ROMÂNIA

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA AL

LOCALITATII GÎRNIC

Judeţul Caraş -Severin ,Localitatea GÎRNIC, Nr.77

Telefon : 0731306970 ; fax :0372897791

e-mail : comunagarnic@primariagarnic.ro

APROB

CONSILIUL LOCAL
AL LOCALITATII

_______________________

PLANUL DE ANALIZA ŞI ACOPERIRE A

RISCURILOR

-2017-
 CAPITOLUL I.

DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1.

Definiţie.

Planul de analiza şi acoperire a riscurilor se întocmeşte în scopul realizării, în

timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară, a măsurilor de prevenire şi
reducere a efectelor unor dezastre, informării oportune asupra unor fenomene naturale
sau accidentale, precum şi desfăşurării intervenţiei de urgenţă pentru limitarea şi
înlăturarea urmărilor asupra populaţiei, salariaţilor, bunurilor materiale şi mediului, cu
maximă eficienţă.

Definiţii utilizate.

a) situaţia de urgenţă - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin

amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător,
valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt
necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi
managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;

b) amploarea situaţiei de urgenţă - mărimea ariei de manifestare a efectelor

distructive ale acesteia în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor,
funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii

c) intensitatea situaţiei de urgenţă - viteza de evoluţie a fenomenelor distructive

şi gradul de perturbare a stării de normalitate;

d) starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă - complex de factori de

risc care prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării ar putea aduce atingere
vieţii şi populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu;

e) iminenţa ameninţării - parametrii de stare şi timp care determină declanşarea

inevitabilă a unei situaţii de urgenţă;

f) starea de alertă - se declară potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi se referă

la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare
a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;

g) managementul situaţiei de urgenţă - ansamblul activităţilor desfăşurate şi

procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru
identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei,
elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în
scopul restabilirii situaţiei de normalitate;

h) monitorizarea situaţiei de urgenţă - proces de supraveghere necesar

evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii

2
şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a
modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;

i) factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în

acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;

j) tipuri de risc - incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii,

alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii,
instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din
atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte
calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori
favorizate de factorii de risc specifici;

k) gestionarea situaţiilor de urgenţă - identificarea, înregistrarea şi evaluarea

tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi,
avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum
şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective;

l) intervenţia operativă - acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către

structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau
înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia;

m) evacuarea - măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de

alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele
afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi
economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone
şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de
funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.

SCOP
Scopul planului este de a asigura cunoaşterea de catre toţi factorii implicaţi a
sarcinilor şi a atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii
de urgenţă de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi
gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns
optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

OBIECTIVE
 asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă,prin evitarea
manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor
lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc,
conform schemei cu riscuri teritoriale;
 amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate
asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă ;
 stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor
operative;
 alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi
gestionării situaţiilor de urgenţă.

3
 Secţiunea a II-a

Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor

care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi
gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

2.1. Acte normative de referinţă

• ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind

Sistemul Naţional de Management al Situatiilor de Urgenta;
• HOTARÂRE Nr. 1489 din 9 septembrie 2004 privind organizarea si
functionarea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta;
• HOTARÂRE Nr. 1490 din 9 septembrie 2004pentru aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei
Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta;
• HOTARÂRE Nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru privind structura organizatorica, atributiile,
functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta;
• HOTARÂRE Nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de
organizare, functionarea si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste;
• HOTARÂRE nr. 547 din 09/06/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de protectie
civila;
• LEGE Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 republicata în 2008 privind protectia civila;
• LEGE Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea împotriva incendiilor;
• ORDIN Nr. 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanta
privind structura organizatorica si dotarea serviciilor profesioniste pentru situatii de
urgenta;
• ORDIN Nr. 1134 din 13/01/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea,
pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie ale
serviciilor
de urgenta profesioniste;
• HOTARÂRE Nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a
unitatilor administrativ-teritoriale, institutiilor publice operatorilor economici din punct de
vedere al
protectiei civile, în functie de si tipurile de riscuri specifice;
• ORDIN Nr. 638/420 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale;
• ORDIN Nr. 736 din 22 iulie 2005 privind instituirea serviciului de
permanenta la toate primariile din zona de risc în caz de iminenta a
producerii unor situatii de urgenta;
• ORDIN Nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea normelor tehnice privind
Sistemul national integrat de înstiintare,
avertizare si alarmare a populatiei;
• ORDIN Nr. 823/1427 din 15 august 2006 pentru aprobarea procedurilor de codificare
a atentionarilor si avertizarilor meteorologice si a avertizarilor si alertelor hidrologice;

4
• ORDIN Nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare în situatii de urgenta;
• ORDIN Nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005 modificat cu nr. 88/2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta
specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren);
• ORDIN Nr. 1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a
activitatilor care prezinta pericole de
producere a accidentelor majore în care sunt implicate substante
periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse;
• ORDIN Nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
asigurarea activitatii de înstiintare,
avertizare, prealarmare si alarmare în situatii de protectie civila;
• HOTARÂRE Nr. 1579 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Statutului personalului
voluntar din serviciile de urgenta voluntare;
• ORDIN Nr. 1494 din 7 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind organizarea si functionarea taberelor pentru sinistrati în situatii de
urgenta;
• ORDONANTA DE URGENTA Nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind
regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta;
• ORDIN Nr. 551/1475 din 8 august 2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind monitorizarea si gestionarea riscurilor cauzate de caderile de
grindina si seceta severa, a Regulamentului
privind gestionarea situatiilor de urgenta în domeniul fitosanitar - invazii ale agentilor de
daunare si contaminarea culturilor agricole
cu produse de uz fitosanitar si a Regulamentului privind gestionarea situatiilor de
urgenta ca urmare a incendiilor de padure;
• HOTARÂRE Nr. 1040 din 9 august 2006 pentru aprobarea Planului national de
asigurare cu resurse umane, materiale
si financiare pentru gestionarea situatiilor de urgenta.

2.2 Structuri organizatorice implicate

 Primarul comunei
 Consiliul local al comunei
 Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă
- Centrul operativ cu activitate temporară;
- Serviciul Voluntar şi Privat pentru Situaţii de Urgenţă (acolo unde este cazul );
- Poliţia
- Reprezentanţi ai instituţiilor publice / operatori economici ce îşi desfăşoară
activitatea pe raza localităţii.

2.3 Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în

domeniu;
Primarul
Primarul are următoarele atribuţii principale:
a) propune consiliului local structura organizatorica de protecţie civila;
b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul situaţiilor de urgenţă;

5
 c) aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;
d) propune fondurile necesare realizării măsurilor stabilite în domeniul situaţiilor de
urgenţă;
e) Identifică surselor de vulnerabilitate de pe raza administrativ teritorială;
f) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire în domeniul situaţiilor de
urgenţă;
f) coordonează activitatea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă;
g) aproba planurile de cooperare cu localităţile învecinate ;
h) dispune măsuri de adăpostire;
i) urmăreşte realizarea, întreţinerea si funcţionarea legăturilor si mijloacelor de
înştiinţare şi alarmare în situaţii de urgenţă;
j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de
urgenţă;
k) solicita asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
l) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie pe plan local;
m) asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii
de urgenţă, precum şi distribuirea celor primite;
n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de
urgenţă;
o) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu
energie şi apă a populaţiei evacuate;
p) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;
q) cooperează cu primarii localităţilor, în probleme de interes comun;
r) gestionează, depozitează, întreţine şi conserva tehnica, aparatura şi materialele
de intervenţie, prin serviciile de specialitate subordonate.

Comitetul local pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii:

a) informează prin centrul operaţional judeţean, privind stările potenţial generatoare de

situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul COMUNEI GÎRNIC, stabilesc
măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul COMUNEI GÎRNIC;
d) analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi
financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
e) informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi
organele abilitate;
g) Stabilirea locurilor de evacuare în situaţii de urgenţă a populaţiei care trebuie
evacuată la inundaţii şi alunecări de teren;
h) Organizarea permanenţei la sediul primăriilor pentru primirea avertizărilor şi
înştiinţărilor pentru situaţii de urgenţă

Centrele operative cu activitate temporară îndeplinesc următoarele atribuţii

specifice:

a) asigură convocarea comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi transmiterea ordinii de zi;

b) primesc şi pregătesc materialele pentru şedinţele comitetelor pentru situaţii de
urgenţă şi le prezintă preşedinţilor şi membrilor acestor comitete;
c) execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor;
6
d) asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum şi a proiectelor de ordine sau
dispoziţii, pe care le prezintă spre aprobare;
e) difuzează la componentele Sistemului Naţional şi la autorităţile interesate
documentele emise de comitetele respective privind activitatea preventivă şi de
intervenţie;
f) întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii
hotărârilor adoptate;
g) întocmesc proiecte de comunicate de presă;
h) urmăresc realizarea suportului logistic pentru desfăşurarea şedinţelor comitetelor
pentru situaţii de urgenţă;
i) gestionează documentele comitetelor pentru situaţii de urgenţă;
j) asigură punctul de contact cu secretariatul tehnic permanent din cadrul
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
k) îndeplinesc alte sarcini stabilite de comitete, de preşedinţii acestora, de şefii centrelor
operaţionale sau de şefii centrelor operative permanente respective

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă

a) Identifică sursele potenţiale de risc de pe raza administrativ-teritorială a

___________________________ sau limitrofe care pot afecta localitatea;
b) Desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi
respectarea regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi
protecţiei civile;
c) Verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor
care privesc situaţiile de urgenţă, în domeniul de competenţă;
d) Asigură intervenţia pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului
ajutor şi protecţia persoanelor, a animalelor şi a bunurilor periclitate de
incendii sau în alte situaţii de urgenţă.
e) Execută activităţile de înştiinţare şi alarmare a populaţiei despre pericolul
producerii unei situaţii de urgenţă;
f) Execută pregătirea populaţie în vederea cunoaşterii modului de comportare la
dezastre;
g) Stabilirea zonelor de inundabilitate precum şi inventarierea locuinţelor care
se găsesc în aceste zone
h) Delimitarea zonelor cu alunecări de teren şi luarea măsurilor de stopare a
fenomenului prin plantarea unor arbori care pot străpunge statul de humă
i) Identificarea locurilor de aprovizionarea cu apă, a rampelor de aprovizionare
a autospecialelor de stins incendii

Poliţia

a) Anunţă Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă despre producerea unui

dezastru sau despre apariţia unui risc pe teritoriul comunei;
b) Asigură dirijarea circulaţie în zona de dezastru permiţând accesul mijloacelor
de intervenţie;
7
 c) Securizează zona de acţiune a forţelor de intervenţie permiţând accesul
forţelor de intervenţie;
d) Execută paza bunurilor materiale aflate în zona afectată;
e) Asigură ordinea publică în perimetrul afectat de dezastru;
f) Participă la evacuarea populaţiei afectată de dezastru;
g) Ţine evidenţa personalului evacuat în _________________;

Reprezentanţi ai instituţiilor publice / operatori economici ce îşi

desfăşoară activitatea pe raza localităţii

În conformitate cu HGR Nr.2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor

funţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile
neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

CAPITOLUL II.

CARACTERISTICILE UNITĂŢII
ADMINISTRATIVTERITORIALE.

Secţiunea 1.

Amplasare geografică şi relief

Comuna Gîrnic , formata din satul Padina Matei , este situata in

judetului Caras- Severin Clisura Dunarii, la o atitudine de 705 m fata de nivelu mari si la
o distanta de 150 km de Orasul Resita si 12 km de Moldova Noua.
Suprafata administrativa totala a comunei este de 4643 ha, din car
extravilan si diferenta de 146 intravilan,
Amplasarea geografica:
Latitudine 44°47’11”N,Longitudine 21°47’11”E
Număr gospodării: 420.
Număr case: 462.
Școli: 2.
Grădinițe: 2.
Dispensar: 1 (utilizabil).
Biserici: 3.
Cămine culturale: 2 (Gîrnic, Padina Matei).
Comuna Gîrnic se învecinează cu satele:
-Comuna Sichevița (7 km);
-Comuna Cărbunari (18 km);
8
-Satul Ravensca (15 km);
-Satul Sfânta Elena (14 km);
-Satul Moldovița (7 km).
Zona de competență la nivelul comunei Gîrnic se prezintă astfel:

Denumirea comunei Satele componente

GÎRNIC 1.GîRNIC
2. PADIN MATEI

Relieful este predominant deluros, cu vegetație bogată, compusă în mare parte din
păduri de fag, iar datorită faptului că în această zonă s-a practicat o agricultură
nepoluată se pot întâlni aici multe specii de animale sălbatice.
Teritoriul comunei este inclus în rezervația mixtă Valea Mare care are o suprafață
de 1179 ha, și face parte din Parcul Natural Porțile de Fier și este protejat cu indicativul
2298PN-Dsi.

Secţiunea a 2-a.

Caracteristici climatice

Din punct de vedere climatic zona corespunde climatului continental-moderat,

caracterizat prin temperaturile medii anuale ce variază între -7°C în luna ianuarie și
+29°C în luna iulie și prin cantități medii anuale de precipitații de 800mm .
Direcția predominantă a vântului este NV-SE.
Adâncimea de îngheț, fără strat protector de zăpadă la sol, este de -0,80m, conform
prevederilor STAS 6054-77.
Clima locului se încadrează în caracteristica temperat-continentală, cu
predominanta frecvenței anilor călduroși, peste 25% din ierni având un caracter blând;
anotimpurile tranzitive lipsesc aproape complet, oschilațiile termice se realizează brusc,
au amplitudini mari; precipitațiile au variați importante, cu media lunară maximă la
începutul verii: 80,9mm – 109,2mm; debitele maxime provin 86%din ploi abundente.

Secţiunea a 3-a.

Reţeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrologic, zona este străbătută de cursuri minore de apă,
care în perioadele de aport meteoric abundent au caracter de viitură.
Cele câteva cursuri de apă cu caracter permanent (Camenița, Valea Mare)
preiau, în perioadele de aport plufial deosebit, de pe versanți și prin torenții episodici,
cantități importante de apă, sub forma unor viituri cu caracter violent, care au o mare
energie de transport.
Comuna Gîrnic se dezvoltă într-o zonă de cumpănă a apelor, între două bazine
hidrologice importante ale Banatului: bazinul major al Dunării, spre sud și bazinul
hidrologic al Nerei, spre nord.
Spre nordul comunei se dezvoltă o rețea de pârâuri care converg spre o albie
comună, Valea Cremenița, afluent de stânga al Nerei.
Spre sud, într-o manieră similară câteva cursuri de debit redus preiau câteva
pârâie prin două văi: Valea Camenița și Valea Liborajdea, care se varsă în Dunăre.
9
 Secţiunea a 4-a.

Populaţie

Conform datelor Direcției de Statistică a județului Caraș-Severin, după

recensământul din 2011, numărul populației stabile al comunei Gîrnic a fost de 1268, în
scădere față de anul 2008 când numărul populației a fost de 1567 locuitori și față de
anul 2000 când la nivelul întregii comune era o populație de 1950 de locuitori. Populația
s-a redus ca număr datorită excedentului natoral și lipsei locurilor de muncă care au
generat un flux de migrație îndeosebi a populației tinere spre mediul urban.
Oportunitățile pe care le oferă activitățile turistice în zonă pot constitui în viitor un factor
de atracție pentru a rămâne în localitate.
Cu toate acestea, la data de 1 ianuarie 2017 conform informațiilor primite de la
Direcția Județeană de Statistică Caraș-Severin, comuna Gîrnic are un număr total de
1432 de locuitori după domiciliu, de aici reiese o ușoară creștere a populației față de
anii precedenți.

Numărul populației pe grupe de vârstă și sex ANUL 2017

COMUNĂ/SEX TOTAL SUB 2 ANI 2-14 ANI 15-18 ANI PESTE 18 ANI
GÎRNIC 1432 21 193 71 1147
MASCULIN 728 12 98 47 571
FEMININ 704 9 95 24 576
Sursa: Direcția de Statistică a județului Caraș-Severin

Numărul populației pe grupe de sex ANUL 2011

COMUNA GRUPE DE SEXE TOTAL

GÎRNIC FEMININ
633
MASCULIN
635
1268
Sursa: Direcția de Statistică a județului Caraș-Severin

Situația pe localități a naționalității populației ANUL 2008

LOCALITATEA POPULAȚIA ROMÂNI CEHI

GÎRNIC 572 13 559
PADINA MATEI 995 995 0
TOTAL 1567 1008 559
Sursa: Direcția de Statistică a județului Caraș-Severin

Comparând datele de la recensământul populației din 2000 cu populația comunei

la data întocmirii prezentului plan se observă că populația a scăzut cu 518 persoane.
În general, raportul populație masculină – populație feminină este unul echilibrat.
Cât despre piramida vârstelor, aceasta prezintă o pronunțată deplasare a centrului de
greutate spre grupele de vârstă de peste 30 de ani.

10
 Secţiunea a 5-a

Căi de transport

Teritoriul comunei Gîrnic este deservit de următoarele căi de circulație rutieră:

Comuna noastră este străbătută de DJ 571A Gîrnic – Padina Matei și DC 49
Padina Matei – Gîrnic având o distanță totală de 15 km de parcurs.
Căi de acces rutier:
-DN 57/A
-DJ 571A ce trece prin comuna Sichevița de la drumul național și face legătură cu
comuna Gîrnic.
-80% din suprafața comunei este asfaltată.
Cele mai apropiate gări CFR sunt: Gara Oravița și Gara Orșova, ambele la o
distanță de 70 km.
La nivelul comunei Gîrnic nu sunt căi de acces aerian.

Secţiunea a 6-a

Dezvoltare economică

Zona în care este așezată comuna Gîrnic se caracterizează printr-un puternic

potențial turistic. Aceasta este inclusă în rezervația mixtă Valea Mare, cu o suprafață de
1179 ha. Importanța floristică a acestei rezervați este dată de proporția însemnată a
speciei Daphne Laureola și Iedera Mare.
Panoramele foarte întinse deasupra Dunării, îi invită pe turiști să străbată aceste
locuri, fie pe jos, fie cu bicicleta traseele turistice care trec prin canioane frumoase, pe
lângă cursuri de ape cu mici cascade, chei și mori de apă.
Obiective turistice aflate pe raza comunei Gîrnic sau în imediata apropiere sunt:
-Peștera Padina Matei;
-Grota Haiducească;
-Complexul de mori de apă din localitatea Gîrnic – funcțional;
-Rezervația naturală Valea Mare;
-Complexul de cascade de pe pârâul Moldovița;
-Complexul de mori de apă de pe râul Gramensca.
În comună sunt posibilități de cazare la o pensiune agroturistică. Aceasta este
clasificată la nivelul de 3 margarete.
Locuitorii comunei se ocupă în general cu agricultura, creșterea animalelor și
agroturismul, și doar o parte lucrează în industrie .
De asemenea, datorită faptului că zona este bogată în piatră de calcar, localnicii
se ocupă și cu fabricarea varului care se arde în cuptoare săpate în pământ și este
distribuit în toată zona Clisurii Dunarii. Această meserie se practică încă de la venirea
primilor coloniști cehi în comună.

11
 Secţiunea a 7-a

Infrastructuri locale

Rețeaua de învățământ:
La nivelul comunei Gîrnic, situația rețelei de învățământ se prezintă după cum
urmează:
ȘCOALA CU CLASELE I-VIII GÎRNIC
1. Director : Bouda Iosif
Secretar : Gruescu Gheorghe
2. Număr total cadre didactice : 9, din care:
 Calificate - 8
 Necalificate - 1
3. Număr personal nedidactic : 2
4. Număr total de elevi : 7, din care 6 băieți și 1 fată;
5. Număr total săli de clasă și laboratoare: 4;
6. Situația elevilor pe clase:
 Pregătitoare - 2
 Cls. I -0
 Cls. a II-a - 0
 Cls a III-a - 2
 Cls. a IV-a - 0
 Cls. a V-a - 0
 Cls. a VI-a - 1
 Cls. a VII-a - 0
 Cls. a VIII-a - 2

ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PADINA MATEI

7. Director : Bouda Iosif
Secretar : Gruescu Gheorghe
8. Număr total cadre didactice : 11, din care:
 Calificate - 10
 Necalificate - 1
9. Număr personal nedidactic : 2
10. Număr total de elevi : 75, din care 32 băieți și 43 fete;
11. Număr total săli de clasă și laboratoare: 9;
12. Situația elevilor pe clase:
 Pregătitoare - 6
 Cls. I -6
 Cls. a II-a - 11
 Cls a III-a - 11
 Cls. a IV-a - 2
 Cls. a V-a - 16
 Cls. a VI-a - 7
 Cls. a VII-a - 8
 Cls. a VIII-a - 8

12
 GRĂDINIȚA PADINA MATEI
1. Număr total cadre didactice : 2, din care :
 Calificate : 2
 Necalificate : 0
2. Număr personal nedidactic : 0
3. Număr total de preșcolari : 22, din care băieți 11 și 11 fete;
4. Număr total săli clasă și laboratoare : 2
5. Situația preșcolarilor pe grupe :
 Grupa pregătitoare : 10
 Grupa mică : 12

BISERCI
 O biserică romano-catolic;
 O biserică baptistă;
 O biserică ortodoxă.

TEATRE
-nu sunt

CĂMINE CULTURALE
 2 cămine culturale;
 1 bibliotecă.

MUZEE
 1 muzeu.

SĂNĂTATE
 1 dispensar funcțional.

REȚELE DE UTILITĂȚI
În localitatea Gîrnic, respectiv Padina Matei există alimentare cu apă curentă
care se face de la peșteră, iar scurgerea apelor se face prin rețele de șanțuri, canale și
rigole, deoarece în momentul întocmirii prezentului plan nu există canalizare
funcțională. În acest an au fost demarate lucrările la canalizarea și stația de epurare în
localitatea Padina Matei, urmând să fie finalizată în anul următor.
În comună sunt rețele electrice de joasă, medie și înaltă tensiune.
Deocamdată nu sunt rețele de gaze naturale.

LOCURI DE ADUNARE ȘI CAZARE A SINISTRAȚILOR

În astfel de situații, incintele căminelor culturale și ale școlilor pot susține astfel
de urgențe.

Secţiunea a 8-a

Specific regional / local

Acestea sunt în general aceleași cu cele ale județului.

13
 Ca o particularitate se impune a menționa că localitatea Padina Matei și comuna
per ansamblu se învecinează cu orașul Moldova Nouă din județul Caraș-Severin. Astfel,
față de coridoarele județului, comuna Gîrnic are acces și la coridorul Reșița, Voiteg,
Timișoara sau Serbia prin puctul vamal Moravița.
De asemenea, o altă particularitate a comunei este și aceea că în ultima perioadă
are deschidere către alte localități din Occident.

CAPITOLUL III.
ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII
DE URGENŢĂ

Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale.

1. CUTREMURE DE PĂMÂNT

Prin poziţionarea geografică a judeţului Caraş-Severin, comuna Gîrnic grefează pe

un areal caracterizat de un potenţial seismic ridicat, având ca sursă generatoare a
cutremurelor, un complicat sistem de falii activate cu intermitenţă care este propriu
zonei de sud-vest a ţării, mişcările telurice din această zonă fiind încadrate
comprehensiv în categoria „cutremurelor bănăţene”.
Acestea, în totalitatea lor au focare de mică adâncime (cutremure superficiale),
intensităţi maxime cunoscute de gradul VIII M.M., cu zone epicentrale reduse ca
suprafaţă, cu intensităţi de manifestare care scad rapid faţă de epicentru şi având
perioade de revenire inconstante.
După o perioadă lungă de linişte, care a făcut să fie parţial uitate, în anul 1991 s-
au produs 3 cutremure foarte importante , care prin distrugerile produse, au atras
dramatic atenţia asupra potenţialului seismic a banatului. Aceste seisme au fost cel din
12.06.1991, cu magnitudinea de M=5,7 localizat la Banloc-Ofseniţa, cel din 18.07.1991,
cu magnitudinea de M=5,6, din zona Topleţ-Herculane şi cel din 02.12.1991 cu
magnitudine de M=5.5 localizat tot în zona Banloc-Ofseniţa.
În 24.05.2002, s-a produs un seism cu magnitudinea de 4,8 grade R şi
intensitatea de 6,5 grade M, având epicentrul sub Dunăre, între Coronini şi Moldova
Veche.

2. ALUNECĂRI ŞI PRĂBUŞIRI DE TEREN

O zonare teoretică a teritoriului judeţului Caraş-Severin din punct de vedere al

potenţialului de declanşare a alunecărilor, cu luarea în considerare a opt factori de risc,
distribuiţi la trei grade de potenţial de probabilitate de producere a alunecărilor.
Factorii de risc luaţi în calcul sunt :
14
 - criteriu litologic ;
- criteriul geomorfologic ;
- criteriul structural ;
- criteriul hidrologic şi climatic ;
- criteriul seismic ;
- criteriul silvic ;
- criteriul antropogen.

3.INUNDAŢII

3.1.Inundaţii provocate de creşterea nivelului cursurilor de apă

peste „COTELE DE APĂRARE”:
S-au produs anual, de regulă primăvara sau toamna.
Pe teritoriul comunei Gîrnic riscurile naturale sunt prezentate de cursuri de apă
ce provoacă, la ploi torențiale, inundații și distrugerea podurilor și a construcșiilor din
imediata apropiere a cursului de apă.
În anii 2000,2014 și 2016 în localitatea Padina Matei au fost puternic afectate
străzile secundare din vecinătatea zonei centrale. Este necesară regularizarea
cursurilor de apă din intravilanul localităților.

3.2.Inundaţii provocate de scurgeri de pe versanţi:

Se produc pe fondul manifestării unor ploi torenţiale în arii restrânse, învechirii

tremei stradale a localităţilor.
Aceste viituri au fost în lunile de vară, cu timpi de concentrare foarte scurţi (20-60
minute).
De asemenea versanții dealurilor sunt brăzdați de văi formate de torenți,
neexistând amenajări care să străvilească erodarea versanților.

4.FENOMENE METEO PERICULOASE

RISC DE ÎNZĂPEZIRE ŞI AVALANŞE

Riscul de înzăpezire se petrece pe anumite porţiuni deoarece în timpul sezonului

rece stratul de zăpada poate ajunge la 0,7 m– ceea ce duce la îngreunarea traficului pe
acele porţiuni de drum.

Zone afectate:

DJ 571 : MOLDOVA NOUĂ -MOLDOVIŢA -GÎRNIC

DJ 571 A : SICHIEVIŢA -GÎRNIC
DC 49 : MOLDOVA NOUĂ - GÎRNIC

Riscul de avalanşe de zăpadă la nivelul comunei Gîrnic, având în vedere că

relieful este predominant de deal, există pe alocuri un risc scăzut de avalanșe .

5. CĂDERI DE STÂNCI MARI

15
 De-a lungul DC 49 Padin Matei – Moldova Nouă există frecvent căderi de stânci
mari.
6. FURTUNI

Furtuni: Gradul mare de fragmentare a reliefului judeţului, precum şi marea

rugozitate a suprafeţelor subadiacente, influenţează mult viteza vântului, astfel că se
poate observa o sensibilă diminuare a acesteia în zonele depresionare, cu excepţia
unui culoar orientat VSV – ENE în partea sudică a judeţului unde bate un vânt local
(Coşava) – o varietate regională a Austrului având centrul baric de declanşare în
Mediterană
Vitezele maxime înregistrate la staţiile de observaţie distribuite echilibrat pe
arealul judeţului, pentru un interval de 10 ani sunt :
 Reşiţa 24 m/sec
 Caransebeş 20 m/sec
 Oraviţa  40 m/sec
 Moldova Nouă 28 m/sec
 Bozovici 40 m/sec
 Berzeasca 20 m/sec
 Berzovia 20 m/sec
 B.Herculane 20 m/sec
 Semenic 40 m/sec
 Cuntu 28 m/sec
 Ţarcu  40 m/sec

Tornade : Până în prezent judeţul Caraş-Severin nu s-a confruntat cu astfel de

fenomene

Secţiunea a 2-a.

Analiza riscurilor tehnologice.

1.ACCIDENTE CHIMICE

Accidentul chimic reprezintă o eliberare necontrolată în mediul înconjurător a

unor substanţe toxice industriale cu concentraţii mai mari decât cele maxime admise,
punând astfel în pericol sănătatea populaţiei.
În cazul comunei Gîrnic nu este cazul producerii unui accident chimic, deoarece
nu există operatori economici cu un astfel de risc.

2.ACCIDENTE NUCLEARE ŞI CĂDERI DE OBIECTE COSMICE

Deşi nu există pe teritoriul judeţului Cara;-Severin obiective industriale cu risc

nuclear şi nici în judeţele vecine, această zonă poate fi afectată de unele accidente
nucleare transfrontaliere.
Pe teritoriul localităţii nu există puncte de măsurare a radioactivităţii mediului
înconjurător, organizate şi dotate corespunzător.

16
 3.ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE COMUNICAŢII

Pe raza localităţii nu există pericolul producerii unui accident chimic în timpul

transportului, deoarece autovehiculele ce transportă marfă periculoasă nu circulă pe
tronsoanele de drum care transversează localitatea.

4 .RISCUL DE POLUARE A APELOR

Poluarea apelor pe raza localităţii se poate face cu resturi de material lemnos,

deşeuri plastice şi gunoaie menajere aruncate de către populaţie pe marginea albiei
râurilor ce străbat comuna Gîrnic.

Secţiunea a 3-a.

Analiza riscurilor biologice.

1. EPIDEMII ŞI EPIZOOTII

RISCURI BIOLOGICE

1.1 EPIDEMII
Judeţul având o populaţie cu o rată medie de şomaj, pericolul apariţiei unor
epidemii este mai puţin probabil.
Acest fenomen poate apărea, totuşi, pe timpul unor dezastre de mare amploare
sau lungă durată.
In ultimii 10 ani bolile care au evoluat pe teritoriul judeţului sunt:
- meningită acută virală cu virusul West-Nile;
- boală diareică acută la copii din colectivităţi;
- hepatită acută epidemică;
- rujeolă la adolescenţi.
Aceste boli au fost în creştere dar focarele au fost oprite la timp datorită măsurilor
ferme întreprinse.
În cazul unor dezastre de mari proporţii există pericolul apariţiei următoarelor boli
care dacă nu sunt oprite în faza incipientă pot deveni epidemii.
Acestea sunt: holera, hepatita acută de tip B, febra tifoidă, leptospiroza, trichineloza.
Având în vedere posibilităţile multiple de apariţie şi evoluţie rapidă a bolilor care pot
deveni epidemii s-a întocmit „Planul de protecţie şi intervenţie în caz de epidemii”
care cuprinde principalele măsuri profilactice şi de intervenţie.
Planul de protecţie şi intervenţie este gestionat de către Direcţia de Sănătate
Publică, prin specialiştii din compunerea acesteia, echipa mobilă antiepidemică,
centrele locale permanente de asigurare a asistenţei medicale.

1.2.EPIZOOTII
Gestionarea şi managementul măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii
sunt asigurate de Direcţia Sanitar – Veterinară Caraş-Severin.
17
 Bolile la animale, care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeţului, sunt:
- tuberculoza bovină;
- leucoza enzootică bovină;
- anemia infecţioasă a solipedelor;
- gripă aviară.
Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepţia anemiei infecţioasa a solipedelor)
dar fenomenul nu s-a produs deoarece s-a intervenit prompt şi operativ.
De asemenea evoluţia bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au
transformat în epizootii.

În cazul unor dezastre de mari proporţii şi de lungă durată pot apărea şi evolua
următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:
- febra aftoasă;
- antraxul.
Direcţia Sanitar - Veterinară a întocmit „Planul de protecţie şi intervenţie în caz
de epizootii”, în care sunt stipulate măsurile profilactice şi de intervenţie în special
pentru a stopa fenomenul de evoluţie al acestor boli în fază incipientă.
În colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică sunt stabilite şi măsurile profilactice şi
de intervenţie urgentă în cazul apariţiei bolilor infecto-contagioase transmisibile de la
animal la om.
În ultimii 10 ani nu s-au produs epizootii pe arii extinse care să poată fi considerate
risc şi care să necesite măsuri speciale.

Secţiunea a 4-a.

Analiza riscului de incendiu

Incendiile care se pot produce pe raza localităţii sunt determinate de folosirea

focului deschis în perioadele secetoase la curăţirea terenurilor de resturile vegetale.
Incendii se pot produce din cauza folosirii necorespunzătoare a sobelor sau
necurăţirea coşurilor de fum din locuinţele cetăţenilor.
Suprasolicitarea reţelelor electrice este una din cauzele frecvente ale incendiilor
la gospodăriile cetăţenilor sau la operatorii economici din comună.
Pe timpul verii ,descarcarile electrice din atmosfera pot constitui un risc de
incendiu.
Pe raza localităţii nu exista statie PECO ,nu avem agenti economici care au
obiect de activitate prelucrarea lemnului,nu există societate de morarit,nu există depozit
butelii GPL și puncte de distribuţie a buteliilor GPL unde accidental se pot produce
incendii.

Secţiunea a 5 –a

Analiza riscurilor sociale

18
 Migrația externă, mai ales a tinerilor;
 Reducerea continuă a numărului populației cauzată de:
-migrația din motive economice;
-sporul natural negativ;
-îmbătrânirea populației.
 Lipsa personalului calificat pentru valorificarea resurselor turistice ale zonei.
La nivelul anului 2017 în evidența Serviciului de Asistență Socială din cadrul
primăriei au fost înregistrare un număr de 21 de asistați sociali, după cum urmează:
- familii fără nici un venit, care beneficiază de ajutor social : 5.
- persoane cu dizabilități : 16.

Secțiunea a 6 –a

Analiza altor tipuri de riscuri

Riscul seismic
Potrivit Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind Planul de Amenajare a
Teritoriului Național, secțiunea a V-a – Zonele de risc natural și a Normativului P 100-
92, comuna Gîrnic se înscrie într-o zonă cu o magnitudine seismică potențială, aflată la
limita dintre gradul 6 și 7,1 – scara MSK, conform raionării seismice a teritoriului
României.

Riscul de inundații
Sub aspectul cantității de precipitații căzute într-un interval de 24h, acest areal se
găsește într-o zonă cu risc mărit. Cantitatea de precipitații atinge valori de 100 – 150
l/mp, favorizând producerea unor inundații. Prin efectele lor distructive, inundațiile se
manifestă îndeosebi în bazinele inferioare ale principalelor cursuri de apă, Valea Mare
și Camenița.
Creșterile de debit în cazul pârâului Valea Mare afectează întregul curs de
propagare prin distrugerea și erodarea malurilor, prin antrenarea unui volum mare de
arocamente, pietrișuri, nisipuri și lemne, cu un impact distructiv asupra malurilor și a
zonelor joase. În zona localității, aceste efecte se manifestă prin inundarea unor spații
agricole, distrugerea infrastructurii existente, afectarea unor gospodării sau a altor
bunuri. În acest context, devin tot mai necesare lucrări de protejare a malurilor prin
ziduri de susținere, regularizări ale albiei și îngăduiri.
Revărsarea unor torenți de pe versanți prin curțile locatarilor sau peste
semănăturile acestora sunt destul de obișnuite în zonă.
Toate aceste incidente subliniază existența unor riscuri reale de inundații în
zonă, care se pot repeta în contextul unor fenomene meteorologice extreme. Din
această cauză se impun o serie de măsuri de protecție cum ar fi:
- Îndiguirea zonelor cu risc de inundare crescut;
- Decolmatarea albiilor acestor văi;
- Contruirea zidurilor de susținere (care sunt în curs de contruire și vor fi finalizate în
anul următor).

Riscul alunecărilor de teren

Prin caracteristicile sale geologice și pedologice, teritoriul administrativ al
comunei Gîrnic, se găsește într-o zonă cu risc secundar și probabilitate medie de
producere. Cu toate acestea, prezența unor depozite sedimentare totoniene
constituite dintr-o alternanță de marne, pietrișuri, calcare organogene și argile

19
 deluviale, face susceptibil pericolul de producere a unor dezechilibre de versant,
care se manifestă sub forma unor alunecări de teren de mică și medie adâncime.
În ultimii ani am avut astfel de situații care au periclitat traficul rutier pe D.C. 49
Padina Matei – Moldova Nouă.

Prăbușiri de maluri, versanți și căderi de pietre

Riscul de prăbușire a unor pietre este foarte ridicat în zona Padina Matei –
Moldova Nouă pe D.C. 49, acest fenomen se produce după fiecare ploaie sau după
topirea zăpezii primăvara, circulația pe acest tronson fiind în permanență un pericol
pentru trecători.

CAPITOLUL IV.

ACOPERIREA RISCURILOR.

Secţiunea 1.

Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie - intervenţie.

La acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă participă în

primă fază forţele şi mijloacele disponibile ale Serviciului Voluntar pentru Situaţii de
Urgenţă al localităţii , apoi structuri de intervenţie din cadrul Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă „Semenic” al Judeţului Caras-Severin, unităţi şi formaţiuni militare
ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale, servicii de
urgenţă voluntare limitrofe, formaţiuni de Cruce Roşie şi alte structuri cu atribuţii în
domeniu.
Acţiunile de intervenţie sunt activităţile şi acţiunile desfăşurate de către serviciile
pentru situaţii de urgenţă profesioniste, voluntare şi private, formaţiuni de Cruce Roşie
şi alte structuri cu atribuţii în domeniu pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor provocate
de dezastre. În funcţie de dezastrul produs, de locul şi amploarea acestuia, se vor
efectua următoarele activităţi:
 executarea înştiinţării şi alarmării populaţiei despre producerea dezastrului şi
intrarea în funcţiune a centrului operativ cu activitate temporară;
 executarea cercetării permanente pentru determinarea pierderilor şi
distrugerilor provocate. Datele culese sunt centralizate şi raportate
comandantului acţiunii de intervenţiei sau grupei operative;
 evacuarea de urgenţă a populaţie, animalelor şi bunurilor materiale pentru
limitarea amplorii fenomenului distructiv produs de dezastru;
 anunţarea Centrului Operaţional al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţa despre fenomenul produs, amploarea acestuia, pagube estimate;
 Acordarea primului ajutor şi transportul la P.A.R. se va efectua de grupele
sanitare şi formaţiunile voluntare de Cruce Roşie;
 Asigurarea limitării dezastrului prin constituirea de echipe specializate şi
asigurarea intervenţie acestora în zonele periculoase;
 asigurarea condiţiilor de lucru pe timp de noapte , iarnă , vizibilitate redusă ,
condiţii meteo deosebite;

20
  Asigurarea pazei raioanelor afectate, restricţiile de circulaţie, a ordinii se va
executa de către organele de poliţie;
 urmărirea regulilor de comportare , de combatere a zvonurilor
 Efectuarea decontaminării personalului, echipamentului, terenului şi clădirilor
afectate în cazul unor accidente nucleare, chimice sau biologice se face de
grupa de protecţie R.N.B.C. a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
„Semenic” al Judeţului Caras-Severin;
 Limitarea - refacerea avariilor produse la reţelele de telecomunicaţii, apă, gaz,
electrice, canalizare (unde este cazul );

Localitatea dispune pentru intervenţie de Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţa

format din :

Număr de personal - 17
Angajatii primariei - 1

Inspector de Protecție Civilă – Marișescu Gheorghe-Narcis

Cadru tehnic PSI – Tismănaru Ghiță-Florin

Şef serviciu – Tismănaru Ghiță-Florin

Compartimentul (specialiştii) pentru prevenire al SVSU GÎRNIC

Nr. Numele și prenumele Funcția Adresa Telefon

crt
1 Cîrpian Gheorghe Șef Compartiment Padina Matei 0731306976
2 Câlnicean Gheorghe MEMBRU Padina Matei 0731306980
3 Străin Ilie MEMBRU Padina Matei 0731306978

1. GRUPE DE INTERVENŢIE;

1.1. GRUPA DE INTERVENŢIE LA AUTOSPECIALA CU APĂ

Nr. Nume și prenume Funcția Locul de Adresa Telefon

Crt muncă
1 Tismănaru Ghiță şef grupă Primăria Padina 0786197479
Florin Gîrnic Matei
2 Sporea conducător Primăria Padina 0762285758
Gheorghe autospecială Gîrnic Matei
3 Marișescu servant Primăria Padina 0761764517
Ilie Gîrnic Matei
4 Popescu servant Primăria Padina 0762631552
Cristian Gîrnic Matei
21
 5 Dobrescu servant Apă Canal Padina 0784026486
Ion Matei

2. ECHIPE SPECIALIZATE

2.1. Echipa înştiinţare - alarmare

Nr. Numele și Funcția Locul de Adresă Telefon

Crt prenumele muncă
1 Piecec Membru Primăria Gîrnic 0731306975
Vențel Gîrnic
2 Vîrba Membru Primăria Gîrnic
Iozefina Gîrnic

2.2. Echipa de cercetare – căutare

Nr. Numele și Funcția Locul de Adresă Telefon

Crt prenumele muncă
1 Tismănaru Șef grupă Primăria Padin 0786197479
Ghiță-Florin Gîrnic Matei
2 Sporea Membru Primăria Padin 0763428255
Ion Gîrnic Matei
3 Marișescu Membru Primăria Padin 0722181915
Gheorghe-Narcis Gîrnic Matei

2.3. Echipa sanitară

Nr. Crt Numele și Funcția Locul de Adresă Telefon

prenumele muncă
1 Cîrpean Membru Spitalul Padina
Valentin Orășenesc Matei
2 Bouda Membru Federația Gîrnic
Maria Caritas

2.4. Echipă sanitară veterinară

Nr. Numele și Funcția Locul de muncă Adresă Telefon

Crt prenumele
1 Sporea Profesor Școala Gimnazială Padina 0763099431
Ion Padina Matei Matei
2 Cîrpian Șomer - Padina 0768822977
Dănuț Matei

22
 2.5. Echipă suport logistic

Nr. Numele și Funcția Locul de muncă Adresă Telefon

Crt prenumele
1 Boboescu Muncitor Speed Prod SRL Padin 0764428032
Ion Necalificat Matei
2 Boboescu Fochist Școala Gimnazială Padin 0761710705
Gheorghe Padina Matei Matei
3 Istudor Profesor Școala Gimnazială Padin -
Gheorghe Gîrnic Matei

Secţiunea a 2-a.

Etapele de realizare a acţiunilor.

În cazul producerii unui cutremur se va executa:

 păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică,puneţi-vă familia în siguranţa; 

 rămâneţi în locul unde vă aflaţi,în clădiri sau în exteriorul acestora; 
 dacă cutremurul v-a surprins în interior,stingeţi focul,întrerupeţi curentul electric si gazele,
deschideţi uşile şi depărtaţi-vă de ferestre sau balcoane;adăpostiţi-vă sub o bancă,masă
solida,lângă un perete de rezistenţă sau tocul unei uşi; 
 gospodinele surprinse în bucătărie sî se îndepărteze cât mai mult de aragazul cu oale fierbinţi; 
 nu produceţi scântei,nu aprindeţi lumânări,chibrituri,alte surse de foc deschis dacă simţiţi miros
de gaze sau produse petroliere; 
 daca seismul va surprins în exterior,depărtaţi-vă de clădiri,stâlpi sau alte obiecte în echilibru
precar,la o distanţă care să vă asigure spaţiul de siguranţă în cazul prăbuşirii; 
 când sunteţi în maşină scoateţi maşina în afara carosabilului,opriţi imediat şi rămâneţi în
maşină; 
 când maşina este staţionată lângă clădiri este bine sî părăsiţi maşina imediat şi să vă îndepărtaţi
de aceasta; 
 la părăsirea locuinţei fiecare cetăţean trebuie să-si ia actele de identitate,un mijloc de iluminat
independent de sursele de alimentare,un aparat de radio cu alimentare de la baterii sau cu
acumulatori şi obiecte personale strict necesare; 
 ocoliţi locurile periculoase; 
 nu atingeţi conductorii electrici sau alte instalaţii electrice,de gaze,termoficare avariate; 
 acordaţi ajutor răniţilor, bătrânilor,bolnavilor şi supravegheaţi-i pană le sosirea echipelor de
salvare; 
 evitaţi,pe cât posibil,circulaţia în vederea vizitării rudelor sau cunoştinţelor pentru a vedea care
este starea lor; 
 nu staţionaţi pe lângă locurile periclitate sau în preajma punctelor de lucru; 
 combateţi zvonurile,ştirile false,panica şi dezordinea; 
 participaţi (daca vi se solicită) la acţiunile de înlăturare a dărâmăturilor,sprijinirea

23
 construcţiilor, salvarea oamenilor. 

Producerii inundaţiilor
Reţineţi! Acest tip de calamitate este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire.

1) În cazul când inundaţia (semnalul”calamitate naturala”) vă surprinde acasă: 

dacă aveţi timp luaţi următoarele masuri de asigurare a bunurilor   dumneavoastră; 

aduceţi în casă unele lucruri sau puneţi-le culcate la pământ într-un loc sigur (mobila de curte, unelte de
gradina sau alte obiecte care se pot muta şi care pot  fi suflate de vânt sau luate de apă); 
blocaţi ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vanturi puternice, de apa, de obiecte care plutesc sau
de aluviuni; 
evacuaţi animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu, dinainte cunoscute; 
încuiaţi uşile casei şi ferestrele după ce închideţi apa gazul şi instalaţiile electrice; 
nu stocaţi saci de nisip pe partea din afara pereţilor casei; mai bine permiteţi apei de inundaţie să curgă
liber prin fundaţie, sau dacă sunteţi sigur că veţi fi  inundat procedaţi singur la inundarea fundaţiei; 
daca inundaţia este iminentă procedaţi astfel: 
mutaţi obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei, deconectaţi aparatele şi împreună cu
întreaga familie părăsiţi locuinţa şi deplasaţi-va  spre locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare,
acoperişuri, înălţimi sau alte locuri dominante) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale
apelor; 
în cazul în care sunteţi surprins în afara locuinţei (pe străzi, în scoli, în parcuri, săli de spectacol, în gări,
autogări, magazine, alte locuri) este necesar să respectaţi cu stricteţe comunicările primite şi să vă
îndreptaţi spre locurile de refugiu cele mai apropiate. 

2) În cazul în care organele de protectie civila ordonă evacuarea, respectaţi următoarele reguli: 

respectaţi ordinea de evacuare stabilită:copii, bătrâni, bolnavi , în primul rând din zonele cele mai
periclitate; 
înainte de părăsirea locuinţei întrerupeţi instalaţiile de alimentare cu apa, gaze, energie electrica şi
închideţi ferestrele; 
scoateţi animalele din gospodărie şi dirijaţi-le către locurile care oferă protectie; 
la părăsirea locuinţei luaţi documentele personale, o rezervă de alimente, apă, trusa sanitară, un mijloc de
iluminat, un aparat de radio iar pe timp friguros şi  îmbrăcăminte mai groasa; 
după sosirea la locul de refugiu, comportaţi-vă cu calm, ocupaţi locurile stabilite, protejaţi şi
supravegheaţi copiii, respectaţi masurile stabilite. 

3) La reîntoarcerea acasă respectaţi următoarele: 

nu intraţi în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubra; 
nu atingeţi firele electrice; 
nu consumaţi apa direct de la sursă, şi numai după ce a fost fiarta; 
consumaţi alimente numai după ce au fost curăţate, fierte şi după caz, controlate de organele sanitare 
nu folosiţi instalaţiile de alimentare cu apa, gaze, electricitate, decât după aprobarea organelor de
specialitate; 
acordaţi ajutor victimelor surprinse de inundaţii; 
executaţi lucrări de înlăturare a urmărilor inundaţiei, degajarea mâlului, curăţirea locuinţei şi
mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor; 
sprijiniţi moral şi material oamenii afectaţi de inundaţii prin găzduire, donare de bunuri materiale,

24
 alimentare, medicamente.  

.
 În cazul accidentelor la lucrări hidrotehnice
Posibilitatea distrugerii unor baraje sau a unor lucrări hidrotehnice au impus luarea
unor măsuri de realizare a siguranţei în exploatare încă din etapa de proiectare - execuţie prin:
Introducerea îh proiectele de execuţie şi a calculelor privind zonele de inundabilitate
din aval de baraje, evaluarea condiţiilor de curgere şi a debitelor evacuate în zonele de
inundaţie.
Asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor în realizarea
construcţiilor, echiparea cu aparate de măsură şi control adecvate tipului de construcţie.
Realizarea unui sistem corespunzător de avertizare -alarmare cu rolul de a anticipa
fenomenele care pot conduce la distrugerea barajului şi de a asigura aplicarea măsurilor de
protecţie în aval de baraj, în timp util.
Stabilirea măsurilor de protecţie şi a modului de realizare a acestora.
Organizarea formaţiilor şi asigurarea materialelor necesare ducerii acţiunilor de intervenţie pentru
localizarea şi înlăturarea urmărilor unei asemenea catastrofe.
Instruirea tineretului, populaţiei din localităţile din aval de baraje asupra modului de realizare a
măsurilor de protecţie şi de respectare a regulilor de comportare stabilite de organele de specialitate
pentru asemenea situaţii.
La producerea unui astfel de accident se desfăşoară următoarele activităţi şi acţiuni:
-Se declanşează semnalul de alarmă pentru calamitate naturală (3 semnale intermitente în
timp de 2 minute) şi se înştiinţează telefonic (radio) conform planului de dezastre, toate localităţile
din
zona inundabilă.
-La recepţionarea semnalului de alarmă, populaţia se evacuează în afara zonei inundabile,
în timpul cel mai scurt.
Cu forţe şi mijloace specializate şi detaşamente de populaţie, comisia la dezastre acţionează
pentru salvarea populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale.
- Se iau măsuri pentru cazarea sinistraţilor şi asigurarea cu apă şi alimentele necesare.
Se acordă primul ajutor victimelor şi asistenţă sanitară pentru populaţie în vederea unor epidemii.
Cetăţenii (copii) trebuie să reţină următoarele reguli de comportare:
Cunoscând timpul la dispoziţie, se acţionează cu calm în toate situaţiile.
La părăsirea locuinţei, se întrerupe alimentarea cu gaze,
curent electric şi apă.
Evacuarea oamenilor şi animalelor să se realizeze în locurile stabilite prin planul la dezastre şi
cunoscute în detaliu.
Evacuarea să se realizeze cu minimum de timp stabilit, numai cu obiecte de valoare şi cele strict
necesare.
În caz de surprindere, să se urce pe clădirile rezistente.
În toate situaţiile critice, să aştepte intervenţia formaţiunilor specializate la dezastre.
Să nu consume apă din zona inundată, inclusiv din fântâni, decât după dezinfectarea acestora de
către formaţiunile sanitare.

În cazul alunecărilor de teren

Măsurile planificate pentru prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de
teren sunt similare cu cele aplicate în caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul că
evenimentul, cu rare excepţii, nu se desfăşoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se
pot desfăşura cu viteze de 1,5-3 m/s, iar în unele situaţii şi peste 3 m/s, oferind astfel
posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel de situaţii. în aceste condiţii, un rol

25
 important revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren şi
alarmări (avertizării) populaţiei în timp util realizării protecţiei.
Pentru prevenirea urmărilor dezastruoase ale alunecărilor de teren, organele de
specialitate, supunând unui control permanent aceste fenomene, au ajuns la următoarele
concluzii:
Alunecările de teren pot fi preîntâmpinate dacă sunt făcute din timp investigaţiile
necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi de dezvoltare a lor; se pot preîntâmpina asemenea
evenimente dacă se aplică procedeele adecvate de ţinere sub control; este necesar a se evita
amplasarea unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii
straturilor nu se pot realiza sau este foarte costisitoare, este posibilă protecţia dacă se
preconizează şi se planifică din timp măsuri corespunzătoare şi se realizează o informare
oportună a populaţiei în zona de risc.
În general, în acţiunile de intervenţie, în afara unor cazuri particulare, se va urmări
recuperarea bunurilor materiale şi refacerea avariilor.
Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţiile similare
acţiunilor preconizate în cazul cutremurelor de pământ.

Înzăpeziri

 informaţi-vă permanent asupra condiţiilor atmosferice folosind radioul şi televizorul; 

 fiţi pregătit pentru a rezista acasă; pregătiţi rezerva de alimente, apă şi combustibil şi asiguraţi-
vă mijloacele diferite pentru încălzit şi preparat hrana; 
 pregătiţi mijloace de iluminat independente de reţeaua electrica; 
 păstraţi la indemnă uneltele pentru degajarea zăpezii; 
 evitaţi absolut orice fel de călătorie daca nu este necesara; 
 dacă totuşi este necesar să plecaţi luaţi-vă îmbrăcăminte groasă, căciulă, mânuşi; 
 călătoriţi numai ziua şi folosiţi şoselele principale; 
 nu fiţi cutezători şi temerari; opriţi, întoarceţi-vă sau cereţi ajutorul; 
 daca plecaţi cu maşina, asiguraţi-o cu lanţuri pentru zăpadă, lopată, răzuitoare, cablu de
remorcare, benzina de rezervă şi asiguraţi-vă ca ştie cineva încotro plecaţi; 
 daca mijlocul de transport se strica, nu intraţi în panica , păstraţi-vă calmul, daţi semnale de
alarmă, aprindeţi luminile, ridicaţi capota maşinii şi aşteptaţi ajutorul; 
 nu părăsiţi mijlocul de transport pentru a cere ajutor, deoarece vă puteţi rătăci; 
 evitaţi suprasolicitarea. 

Incendii de pădure
Stingerea incendiilor revine ca misiune pompierilor care dispun de tehnici şi pregătire
specială.
Stingerea incendiilor de poduri reprezintă o particularitate întrucât oamenii şi
construcţiile, de regulă, sunt în afara pericolului acestora.
Pentru asigurarea intervenţiei în cazul producerii incendiului de poduri sunt necesare formaţiuni
şi mijloace specializate. în acest scop sunt destinate vehicule cu pompe şi cisterne sau avioane şi
elicoptere.
Un rol deosebit în asemenea situaţii îl are izolarea focului prin crearea de culoare de protecţie
(tăierea şi îndepărtarea copacilor pe anumite fâşii şi direcţii). în situaţii deosebite rezultate bune
dau, bombardamentele de aviaţie cu bombe încărcate cu halogen sau bioxid de carbon.

26
 Accident chimic

În zona de acţiune a norului toxic se aplică măsura de protecţie astfel:

Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei (elevilor) despre pericolul chimic se execută cu scopul de
a avertiza populaţia (elevii) despre pericolul chimic, în vederea realizării măsurilor de protecţie,
înştiinţarea se realizează în trepte de urgenţă, în funcţie de distanţa până Ia locul accidentului
chimic. Alarmarea se execută prin semnalul "alarmă chimică" (cinci secunde scurte în timp de
două minute).
a) După declanşarea "alarmei chimice", prin mass-media se transmit populaţiei şi
tinerilor informaţii suplimentare privind regulile de comportare, modul de realizare a măsurilor
de protecţie, durata de acţiune a norului toxic şi alte măsuri ce trebuie aplicate după trecerea
pericolului.
b) Asigurarea protecţiei populaţiei cu mijloace individuale de protecţie se realizează
pentru a împiedica pătrunderea substanţelor toxice în organism, prin aparatul respirator sau
prin piele. Se pot folosi la nevoie şi mijloace simple de protecţie, care se confecţionează
conform modelelor de protecţie civilă.
c) Asigurarea protecţiei populaţiei prin adăpostire se realizează numai în adăposturile de
protecţie civilă care au prevăzute un sistem corespunzător de filtroventilaţie.
d) Asigurarea protecţiei prin evacuare (autoevacuare) temporară se execută pentru a
realiza protecţia populaţiei şi tinerilor în situaţiile când celelalte mijloace lipsesc sau sunt
insuficiente,
e) Introducerea restricţiilor de consum a apei, produselor agroalimentare şi
furajelor pentru a preveni intoxicarea oamenilor şi animalelor în zona contaminată. Restricţiile
se transmit cetăţenilor prin toate mijloacele de înştiinţare la dispoziţie.
f) Introducerea restricţiilor de circulaţie şi a unor măsuri de pază şi ordine în zona de
acţiune a norului toxic pentru a preveni intoxicaţiile oamenilor şi animalelor şi pentru a
asigura desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie.
g) Organizarea cercetării chimice, a controlului şi supravegherii contaminării se
realizează în zona accidentului chimic şi în zona de acţiune a norului toxic, pentru a stabili
prezenţa substanţelor toxice industriale, cantitatea de substanţă răspândită, i concentraţia
substanţei.
în zona de răspândire, direcţia de deplasări a norului toxic, limitele zonei de acţiune a norului
toxic cu concentraţia letală şi de intoxicare.
h) Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate în
zona accidentului chimic şi în zona de acţiune a norului toxic, continuă cu scoaterea victimelor
de sub acţiunea substanţelor toxice industriale şi transportarea la spitale în vederea
tratamentului.
i) Aplicarea măsurilor de neutralizare şi de împiedicare a răspândirii substanţelor toxice
industriale, colectarea, transportul şi depozitarea materialelor contaminate în vederea micşorării
sau anulării acţiunii substanţelor toxice industriale, localizării şi înlăturării accidentului
chimic.
j) Asigurarea protecţiei animalelor se realizează în fermele zootehnice şi gospodăriile
individuale din zona de acţiune a norului toxic, prin izolare în grajdurile folosite în mod
curent la care se etanşează uşile şi ferestrele.
k) Instruirea elevilor, tineretului şi întregii populaţii din zona afectată, are ca scop
conştientizarea acesteia privind necesitatea aplicării măsurilor de protecţie şi respectarea
regulilor de comportare în zona contaminată.

27
 Secţiunea a 3-a.

Faze de urgenţă a acţiunilor.

Măsurile de intervenţie se vor aplica pe tipuri de urgenţe:

 Urgenţa I-a: salvarea răniţilor, contaminaţilor şi intoxicaţilor;
 Urgenţa a II-a: luarea măsurilor de înlăturare a avariilor şi distrugerilor la
sursele de contaminare şi la stingerea incendiilor care ar putea provoca
accidente.
 Urgenţa a III-a: se vor continua acţiunile de intervenţie până la terminare.

Secţiunea a 4-a.

Acţiunile de protecţie-intervenţie.

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă,

pentru:
a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea
şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente
şi materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la
evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii
situaţiei de urgenţă specifice;
d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;
e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a
căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de
pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt
dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în
gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de
producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte
categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite
categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă,
clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru
căi de transport, clădiri pentru învăţământ;
f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia
cu mijloacele din dotare.

28
 Secţiunea a 5-a.

Instruirea.

Pregătirea personalului de conducere din cadrul primăriei cu atribuţii în

domeniul managementului situaţiilor de urgenţă se va executa prin cursuri în cadrul
Centrului Naţional de Pregătire pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani,
Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi Centrul zonal
Craiova, prin convocări, instructaje, antrenamente de specialitate, aplicaţii, exerciţii şi
concursuri organizate la nivelul instituţiilor respective, precum şi de Inspectoratul
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” Caras-Severin.

Pregătirea salariaţilor din instituţiile publice şi operatorii economici se

realizează prin instructaje şi antrenamente de avertizare, alarmare, evacuare,
adăpostire, prim ajutor etc, în funcţie de tipurile de risc la care sunt expuşi. Categoriile
de instructaje, principiile, modalităţile, cerinţele şi condiţiile organizării activităţii de
instruire sunt stabilite prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005,
modificată cu 786/2005.

Populaţia se instruieşte prin participarea la exerciţiile de alarmare publică,

aplicaţiile şi exerciţiile de specialitate, prin intermediul mas-media şi prin acţiunile
organizaţiilor neguvernamentale, potrivit specificului acestora.

Pregătirea preşcolarilor, elevilor şi studenţilor se organizează şi se

desfăşoară conform protocoalelor încheiate între Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă „Semenic” Caraş-Severin şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin.

Pregătirea preşcolarilor şi elevilor se desfăşoară prin parcurgerea temelor de

specialitate şi prin activităţi extraşcolare incluse în cadrul programelor şi planurilor
activităţilor de profil, în funcţie de particularităţile de vârstă specifice nivelurilor de
învăţământ.

29
 Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare( conform anexă nr.9).

. COMITETUL JUDEŢEAN
PENTRU SITUAŢII DE CENTRUL
URGENŢĂ OPERAŢIONAL

COMITETUL LOCAL
PENTRU SITUAŢII DE
URGENŢĂ AL LOCALITATII

SERVICIUL PROFESIONIST
PENTRU SITUATII DE
SERVICIUL VOLUNTAR URGENTA
PENTRU SITAUŢII DE SERVICIUL VOLUNTAR
URGENŢĂ AL PENTRU SITAUŢII DE FORŢE ŞI MIJLOACE DE
LOCALITATII URGENŢĂ AL LOCALITATII INTERVENŢIE ALE
MINISTERULUI DE INTERNE ŞI
REFORMEI ADMINISTRATIVE

SERVICIUL VOLUNTAR FORŢE ŞI MIJLOACE DE

POLIŢIA
PRIVAT PENTRU SITAUŢII INTERVENŢIE ALA
LOCALITATII
DE URGENŢĂ AL MINISTERULUI APĂRĂRII
LOCALITATII (DACA ESTE NAŢIONALE
CAZUL)
Comandă
Raport FORMAŢIUNI VOLUNTARE FORŢE ŞI MIJLOACE DE
Cooperare DE CRCE ROŞIE INTERVENŢIE DE LA
Conducere INSTITUŢII PUBLICE ŞI
OPERATORI ECONOMIC
 CAPITOLUL V.

Resurse umane, materiale, financiare.

Serviciul voluntar se încadrează cu personal angajat şi cu personal voluntar.

Personalul angajat şi cel voluntar trebuie să corespundă cerinţelor de pregătire fizică şi
psihică şi să aibă aptitudinile necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice. În
serviciul voluntar, funcţiile de şef serviciu şi conducător autospeciale se încadrează, în
mod obligatoriu, cu personal angajat.
La încadrare şi anual personalul serviciului voluntar este supus controlului medical,
în condiţiile legii. Personalul angajat trebuie să aibă calificarea necesară, conform
reglementărilor în vigoare.

Funcţiile personalului din serviciul voluntar sunt următoarele:

a) şef serviciu;
b) şef compartiment pentru prevenire;
c) specialist pentru prevenire;
d) şef formaţie intervenţie, salvare şi prim ajutor;
e) şef grupă de intervenţie;
f) şef echipă specializată;
g) servant;
h) conducător autospeciale.

Pentru realizarea şi menţinerea unei capacităţi de răspuns optime, dotarea

serviciului voluntar trebuie să asigure:
a) acoperirea riscurilor potenţiale din sectorul de competenţă, atât din punct de
vedere preventiv, cât şi din punct de vedere operaţional;
b) executarea oportună a misiunilor şi operaţiunilor specifice;
c) corelarea performanţelor tehnice ale mijloacelor de intervenţie cu specificul şi
gradul de dificultate ale situaţiei de urgenţă, în vederea exploatării cu eficienţă
maximă a acestora;
d) crearea condiţiilor necesare pentru pregătirea şi antrenamentul personalului
Sediile şi utilităţile necesare serviciilor voluntare, precum şi spaţiile adecvate
pentru pregătirea de specialitate a personalului, gararea, adăpostirea şi întreţinerea
mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor sunt puse la dispoziţie de consiliile locale,
în condiţiile legii. Acestea se dotează cu telefon şi mijloace de alarmare şi alertare,
instalaţii utilitare, mijloace de pregătire, cu materiale de birotică şi de acordare a
primului ajutor medical.

Finanţarea cheltuielilor cu situaţiile de urgenţă se asigură, potrivit legii, din

bugetul local. Finanţarea serviciilor de urgenţă se asigură de către persoanele juridice
care le-au constituit conform Ordinului ministerului de interne şi reformei administrative
nr. 718/2005 modificat cu 195/2007.
Finanţarea ajutoarelor de urgenţă, a despăgubirilor, precum şi a unor lucrări sau
cheltuieli neprevăzute se asigură din fondul de intervenţie constituit la dispoziţia
Guvernului pentru înlăturarea efectelor unor dezastre.
 CAPITOLUL VI.

LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de

urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, conform
regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor
de riscuri.
Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc
din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a
situaţiei de urgenţă specifice se asigură de consiliul local al localității, în raport de
răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

ANEXE:

Anexa nr. 1 - Tabel nominal cu componenţă Comitetului Local pentru Situaţii

de Urgenţă
Anexa nr. 2 - Graficul cu principalele activităţi desfăşurate de Comitetul Local
pentru Situaţii de Urgenţă
Anexa nr. 3 - Riscurile potenţiale în localităţile/judeţele vecine care pot afecta
zona competenţă a unităţii administrativ teritoriale
Anexa nr. 4 - Harta cu riscurile existente pe raza localității
Anexa nr. 5 - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor
valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării.
Anexa nr. 6 - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea
unei situaţii de urgenţă (seism, inundaţie, alunecare de teren,
accident tehnologic).
Anexa nr. 7 - Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora.
Anexa nr. 8 - Tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente,
modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale.;
Anexa nr.9 - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență.

32
 Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă

ANEXA 1
TABEL NOMINAL CU COMPONENŢA COMITETULUI LOCAL PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ GÎRNIC

Nr. Numele şi prenumele Locul de muncă Funcţia în structurile Telefon

ctr. de protecţie civilă

1. Tismănariu Nicolae Primăria Gîrnic Preşedinte 073130970

2. Piecec Vențel Primăria Gîrnic Vicepreşedinte 073130971
3. Popescu Gheorghe Primăria Gîrnic Membru 073130972
4. Meșină George M.A.I. Membru 0799203228
5. Bouda Iosif Școala Gimnazială Membru 0729856474
6. Cîrpean Valentin Spitalul Orășenesc Membru 0763496823
7. Sporea Ion Primăria Gîrnic Membru 0763428255

33
 Anexa nr. 2

GRAFICUL CU PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE DE COMITETUL

LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Nr. Planificarea pe zile Cine

Denumirea activităţilor Obs
crt. 1 2 3 4 6 10 15 20 24 conduce
A. MĂSURI CARE SE EXECUTĂ LA TOATE TIPURILE DE DEZASTRE
Primirea înştiinţării despre
producerea dezastrului de la ofiţerul
Personal de
1 de serviciu, organele locale sau din
serviciu
alte surse şi măsurile luate de
alarmare
Raportarea imediată a datei, orei,
locului şi primelor concluzii despre Personal de
2
dezastrul respectiv, la Inspectoratul serviciu
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă .
Înştiinţarea Comitetul pentru Situaţii Personal de
3
de Urgenţă Local serviciu
Executarea înştiinţării şi alarmării Echipa de
4 populaţiei despre producerea instiintare -
dezastrului. alarmare
Executarea cercetării la faţa locului
Echipa de
de către echipa de cercetare şi
5 cercetare -
raportarea primelor date despre
cautare
urmările dezastrului.
Deplasarea grupei operative din
Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Şef
6
Local, la locul producerii CLSU
evenimentului.
Urmărirea respectării măsurilor de
7 restricţie şi pază, şi apărarea CLSU
bunurilor din zona de acţiune.
Urmărirea respectării regulilor de
8 comportare şi de combatere a CLSU
zvonurilor în zona afectată.
Acordarea primului ajutor medical, Echipa
9
transportul şi spitalizarea răniţilor. sanitară
Limitarea extinderii incendiilor prin Formatie
10
măsuri de intervenţie. intervenţie
Scoaterea populaţiei, salariaţilor şi
Echipa
a bunurilor materiale din locurile
11 deblocare-
periculoase şi asigurarea evacuării în
salvare
locuri dinainte stabilite.
Organizarea acţiunilor în zona de
dezastru şi asigurarea cu mijloace de
14 legătură, mijloace de transport CLSU
materiale, hrană, echipament de
protecţie şi materiale de intervenţie.
Constituirea unei grupe operative
12 care să asigure intervenţia de CLSU
specialitate în zona de dezastru.
Asigurarea schimbării forţelor de
intervenţie în cazul desfăşurării
13 CLSU
acţiunilor pe o perioadă mai mare de
timp.

34
Nr. Planificarea pe zile Cine
Denumirea activităţilor Obs
crt. 1 2 3 4 6 10 15 20 24 conduce
Întocmirea rapoartelor şi sintezelor
asupra stadiului îndeplinirii acţiunilor
14 şi necesarul de materiale de asigurat CLSU
pentru asigurarea acţiunilor de
intervenţie.
Asigurarea condiţiilor de lucru pe
timp de noapte, iarnă, vizibilitate
15 CLSU
redusă, condiţii meteorologice
deosebite.
Analiza situaţiei create şi a
16 posibilităţilor de acţiune. Solicitarea CLSU
de sprijin din partea C.J.S.U.
Executarea cercetării suplimentare
17 CLSU
şi restabilirea forţelor de intervenţie.
B. MĂSURI SPECIALE PE TIPURI DE DEZASTRE
a) Măsuri specifice în cazul producerii unor cutremure:
Culegerea datelor despre urmările
seismului şi raportarea la
1 CLSU
Inspectoratului Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă
Limitarea accesului în zona de
2 CLSU
dezastru.
Organizarea acţiunilor de limitare
a urmărilor dezastrului, de salvare a
Comandantul
3 celor prinşi sub dărâmături, de
acţiunii
deblocare a căilor de acces,
evacuarea sinistraţilor.
b) Măsuri specifice în caz de ploi abundente, inundaţii:
Culegerea datelor cu privire la
1 CLSU
pericolul unor inundaţii.
Informarea factorilor implicaţi
despre iminenţa producerii unor
2 CLSU
inundaţii, pentru luarea măsurilor de
prevenire necesare.
Luarea măsurilor de protecţie la
3 inundaţii, inclusiv evacuarea populaţiei CLSU
din zonele ameninţate de inundaţie.
Organizarea măsurilor de
4 intervenţie pentru limitarea şi CLSU
lichidarea urmărilor inundaţiilor.
c) Măsuri specifice în cazul apariţiei unor epidemii:
Culegerea datelor despre pericolul
1 CLSU
apariţiei unor epidemii
Pregătirea personalului sanitar
2 CLSU
pentru intervenţie
Anunţarea şcolilor şi a salariaţilor
despre pericolul apariţiei epidemiei şi
3 CLSU
instruirea cu principalele măsuri de
contracarare.
Aplicarea măsurilor sanitare în
4 zonele afectate, corespunzător CLSU
situaţiei create.
Introducerea carantinei în zonele
5 CLSU
afectate.

35
 Anexa 3.

RISCURILE POTENŢIALE ÎN LOCALITĂŢILE/JUDEŢELE VECINE CARE POT

AFECTA ZONA DE COMPETENŢĂ A UNITĂŢII ADMINISTRATIV
TERITORIALE.

Nr.crt. Riscul Populaţie Pagube materiale Obs

afectată estimate
1.

36
 Anexa 5

MĂSURI CORESPUNZĂTOARE DE EVITARE A MANIFESTĂRII RISCURILOR,

DE REDUCERE A FRECVENŢEI DE PRODUCERE ORI DE LIMITARE A
CONSECINŢELOR ACESTORA, PE TIPURI DE RISCURI.

a). Înştiinţarea este activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre

iminenţa producerii sau producerea dezastrelor către autorităţile administraţiei publice
centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de
protecţie. Înştiinţarea municipiului Suceava se face de către Centrul operaţional al
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” al JudeţuluiCaras-Severin, sau de
către Centre operative cu activitate temporară de la unităţile administrativ teritoriale
învecinate .

b). Avertizarea constă în aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare

despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre. Avertizarea populaţiei se
realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin
mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.
Aceasta se poate face în funcţie de timpul avut la dispoziţie prin radio, televiziune sau
presa scrisă. Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi
gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de
televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul României, la
solicitarea expresă a şefilor structurilor de protecţie civilă.

c). Alarmarea este activitatea prin care se transmit mesaje/semnale de avertizare a

populaţiei şi salariaţilor despre iminenţa producerii unor dezastre , în scopul trecerii
imediate şi în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie. Alarmarea
populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după
caz, prin mijloacele specifice, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate
Alarmarea este declanşată prin semnale sonore, folosindu-se sirena electrica de
5,5 KW si clopotele bisericilor,şi sistemul de alarmare electronice din localitaţile aval de
baraj.
Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai
cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului
economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.
Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută
numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a
agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora.
Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi agenţi
economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii

d). Adăpostirea Pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul cultural

naţional de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul naţional de adăpostire,
care cuprinde:
 adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenta,
 adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale
 fondul privat de adăpostire realizat de agenţii economici şi proprietarii de
imobile.

În comuna Gîrnic protecţia prin adăpostire se realizează prin:

-Pregătirea locuinţelor ca adăposturi în cazul accidentelor chimice ;
-Pregătirea adăposturilor speciale ,simple la nivel localitate.
 -Dispersarea populaţiei şi salariaţilor folosindu-se proprietăţile naturale ale terenului

e). Protecţia N.B.C. Protecţia nucleară, radiologică, chimică şi biologică a populaţiei

se realizează prin mijloace de protecţie individuală, colectivă sau prin alte măsuri
tehnice şi organizatorice specifice, cu prioritate în zonele de risc.
Instituţiile publice şi agenţii economici care produc, transportă, depozitează sau
manipulează substanţe periculoase în cantităţi care pot pune în pericol viaţa şi
sănătatea cetăţenilor organizează şi execută controlul contaminării radioactive, chimice
şi biologice a materiilor prime şi produselor finite şi realizează măsurile de
decontaminare a personalului propriu, terenului, clădirilor şi utilajelor.
Decontaminarea se realizează prin operaţiuni şi tehnici speciale efectuate de către
serviciile de urgenţă, unele unităţi militare şi agenţi economici, potrivit normelor tehnice
elaborate de ministerele de profil şi avizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă.
Depoluarea constă în luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea
surselor poluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei,
aerului şi terenului.
Masurile de depoluare sunt însoţite, după caz, de evacuarea persoanelor şi a
animalelor din mediul poluat sau de interzicerea utilizării apei, a alimentelor şi a furajelor
contaminate. Agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia să avertizeze imediat
populaţia asupra riscurilor de poluare si contaminare a zonelor limitrofe unităţilor
respective şi să intervină cu forţele şi mijloacele de care dispun pentru protecţia
populaţiei şi înlăturarea efectelor poluării.

f). Evacuarea. Acţiunea de evacuare constituie una din măsurile importante ce

se iau în cazul producerii unor dezastre şi se execută în conformitate cu planul de
evacuare special întocmit, putând fi considerat măsură de protecţie şi intervenţie.
Trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de dezastre se hotărăşte de
primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă
competent conform planului de evacuare întocmit la nivel localitate.

38
 Anexa 6

SISTEME EXISTENTE DE PREAVERTIZARE/AVERTIZARE A ATINGERII

UNOR VALORI CRITICE ŞI DE ALARMARE A POPULAŢIEI ÎN CAZUL
EVACUĂRII.

Nr. Sistem de Locul de amplasare Cine răspunde de Obs

crt. alarmare punerea în funcţiune
1. Clopote biserică Biserica Sporea Ilie
2. Clopote biserică Biserica Nedved Iosif
3. Sirena electrica Pimăria Gîrnic Vîrba Iozefina
5,5 kw

Obs. Sirena se acționează de la tabloul electric din incinta primăriei Gîrnic.

 Anexa 7

TABEL CUPRINZÂND OBIECTIVELE CARE POT FI AFECTATE DE

PRODUCEREA UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ (SEISM, INUNDAŢIE,
ALUNECARE DE TEREN, ACCIDENT TEHNOLOGIC).

A. LA INUNDAŢII

Număr de persoane
Nr. crt Locuinţe afectate Dispunerea
afectate
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
Sat
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
TOTAL
48
49
50
 51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63 Satul
64
65
66
67
TOTAL
68
69
70
71
72
73
74
75 Satul
76
77
78
79
80
81
TOTAL
TOTAL PERSOANE LOCALITATI

Nr. Număr de persoane

Locuinţe afectate Dispunerea
crt afectate
1.
2. Localitatea
3.
4.
5.
TOTAL Localitatea
6.
7.
8.
TOTAL Localitatea
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.

41
19.
20.
21.
22.
23. Localitatea
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
TOTAL
TOTAL LOCALITATE

B. LA ALUNECĂRI DE TEREN

Nr. Număr de persoane

Locuinţe afectate Dispunerea
crt afectate
1.
Localitatea
2.

3.

TOTAL

42
 Anexa 8.
TABELUL CU STOCUL DE MIJLOACE ŞI MATERIALE DE APĂRARE
EXISTENTE, MODUL CUM SE ACOPERĂ DEFICITUL DIN DISPONIBILITĂŢi

Nr. Denumirea materialelor Materiale de intervenţie Modul de acoperire

crt. a deficitului

Necesar Existent Deficit CLSU CJSU

Pentru inundaţii

1 Costum de lucru în apă 1 0 1

2 Veste de salvare 1 0 1

3 Cordelină a 50 m 1 0 1

4 Cizme lungi din cauciuc 1 1 0

Pentru stingerea incendiilor

1 Autospecială de stins incendii 1 1 0

2 Costum de protecţie 17 10 7

3 Brâe de pompier 17 10 7

4 Cască de protecţie 17 10 7

5 Costum anticaloric aluminizat 2 0 2

6 Aparat de respiraţie izolant 2 0 2

7 Topor pompier 3 1 2 -

8 Cange 1 0 0

9 Motopompă 1 1 0

10 Furtun tip C 2 2 0

Pentru deblocare salvare

1 Detector acustic pentru localizarea

1 0 1
supravieţuitorilor

2 Complet de salvare de la înălţime din

1 0 1
clădiri

3 Aparat pentru sudură şi tăiere cu flacără

1 0 1
oxiacetilenică

4 Aparat de respiraţie izolant 1 0 1

5 Targă cu scripet pentru coborârea

1 0 1
răniţilor de la înălţime

43
6 Proiector de iluminat 1

7 Ciocan electric (pneumatic) percutant 1

8 Polizor unghiular 1

9 Pernă pneumatică pentru ridicat 1

10 Scară culisabilă din mai mulţi elemenţi 1 1 0

11 Grup electrogen 1

12 Compresor electric (motocompresor) 1

13 Foarfece manuală pentru tăiat fier 1

14 Cordelină de 50 m 1

15 Cazma 2 0 2

16 Târnăcop 2 0 2

17 Lopată 4 4 0

18 Rangă cu vârf şi daltă 2 0 0

19 Tractor cu remorcă 2 1 1

20 Autoîncărcător frontal cu cupă 4 3 1

21 Motofierăstrău 4 3 1

22 Topor 2 1 1

Pentru protecţie NBC

1 Trusă de steguleţe pentru marcarea

1 0 1
terenului contaminat

2 Mască contra gazelor 1 0 1

3 Aparat de respiraţie izolant 1 0 1

4 Complet de protecţie nr. 1 1 0 1

4 Aparat pentru detectarea substanţelor

1 0 1
toxice industriale

5 Cort de decontaminare personal 1 0 1

Căutare , cercetare înştiinţare alarmare

1 Radiotelefon portabil 1 0 1 -

2 Sirenă electronică (electrică ) 1 1 0

Adăpostire , evacuare

44
 1 Pături 25 15 10

2 Paturi pliante 25 15 25

3 Perine 25 15 25

Anexa 9.

REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI

SITUAŢII DE URGENŢĂ.

Reguli de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz

de cutremur

a) Cunoştinţe despre clădirile şi spaţiile în care locuim sau lucrăm, privind:

- evenimentele seismice precedente şi acţiunile lor asupra clădirii

- aplicarea măsurilor şi acţiunilor de evitare a distrugerilor parţiale sau totale asupra
clădirilor în cazul declanşării unui cutremur puternic şi anume pentru:
- executarea tuturor lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente pentru a menţine
caracteristicile de rezistenţă pe întreaga durată de exploatare/serviciu a clădirii;
- conştientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la clădire
fără un aviz privind proiectul intervenţiei şi autorizaţiile legale din partea unui expert;
toate modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcţiei;
- efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert autorizat sau
de către un institut specializat conform prevederilor legale;
- executarea lucrărilor de consolidare, refacere şi reparaţii atât la clădire cât şi la
instalaţiile aferente clădirii: apă, gaze, încălzire, electricitate, canalizare etc. numai pe
baza raportului de expertiză şi a proiectelor autorizate;
- respectarea unor principii simple şi sigure pentru execuţia de clădiri rezistente în
localităţi rurale, respectiv a cerinţelor legale privind calitatea construcţiilor în zone
urbane, precum şi luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate cu
normele actuale;
- interzicerea intervenţiei asupra structurii clădirii - ex. lărgirea unor camere, mutarea
pereţilor, practicarea de goluri, supraetajarea, săparea de pivniţe sau garaje etc. -, fără
a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări şi toate
autorizaţiile necesare, deoarece altfel, se pot declanşa, cu sau fără seisme, procese de
degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viaţa;
- întocmirea proiectelor de consolidare şi execuţia acestora precum şi recepţia
lucrărilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind calitatea în construcţii,
cu modificările ulterioare şi ale regulamentelor în vigoare;
- cunoaşterea de către asociaţiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate - tip
bloc -, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecţie
antiseismică, precum şi pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversări de
materiale combustibile, toxice şi chimice. În aceste spaţii se interzice depozitarea de
materiale pe planşee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în
locuinţa personală cu 1 - 2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecţie pentru a nu

45
afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin
declanşarea de explozii, incendii etc.;
- interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanţe toxice etc. în
clădiri de locuit; amplasarea şi fixarea obiectelor grele se va face după consultarea unui
specialist;
- fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii pentru ca în cazul
unui cutremur să se evite căderea lor şi producerea de accidente;
- cunoaşterea măsurilor necesare prevenirii şi stingerii incendiilor şi aplicarea lor de
către proprietarii, administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc;

- cunoaşterea planului subsolului clădirii tip bloc şi a reţelelor de conducte din subsolul
clădirii, precum şi cunoaşterea locurilor de amplasare a robineţilor şi vanelor de
închidere a diferitelor utilităţi pe diferite ramificaţii;
- cunoaşterea şi verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperişului, balcoanelor,
cornişelor, calcanelor, coşurilor, terasei şi învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul
unui cutremur să se evite căderea cărămizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor,
ţiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare, străzilor sau la
vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea
învecinată, inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alăturat sau gardurile de zid ale vecinilor;
- consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuinţe sau
sediu de firmă, asupra evaluării rezistenţei antiseismice conform normativelor tehnice în
vigoare, în vederea evitării expunerii la un potenţial risc.

b) Protecţia antiseismică în interiorul locuinţei sau locului de muncă

Măsuri de pregătire a locului de muncă sau locuinţei pentru prevenirea distrugerilor

provocate de efectele unui seism:
- evitarea aglomerării spaţiilor de la locul de muncă sau din locuinţă cu piese de
mobilier sau aparatură instabile la seism şi amplasate în vecinătatea locurilor în care se
aglomerează de obicei familia, sau în spaţiul de lucru;
- asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte, între ele şi prin
prindere de un perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei
persoane la locul de muncă sau în familie;
- amplasarea echipamentelor tehnice şi aparatelor casnice mai grele sau a celor pe
rotile - de exemplu: copiatoare, calculatoare mari, maşini de spălat, frigidere etc. -,
astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieşirilor din încăperi sau apartament spre a nu
bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism;
- fixarea aparatelor în aşa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de
cutremur;
- amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur;
- amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată
răsturna, în încăperi în care nu se locuieşte şi nu există pericolul de contaminare şi de
incendiu;
- asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât
deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;
- procurarea în locuinţă a cel puţin unui extinctor şi amplasarea acestuia într-un loc
cunoscut şi accesibil în orice moment, lângă sursele potenţiale de incendiu; învăţaţi
utilizarea acestuia;
- reţinerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor generale
şi locale pentru apă, gaze şi electricitate şi a modului lor de manevrare, astfel încât, la
nevoie, după seism, să puteţi lua măsurile minime de intervenţie de urgenţă -
închidere/deschidere;
- păstrarea la îndemână o unei truse de scule adecvate.

46
 Dacă locuiţi într-o clădire multifamilială tip bloc, informaţi-vă personal sau prin
administraţia asociaţiei despre îndeplinirea obligaţiilor legale privind:
- evaluarea rezistenţei antiseismice actuale a structurii clădirii;
- reparaţiile şi consolidările necesare;
- proiectarea şi executarea lucrărilor necesare;
- asigurarea pentru daune seismice, forme şi taxe necesare.
Reţineţi în memoria dvs. particularităţile localităţii, cartierului şi împrejurimile locuinţei
dvs., ale drumului pe care vă deplasaţi zilnic la serviciu, şcoală sau cumpărături, având
în vedere eventualele pericole descrise mai jos:
- căderea unor elemente de construcţie nestructurale: tencuielii, cărămizi etc.;
- spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte;
- căderea unor obiecte, mobilier etc.;
- căderea unor stâlpi şi linii electrice;
- incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea
unor instalaţii de încălzire etc.;
- alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase.
Obişnuiţi-vă să vă protejaţi şi când vă aflaţi într-o altă situaţie: în concediu, în
delegaţie, la spectacole, în vizită etc.
Discutaţi cu toţi membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce aţi face fiecare
în caz de cutremur şi faceţi periodic repetiţii.

c) Reguli de comportare raţională, individuale şi de grup: loc de muncă, familie,

pe stradă, în timpul producerii seismului

1. Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii

şi femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
2. Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică
iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă
poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând la
accidente grave, nedorite.

Atenţie!
Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale
etajelor şi, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei
seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau
dintr-o locuinţă parter ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp, în special pentru
persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete,
ornamente, vitralii etc.

3. Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot
accidenta, protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt
suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi,
tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la
podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele
împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. Această
recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor elemente de construcţie
rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.
4. Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc
ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.
5. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi
aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre
a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.
6. Nu alergaţi în stradă.

47
 7. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă
de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se
pot prăbuşi în stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur.
8. Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite.
9. În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier
răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea;
ulterior veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode vecinii cât şi echipele de salvare-
intervenţie de prezenţa dvs.

d) Comportarea după producerea unui cutremur:

1. Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins

seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele
intrate în panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă.
2. Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de
construcţii, să se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav - dacă nu sunt în pericol imediat de a
fi răniţi suplimentar din alte cauze - până la acordarea unui ajutor sanitar-medical
calificat.
3. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte
şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea
unei eventuale evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva
ore la câteva zile.
4. Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către
organismul cu însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri
justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
5. Dacă s-a declanşat un incendiu, căutaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.
6. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual
starea construcţiei în interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală
sau generală şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
7. Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi
scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.
8. Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli,
cărămizi etc. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un
scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.
9. Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu
reuşiţi, iar acestea au vitralii, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei
şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor
sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi concursul persoanelor
autorizate.
10. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare,
măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri
inutile. Evitaţi să fiţi confundat cu răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi
fără rost zonele calamitate.
11. Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
12. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi
recomandările de acţiune imediată ale organelor în drept.
13. Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei
mişcări seismice - aşa numitele replici -, fără a intra în panică. Nu daţi crezare
zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate
de aşa-zişi specialişti!

48
 14. La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi
întocmai recomandările salvatorilor.
15. Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe
necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii
extreme în care, de exemplu, aţi fi surprinşi sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau
într-o cameră, incintă, ascensor etc. blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.
16. În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii
de panică, să acordaţi primul-ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă
persoană din grup are posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare.
Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte
situaţia - de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau a mobilierului.
O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateţi la intervale regulate
cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit
contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi primul ajutor necesar. Inspectoratul
judeţean/local pentru Situaţii de Urgenţă va concentra personal specializat şi aparate de
ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate.
Nu vă preocupaţi de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de
condiţii, deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite
pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de
rezistenţă de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent
fragile, înregistrate în ţara noastră în 1977 şi în mod similar în întreaga lume.

e) Măsuri de verificare a stării clădirii, locuinţei:

- Daţi concursul dvs. organizaţiilor de intervenţie post-seismică pentru analiza stării

construcţiilor, precum şi pentru celelalte activităţi întreprinse de organele în drept.
- Verificaţi mai întâi afară şi apoi cu precauţii şi în interior starea locuinţei, a clădirii
pentru a vedea avariile. După primele observaţii proprii, este bine să vă adresaţi unui
specialist-expert autorizat în construcţii pe care îl cunoaşteţi din timp, sau cu care aveţi
o înţelegere sau un contract pentru astfel de situaţii - în cazul instituţiilor sau firmelor.
Dacă starea structurii construcţiei prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu
au sosit încă, solicitaţi instituţiilor abilitate evaluarea de către specialişti a stării post-
seismice a structurii clădirii şi aveţi în vedere continuarea ulterioară a operaţiunilor de
proiectare şi execuţie a reparaţiilor şi consolidărilor, cu concursul asociaţiei de
proprietari sau locatari.
- În cazul în care clădirea în care locuiţi este într-o stare de avariere a structurii
evaluată de specialiştii abilitaţi legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să
respectaţi dispoziţiile legale şi să vă adaptaţi la condiţiile de sinistrat. În acest sens
organele administraţiei publice locale vor lua măsurile de relocare.
- Dacă aţi contractat o asigurare la o societate de profil, informaţi-vă cum trebuie să
procedaţi pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de
cutremur, în vederea solicitării despăgubirilor.

f) Măsuri de revenire în normal a activităţii umane din zona afectată de

cutremur

După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale

împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a
activităţilor umane din zona sinistrată sau calamitată.
Autorităţile publice locale vor întocmi pe baza investigaţiilor şi a expertizelor tehnice
listele de priorităţi ale clădirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi
reabilitării construcţiilor de locuit.
În acest sens investitorii, proprietarii şi/sau administratorii clădirilor de locuit vor
participa la îndeplinirea măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaşte
situaţia acestora după dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra
49
clădirilor afectate, şi elaborarea de proiecte de intervenţie/consolidare la clădirile
avariate de cutremur, conform legislaţiei în vigoare.

g) Reguli de comportare în cazul alunecărilor de teren

Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu după

precipitaţii intense, în zone predispuse la aceste fenomene şi au evoluţie progresivă,
astfel încât desfăşurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient
pentru realizarea unor măsuri de protecţie. Atunci când începerea alunecării de teren
poate fi semnalată, autorităţile publice locale împreună cu Comitetul local informează
instituţiile şi populaţia din zona respectivă asupra pericolului creat şi acţiunilor de
alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, o dată cu urmărirea evoluţiei
fenomenelor în zonă.
Informarea şi alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autorităţile
publice locale şi de comitetul local şi judeţean cu mijloacele specifice acestor tipuri de
acţiuni. La recepţionarea informării sau a unor semnale despre începerea alunecării
terenului, în zona care ar putea fi afectată se vor lua următoarele măsuri:
- Pregătirea evacuării persoanelor, instituţiilor şi bunurilor potrivit planurilor de
evacuare pregătite anticipat.
- Deconectarea, de către reprezentaţii autorizaţi - în caz de necesitate - a clădirilor de
la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare etc.
pentru a limita eventualele efecte negative.
- Sprijinirea formaţiilor de intervenţie ale comitetului local sau judeţean în acţiunile de
oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a
persoanelor şi construcţiilor, pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecării de
teren.
- Desfăşurarea acţiunilor sub conducerea comitetului local sau judeţean; vor fi luate
în considerare numai sursele oficiale locale şi recomandările organelor în drept,
evitându-se informaţiile bazate pe zvonuri.
La recepţionarea semnalului de alarmare în cazul alunecărilor de teren, care
înseamnă că pericolul alunecării de teren nu poate fi evitat, se vor lua următoarele
măsuri:
- Evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de
evacuare, fără a lua lucruri inutile şi păstrând calmul.
- Respectarea regulilor de convieţuire în locurile sigure în care Comitetul
judeţean/local, împreună cu autorităţile locale cât şi Societatea de Cruce Roşie vor lua
măsurile necesare adăpostirii şi desfăşurării vieţii.
După stabilizarea alunecării de teren organele abilitate vor face o analiză a avariilor şi
distrugerilor provocate la construcţii şi bunuri. În funcţie de avarii se vor lua măsuri de
începere a lucrărilor de reparaţii şi consolidări iar în cazurile de distrugeri se vor lua
măsuri de construire de noi clădiri pe alte amplasamente, autorizate. După caz se vor
face demersurile necesare pentru obţinerea despăgubirilor prin sistemul de asigurări
pentru pagubele produse de către alunecările de teren.

50