Sunteți pe pagina 1din 28

1

CUPRINS

CAP. I Introducere....................................................................................................................................3
1. Scop, obiective................................................................................................................................3
2. Baza legală.......................................................................................................................................3
3. Caracteristicile zonelor cu risc ridicat.............................................................................................4
3.1. Alunecările, prăbuşirile de teren............................................................................................4
3.2. Cutremurele............................................................................................................................14
CAPITOLUL II - Instituţii cu atribuţii în implementarea planului la nivel judeţean.............................14
1. Structuri organizatorice implicate.................................................................................................14
2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu....................................15
2.1 Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă:..................................................................15
2.2. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „POROLISSUM” Sălaj...................................15
2.3 Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj.................................................................................15
2.4 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Menumorut Voievod” Sălaj...................................16
2.5 Unităţile M.Ap.N.....................................................................................................................16
2.6 Direcţia de Sănătate Publică Sălaj.........................................................................................16
2.7 Serviciul de Ambulanţă al judeţului Sălaj............................................................................17
2.8 Serviciul Control Calitate Lucrari de Constructii nr.4 Judetul Sălaj................................17
2.9 A.N.I.F. – U.A. Zalău şi S.N.I.F Sălaj....................................................................................18
2.10 Autorităţile administraţiei publice locale – C.L.S.U.........................................................18
3. Centrul de conducere a acţiunilor..................................................................................................18
4. Planificarea acţiunii.......................................................................................................................19
CAP. III – Desfăşurarea acţiunilor de protecţie - intervenţie..................................................................19
1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie.............................................................19
2. Etapele de realizare a acţiunilor....................................................................................................20
3. Acţiuni de protecţie-intervenţie.....................................................................................................23
4. Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie.............................................................................24
CAP. IV Resurse umane, materiale şi financiare.................................................................................26
CAP. V Logistica acţiunilor de intervenţie.............................................................................................26
CAP. VI Asigurarea realizării acţiunilor..............................................................................................27
1. Pregătirea forţelor de intervenţie şi a populaţiei............................................................................27
2. Planuri şi proceduri.......................................................................................................................27
3. Circuitul informaţional-decizional................................................................................................27
CAP. VII Dispoziţii finale......................................................................................................................28
ANEXE:..................................................................................................................................................28

2
PLANUL DE APĂRARE
ÎN CAZ DE SEISME ŞI ALUNECĂRI DE TEREN

CAP. I Introducere
1. Scop, obiective

Planul de apărare în caz de seisme şi alunecări de teren are ca scop stabilirea detaliilor de
conducere şi coordonare operaţională a acţiunilor structurilor de la nivel judeţean.
Prezentul plan urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:
 Asigurarea unei intervenţii oportune şi eficiente;
 Identificarea necesităţilor de asigurare a intervenţiei în zonele cele mai afectate şi a modului de
efectuare a transferului de forţe şi mijloace;
 Asigurarea continuităţii şi răspunsului gradual în gestionarea situaţiei de urgenţă.
 Stabilirea misiunilor ce sunt îndeplinite în scopul realizării funcţiilor de sprijin repartizate
ministerelor;
 Identificarea forţelor de intervenţie de la nivel judeţean;
 Stabilirea modului de conducere a forţelor şi de asigurare a legăturilor.

2. Baza legală

- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004, privind protecţia civilă


- H.G. nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului – cadru privind structura
organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de
urgenţă;
- Ordin nr. 1160 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi
gestionarea situaţiilor de urgenta specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;
- Ordin 1134 din 2006 Regulament privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi
conducerea acţiunilor de intervenţie a serviciilor de urgenţă profesioniste;
- O.U. 21 din 2001 privind sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
- Hotărîrea nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele
minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de
riscuri naturale;
- Hotărîrea nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de
elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren si inundatii ;
- Lege nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a V-a Zone de risc natural;
- Ordinul nr. 1.995 din 18 noiembrie 2005 - Regulament privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor
de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării
de urgenta;

3
- Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995, privind calitatea în construcţii;
- HOTARARE nr. 1.844 din 28 octombrie 2004 privind aparatul de specialitate al prefectului
- HOTARARE nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de
sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale
privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă
- ORDIN nr. 181 din 12 august 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor
de urgenţă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administraţiei şi Internelor.
- ORDIN nr. 1494 din 07 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi
funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă
- ORDIN nr. 1.995 din 18 noiembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea si
gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure si/sau alunecări de teren
- ORDIN nr. 585 din 19 mai 2004 privind înfiinţarea Compartimentului pentru asistenta medicala de
urgenţă in caz de dezastre si crize
- ORDIN nr. 708 din 20 iunie 2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor
produse pe teritoriul României si convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la
cutremure
- ORDIN nr. 735 din 22 iulie 2005 privind evidenta, gestionarea, depozitarea si distribuirea
ajutoarelor interne si internaţionale destinate populaţiei in situaţii de urgenţă
- ORDIN nr. 736 din 22 iulie 2005 privind instituirea serviciului de permanenta la toate primăriile din
zona de risc in caz de iminenta a producerii unor situaţii de urgenţă
- ORDIN nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul
naţional integrat de înştiinţare, avertizare si alarmare a populaţiei
- ORDIN nr. 923 din 9 iunie 2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor
produse pe teritoriul României si convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la
cutremure

3. Caracteristicile zonelor cu risc ridicat


3.1. Alunecările, prăbuşirile de teren

Alunecările, prăbuşirile de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi
sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări funciare.
Principalele caracteristici ale unei alunecări de teren sunt:
1. viteza de manifestare
• lente, cu viteza v < 0,6 m /an;
• cu viteză medie, 0,6 m/an < v < 3m/s;
• bruscă, cu v > 3m/s.
2. cauze generatoare
• naturale: ploi torenţiale, mişcări tectonice, eroziuni, prăbuşiri de grote etc.;
• artificiale: explozii, excavaţii, lucrări hidrotehnice sau de hidroamelioraţii, construcţia de
clădiri lângă versanţi etc.
3. modul de manifestare
• fără semne exterioare de manifestare
• cu semne exterioare de manifestare: căderi de stânci, crăpături şi fisuri, ejectări de apă şi
nisip, tasarea construcţiilor.

4
Zonele cu alunecări de teren majore identificate la nivelul judeţului Sălaj, sunt
următoarele:

a) Zalău – dealul Ortelec: în zonă sunt afectate aproximativ 10 ha de teren, incluzând DJ 191 C,
bazinele de alimentare cu apă ale municipiului Zalău şi 19 gospodării;
b) Localitatea Recea – comuna Vârşolţ: zona afectată este în suprafaţă de 10,50 ha, cuprinzând un
număr de 26 de case, manifestate prin aparitia de crăpaturi şi dislocari ale elementelor structurale şi în
unele cazuri prăbuşiri locale ale construcţiilor punand în pericol viata locatarilor;
c) Localitatea Sărmăşag – comuna Sărmăşag: au fost identificate 161 de gospodării (fisuri,
crăpături ale construcţiilor, deplasări pe orizontală şi verticală) pe străzile Teilor, Viilor, Sălajului,
Rândunelelor, Pomilor şi Liliacului precum şi teren agricol în suprafaţă de circa 290 ha, conform Notei de
fundamentare întocmită de A.N.I.F.
Celelalte zone cu alunecări de teren sunt marcate pe planurile urbanistice generale ale localităţilor,
conform anexei 7 la prezentul plan.

Încadrarea localităţilor judeţului din punct de vedere al riscului la Alunecări –


prăbuşiri de teren:

Risc la
alunecări /
DENUMIREA /MUNICIPIULUI / LOCALITATI
prăbuşiri de teren
ORAŞULUI /COMUNEI COMPONENTE

1.ZALAU
DA
ZALĂU
2 .Stana NU
3. JIBOU
DA

4.Cuceu
NU

1. JIBOU 5.Husia NU
6.Rona
NU

7.Var NU
8.SIMLEU SILVANIEI
DA

9.Bic NU
2. ŞIMLEU SILVANIEI
10.Cehei
NU

11.Pusta NU
3. CEHU SILVANIEI 12.CEHU SILVANIEI
DA

13.Horoatu Cehului NU

5
Risc la
alunecări /
DENUMIREA /MUNICIPIULUI / LOCALITATI
prăbuşiri de teren
ORAŞULUI /COMUNEI COMPONENTE

14.Motis
NU

15.Nadis
DA

16.Ulciug NU

COMUNELE DIN JUDEŢ CU SATELE APARŢINĂTOARE

17.Agrij DA
1. AGRIJ 18.Rastoltu-Desert DA
19.Almasu NU
20.Babiu NU
21.Cutis NU
22.Jebucu NU
2. ALMASU
23.Mesteacanu NU
24.Petrinzel NU
25.Sfaras NU
26.Stana NU
27.Babeni DA
28.Ciocmani NU
3. BABENI 29.Clit NU
30.Pirosa NU
31.Poenita NU
32.Balan NU
33.Chechis NU
4. BALAN 34.Chendrea NU
35.Galpîia NU
36.Gilgau Almasului NU
37.Banisor DA
5. BANISOR 38.Ban DA
39.Peceiu DA
40.Benesat DA
6. BENESAT 41.Alunis NU
42.Biusa DA
43.Bobota NU
7. BOBOTA 44.Dersida DA
45.Zalnoc DA

6
Risc la
alunecări /
DENUMIREA /MUNICIPIULUI / LOCALITATI
prăbuşiri de teren
ORAŞULUI /COMUNEI COMPONENTE

46.Bocsa NU
47.Borla NU
8. BOCSA
48.Cimpia NU
49.Salajeni NU
50.Boghis DA
9. BOGHIS
51.Bozies DA
52.Buciumi NU
53.Bodia NU
54.Bogdana NU
10. BUCIUMI
55.Huta NU
56.Rastolt NU
57.Singeorgiu de Meses NU
58.Camar NU
11. CAMAR
59.Padureni NU
60.Carastelec DA
12. CARASTELEC
61.Dumuslau NU
62.Chiesd NU
13. CHIESD 63.Colonia Sighetu Silvanie NU
64.Sighetu Silvaniei NU
65.Cizer DA
14. CIZER 66.Plesca NU
67.Pria NU
68.Coseiu DA
15. COSEIU 69.Archid NU
70.Chilioara DA
71.Crasna DA
72.Huseni DA
16. CRASNA
73.Marin DA
74. Ratin DA
17. CREACA 75.Creaca NU
76.Borza NU
77.Brebi NU
78.Brusturi NU
79.Ciglean NU
80.Jac NU
81.Lupoaia NU

7
Risc la
alunecări /
DENUMIREA /MUNICIPIULUI / LOCALITATI
prăbuşiri de teren
ORAŞULUI /COMUNEI COMPONENTE

82.Prodanesti NU
83.Viile Jacului NU
84.Cristolt DA
85.Muncel DA
18. CRISTOLT
86.Poiana Ontii NU
87.Valeni DA
88.Criseni NU
19. CRISENI 89.Cristur-Criseni NU
90.Gîrceiu NU
91.Cuzaplac NU
92.Cublesu NU
93.Galaseni DA
94.Mierta NU
20. CUZAPLAC
95.Petrindu NU
96.Ruginoasa NU
97.Stoboru NU
98.Tamasa DA
99.Dobrin DA
100.Deleni DA
101.Doba DA
21. DOBRIN
102.Naimon DA
103.Sincraiu Silvaniei DA
104.Verveghiu DA
105.Dragu NU
106.Adalin NU
22. DRAGU 107.Fintinele NU
108.Ugrutiu NU
109.Voivodeni NU
110.Fildu de Jos NU
111.Fildu de Mijloc NU
23. FILDU DE JOS
112.Fildu de Sus NU
113.Tetisu NU
24. GALGAU 114.Galgau NU
115.Barsau Mare NU
116.Capalna NU
117.Chizeni NU

8
Risc la
alunecări /
DENUMIREA /MUNICIPIULUI / LOCALITATI
prăbuşiri de teren
ORAŞULUI /COMUNEI COMPONENTE

118.Dobrocina NU
119.Fodora NU
120.Frincenii de Piatra NU
121.Glod NU
122.Gura Vladesei NU
123.Gîrbou NU
124.Bezded NU
125.Calacea NU
25. GIRBOU 126.Cernuc NU
127.Fabrica DA
128.Popteleac NU
129.Solomon NU
130.Halmasd DA
131.Aleus NU
26. HALMASD 131.Cerisa DA
132.Drighiu DA
133.Fufez NU
134.Hereclean DA
135.Badon DA
136.Bocsita DA
27. HERECLEAN
137.Diosod DA
138.Guruslau DA
139.Panic DA
140.Hida NU
141.Baica DA
142.Miluani NU
143.Paduris NU
28. HIDA
144.Racis DA
145.Sinpetru Almasului NU
146.Stupini NU
147.Trestia NU
148.Horoatu Crasnei NU
149.Hurez DA
29. HOROATU CRASNEI
150.Stirciu NU
151.Seredeiu NU
30. ILEANDA 152.Ileanda NU

9
Risc la
alunecări /
DENUMIREA /MUNICIPIULUI / LOCALITATI
prăbuşiri de teren
ORAŞULUI /COMUNEI COMPONENTE

153.Bizusa-Bai NU
154.Birsauta NU
155.Dabiceni NU
156.Dolheni DA
157.Luminisu NU
158.Maleni NU
159.Negreni NU
160.Perii Vadului NU
161.Podisu NU
162.Rastoci NU
163.Rogna NU
164.Sasa NU
165.Ip NU
166.Cosniciu de Jos DA
31. IP 167.Cosniciu de Sus NU
168.Zauan NU
169.Zauan-Bai NU
170.Letca DA
171.Ciula NU
172.Cozla DA
173.Cuciulat NU
32. LETCA 174.Lemniu NU
175.Purcaret NU
176.Soimuseni DA
177.Toplita DA
178.Valisoara NU
179.Lozna NU
180.Cormenis NU
33. LOZNA 181.Preluci NU
182.Valea Lesului NU
183.Valea Loznei NU
184.Marca DA
185.Lesmir DA
34. MARCA 186.Marca-Huta NU
187.Port DA
188.Sumal DA

10
Risc la
alunecări /
DENUMIREA /MUNICIPIULUI / LOCALITATI
prăbuşiri de teren
ORAŞULUI /COMUNEI COMPONENTE

189.Maeriste NU
190.Cristelec DA
191.Doh DA
35. MAERISTE
192.Giurtelecu Simleului DA
193.Maladia DA
194.Uileacu Simleului NU
195.Mesesenii de Jos NU
196.Aghires DA
36. MESESENII DE JOS
197.Fetindia NU
198.Mesesenii de Sus NU
199.Mirsid DA
200.Firminis NU
37. MIRSID
201.Moigrad NU
202.Popeni DA
203.Napradea NU
204.Cheud NU
38. NAPRADEA 205.Somes-Guruslau NU
206.Tranis NU
207.Vadurele NU
208.Nusfalau DA
39. NUSFALAU
209.Bilghez NU
210.Pericei DA
211.Badacin DA
40. PERICEI
212.Periceiu Mic NU
213.Sici DA
214.Plopis NU
41. PLOPIS 215.Fagetu NU
216.Iaz NU
217.Poiana Blenchi NU
218.Falcusa NU
42. POIANA BLENCHII
219.Gostila DA
220.Magura NU
43. ROMANASI 221.Romanasi NU
222.Chichisa NU
223.Ciumarna NU
224.Pausa NU

11
Risc la
alunecări /
DENUMIREA /MUNICIPIULUI / LOCALITATI
prăbuşiri de teren
ORAŞULUI /COMUNEI COMPONENTE

225.Poarta Salajului NU
226.Romita NU
227.Rus NU
44. RUS 228.Buzas NU
229.Fintinele-Rus NU
230.Salatig DA
231.Bulgari DA
45. SALATIG 232.Deja DA
233.Mineu DA
234.Notig DA
235.Sig NU
236.Fizes NU
46. SIG 237.Mal NU
238.Sirbi DA
239.Tusa NU
240.Sinmihaiu Almasului NU
47. SIMNIHAIU ALMASULUI 241.Bercea NU
242.Sinta Marie NU
243.Somes-Odorhei NU
244.Birsa NU
48. SOMES-ODORHEI 246.Domnin NU
247.Inau NU
248.Soimus NU
249.Surduc DA
250.Briglez DA
251.Cristoltel DA
49. SURDUC 252.Solona DA
253.Chilioara NU
254.Tihau DA
255.Turbuta DA
256.Samsud NU
50. SAMSUD
257.Valea Pomilor NU
51. SARMASAG 258.Sarmasag DA
259.Ilisua NU
260.Lompirt NU
261.Moiad NU

12
Risc la
alunecări /
DENUMIREA /MUNICIPIULUI / LOCALITATI
prăbuşiri de teren
ORAŞULUI /COMUNEI COMPONENTE

262.Poiana Magura NU
263.Tarmure NU
265.Simisna NU
52. SIMISNA
266.Hasmas NU
267.Treznea DA
53. TREZNEA
268.Bozna NU
269.Valcau de Jos DA
270.Lazuri NU
271.Preoteasa NU
54. VALCAU DE JOS
272.Ratovei NU
273.Sub Cetate NU
274.Valcau de Sus NU
275.Virsolt DA
55. VIRSOLT 276.Recea DA
277.Recea Mica NU
278.Zalha DA
279.Ceaca DA
280.Ciureni NU
56. ZALHA 281.Valea Ciurenilor NU
281.Valea Hranei DA
282.Valea Lunga DA
283.Virtesca NU
284.Zimbor DA
285.Chendremal DA
57. ZIMBOR 286.Dolu DA
287.Sutoru DA
288.Sincraiu Almasului DA

3.2. Cutremurele

Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur judeţul Sălaj este o unitate administrativ-
teritoriala dispusă în zona seismică de intensitate mai mica de VII pe scara MSK.
Având în vedere macro şi micro zonarea seismică a teritoriului naţional, în judeţul Sălaj se pot
produce exclusiv cutremure superficiale, de mică adâncime, cu magnitudini mai mic decât ale seismelor
vrâncene, dar şi la intervale mai îndelungate, cu efecte strict locale, care se pot manifesta pe arii mai
reduse, limitate ca întindere.

13
Distanţa faţă de zona epicentrală Vrancea este de 493 km. Ca urmare a unui cutremur de pământ
major, cu magnitudinea de M >7,5 grade pe scara Richter, în municipiul Zalău pot apare evenimente
dezastruoase provocate direct sau indirect, de către mişcarea seismică.

CAPITOLUL II

Instituţii cu atribuţii în implementarea planului la nivel judeţean

1. Structuri organizatorice implicate


Instituţiile cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seism şi alunecări de teren
şi în aplicarea Planului de apărare sunt:
a) Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
b) Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „POROLISSUM” al judeţului Sălaj
c) Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj
d) Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Menumorut Voievod” Sălaj
e) Unităţile M.Ap.N.
f) Direcţia de Sănătate Publică Sălaj
g) Serviciul de Ambulanţă al judeţului Sălaj
h) Serviciul Control Calitate Lucrari de Constructii nr.4 Judetul Sălaj
i) ANIF, Unitatea de Administrare Sălaj
j) S.N.I.F. Sălaj
k) Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă

2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu


2.1 Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă:
- desemnează comandantul acţiunii la apariţia situaţiilor de urgenţă generate de seism şi/sau alunecări
de teren;
- evalueaza efectele situaţiilor de urgenţă generate de seism şi/sau alunecări de teren, stabileşte măsuri
şi acţiuni specifice pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;
- declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă la nivel judeţean sau în mai
multe localităţi ale judeţului şi propune instituirea stării de urgenţă;
- îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional pentru Situaţii de
Urgenţă.

2.2. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „POROLISSUM” Sălaj


- execută recunoaşteri în zona de responsabilitate, analizează şi raportează, periodic, date şi concluzii
privind amploarea efectelor seismului;
- participă, la ordin/dispoziţie, cu forţe şi mijloace proprii – în limita resurselor umane şi materiale
avute la dispoziţie şi a situaţiei operative existente în zona de competenţă - la acţiunile de salvare a
persoanelor din centrele rurale izolate din zona de frontieră;
- asigură desfăşurarea continuă a misiunilor proprii la frontiera de stat;

14
- informează persoanele care se prezintă în PTF pe sensul de intrare despre seismul produs şi efectele
acestuia;
- facilitează trecerea frontierei de stat a formaţiunilor specializate de intervenţie şi asistenţă umanitară,
din partea altor state, în conformitate cu prevederile acordurilor şi tratatelor internaţionale la care
România este parte;
- participă, în limita resurselor umane şi materiale avute la dispoziţie şi a situaţiei operative existente,
la misiunile de asigurare a ordinii publice, ca forţă de sprijin, în localităţile afectate aflate în zona de
competenţă;
- participă, în limita resurselor umane şi materiale avute la dispoziţie, la asigurarea ordinii publice în
localităţile afectate aflate în zona de competenţă;
- în limita resurselor umane şi materiale avute la dispoziţie şi după asigurarea desfăşurării misiunilor
proprii, participă la realizarea măsurilor hotărâte/dispuse de comitetele judeţene pentru situaţii de
urgenţă.

2.3 Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj


- execută, imediat după declanşarea cutremurului prin personalul prezent în serviciu acţiuni de:
menţinere a ordinii publice; control, dirijare şi supraveghere a circulaţiei; recunoaştere în zonele din
aria de competenţă, asigurare cu prioritate a măsurilor pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei,
concomitent cu transmiterea datelor preliminare asupra efectelor;
- asigură măsurile pentru coordonarea circulaţiei rutiere şi pietonale, prin aplicarea interdicţiilor,
devierilor şi priorităţilor, în mod deosebit în sprijinul mijloacele şi formaţiunile de intervenţie
specializate;
- participă la acţiunile de informare a populaţiei despre situaţia creată, pericolul existent şi măsurile de
protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării efectelor complementare ale seismului;
- asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, intensificând măsurile de
prevenire şi combatere a infracţiunilor sau a altor manifestări antisociale;
- supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare, organizează şi participă la paza
locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;
- participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, a mijloacelor de transport şi tehnice în vederea
implicării acestora, conform ordonanţelor guvernamentale, ordinelor prefecţilor şi/sau primarilor, în
acţiunile de normalizare a situaţiei;
- participă la asigurarea măsurilor de ordine publică şi luarea în evidenţă a populaţiei atunci când
situaţia impune evacuarea temporară a unor cvartale de locuinţe sau a întregii localităţi, în punctele de
adunare - îmbarcare, pe timpul transportului şi în punctele de debarcare;
- execută acţiuni pentru identificarea victimelor, sinistraţilor şi pentru stabilirea persoanelor dispărute;
- participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă sau
de eşaloanele ierarhic superioare.

2.4 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Menumorut Voievod” Sălaj


- stabilirea şi comunicarea, prin efectivele aflate în serviciu, a primelor date şi informaţii privind
efectele situaţiilor de urgenţă ce au afectat zona de competenţă;
- informarea, înştiinţarea şi avertizarea structurilor abilitate cu privire la posibilitatea apariţiei unor
situaţii conflictuale care pot conduce la tulburarea ordinii publice;
- participarea, atunci când situaţia o impune, la acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor captive în
medii ostile vieţii sau a persoanelor declarate dispărute;
- supravegherea sau protecţia şi ordinea publică ale obiectivelor, bunurilor şi valorilor de importanţă
deosebită stabilite de Guvern, inclusiv a documentelor din Fondul Arhivistic Naţional şi a
obiectivelor aparţinând M.A.I.;
- monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor acestora;
- asigurarea securizării zonelor în care se desfăşoară acţiuni cu public numeros;
- intensificarea activităţilor de supraveghere/protecţie şi ordine publică sau protecţie instituţională a
obiectivelor din competenţă;

15
- participarea, cu efectivele aflate în misiuni de ordine publică, la îndrumarea populaţiei spre cele mai
apropiate raioane de evacuare/adăposturi;
- participarea la evacuarea populaţiei, fluidizarea circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor în care
se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii publice în raioanele de evacuare etc.;
- asigurarea supravegherii şi protecţiei infrastructurii critice şi transporturilor devenite vitale pentru
gestionarea situaţiei;
- participarea, atunci când situaţia o impune, la transportul unor categorii de forţe şi mijloace de
intervenţie, al persoanelor evacuate şi altor resurse, precum şi la distribuirea apei şi alimentelor
pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate;
- asigurarea măsurilor de ordine publică şi de protecţie a zonelor afectate/potenţial a fi afectate de
situaţii de urgenţă şi restabilirea ordinii publice;
- asigurarea logistică a forţelor proprii participante la intervenţie.

2.5 Unităţile M.Ap.N.


- participă la evaluarea riscurilor determinate de producerea unor situaţii de urgenţă;
- participă, la solicitare, la misiuni de căutare-salvare;
- participă, la solicitare, la misiuni de evacuare a populaţiei şi a unor categorii de bunuri;
- asigură pregătirea unor capacităţi de spitalizare în vederea preluării persoanelor rănite;
- asigură participarea, alături de alte structuri cu atribuţii în domeniu, la instalarea spitalelor de
campanie;
- asigură acordarea prin structuri de specialitate a asistenţei medicale de urgenţă;
- pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor, consilierea
factorilor de decizie.

2.6 Direcţia de Sănătate Publică Sălaj


- monitorizează starea de sănătate a populaţiei, supraveghează gradul de contaminare şi evaluează
efectele asupra sănătăţii;
- evaluează riscurile îmbolnăvirii în masă a populaţiei, ale apariţiilor unor epidemii, pandemii sau
contaminări de produse vegetale;
- evaluează riscurile contaminării radioactive a aerului, solului şi apei;
- evaluează riscul de îmbolnăvire/intoxicare/contaminare pe timpul manifestării situaţiilor de urgenţă
specifice;
- participă la evaluarea riscurilor contaminării chimice a produselor vegetale şi de origine animală;
- informează şi asigură educarea preventivă a populaţiei cu privire la modul de protecţie individuală şi
colectivă;
- participă la acţiunile de stabilizare şi triaj medical;
- participă la salvarea persoanelor contaminate/intoxicate şi dispuse în zonele contaminate, atunci când
nu este posibilă evacuarea acestora de către structurile de intervenţie;
- participă la transportul sanitar şi evacuarea cu mijloace de intervenţie specifice a persoanelor care au
suferit afecţiuni;
- coordonează şi/sau participă la acţiunile de stabilizare şi triaj medical, transport sanitar şi evacuare cu
mijloace de intervenţie specifice a persoanelor contaminate sau dispuse în zone de planificare la
urgenţă;
- gestionează informaţiile despre victime şi răniţi de cetăţenie română şi străină, internaţi în reţeaua
sanitară sau care necesită tratament de specialitate şi sunt contaminaţi chimic, radioactiv ori suferă de
boala de iradiere şi sunt internate în unităţile spitaliceşti proprii;
- participă la acordarea primului ajutor medical de urgenţă;
- asigură pregătirea unor capacităţi de spitalizare, în vederea preluării persoanelor rănite, iradiate, rănite
şi contaminate;
- asigură primul ajutor prespitalicesc şi asistenţa medicală pentru structurile de intervenţie operativă;
- asigură preluarea medicamentelor şi a instrumentarului, precum şi a altor materiale sanitar-
farmaceutice provenite din ajutoare internaţionale şi distribuirea acestora către structurile abilitate;

16
- stabileşte măsurile profilactice specifice;
- verifică şi monitorizează calitatea apei potabile;
- participă cu personal specializat, tehnică şi echipamente pentru efectuarea decontaminării persoanelor
rănite;
- pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor, consilierea
factorilor de decizie.

2.7 Serviciul de Ambulanţă al judeţului Sălaj


- participă la acordarea primului ajutor medical de urgenţă;
- coordonează şi/sau participă la acţiunile de stabilizare şi triaj medical, transport sanitar şi evacuare cu
mijloace de intervenţie specifice a persoanelor afectate;
- participă la acţiunile de stabilizare şi triaj medical;
- participă la salvarea persoanelor dispuse în zonele afectate, atunci când nu este posibilă evacuarea
acestora de către structurile de intervenţie.

2.8 Serviciul Control Calitate Lucrari de Constructii nr.4 Judetul Sălaj


- dispune deţinătorilor construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice
privind asigurarea cerintei de rezistenta şi stabilitate a structurilor, în toate cazurile în care se constata
necesitatea acesteia;
- dispune, după caz, încetarea exploatării construcţiilor şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a
acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiza tehnica;
- verifică respectarea, de către deţinători, a planului de urmărire specială în exploatare a construcţiilor,
în conformitate cu reglementările în vigoare;
- asigură instruirea specialiştilor - nominalizaţi în planurile de apărare ale unităţilor administrativ-
teritoriale - privind inspecţia post seism a construcţiilor;
- organizează inspecţia post seism şi propune Grupului operativ acţiunile tehnico-organizatorice de
intervenţie imediata pentru punerea în siguranta provizorie a construcţiilor avariate şi urmăreşte
aplicarea măsurilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor cutremurului.

2.9 A.N.I.F. – U.A. Zalău şi S.N.I.F Sălaj


- execută activităţi privind apărarea împotriva fenomenelor cu mare risc de periculozitate care pot
produce inundatii, alunecări de teren şi accidente la construcţiile hidrotehnice din domeniul de
specialitate;
- pregăteşte şi pune în aplicare planurile de acţiune în cazul producerii unor situaţii de urgenta;
- elaborează studii, proiecte, programe şi soluţii de intervenţie, urmare producerii unor situaţii de
urgenta specifice cu urmări la construcţiile hidrotehnice din domeniul specific de activitate şi de
importanta vitala pentru comunitatile locale;
- asigura, prin experţi şi specialişti, evaluarea stării de siguranta a amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare;
- colaborează cu alte instituţii implicate la elaborarea planurilor de apărare şi la stabilirea
responsabilităţilor la nivel central şi local.

2.10 Autorităţile administraţiei publice locale – C.L.S.U.


- asigura mijloacele necesare înştiinţării şi alarmarii populaţiei din zonele ce pot fi afectate de situaţia
de urgenta specifica;
- coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de
dezastre provocate de situaţia de urgenta specifica;
- întocmesc planuri de protecţie şi de intervenţie, în concordanta cu măsurile adoptate de Comitetul
naţional;
- asigura desfăşurarea acţiunilor de limitare şi de inlaturare a efectelor dezastrelor produse de o situaţie
de urgenta specifica, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea

17
primului-ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente
şi acordarea asistenţei sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;
- stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative în zonele
afectate, pentru înlăturarea efectelor situaţiei de urgenta specifice, inclusiv pentru identificarea şi
inhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi unităţilor de
gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electrica, gaze naturale,
decontaminarea solului etc.;
- centralizează datele privind urmările dezastrelor şi informează operativ Comitetul ministerial şi
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;
- asigura mijloacele financiare necesare activităţilor de protecţie şi intervenţie, precum şi de educaţie
antiseismica a populaţiei, în cazul producerii unei situaţii de urgenta specifica;
- sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru intervenţia în
cazul producerii situaţiilor de urgenta specifice.

3. Centrul de conducere a acţiunilor

Acţiunile de răspuns se realizează în conformitate cu planurile proprii de intervenţie şi cele de


cooperare, precum şi cu solicitările comitetului judeţean/local pentru situaţii de urgenţă transmise prin
centrul judeţean de conducere şi coordonare a intervenţiei.
Suportul decizional este realizat de:
- centrul operaţional judeţean din cadrul ISU, în domeniul situaţiilor de urgenţă;
- grupele operative de conducere şi coordonare a acţiunilor constituite pe timpul situaţiilor de urgenţă;
- comandamentele operaţionale şi punctele de comandă înaintate/mobile constituite în raport de
situaţie.
Acesta constă în:
- centralizarea datelor referitoare la efectele seismului/alunecării de teren, misiunile şi acţiunile
desfăşurate, efectivele şi mijloacele structurilor proprii şi a celor sosite în sprijin;
- elaborarea documentelor de conducere şi de informare;
- monitorizarea activităţilor/misiunilor desfăşurate de structurile/unităţile proprii;
- cooperarea cu structurile de intervenţie;
- menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de comunicaţii.
La nivel judeţean grupele operative de conducere şi coordonare a acţiunilor, comandamentele
operaţionale şi punctele de comandă înaintate/mobile menţin permanent legătura cu comandantul acţiunii
desemnat de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă în scopul realizării, la solicitarea acestuia, a
manevrei de forţe şi mijloace.

4. Planificarea acţiunii
Planificarea activităţilor de pregătire a intervenţiilor cuprinde următoarele etape:
a) iniţierea planificării: stabilirea scopurilor şi obiectivelor; executarea recunoaşterilor în teren;
identificarea direcţiilor principale de concentrare a efortului; însuşirea misiunii; stabilirea principalelor
elemente necesare planificării acţiunilor de intervenţie rezultate din analiza situaţiei şi elaborarea
documentaţiei specifice;
b) orientarea personalului implicat în planificarea acţiunii de intervenţie şi transmiterea dispoziţiilor
preliminare;
c) elaborarea concepţiei: stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a
situaţiilor de urgenţă; definirea obiectivelor (niveluri, acţiuni, termene); crearea de scenarii pe baza
acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de
obiectivele urmărite; identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de

18
acţiune ce urmează să fie aplicat); selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de
intervenţie; luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare;
d) elaborarea planului acţiunii: planificarea acţiunilor forţelor şi mijloacelor structurilor profesioniste
şi private, precum şi a celor abilitate pentru asigurarea funcţiilor de sprijin; organizarea sistemului de
comunicaţii şi informatică; identificarea şi planificarea elementelor de cooperare; planificarea logisticii;
planificarea asigurării acţiunilor şi protecţiei subunităţilor şi formaţiunilor; determinarea locului şi rolului
inspectoratului şi ale subunităţilor în raport cu obiectivele preconizate, prin evaluarea stadiului curent faţă
de starea de lucruri dorite în viitor; formularea planurilor de sprijin; elaborarea documentelor necesare
întocmirii planificării acţiunilor (program de măsuri, plan de muncă, planuri de intervenţie, plan de
acţiune, fişe operative, grafice de acţiuni etc.); aplicarea planului şi evaluarea rezultatului (stabilirea de
măsuri corective în cazul abaterii de la obiectivele planificate);
e) revederea planului acţiunilor de intervenţie, cercetarea, completarea şi modelarea acestora în
vederea reluării ciclului.

CAP. III – Desfăşurarea acţiunilor de protecţie - intervenţie


1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

Elaborarea conceptiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea


etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabila a situaţiilor de urgenta, definirea
obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile
viitoare (completarea alternativelor fata de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de
acţiune optime şi care recomanda planul de acţiune ce urmează sa fie aplicat), selectarea cursului optim
de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la
structurile proprii şi cele de cooperare.

2. Etapele de realizare a acţiunilor

Etapele de realizare a acţiunilor în funcţie de fazele dezastrului (predezastru, în perioada


dezastrului şi postdezastru) sunt următoarele:
a) Măsuri şi acţiuni în perioada predezastru:
 Identificarea, în detaliu, delimitarea geografică şi declararea zonelor cu risc natural la cutremure
şi/sau alunecări de teren de pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, în conformitate cu
prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural,
precum şi cu actele normative subsecvente;
 Constituirea de bănci de date informatizate privind zonele cu risc natural la cutremure şi sau alunecări
de teren, actualizate periodic şi integrate în Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de
Urgenta;
 Planificarea dezvoltării unităţilor administrativ-teritoriale luând în considerare măsurile de
eliminare/reducere a riscurilor pentru:
- clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru protecţia
civilă;
- staţii de pompieri şi sediile poliţiei;
- spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de
urgenta;
- cai de transport şi clădirile ce adapostesc funcţiile specifice: feroviar, rutier, naval şi aerian;
- clădiri ale instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenta specifice, în
apărarea şi securitatea nationala;
- staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigura servicii esenţiale;

19
- reţele vitale de utilităţi;
- garaje de vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite categorii;
- rezervoare de apa şi staţii de epurare şi pompare esenţiale pentru situaţii de urgenta specifice:
- clădiri care adapostesc gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase.
 Iniţierea şi/sau continuarea unor studii pentru culegerea şi sinteza de date şi acumularea de cunoştinţe
referitoare la elementele determinante pentru hazardul seismic şi la alunecări de teren, evaluarea
elementelor expuse la risc: construcţii, reţele, populaţie, instituţii publice etc., pentru a lua în
considerare condiţiile locale, elementele expuse şi pentru realizarea de scenarii specifice credibile;
 Urmărirea evitării şi/sau reducerii efectelor distructive ale seismelor sau/şi
alunecarilor de teren şi apariţiei unor dezastre complementare prin realizarea unor măsuri şi acţiuni de
reducere a vulnerabilitatii în zonele de risc;
 Elaborarea şi aprobarea planurilor de urbanism - generale, zonale şi de
detaliu -, cu stabilirea şi aplicarea restrictiilor de amplasare a unor construcţii sau dotări în zone cu
risc seismic şi/sau la alunecări de teren, restrictii care vor fi impuse prin documentaţiile de urbanism
cu prilejul elaborării şi avizării acestora;
 Adoptarea unor măsuri de reamplasare a surselor secundare de risc:
tehnologic şi chimic, biologic, inundatii, explozii, incendii, astfel încât sa se limiteze riscul de afectare
a zonelor populate şi aplicarea acestor măsuri în activităţile de elaborare şi avizare a documentaţiilor
prevăzute în Regulamentul de urbanism;
 Studierea, stabilirea şi aplicarea măsurilor de protecţie şi a acţiunilor de
intervenţie preventivă impotriva efectelor seismelor şi alunecarilor, în vederea diminuării
vulnerabilitatii seismice;
 Protecţia şi pregătirea capacităţilor de răspuns în situaţia de urgenta
specifica: unităţi ale serviciilor de urgenta profesioniste, unităţi şi echipe cu atribuţii speciale din
reţeaua medico-sanitară, poliţie şi unităţi pentru păstrarea ordinii publice, servicii de urgenta
voluntare, sisteme functionale, dotări, sisteme de comunicare, coordonare şi conducere, spaţii de acces
şi evacuare, spaţii de adăpostire a răniţilor şi sinistratilor, rezerve de alimentare cu apa, medicamente,
alimente, energie electrica, combustibil;
 Organizarea de exercitii, sub coordonarea Inspectoratului General pentru
Situaţii de Urgenta în scopul verificării viabilitatii planurilor de apărare şi a resurselor existente;
 Asigurarea spaţiilor de adăpostire a răniţilor şi sinistratilor în cazul
producerii unei situaţii de urgenta specifice şi actualizarea convenţiilor încheiate între autorităţile
administraţiei publice locale şi deţinătorii acestor spaţii în vederea utilizării lor în caz de nevoie;
 Monitorizarea, prin serviciile specializate, a acţiunilor de intervenţie la
clădiri de locuit, clădiri din domeniul sănătăţii, clădiri cu funcţiuni esenţiale în Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenta, incluzând:
- expertizarea tehnica, cu fundamentarea soluţiilor de intervenţie şi estimarea costurilor pentru
clădiri de locuit, spitale, clădiri administrative, culturale, de învăţământ etc.;
- proiectarea lucrărilor de intervenţie;
- execuţia lucrărilor de consolidare;
- asigurarea locuinţelor de necesitate de către serviciile specializate pentru cazarea temporară a
persoanelor în timpul executării consolidarilor dacă situaţia o impune;
 Asigurarea logistica a serviciilor publice descentralizate prezente în planul de apărare propriu:
formulare şi placarde, casti de protecţie, mijloace de transport etc., precum şi pregătirea şi avizarea
listelor şi convenţiilor de colaborare cu persoanele autorizate - fizice sau juridice - pentru intervenţie
în caz de cutremur: ingineri experţi, ingineri verificatori de proiecte, inspectori de teren, diriginti de
şantier, pentru activităţile prevăzute în "Manualul pentru investigarea de urgenta post seism şi
stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediata pentru punerea în siguranta provizorie a
construcţiilor avariate" - publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 2/1999, şi pregătirea prin cursuri a
personalului implicat în aceste activităţi;
 Monitorizarea operatorilor economici care reprezintă surse de mare risc pentru colectivitatile umane;

20
 Avizarea listei societăţilor comerciale şi a furnizorilor de bunuri şi servicii care au în dotare utilaje
pentru intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenta specifice şi încheierea cu acestea a
convenţiilor pentru intervenţia imediata şi asigurarea necesarului de resurse;
 Protecţia bunurilor de patrimoniu: clădiri, lucrări inginereşti, dotări tehnologice diverse, valori
cultural-artistice din administrarea instituţiilor publice şi private;
 Asigurarea, prin bugetul propriu, a resurselor financiare necesare activităţii de prevenire şi gestionare
a unei situaţii de urgenta specifice;
 Verificarea, nominalizarea şi actualizarea stocurilor de materiale de prima necesitate: medicamente,
sânge şi produse specifice, apa minerala, îmbrăcăminte şi incaltaminte, alimente cu termen lung de
conservare, cazarmament etc.;
 Verificarea şi actualizarea materialelor de construcţii şi a altor materiale, inclusiv pentru realizarea de
locuinţe pentru cazarea temporară, aflate în depozitele zonale ale Administraţiei Naţionale a
Rezervelor de Stat;
 Coordonarea, avizarea şi controlul realizării măsurilor privind activităţile de apărare în cazul
producerii unei situaţii de urgenta specifice, privind:
- verificarea, nominalizarea, actualizarea şi pregătirea formatiunilor şi mijloacelor de intervenţie
operativă, inclusiv a celor de intervenţie pe linie medicală;
- asigurarea acţiunilor şi măsurilor de profilaxie în zone de risc, în vederea împiedicării şi declansarii
unor epidemii şi/sau epizootii;
- verificarea dotării cu mijloace de comunicaţii şi a stării de funcţionare a acestora;
- asigurarea acţiunilor de cercetare-căutare şi deblocare-salvare: dotare şi personal instruit;
- realizarea unor acţiuni de restrictii şi interdicţii necesare în zonele de risc şi de distrugeri;
- instruirea autorităţilor şi populaţiei din zonele de risc asupra regulilor de comportare şi comunicare
în cazul producerii unui dezastru;
- planificarea măsurilor şi procedurilor de intervenţie operativă necesare gestionării situaţiei de
urgenta specifice şi aprobarea acestora de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta.
 Coordonarea metodologică privind materialele pentru educarea antiseismica a
populaţiei, asigurarea diseminarii informaţiilor: pliante, broşuri, afişe, puse la dispoziţie de
organismele abilitate potrivit legii;
 Coordonarea şi avizarea instalării şi operarii în condiţii sigure a unor sisteme de
urmărire, avertizare şi alarmare privind efectele seismelor şi/sau alunecarilor de teren pe
amplasamente libere, în construcţii publice şi/sau private, dotări ale regiilor/reţele de infrastructuri
etc.: accelerografe/seismografe, captori, traductori, martori de deformatii, deplasări, echipamente
specifice de protecţie civilă, etc., cu respectarea prevederilor legale.

b) Măsuri şi acţiuni în perioda dezastru:

b1) În caz de cutremur


 Activarea imediat după seism a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
b2) În etapa de incidenţă a alunecarilor de teren
 Activarea imediat după seism a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
 Alarmarea populaţiei asupra alunecarii de teren de către Inspectoratul local/judeţean pentru situaţii de
urgenta cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni, cat şi cu mijloacele tehnice din dotarea
serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenta şi informarea populaţiei despre
zona supusă riscului şi măsurile instituite în areal, de către Comitetul local/judeţean/municipiului
Bucureşti;
 După receptionarea informării privind declanşarea unor alunecări de teren, autorităţile locale vor lua
următoarele măsuri:
- pregătirea evacuarii locuinţelor, a bunurilor cat şi a anexelor gospodăreşti, a animalelor;
- deconectarea clădirilor, locuinţelor de la sistemul de alimentare cu energie electrica, gaze, apa,
încălzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele avarii sau distrugeri;

21
- coordonarea formatiilor serviciilor de urgenta profesioniste şi a serviciilor de urgenta voluntare
aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, şi operatorilor
economici şi organizaţiilor nonguvernamentale;
- sprijinirea formatiilor de intervenţie organizate ale Comitetului judeţean/ municipiului Bucureşti în
acţiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecarii de teren cu scopul de protejare a clădirilor
şi a anexelor gospodăreşti sau pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecarii de teren.

c) Măsuri şi acţiuni în perioda postdezastru:


 Întrunirea de urgenta a Comitetului judeţean/municipiului Bucureşti, culegerea de informaţii de către
personalul specializat, şi culegerea şi transmiterea datelor semnificative de la şi către Inspectoratul
judeţean/municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenta în vederea colectării, stocării, analizarii,
sintezei informaţiilor şi elaborării deciziei de intervenţie;
 Elaborarea deciziei privind declararea stării de alerta sau instituirea stării de urgenta specifice şi
transmiterea urgenta a dispoziţiilor către autorităţile, forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;
 Desfăşurarea intervenţiei, prin executarea acţiunilor planificate în etapa de prevenire a unei situaţii de
urgenta specifice;
 Aplicarea prevederilor din planul de apărare şi a procedurilor acestuia pentru investigarea de urgenta
a construcţiilor, reţelelor de utilităţi etc., respectând reglementările în vigoare din diferite domenii şi
punerea în siguranta provizorie potrivit prioritatilor stabilite de specialiştii abilitaţi şi luarea deciziilor
de evacuare, după caz, utilizând "Manualul pentru investigarea de urgenta post seism şi stabilirea
soluţiilor cadru de intervenţie imediata pentru punerea în siguranta provizorie a construcţiilor
avariate";
 Investigarea de urgenta a dotărilor proprii ale administraţiei locale şi a altor instituţii din sistem;
 Comunicarea permanenta între autorităţi şi populaţie pe toată perioada de intervenţie şi refacere prin
compartimente ale primăriilor şi mass-media;
 Aplicarea prevederilor din plan privind refacerea căilor de acces, reţelelor de utilităţi, capacităţilor
functionale şi a capacităţilor operationale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a
vieţii social-economice în unitatea administrativ-teritorială;
 Realizarea evaluării daunelor şi facilitarea acordării unor compensaţii către cei afectaţi de dezastru,
potrivit legislaţiei;
 Revizuirea şi actualizarea planului de apărare, pe baza experienţei acumulate.

3. Acţiuni de protecţie-intervenţie

Primarii unităţilor administrativ teritoriale de pe raza cărora s-a produs dezastrul, împreună cu
Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă procedează de urgenţă la inspecţia zonelor din aria lor de
autoritate constatând, după caz:
a) zonele afectate şi delimitarea acestora;
b) necesitatea deblocării-salvării persoanelor şi acordării primului ajutor;
c) clădirile prăbuşite sau în pragul colapsului;
d) reţelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicaţii, gaz metan, apă, energie electrică şi termică, etc
e) incendiile sau exploziile produse şi/sau iminenţa producerii unor evenimente în lanţ;
f) distrugerile sau blocările căilor de acces;
g) contaminările chimice sau radioactive ale mediului.
Primarii unităţilor administrativ teritoriale informează operativ CJSU, prin mijloacele de
radiocomunicaţii din dotare şi/sau curieri, asupra situaţiei constatate, estimând victimele şi pagubele
materiale, precum şi necesarul de mijloace şi forte de intervenţie.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă întrunit de urgenţă, evaluează situaţia pe baza
informărilor operative ale primarilor şi constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor

22
publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice locale şi stabileşte
măsuri de intervenţie de urgenţă pentru:
a) asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare desfăşurării acţiunii
de intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;
b) concentrarea şi organizarea intrării în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor stabilite prin
planul de intervenţie şi protecţie;
c) stingerea incendiilor;
d) deblocarea-salvarea persoanelor şi acordarea primului ajutor;
e) transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate;
f) inspectarea post dezastru specific a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidă a acestora;
g) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare;
h) protecţia-adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei necesare;
i) paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afectate;
j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale şi a mijloacelor
pentru intervenţie;
k) informarea populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă şi asigurarea comunicării cu aceasta.
l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi neutralizarea acestora,
după, caz.
Prefectul informează operativ Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (C.N.S.U.) asupra
efectelor dezastrului, a măsurilor întreprinse şi propune, după caz, preşedintelui C.N.S.U. declanşarea
procedurii, potrivit legii, pentru declararea zonei afectate ca zonă de dezastru şi/sau instituirea stării de
urgenţă, după cum urmează:
a) în cazul în care efectele sunt la nivel de accident sau de dezastru limitat se referă la zone restrânse şi
aspecte care pot fi rezolvate cu resursele locale, CJSU poate propune declararea zonelor de dezastru, până
la înlăturarea efectelor, sub coordonarea CNSU;
b) în cazul în care efectele sunt de dezastru limitat în mai multe unităţi teritorial-administrative sau
atunci când efectele de dezastru limitat sau major se referă la zone de importantă social-economică
majoră, extinse teritorial, cu concentrări de pierderi şi aspecte speciale care nu pot fi rezolvate decât cu
mobilizarea resurselor la nivel regional/naţional, CJSU va fundamenta şi va putea propune CNSU
adoptarea de decizii, după caz, cu referire la două situaţii specifice:
- zone de dezastru;
- zone în care este necesară instituirea stării de urgenţă.

4. Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie


Conducerea şi desfăşurarea intervenţiei se execută de următorul personal şi structuri:
- comandantul intervenţiei/acţiunii;
- grupa operativă - de regulă în urgenţele a II-a-a III-a;
- şefii sectoarelor de intervenţie;
- gărzile de intervenţie constituite din echipaje specializate pentru: stingere; căutare-salvare-evacuare;
asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare; asanare - pirotehnică; protecţie N.B.C.

4.1. Prevenire şi protecţie

Măsuri de protecţie antiseismica în interiorul locuinţei sau la locul de muncă :


- evitarea aglomerarii spaţiilor de la locul de munca sau din locuinta cu piese de mobilier sau aparatura
instabile la seism şi amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomereaza de obicei familia, sau în
spaţiul de lucru;
- asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte, între ele şi prin prindere de un
perete, grinda solida în locurile unde se aglomereaza de obicei persoane la locul de munca sau în
familie;

23
- amplasarea echipamentelor tehnice şi aparatelor casnice mai grele sau a celor pe rotile - de exemplu:
copiatoare, calculatoare mari, maşini de spălat, frigidere etc. -, astfel încât sa nu se afle în vecinătatea
iesirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism;
- fixarea aparatelor în asa fel încât racordurile sa nu sufere deteriorări în caz de cutremur;
- amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur;
- amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care sa nu se poată rasturna, în încăperi
în care nu se locuieşte şi nu exista pericolul de contaminare şi de incendiu;
- asigurarea uşilor dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii, astfel încât deplasarea veselei
depozitate sa nu producă accidente;
- procurarea în locuinta a cel puţin unui extinctor şi amplasarea acestuia într-un loc cunoscut şi
accesibil în orice moment, lângă sursele potenţiale de incendiu; invatati utilizarea acestuia;
- reţinerea locului de amplasare a comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor generale şi locale pentru
apa, gaze şi electricitate şi a modului lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, sa puteti
lua măsurile minime de intervenţie de urgenta - închidere/deschidere;
- păstrarea la indemana o unei truse de scule adecvate.
Dacă locuiti într-o clădire multifamiliala tip bloc, informati-va personal sau prin administraţia
asociaţiei despre îndeplinirea obligaţiilor legale privind:
- evaluarea rezistentei antiseismice actuale a structurii clădirii
- reparaţiile şi consolidările necesare
- proiectarea şi executarea lucrărilor necesare
- asigurarea pentru daune seismice, forme şi taxe necesare
Reţineţi în memoria dvs. particularităţile localităţii, cartierului şi împrejurimile locuinţei dvs., ale
drumului pe care va deplasati zilnic la serviciu, şcoala sau cumparaturi, având în vedere eventualele
pericole descrise mai jos:
- căderea unor elemente de construcţie nestructurale: tencuielei, caramizi etc.
- spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte
- căderea unor obiecte, mobilier etc.
- căderea unor stâlpi şi linii electrice
- incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor instalaţii de
încălzire etc.
- alunecări de teren, avalanse în zona muntoasa, lichefierea unor terenuri nisipoase
Obisnuiti-va sa va protejati şi când va aflaţi într-o alta situaţie: în concediu, în delegaţie, la
spectacole, în vizita etc.
Discutati cu toţi membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce aţi face fiecare în caz de
cutremur şi faceti periodic repetitii.
4.2. Intervenţie
Imediat după cutremur, ISU „POROLISSUM” Sălaj începe organizarea şi desfăşurarea
acţiunilor de intervenţie conform prezentului plan, cu structurile implicate pentru gestionarea situaţiilor de
urgenţă generate de seism şi/sau alunecări de teren, astfel:
a) se execută acţiuni de cercetare de specialitate cu scopul de a stabili locul şi volumul
pierderilor umane, distrugerilor la construcţiile civile şi industriale; existenţa, locul
supravieţuitorilor sub dărâmături; avariile la reţelele gospodariei comunale (apă, gaz, canal) a
reţelelor electrice şi de telecomunicaţii; zonele cu pericol de inundaţie şi incendiu; incendii în
zonele calamitate; căile de comunicaţie blocate de dărâmături sau prin deplasarea straturilor de
pământ; zonele în care au apărut sau pot să apară noi surse de risc (zonele de pericol nuclear,
chimic, biologic, etc.); unităţi economice scoase din funcţiune; alte pierderi şi distrugeri de
bunuri materiale;
b) desfăşurarea acţiunilor de deblocare – salvare a supravieţuitorilor de sub dărâmături,
impiedicarea extinderii distrugerilor, intervenţiei la reţelele gospodăriei comunale, refacerea
avariilor etc.;

24
c) organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de acordare a primului ajutor medical, transportul
răniţilor la unităţile spitaliceşti, asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, tratarea şi
spitalizarea răniţilor;
d) desfăşurarea acţiunilor de combatere a panicii şi de împiedicare a apariţiei unor epidemii;
e) organizarea şi desfăşurarea acţiunii de ajutorare, transport, cazare şi asigurarea unităţilor
pentru persoanele sinistrate;
f) desfăşurarea acţiunilor de salvare a produselor agroalimentare, a animalelor şi cerealelor, a
altor categorii de bunuri materiale;
g) asigurarea măsurilor de pază, ordine şi îndrumare a circulaţiei în zonele de sinistru ;
h) degajarea de sub dărâmături şi înhumarea cadavrelor cu scopul de a împiedica declanşarea
unor epidemii.

4.3. Acţiuni de relocare:


Acţiunile de relocare a populaţiei în cazul apariţiei unor alunecări de teren majore se vor executa
de către structurile de intervenţie respectând prevederile Planurilor de evacuare ale unităţilor
administrativ teritoriale şi a Planului de evacuare în situaţii de urgenţă al judeţului Sălaj.

4.4. Acţiuni de refacere şi reconstrucţie:


Autorităţile administraţiei publice centrale/locale vor include în Planurile de asigurare cu resurse
umane, materiale şi financiare sumele necesare refacerii şi reconstrucţiei construcţiilor şi utilităţiilor
publice avariate în urma unui seism şi/sau alunecări de teren.
Acţiunile de consolidare vor urmării proiectele de consolidare impuse de către specialiştii din
cadrul grupului de suport tehnic.

4.5. Acţiuni şi măsuri pentru reabilitare-restabilire şi menţinerea condiţiilor de siguranţă


Pentru restabilirea stării de normalitate, CJSU/CLSU, precum şi conducerile tehnico-
administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor, dispun aplicarea următoarelor acţiuni şi măsuri:
- acordarea, în continuare, a sprijinului necesar persoanelor afectate;
- reconstituirea mijloacelor materiale necesare pentru intervenţie şi refacere în stare operativă;
- reabilitarea căilor de comunicaţii, liniilor de telecomunicaţii şi reţelelor de transport şi distribuţie a
energiei electrice, apei şi agenţilor energetici;
- pregătirea condiţiilor pentru repunerea în stare de funcţionare a operatorilor economici şi instituţiilor
afectate, precum şi pentru refacerea locuinţelor şi a celorlalte construcţii cu caracter public sau privat
avariate sau distruse din zona de dezastre;
- continuarea investigării post dezastru specific şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie pentru
punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate;
- stabilirea din punct de vedere valoric şi cantitativ a pagubelor produse de dezastrul specific.
Pe baza concluziilor desprinse din analiza intervenţiei, Comitetele Locale pentru Situaţii de
Urgenţă întocmesc rapoarte de evaluare a efectelor produse de dezastrul specific. Aceste rapoarte se
înaintează Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în termen de maxim 10 zile de la producerea
dezastrului, rapoartele fiind însoţite de măsuri pentru înlăturarea efectelor acestuia, precum şi de măsurile
ulterioare de prevenire şi intervenţie.
Rapoartele finale de evaluare a CJSU se înaintează la CNSU în termen de cel mult 30 zile de la
producerea dezastrului specific.

CAP. IV Resurse umane, materiale şi financiare

25
Resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă sunt cuprinse
în Planul de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare elaborat de Comitetul Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă pe baza Planurilor locale de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare.
Consiliul judeţean şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru
asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile
administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.
Forţele şi mijloacele de intervenţie la seism şi alunecări de teren sunt prevăzute în anexa 6 la
prezentul plan.

CAP. V Logistica acţiunilor de intervenţie

Materialele necesare participării la acţiunile de intervenţie sunt cele existente în dotare şi


completate conform Normei, tabelelor de înzestrare şi a planurilor pentru asigurarea cu resurse umane,
materiale şi financiare pentru îndeplinirea misiunilor.
Materialele aflate în rezerva de stat, rezerva de mobilizare şi rezerva operativă pot fi folosite în
acţiunile de intervenţie, potrivit reglementărilor în vigoare.
Asigurarea iniţială a materialelor necesare participării la acţiunile de intervenţie se realizează prin
grija compartimentelor logistice, în funcţie de situaţia concretă şi misiunile ce le revin. Efectivele
desemnate să participe la realizarea funcţiilor de sprijin, în afara zonei de competenţă, vor avea asigurate
materialele de primă necesitate (alimente, apă etc) pentru 48 de ore.
Suplimentarea materialelor şi carburanţilor se poate realiza şi pe baza cererilor înaintate
structurilor teritoriale pentru probleme speciale, prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Sălaj potrivit
reglementărilor legale în vigoare.
Asistenţa medicală a personalului din zonă participant la intervenţie şi asigurarea cu materialele
de resort, necesare intervenţiei se realizează de structurile medicale ale Ministerului Sănătăţii şi Societăţii
Naţionale de Cruce Roşie.
Locurile de odihnă pentru personalul de intervenţie care acţionează în afara zonelor de competenţă
se stabilesc de către comitetele judeţene/locale pentru situaţii de urgenţă în sprijinul cărora se acţionează.
Asigurarea resurselor financiare necesare participării la acţiunile de intervenţie se suportă de la bugetul
de stat sau din alte fonduri legal constituite.

CAP. VI Asigurarea realizării acţiunilor


1. Pregătirea forţelor de intervenţie şi a populaţiei

Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin


lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratul pentru situaţii de urgenta judeţean şi
aprobat de comitetul judeţean.
Prefectul, primarii şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor
au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie, a
modalităţilor de acţiune conform planurilor de apărare specifice, aprobate.
Pentru pregătirea şi antrenarea societăţii civile în acţiuni de acordare a primului ajutor, de limitare
şi inlaturare a efectelor situaţiilor de urgenţă specifice, au fost constituie formaţiunile de voluntari
specializaţi în intervenţia pentru situaţii de urgenţă formate din:
1. reţele locale de urgenţă radio - Federaţia Romana de Radioamatorism - F.R.R.;
2. asociaţii locale ale salvatorilor pentru situaţii de urgenţă - ASVSU;

26
3. societăţi comerciale de pază, de pompieri voluntari, de taxi, transportatori;
4. societăţi comerciale de ambulanţe particulare, farmacii, medici particulari etc.;
5. alpinişti utilitari, salvamont, salvamari, scafandri, speologi, cascadori etc.;
6. centre de educare canină;
7. centre de psihoterapie;
8. alte ONG-uri, cu secţii de salvare în situaţii de urgenţă.
O data pe luna, în prima zi de luni a lunii respective, între orele 8.00 şi 9.00, vor avea loc exercitii
de cooperare, informare şi alarmare, la nivelul dispeceratelor proprii fiecărei structuri de voluntari de pe
raza localităţii fără deplasare de mijloace şi forte umane în teren, pe frecventele de cooperare în situaţii de
urgenta.
O data la 3 luni, în acelaşi scop, în exerciţiile de pregătire vor fi implicate şi forţele profesioniste,
fără deplasare de mijloace şi forte umane în teren.
O data la 6 luni - vara şi iarna - la nivel judeţean, vor avea loc exerciţii de pregătire/aplicaţii cu
implicarea forţelor profesioniste şi a mijloacelor de intervenţie.
Anual, comitetul judeţean organizează şi execută exerciţii aplicative pe baza unor programe
adecvate pentru verificarea pregătirii tuturor forţelor de intervenţie, şi a populaţiei, funcţionării sistemului
de înştiinţare, avertizare, prealarmare, alarmare, precum şi a tehnicii, mijloacelor şi materialelor de
intervenţie aflate în dotare. Exerciţiile vor fi prealabil anunţate, pentru a nu crea panică în zona unde
urmează a se desfăşura.

2. Planuri şi proceduri
Structurile cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de seism şi/sau alunecări de
teren au întocmite proceduri de alertare şi intervenţie a forţelor proprii.

3. Circuitul informaţional-decizional

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observarii,


detectarii, masurarii, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmarii, notificării, culegerii şi
transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a
unei situaţii de urgenţă specifice.
Transmiterea informaţiilor şi a deciziilor se realizează în conformitate cu schema fluxului
informaţional-decizional, conform anexei nr. 4 la prezentul plan.

CAP. VII Dispoziţii finale

Planul judeţean de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă determinate de seism şi/sau alunecări
de teren se completează şi se actualizează de către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean
pentru Situaţii de Urgenţă în cazul în care apar modificări organizatorice sau ale reglementărilor legale cu
caracter general şi intern pe baza cărora se desfăşoară activităţile de intervenţie şi la apariţia de noi zone
cu alunecări de teren la nivelul judeţului Sălaj.
Planul de apărare şi documentaţiile anexate, după caz, se arhivează de către Secretariatul Tehnic
Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cu respectarea prevederilor legale.

27
ANEXE:

Anexa 1: Ordinul Prefectului privind componenţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
Anexa 2: Procedura de urgenţă
Anexa 3: Tabel cu numerele de telefon ale membrilor CJSU şi CLSU;
Anexa 4: Schema fluxului informaţional-decizional;
Anexa 5: Tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecări de teren, de pe raza
zonei respective;
Anexa 6: Tabel cuprinzând forţele şi mijloacele de intervenţie şi nominalizarea unităţilor care vor
interveni;
Anexa 7: Hărţi de risc;
Anexa 8: Planul de gestiune a acţiunilor de protecţie-intervenţie;
Anexa 9: Tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente;
Anexa 10: Reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau a unei alunecări de teren;
Anexa 11: Model comunicat de presă;
Anexa 12: Model raport operativ şi raport evaluare.

VĂZUT VĂZUT ÎNTOCMIT


PRIM ADJUNCT ŞEF CENTRU OPERAŢIONAL OFIŢER I
AL INSPECTORULUI ŞEF Colonel, Secretariat Tehnic Permanent al C.J.S.U.
Maior, Locotenent,
Gavril GALE
Adrian DOBOCAN Adrian Vasile POP

28

S-ar putea să vă placă și