Organizatia nu poate modifica aceste
criterii, iar mediul care creeaza presiunile exteme nu se va modifica.
De aceea, schimbarea trebuie sa vina din partea organizatiei. In figura 7.2.se ilustreaza consecintele
rezultate in urma ignorarii fortelor prezente pe piata si a evitarii actiunilor de schimbare.
Ciclul de
viata al
produsului
creste
Pretul scade
datorita
produselor
competitive
Scade volumul
vanzarilor
datorita
imbatranirii
produsului
Costurile
indirecte sunt
distribuite pe
mai putine
unitati
Profitul scade
datorita
reducerii
pretului si a
costurilor
indirecte
Proiect Diploma
Fig 41 (36) Consecintele ignorarii schimbarii
172
Exista nenumarate exemple de organizatii care au platit scump ignorarea modificarii conditiilor pietelor
ezitand sau refuzand sa se adapteze la aceste schimbari.
Schimbarile sunt modificari reale care se aplica in orice parte componenta a organizatiei: planuri si
programe de activitate, domeniul de actiune al managementului, masini si utilaje, echipamente, structura de
organizare oamenii insisi etc.
Factori externi Factori interni
Factori interni
Factori externi
Fig 42 (37) Factorii interni si externi ai schimbarii

In figura 7.3. se reprezinta schemele factorilor interni si externi care pot produce schimbari intr-o
organizatie .
Factorii externi ai schimbarii deriva din factorii mediului organizational extern: general si specifici (fig.
7.1. si fig. 7.2.).
Constientizarea necesitatii implementarii managementului mediului.
Managerii din diverse organizatii recunosc, in general, nevoia pentru schimbare, ca pe o modalitate de a
face fata presiunilor cornpetitive, dar multi nu inteleg cum trebuie sa fie implementata schimbarea.
Cheia catre succes este de a integra angajatii, rolurile si responsabilitatile acestora din cadrul
organizatiei, in cadrul unei structuri de procese.
O abordare bazata pe procese si incepand cu declararea viziunii si misiunii, analizand factorii critici de
succes si identificand procesele de baza, este cel mai eficient mod de angajare a personalului in procesul
schimbarii .
Proiect Diploma
173
1. Locul conservarii mediului in strategia generala a organizatiei

Nivel de prezentare(elemente) 1 2 3 4 5
1. Nivelul ierarhic de asumare a responsabilitatilor de mediu X
2. Ponderea pentru mediu (mai putin investitii) in bugetul organizatiei X
3. Investitii pentru conservarea mediului X
4. Importanta acordata politicii de comunicare interna in managmentul mediului X
5. Importanta politicii de comunicare externa in managmentul mediului X
6. Importanta acordata cresterii numarului sustinatorilor X
7. Distribuirea eficienta (eficace si economicoasa) a responsabilitatilor de mediu X
8. Perceperea necesitatii ecologizarii activitatii pentru mediul intern organizatiei X
9. Perceperea necesitatii ecologizarii activitatii pentru mediul extern organizatiei X
Msg(ΣEi/50)*100[%]
Nivel de prezentare(elemente) (Msg)
62
2.Strategia de comunicare si marketing

Nivel de reprezentare(elemente) 1 2 3 4 5
1. Obiectivele ecotehnologizarii activitatii sunt clar formulate? X
2. Intentionati sa mariti numarul adeptilor unei activitati ecotehnologice? X
3. Solicitati partenerilor un comportament si o eficacitate in concordanta cu
X
obiectivele ecotehnologizarii?
4. Actualele produse (servicii) obtinute pot beneficia de o "eticheta verde"? X
5. Aveti in vedere obtinerea unor produse "eticheta verde"? X
6. Alocati prin buget resurse pentru comunicarea externa cu clientii, in legatura
X
cu caracteristicile ecotehologice ale produselor (serviciilor)?
7. Dispuneti de o carta verde in relatiile cu furnizorii? X
8. Intentionati sa modificati structura produselor (serviciilor) intr-un sens
favorabil mediului tinand cont de:
public? X
clienti? X
furnizori? X
asiguratori? X
actionari? X
colaboratori? X
9. Cat de mare este efortul de comunicare externa (in afara clientilor) "verde"? X
10. Dispuneti de mijloace pentru prognozarea parametrilor ecotehnologiei
X
produselor (serviciilor) realizate?
Reflectarea problemelor de mediu in strategia de comunicare si de marketing Mcm=(ΣEi/75)*100[%]
(Mcm) 68
Proiect Diploma
174
3. Reflectarea problemelor de mediu in strategia de productie

1. Securitatea activitatii reprezinta unul din obiectivele prioritare? X
2. Dispuneti de structuri organizatorice si mijloace pentru promovarea calitatii
X
totale?
3. Procesele tehnologice sunt concepute in concordanta cu restrictiile ecologice? X
4. Colaboratorii sunt formati si informati pentru asumarea responsabilitatilor de
X
mediu?
5. Organizatia dispune de un plan de investitii decurgand din legislatia de mediu
X
corespunzatoare specificului activitatii sale?
6. Aveti in vedere pozitia organizatiei pe piata concurentiala a tehnologiilor de
X
transformare utilizate?
7. Ce loc ocupa organizatia in domeniul utilizarii ecotehnologiilor? X
8. Ce rol au studiile de impact in procesul de integrare al politicii de mediu in
X
politica generala a organizatiei?
9. Dispuneti de un sistem de analiza chiar si pentru situatiile de criza
X
ecotehnologica mai putin grava?
10. Aveti un manual cuprinzand, in forma explicita, masurile de securitate si
X
intretinere pentru zona de desfasurare a activitatii?
11. Sunt aplicate in practica masurile si intructiunile de securitate si intretinere a
X
zonei de impact?
12. Serviciul intern de securitate privind activitatea realizeaza o evidenta
X
obiectiva a impactului sistemului tehnico-productiv asupra mediului?
13. Structurile organizatiei cu responsabilitati in domeniul calitatii iau in calcul
X
calitatea vietii in sens larg?
14. Se realizeaza periodic o analiza a punctelor "slabe" si "forte" in materie de
X
incadrare a activitatii organizatiei in restrictiile ecologice?
15. Decizia de a investi, reflecta si posibila evolutie a opiniei publice si a
X
reglementarilor legate de conservarea mediului?
Mp=(ΣEi/75)*100[%]
Reflectarea problemelor de mediu in strategia de productie (M p)
74,66
4. Reflectarea problemelor de mediu in strategiea de asigurare cu resurse umane

1. La nivel de organizatie, politica de mediu se reflecta in politica asigurarii cu
X
resurse umane?
2. Colaboratorii promoveaza din proprie initiativa obiectivele politicii de mediu? X
3. Criteriul ecotehnologic face parte din sistemul criteriilor de alegere a
X
subordonatilor?
4. Formarea, informarea colaboratorilor in materie de mediu reprezinta un effort
X
material si financiar consecvent?
5. Importanta preocuparilor de conservare a mediului se reflecta in stabilirea X
Proiect Diploma
structurilor ierarhice?
6. Se poate vorbi de o responsabilitate generalizata a problemelor de mediu la
X
nivel de organizatie?
7. La nivelul structurilor de conducere este responsabilizata perceperea riscurilor
X
ecotehnologice generate de activitatea organizatiei?
8. In caz de accident tehnic, exista un plan de actiune care sa mobilizeze toti
X
colaboratorii?
175
(continuare)
9. In caz de criza nanotehnica, exista un plan de actiune pentru ansamblul
X
colaboratorilor in scopul salvgradarii mediului?
10. Descrierea posturilor colaboratorilor reflecta experienta unor accidente si
X
rezultatele cercetarii in domeniu?
Reflectarea problemelor de mediu in strategia de asigurare cu resurse umane Mru=(ΣEi/50)*100[%]
(Mru) 80
5. Reflectarea problemelor de mediu in strategia juridica si financiara

1. Respectarea reglementarilor de mediu, la nivel de organizatie, reprezinta o
X
responsabilitate la cel mai inalt nivel ierarhic?
2. Exista, la nivel de organizatie, un sistem propriu de audit juridic pe probleme
X
de mediu?
3. Sunt definite responsabilitatie: morala, penala, civilam administrativa in caz
X
de criza ecologica?
4. Exista un plan de actiune in caz de criza ecologica? X
5. Organizatia are capacitatea de a finanta oricand o expertiza in domeniul
X
juridic si al reglementarilor pe probleme de mediu?
6. Exista preocupare pentru actualizarea obiectivelor ecotehnologice ale
X
organizatiei in termeni financiari?
7. Obiectivele managmentului sunt decise, la cel mai inalt nivel ierarhic din
X
organizatie?
8. Exista un plan pe termen lung al actiunilor de mentinere a calitatii mediului? X
9. In diagrama relatiilor functionale sunt reprezentate si cele apartinand
X
contabilitatii de mediu?
10. Raportul annual privind activitatea intreprinderii prevede si un capitol de
X
mediu?
Mjf=(ΣEi/50)*100[%]
Reflectarea problemelor de mediu in strategia juridica si financiara (M jf)
80
6. Reflectarea problemelor de mediu in strategia juridica si financiara

1. Tehnicile si tehnologiile utilizate in prezent sunt inofensive pentru mediu? X
2. Exista, la nivelul organizatiei, resurse tehnologice de imbunatatire a
X
performantei ecotehnologice?
3. Grija pentru mediu reprezinta principalul mobil al activitatii de cercetare-
X
dezvoltare?
4. Restrictiile in obtinerea licentelor/brevetelor prezinta o marja redusa de
X
manevra in favoarea mediului?
5. Raportul pret/tehnologie este favorabil unei politici de mediu? X
6. Exista un paln de dezvoltare a tehnicilor si tehnologiilor "verzi"? X
Proiect Diploma
7. Cunoasteti impactul tehnologiilor utilizate in conditii normale de functionare? X
8. In conditii de criza? X
9. Va preocupa tehnologiile/tehnicile cele mai avansate in materie de mediu? X
10. Se poate intelege ca structura tehnologica este influentata de cerintele
X
extreme (organizatiei) in materie de managmentul mediului?
Mcd=(ΣEi/50)*100[%]
Reflectarea problemelor de mediu in strategia de cercetare-dezvoltare (M cd)
60
176

Eco

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eco

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Diploma

6.1. Introducerea diagramei flux a procesului tehnologic

Materii prime Energie Apa Materiale

- aglomerat; - gaz de cocserie;

Produse Pierderi de Ape uzate Gaze Deseuri

Macinare mori cu bile *

Ciuruire – ciur vibrant de *

Calculul coeficientului de poluare rezultat in urma elaborarii minereului :

La prepararea minereului poluarea apei este realizata de :

La prepararea minereului poluarea solului este realizata de :

Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]

Cpp= (0,144+0,45+0,269)∙88,5 =76,375 [Kg emisii]

Analiza contractului Controlul proiectarii

*Aprovizionare materii prime Materii prime necesare

Receptii materii prime * Elaborare materiale

Receptie piese * Prelucrari mecanice

* Control Produs * Montaj

*Reconditionare * Controlul produsului *Rebut nerecuperabil *Deseu

Fig. 24 (20) Schema de principiu a diagramei flux a

6.2. Stabilirea surselor de poluare

Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului si de producere a dezechilibrelor

Poluant Emisia din benzina(g) Emisia din motorina (g)

Nr. Crt. Agentul nociv Activitati umane generatoare

Tabel 33 Aspecte de mediu rezultate in urma activitatilor umane

Nr. Concentratia Limita maxim Limita de

Tabel 35 Principalele surse de poluare a apelor din Romania

6.4. Calculul coeficientului de poluare pe etapa.

Coeficientul de poluare pentru transport este:

- mecanizate (pick-hammer, perii de sarma, sablare - alice);

Elementele care conduc la poluarea aerului in aceasta etapa sunt :

Elementele care conduc la poluarea solului in aceasta etapa sunt :

Compusi sintetici anioni activi 0,00003

Apa: produse chimice(decapanti, degresanti)

Produsele chimice care conduc la poluarea apei in aceasta etapa sunt :

Cpdd=Qpct ∙ Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs) ∙ Mu [tone emisii]

Nr. Crt. Substante poluante Cantitatea Kg/t

b) in sol ajung urmatoarele substante :

Cpe=Qpe∙Mu=(Qpea + Qpel + Qpes) ∙Mu [t emisii]

Denumire Solvent Developant Norme

Denumire Prezentare Utilizare Norme

Aer: La utilizarea sprayurilor ia nastere o ceata imprastiata fin in mediul inconjurator ;

Nr. Crt. Substante poluante Cantitatea Kg/t

Apa: Se utilizeaza chimicale inflamabile, care deterioreaza si calitatea apei :

Qpca =1,21091 kg emisii.

Nr. Crt. Substante poluante Cantitatea Kg/t

Controlul fabricatiei presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici si

Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei

Compozitie chimica cerneala serigrafica De la Pana la Valoare considerata

Raportand aceste date la 1 L cerneala :

Compozitie chimica cerneala serigrafica

Sudarea MIG 8 400-600 0,5-1,5 <6

Sudarea WIG 2,5-3,5 420-530 0,5-1,5 <3

Sudarea MAG 1,7-8 170-500 0,5-1,5 <6

Sudarea sub flux 10-40 350-500 0,5-2 >0,5

Sudarea cu plasma 3,15 360-650 0,1-1 0,5

Cromarea dura 0,04 400-1200 0,5 <0,3

Aer: praf, pulberi metalice

Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei necesare

Compozitie chimica cerneala serigrafica De la Pana la Valoare considerata

Raportand aceste date la 2 L cerneala :

Cpcpn = Cpax =76,375∙0,003 =0,229071 [kg emisii]

Aer: praf, pulberi metalice :

Nr. Crt. Substante poluante Cantitatea Kg/t

Aer: praf, pulberi metalice :

Reconditionare Controlul produsului Rebut nerecuperabil Deseu