Parteneriat gradiniță-familie:,,Împreună pentru

formarea personalității copilului tău”

- microcercetare-

Prof. Inv. Prescolar : Ciomag Daniela Sorina

Preșcolaritatea este perioada formării inițiale a personalității, perioada

apariției primelor relații și atitudini ce constituie un nivel superior de organizare
a vieții psihice a copilului.

De un real folos în formarea personalității copilului este jocul, mai ales cel
bazat pe roluri, în care copilul, asimilându-și rolul își asimilează implicit și
relațiile interpersonale de comportament incluse în rolul respectiv. La fel de
importante pentru formarea personalității preșcolarului sunt și stilurile
comportamentale parentale.

Mediul familial ocupă un loc central în multitudinea factorilor determinanți

ai evoluției individului. Copilul trebuie socializat și modelat , iar
fundamentarea personalității sale se realizează în interiorul familiei acestuia,
care concentrează primul său univers afectiv și social, deoarece atitudinile
părinților au consecințe durabile asupra personalității sale.

După familie , grădinița constituie prima experiență de viață a copilului în

societate. Această instituție, îl așează într-un cadru nou prin dimensiunile și
conținutul său. Aici copilul ia cunoștință cu cu activități și obiecte care-i
stimulează gustul pentru investigație și acțiune, îl provoacă să se exprime și îi
propune angajarea în relații social de grup.
 Educația făcută de primii educatori –părinții-ca și cea a grădiniței, se
răsfrâng asupra tuturor laturilor personalității copilului, în funcție de
particularitățile de vârstă și individuale ale acestuia. Pe măsură ce copilul se
dezvoltă, cresc și trebuințele și dorințele lui. În același timp și grădinița, ca
primă instituție care se conduce după metode și principii științifice, contribuie
la formarea personalității copilului. Educatoarea grupei terbuie să cunoască
specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilitățile intelectuale,
precum și particularitățile lor temperamentale și caracteriale.

Parteneriatul grădiniță – familie se referă la construirea unor relații pozitive

între familie și grădiniță, la o unificare a sistemului de valori care poate avea
un efect benefic asupra copiilor, atunci când aceștia văd educatoarea
sfătuindu-se cu părinții.

Parteneriatul, asigurarea coerenței influențelor educative și ale factorilor care

acționează asupra copiilor este un deziderat major și trebuie să se realizeze.
Parteneriatul dintre acești doi factori cunoaște numeroase forme în care
activitatea propusă conduce la creșterea și educarea copilului.

Grădinița nu poate face minuni, iar educația dată în această instituție nu va

avea rezultate bune, dacă nu se va sprijini și nu va colabora cu familiile
copiilor.

În concluzie, putem spune că reușita privind devenirea umană a copilului

depinde de o colaborare prodigioasă dintre doi factori educaționali de bază:
grădinița și familia.

În cadrul acestui nparteneriat caresponsabil, dorim să descoperim cheia

unității de acțiune ce deschide porțile succesului educațional.
 Scop:

 Formarea personalității copilului printr-o strânsă colaborare cu familia;

 Aplicarea unor metode eficiente pentru dezvoltarea psihică și afectivă;
 Achiziționareaa auxiliarelor care dezbat problema educației copiilor;
 Studiul s-a realizat în perioada octombrie 2014 – aprilie 2015.

Obiectivele microcercetării:

 Asistarea părinților în activitățile din grădiniță;

 Găsirea unor soluții comune în ce privește educația copiilor;
 Documentarea în cărți de specialitate pentru tematica parteneriatului;
 Ajutarea părinților pentru a aplica sfaturile oferite în cadrul
parteneriatului.

GRUP ŢINTĂ: familiile copiilor

LOCUL DE DESFĂŞURARE: Grădiniţa cu PN Jucu de Sus

Problema microcercetării:

 Utilizarea metodelor eficiente pentru formarea personaliotății copilului;

 - Pot aceste teme și forme de realizare a activității să contribuie la
dezvoltarea personalității copiilor?

Ipoteza cercetării:

-parteneriatul cu părinții contribuie la :

Educatoare
  Să consilieze problemele care se ivesc în educarea copiilor, studiind cărți
și alte materiale de specialitate de ultimă oră;
 Să îndemne la lectură / studiu , familiele copiilor, recomandându-le
cele mai accesibile materiale de specialitate.

Famila:

 Participă benevol,dar are obligația de a contribui la asigurarea bunului

mers al parteneriatului și al materialului utilizat;
 Părinții sunt invitați să împrumute sau să cumpere cărți de specialitate;

Îndatoriri comune

 Pregătirea și asigurarea materialului de lucru (fișe,chestionare,cărți)

 Implicarea directă în cadrul activităților desfășurate și găsirea unor soluții
în scopul dezvoltării situațiilor de natură educațională.

Coordonatele majore ale cercetării:

Cercetarea s-a efectuat pe o perioadă de 1 an: octombrie 2014- aprilie 2015.

Eșantion de participanți: părinții copiilor din grădiniță (25 de părinți).

Metodologia cercetării:

-Metoda anchetei (chestionarul, interviul)

Instrumente de cercetare:

-Chestionarul.

-Interviul.

-Dezbateri

-Referate
-Relatări ale părinților

-Activități deschise cu părinții.

-Obsevarea

Am deciz să folosesc doar chestionarul pentru a păstra confidențialitatea

datelor.

Pentru testul inițial am folosit interviul și am intervievat fiecare părinte sau

bunic în parte.

Etapele investigației:

1.Etapa pre-experimentală

Are rolul de a stabili nivelul existent al relației copil-părinte, părinte-părinte,

precum și date despre părinți.

Testul vizează aspectele care fac obiectul ipotezei cercetării.

Testul Inițial

NUME ȘI VÂRSTA SEX DATE DESPRE FAMILIE

PRENUME
B.L. 31 F. Familie organizată,relații armonioase
intre părinți,părinți-copii,bunici-
părinți,bunici-copii.Are doi frati gemeni
mai mari dar si unu frate mai mic.
M.N. 30 F. Relații armonioase între părinți și
copii,bunici-părinți și bunici –copii.Tatal
 lucreaza, mama este casnica.Are o sora în
clasa a VI-a.
S.P. 36 F. Relații armonioase între părinți și copii.
Mama este casnică,tatăl lucrează. Se
străduiesc să-i ofere copilului o educație
cât mai bună. Are un frate mai mare, in
clasa a –IV-a.
S.G. 50 F. Familie dezorganizată. Părinții separați.
Nu se ocupă de educația copilului.
Copilul este dat in grija bunicilor.
Bunicii se straduiesc sa ii ofere o educatie
cat mai buna, dar nu reușesc, copilul
nu-i ascultă, părinții nu comunică cu
bunicii și cu educatoarea. Bunicii nu știu
cum să procedeze în situațiile dificile; ei
sunt convinși că l-au scăpat de sub
control.
B.A. 25 F. Părinții se straduiesc sa ii ofere o educatie
f buna. Au doi copii, doue fete, una
mai mica. În familie Tatăl lucreaza in
Politie ,mama este casnică are grija de cea
mica.
Copilul manifestă un comportament
adecvat si placut.
M.P. 32 F. Parintii plecati prin tara. Bunica se
străduieste să-i ofere copilului o educație
corespunzătoare, dar au carențe mari în
această privință. Exista probleme de
 igiena corporala. Nu știe cum să
procedeze cu copilul, acesta nu o ascultă.
Educația copilului are mult de suferit.
Bunica îl lasă să facă ce vrea. Nu știe
cum să procedeze.
A.A. 29 F. Familie organizată; există relații
armonioase între părinți și copil, Se
străduiesc să-i ofere copilului o educație
bună, cere sprijinul educatoarei și-l
aplică. Mama lucreaza.
E.C. 32 F. Mama și copilul locuiesc cu bunicii din
partea mamei. Parinti fiind despartiti.
Există relașii armonioase între bunici-
mamă –copil. Acesta din urmă
îndrăgindu-și mult bunicii.
Mama lucrează la un magazin din sat, iar
bunicii sunt pensionari.
L.A. 27 F. Părinții au studii medii. Mama lucrează
vânzătoare la magazinul din sat, iar tatăl
lucrează în construcții , la Cluj. Există
relații armonioase între părinți și copil.
P.F.. 34 B. Părinții locuiesc cu bunicii . Există
relații armonioase între toți membrii
familiei. Toți se străduiesc să-i imprime
copilului o educație corespunzătoare, dar
trebuiesc făcute îmbunătățiri în această
privință. Tatăl lucrează în cadrul armatei,
iar mama la brutărie.
L.L. 24 F. Există relații armonioase între părinți și
copii.
D..M. 32 F. Mama se ocupă mai mult de educația
copiilor, întrucât tatăl lucreză în
construcții , dar în alte orașe dar si fratii
lor mai mari. Mama este mereu stresată,
lucreaza la o ferma de vaci din sat, nu
face față singură cu 4 copii. Băiețelul
este în clasa a II-a,fata in clasa a 4-a iar
gemeni la gradinita.
B.E. 39 F. Mama lucreză la brutărie PANEMAR în
schimburi, tatăl lucrează in strainatate ,
mama este cea care se ocupa de educatia
copilului , are un frate mai mic.
P.A 34 F. Părinții sunt la serviciu, iar de cei trei
copii au grijă bunicii. Aceștia nu știu
să-i asigure copilului o educație
corespunzătoare.
Din păcate, bunicul este violent cu
membrii familiei. Relații armonioase
există doar între părinți și copii, dar și
între bunică și copii. Copilul imită
atitudinea violentă a bunicului, atât în
relațiile cu colegii, cât și în relațiile cu
adulții și colegii de joacă.
V.L. 37 F. Mama lucrează în străinătate,iar fetița
este în grija bunicii. Părinții sunt
divorțați, iar tatăl nu păstrează legătura
 cu familia.
Fetița simte foarte mult lipsa mamei
atunci când aceasta este plecată în Italia.
Simte mult nevoia de afecțiune. Mama
se ocupă de educația fetiței, dar nu
reușește prea mult.
Bunica este prea permisivă cu fetița, iar
mama prea restrictivă.
Fetița este agresivă la grădiniță, este
impertinentă cu adulții.
Fiind mai mult în grija bunicii, această
este lăsată liberă, fără respectarea unor
reguli precise.
D.R. 28 F. Părinții sunt mutați definitiv din tara, iar
bunicii se ocupă de educația băiețelului.
Se straduiesc să-l educe pe copil
corespunzător, dar păstrează mult
legătura cu educatoarea și aplică sfatul pe
care-l primesc cei doi bunici.
Există relații armonioase între toți
membrii familiei. Are un frate mai mic.
Atenția bunicilor este mai mult îndreptată
asupra celui mai mic, iar este ignorat în
cadrul familiei, simte dorul părinților,
se simte singur, nu comunică nici la
grădiniță, nici acasă, nu le spune nimic
din ceea ce au învățat la grădiniță.
Coorează și pictează mai mult cu culori
 reci, ceea ce îmi denotă o mare tristete
in suflet.

Din datele obținute în urma aplicării testului inițial, am putut constata că

există probleme ce trebuiesc soluționate pentru buna dezvoltare a personalității
copiilor și a relațiilor familiare.

2.Etapa experimentală / experimentului formativ

În această etapă am utilizat teme de interes general pentru toți părinții,

inclusiv activități deschise:

1.,,Învingerea timiditatii’’

Am evidențiat rolul important al grădiniței și al familiei pentru înlăturarea

corespunzătoare a timiditatii copilului și socializarea acestuia.

2.,,Familia in sala de clasa.

Părinții au asistat în cadrul activităților de predare-învățare și au avut ocazia

să observe participarea copilului în activitate, precum și comportarea acestuia
în activitate, r elația cu colegii etc.

3.Ce trebuie să învețe copilul tău?

Din relatările părinților, am dedus faptul că toți copiii sunt lăsați acasă
liberi. Aceștia își stabilesc singuri programul (se joacă foarte mult mai ales pe
calculator, pe tabletă sau pe telefon).

I-am îndemnat pe toți să le stabilească un program copiilor și acasă: joc,

mai ales în aer liber, o activitate preferată (desen, pictură, audierea cântecelor
preferate, povești etc.) și mai puțină activitate pe calculator, tabletă sau telefon.
 Le-am reamintit stabilirea unor reguli clare și precise pentru o educație
corespunzătoare, iar acolo unde întâmpină probleme , le stau la dispoziție
oricând.

Citind un referat pe acestă temă,am dezbătut cu părinții următoarele:

-să fie mereu cel care este

-să se bucure de reușitele sale , iar părinții să-l laude

-să-i ceară părerea pentru lucrurile care sunt importante pentru tine, ca părinte;

-să-l încurajeze să pună întrebări și să discute respectuos cu adulții și colegii;

-să respecte autoritatea, dar să nu se simtă inferior;

-să accepte greșelile, dar să nu cedeze, ci să –l încurajeze să persevereze până

reușește , etc.

4.Promovarea aptitudinilor și talentului.

I-am îndemnat să valorifice talentul copilului (dans,pictură etc.)

făcând tot posibilul să-i asigure cele necesare, chiar dacă transportul din mediul
rural în mediul urban este mai dificil.

5. Stimularea potențialului creator al copilului

Am discutat cu părinții despre preocuparea copilului pentru anumite jocuri

care contribuie la dezvoltarea creativității copilului.

I-am îndemnat să achiziționeze , să descarce de pe internet acele jocuri care

dezvoltă creativitatea copilului.

6.,,Tipuri de jocuri pentru dezvoltarea limbajului.

-jocuri de creație:jocuri cu subiecte din viața cotidiană,jocuri cu subiecte din

povești,basme,jocuri de construcție.
 Comunicând între ei, copiii își fixează tema jocului, stabilesc de comun
acord subiectul, își repartizează rolurile, își organizează jocul. În felul acesta,
la terminarea jocului își exprimă părerea, dorințele, toate acestea îl ajută să-și
dezvolte limbajul în strânsă legătură cu gândirea.

I-am îndemnat pe părinți să corecteze greșelile de exprimare ale copilului,să

vorbească corect în familie, contribuind împreună la dezvoltarea corectă a
limbajului. Acolo unde a fost necesar am recomandat examinarea logopedică.

7..,,O floare pentru tine!”-activitate cu părinții

Am invitat părinții să participe la o a doua activitate în grădiniță.Fiecare

părinte a lipit și decupat,alături de copilul lor, realizând, în final, o floare.
Părinții au apreciat acest tip de activitate și faptul că li s-a oferit posibilitatea să
realizeze o felicitare alături de copilul lor.

Cu această ocazie, am observat că situația familială și comunicarea cu copilul

lor s-a schimbat în bine.

3.Etapa experimentală / finală

Etapa experimentală a constat dintr-un chestionar din care să deduc dacă relația
părinte-părinte și părinte – copil s-a îmbunătățit.

Ce am învățat împreună?

Pentru a observa dacă situația părinte-copil s-a îmbunătățit,am aplicat părinților

un chestionar:

1.Dacă ar fi să desenezi un simbol care să-ți reprezinte copilul,care ar fi acela?

2.Care sunt cei mai buni prieteni ai copilului tău?

3.Ce gen de muzică preferă copilul tău?

4.Care sunt culorile ei(lui) preferate?

5.Ce părere are despre sine? Dar despre cum arată și despre propriile aptitudini?

6.Ce țară si-ar dori să viziteze?

7.Care sunt activitățile sale preferate?

8.Cât timp petrece în fața televizorului?

9.Dar dumneavoastră?

10.Stați de vorbă zilnic cu copilul dumneavoastră?

11.Cât timp alocați discuțiilor?

12. Despre ce discutaţi?

13. Care probleme credeţi că vă reduc din timpul pe care aţi vrea să-l petreceţi
cu copilul dumneavoastră?

14.Cum ați procedați să înlăturați această problemă?

15. De ce credeţi că uneori copilul refuză să comunice cu dumneavoastră? (dacă

e cazul) și cum procedați în acest caz?

16. Ce faceţi atunci când copilul greșește?

17. Consideraţi că sunteţi un exemplu pentru copilul dumneavoastră?

18. Cum încercaţi să vă apropiaţi de copilul dumneavoastră?

19. Ce simţiţi când comunicarea cu copilul dumneavoastră este foarte bună?

20. Dar când nu este bună ce credeţi că nu aţi făcut?

21. V-au fost de ajutor temele dezbătute ,în cadrul activității de consiliere,în
relația părinte-părinte și părinte-copil?

22. Îl ajutaţi pe copilul dumneavoastră la efectuarea temelor? Dacă da, cât și

cum procedaţi?

23. Verificaţi zilnic ce a învățat copilul în grădiniță,urmărind blog-ul personal al

educatoare?

24.Adresați întrebările pe care le postează educatoarea?

25.Îl ajutați să-și amintească poeziile și cântecele învățate?

NUME ȘI VÂRSTA SEX DATE DESPRE FAMILIE

PRENUME
B.I. 31 F. Familie organizată, relații armonioase
intre părinți, părinți-copii, bunici-părinți,
bunici-copii.
Copiii dovedesc însușirea normelor de
comportare civilizată, fiind mai puțin
atrași de TV sau calculator
M.M. 30 F. Relații armonioase între părinți și
copii,bunici-părinți și bunici –copii.
Fetița este mai mult atrasă de
imagini,cărți,cântece,
povești,decât de TV sau calculator
S.P. 36 F. Relații armonioase între părinți și copii.
Fetița și-a însuțit norme de comportare
 civilizată
S.G. 30 F. Relația părinte-părinte s-a îmbunătățit
considerabil, Au înțeles că ei înșiși

sunt un exemplu pentru copilul lor.

Acum există relații armonioase între toți
membrii familiei,mai ales relația lor cu
copilul.
B.A. 25 F. Relația părinte-părinte s-a îmbunătățit
considerabil.Tatăl nu mai consumă alcool
în exces,ci,din contră,se joacă mai mult cu
copilul ,acesta,dovedind că și-a însușit
norme de comportare civilizată.
M.P. 32 F. Relații armoniase între părinți și copil,dar
din păcate relația părinte-bunici nu s-a
îmbunătățit.Există certuri între mamă și
bunicul băiatului,iar băiețelul asistă ,de
multe ori, la aceste certuri.Problema este la
bunic,iar acesta nu dorește să renunțe la
alcool.
A.A. 29 F. Familie organizată; există relații
armonioase între părinți și copil.Părinților
nu le mai este teamă că vor greși în
educația copiilor.
Am observat o îmbunătățire considerabilă
în ce privește relația părinte-copil.Fetița nu
mai crede că i se cuvine totul,ci,acum se
gândește și la sora ei mai mică.
E.C. 32 F. Am observat că băiețelul și-a însușit norme
de comportare civilizată.A devenit
politicos:,,te rog”,mulțumesc” ,vă rog”,
,,vă rog să mă iertați” , ,,te rog să mă ierți”.
P.F. 33 F. Mama are doar 8 clase ,întrucât din motive
financiare nu a putut să -și continue
studiile.Nu are soț.Are doi copii.Nu
lucrează.Primește ajutor de la primăria din
comună și de la o fundație.Chiar dacă
situația a rămas aceeași,fetița și-a însușit
norme de comportare civilizată,iar mama
se ocupă mai mult de educația
fetiței,nemailăsând-o foarte mult în fața
TV-ului,telefonului.
L.L. 27 F. Există relații armonioase între părinți și
copil.Părinții au devenit conștienți că
trebuie să se ocupe serios de educația
copilului.La rândul lui,copilul a înțeles că
trebuie să dovedească o comportare
civilizată și acasă,nu doar la grădiniță.
D.M. 25 B. Părinții au înțeles că trebuie să se joace cu
copilul lor,astfel relațiile dintre ei se va
întări.
P.L. 24 F. Există relații armonioase între părinți și
copii. TV-ul și calculatorul le deschid mai
rar și doar atunci când este necesar.
În rest petrec timp împreună ca
familie(jocuri,destindere,
 Povești,poezii,cântece).
P.A. 32 F. Mama se ocupă mai mult de educația
copiilor,întrucât tatăl lucreză în
construcții,dar în alte orașe.Mama este
mereu stresată,nu face față singură cu doi
copii.Băiețelul este în clasa a II-a,iar mama
se ocupă mai mult de băiat,decât de
fată.Mama a înțeles că trebuie să se ocupe
și de fetiță,dar nu a făcut nimic concret
pentru a proceda astfel.
Ca atare ,situația a rămas aceeași.
M. 39 F. Bunicii se ocupă mai mult de copii.Mama
lucreză la brutărie în schimburi,tatăl
lucrează la Cluj,în construcții.Cei doi
copii,care sunt la școală,își pregătesc
temele singuri.Când este acasă,mama nu
se ocupă de educația lor.Chiar dacă
,deocamdată,nu sunt probleme ,educația
este foarte importantă,pentru că acestea
apar pe parcurs.Nu s-a schimbat nimic în
familie.
Nimeni nu a făcut nimic pentru a-și
îmbunătății relația părinte-părinte și
părinte-copil.
B.N. 37 B. Tatăl este plecat în Spania la muncă,iar
mama lucrează la brutărie în schimburi.
Fetița este , de cele mai multe ori în grija
bunicii, care nu știe să se ocupe
 corespunzător de educațiua fetiței. Din
păcate, situația a rămas identică. Nu se
depun eforturi pentru a consolida relația
părinte-bunică și bunică –copil. Fetița cu
greu rostește cuvinte poliiticoase:,,te rog”,
,,mulțumesc”, ,,vă rog”, ,,vă mulțumesc”.
M.S. 30 F. Părinții lucrează la Cluj, iar băiețelul este
în grija bunicilor, care se străduiesc să-i
ofere copilului o educație bună, dar
trebuiesc îndrumați în acest sens.
B.A. 26 F. Chiar dacă lucrează în oraș și fac naveta
de la sat la oraș și de la oraș la sat,
aceștia au conștientizat importanța
educației în viața copilului lor,
comunicarea cu educatoarea și însușirea
normelor morale copilului.
P.A 34 F. Părinții sunt la serviciu, iar de cei trei
copii au grijă bunicii.
Din păcate, bunicul este violent cu
membrii familiei. Relații armonioase
există doar între părinți și copii, dar și
între bunică și copii. Situația a rămas
aceeași. Bunicul nu-și schimbă
comportamentul nici măcar din dragoste
pentru nepot.
Ș.L. 30 F. Mama lucrează în străinătate, iar fetița
este în grija bunicii. Părinții sunt
divorțați, iar tatăl nu păstrează legătura cu
 familia.
Fetița simte foarte mult lipsa mamei atunci
când aceasta este plecată în Italia.
Simte mult nevoia de afecțiune. Mama
se ocupă de educația fetiței, dar nu
reușește prea mult.
Bunica este prea permisivă cu fetița, iar
mama prea restrictivă.
Situația s-a îmbunătățit considerabil. Atât
mama , cât și bunica au devenit
echilibrate în educația fetiței, aplicând
temele învățate în cadrul activității de
consiliere.
D.R. 28 F. Bunicii le-au explicat părinților, care se
află în strainatate cât de importantă este
relația părinte-copil.
Chiar dacă ei se străduiesc să-i insufle
copilului o educație corespunzătoare,
copilul are nevoie de ambii părinți pentru a
fi cu adevărat fericit.
Părinții au hotărât să-l ducă pe băiat în
strinatate la ei.

Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor. Concluzii.

Din datele menționate mai sus, doar 5 cazuri au stagnat, iar restul de 20
au evoluat în bine.
 Consider că această activitate a fost în folosul părinților, dar și a copiilor,
întrucât am sesizat schimbări în bine, mai ales în relațiile părinte-părinte,
părinte-copil.

Am observat că există îmbunătățiri și la nivelul personalității copilului.

Așadar, activitatea de consiliere contribuie mult și la dezvoltarea personalității
copiilor, dar și la îmbunătățirea relației cu toți membrii familiei.

Pentru a imortaliza întâlnirile, am realizat fotografii. De asemenea, avem

în derulare realizarea unui album. Beneficiarii proiectului au propus inițierea
unui jurnal al părinților, în care, cine dorește, să consemneze unele dintre
problemele lor, modalități prin care au reușit să depășească anumite situații
dificile pe care le-au întâmpinat în educația copiilor lor, lucrurile care i-au
impresionat în cadrul parteneriatului, anumite amintiri legate de activitatea
desfășurată împreună cu proprii lor copii, precum și cu ceilalți copii și familiile
acestora.

Finalizarea parteneriatului

De fiecare dată, la sfârșitul unui an școlar, părțile implicate în acest tip

de parteneriat se întâlnesc pentru a evalua activitatea derulată de-a lungul
întregii perioade, reliefându-se aspectele pozitive, realizările de care s-au
bucurat beneficiarii proiectului și concluziile pe care le fac părinții copiilor
pentru perfectarea acestei forme de activitate: parteneriatul coresponsabil cu
partenerul educațional care se numește familia.

Convingerea mea este că, împreună cu familia copilului, urmărind

scopuri/obiective comune, grădinița reușește să contureze personalitatea omului
în devenire, în cele mai optimiste culori.