REFLECTAREA SENTIMENTELOR $I EMOTHLOR, Empatia a fost definita ca fiind calitatca de a asculta si intelege corect clientul. La baza empatiei stau mai multe deprinderi de ascultare prezentate in aceasta carte, Oricum, mulfi considera cd cea ‘mai importanta abilitate pentru dezvoltarea infelegerii empatice este reflectarea sentimentelor ~ infelegerea coreeta a universului emotional al celui pe eare-l ajutam, Exercitiile si textul acestui capitol urmarese sa va ajute sa ene 1. Denumigi emotile si sa infelegeti importanta lor pentru interviul de consiliere 2. Definiti deprinderea de reflectare a sentimentelor si si 0 distinge(i practic de celelalte deprinder 3. Examinafi unele probleme de sex si multiculturale legate de emotii. Abilitatea de a recunoaste emofiile este de mare importanta pentru reflectarea sentimentelor clientului 4. Demonstrati deprinderea de reflectare a sentim grup si de familie iclor in practica consilicrii individuale, de 5. Folositi reflectarea sentimentelor in activitatea dumneavoastra de zi cu zi. Veti fi de asemenea incurajati s4 va ganditi cum i-ati putea ajuta pe altii sa invete si s& foloseasca aceast deprindere DENUMIREA SENTIMENTELOR, EMOTHLOR Desi multi dintre noi iau decizii in mod rational, adevarul este ca nu suntem pe deplin satisficuti pana cénd decizia respectiva ofera © senzafie plicuta, ne face si ne simtim bine. Similar, putem vorbi despre problemele noastre intr-un mod intelectual, dar pana cénd nu ne confruntim cu cemofiile implicate in aceste probleme, vom continua sa ne comportam ineficient. De exemplu, puteti lucra cu un copil dintr-o familie de alcoolici sau cu cineva care a fost abuzat. Faptele situatiei pot fi foarte clare dar emofiile pot fi ascunse. in cazurile acestea, sarcina nostra principala este de a descoperi si de a ajuta clientul sa se confrunte cu emotii complexe, uneori confuze gi tulburdtoare. Una e sd stim ca cineva ar renunta la o relatie plind de necazuri, c& are puterea emotionald s@.o faca este ins altceva. Emofiile sunt importante in toate relatiile de sprijin, de acordare de ajutor. Un client poate sa aleaga rational un foc de munca iar mai tarziu sd simta insatisfactie datorita faptului ca problemele emotionale legate de alegerca slujbei au fost ignoratc. Faptele gi motivele deciziei pot sa fie clare, dar pind cénd clientul nu tratea7a problema emotiilor ceva va ramane nerezolvat Cuvinte ce exprima sentimente. Ca prim pas in reflectarea sentimentelor trebuic sa fim capabili recunoastem si s denumim acele sentimente ale clientului, Cateva din starile emotionale de bazai sunt prezentate mai jos, stari pentru care se ofera cateva etichete. Adiugati dumneavoastra mai multe sinonime sau cuvinte relationate, Cu eat veti define un voeabular mai mare de euvinte ‘ce exprima emotii, cu atat veti infelege mai bine lumea clicntuluiREFLECTAREA SENTIMENTELOR $I EMOTIILOR Incepeti cu sentimentele de baz’: Nervos: enervat, furios, ura, _ Ferieit: bucuros, vesel, emtuziasmat, Suparat: nenorocit, durere, vinovatie, —_ Speriat: timid, ingrijorat, fricos, Allte etichete emotionale ce se potrivese uneia sau mai multor categorii de mai sus sunt: usurat, epuizat, incurcat, necorespunzator, indiferent, curajos, infatuat, sensibil - lista putind st continue. Adaugati ct mai multe cuvinte legate de aceste emotii fie mai jos, fie pe o pagina separata: Sentimente mixte, Deseori, clienjii dumneavoastra vor prezenta emofii mixte, confuze. in multe afi simfim combinatié de emotii diferite. Putem fi indragostiti, dar anxiosi in legatura cu reaultatele relatici de dragoste. Putem fi foarte multumiti de oferta de munca, dar speriati in acelasi timp. Sortarea acestor sentimente mixie este 0 parte important a procesului de consiliere Cteva exemple cheie de cuvinte ce exprima sentimente mixte sunt: nesigur, confuz, perplex, necajit, ambivalent, tulburat, sfasiat, invalmasit, De obicei aceste cuvinte mu capata importanga pentru cd exprima sentimente, ci pentru faptul ca cle reprezinta o descriere de suprafata a unui complex de sentimente. Clientul poate spune c& este tulburat de o relatie dificila, dar daci-t ascultafi in continuare veti gisi ci sentimentele ce se gasese la bazA sunt: durere, furie, respingere, dragoste, grija etc. Cand auziti cuvinte care exprima sentimente mixte, reflectafi acest sentiment de supratata, $i | continuati cu o intrebare pentru a afla dimensiuni emotionale ce stau la baza acestui sentiment mixt. De exemplu: "Spui c& esti sfasiat. Mi-ai putea spune mai mult despre ce acest cuvant fasiat” inseamna pentru tine?" Sentimente exprimate prin metafore. Uni clienti, vor vorbi despre emofii astfel: " ma crede carpi de spalat vase", "am ajuns la culmea rabdarii", “ma simt ca un cazan plin cu dinamita, gata si explodeze". In fiecare caz, un singur cuvant nu poate exprima adevarata cmotie. Constientizafi c& metafora reprezintd o cheie important in infelegerea lumii emofionale a clicntului dumneavoastra. Metaforele sunt asemenea sentimentelor mixte - se intampla mai multe lucruri decat cele exprimate la supratata. Atat clien{ii ce verbalizeaza fara probleme, tii ce verbalizeaz mai puyin gasese cf este mai usor s8-si exprime emofiile via metafore. Cerefi clientului sa-yi imagineze ceca ce simte si apoi sa descrie acest lucru. Consilieri si terapeuti renumifi folosese foarte eficient expresiile metaforice in procesul consilierii, Metaforele pot fi descrise ca flind poezia vietii emotionale.DEPRINDERILE FUNDAMENTALE DE ASISTARE Care sunt unele metafore pe care le cunoasteti? Yentimentele exprimate nonverbal. Fiti atenti la zambetul clientului, la bataile sale din picior ce pot indica furie, nerabdare sau plictiseala gi la orice alt forma de migcare corporala Incrucigarea brafelor si a picioarelor poate trada furie si aparare, stergerea nasului poate exprima disconfort personal. Emofiile au expresii nonverbale si observarea atenta a acestora v4 pot oferi indicii mai bune despre starea interna « individului decat o fac cuvintele. fentimentele exprimate nonverbal sunt determinate de gender si de mediul cultural al individului. Luati aminte la pozitiile corporate, pauzele contactelor vizuale et., dar totdeauna cu precautic, pana cind veri injelege deplin semnificatia gestului sau a migedrii unei persoane unice in felul sau, apartindnd unui mediu cultural unic. Relationarea la nivel emotional este dificil de realizat pentru multi dintre noi, intrucét multe ‘culturi ne inva s ne controlam sentimentele, Ba mai mult, deseori sentimentele ne intuneca si ne incurcd gandirea. Aceasti deprindere important va va cere mai multi munca pana veti reusi A devenifi sensibili fata de ceilalti si apoi s& st&paniti bine aceasta abilitate. Fogentore ee AREA SENTIMENTELOR: DEPRINDEREA DE BAZA #5 i ajutam pe ceilalti s8-si exprime ingrijorarile pe care le traiesc? Un mod excelent este si ascultéim gi s8 rispundem Ia sentimentele clientului. Prin reflectarea sentimentelor puteti facilita migcarea clientului spre acceptare gi infelegere de sine. fi veti comunica astfel c& puteti sa infelegeti in mod acurat lumea pe care el o simte si 0 traieste. Lucrul cel mai important legat de aceasta abilitate este sa fim atenti sis raspundem la sentimentele exprimate, mai degraba decat la confinutul comunicat. Ceea ce clientul spune este partea de confinut al mesajului. Trebuie s& ascultafi de asemenea cum clientul transmite mesajul De exemplu, clientul poate vorbi mai rapid cdnd comunica entuziasm si mult mai incet cand comunicd descurajare. Este vorba exact de acea parte sentimentald a comunicatii. careia veti fi rugafi s& acordati o atengie special’ in reflectarea sentimentelor sunt esentiali urmatorii pasi 1. Sentimentele trebuie denumite. Acest lucru se poate face prin cuvintele folosite de client, prin metatore sau in urma observirii comunicarii nonverbale. 2. Folositi o structura frazala ca “Pari s@ simyi..", "Se pare c& simfi..", "Infeleg ca te simfi..” la care se adaug’ eticheta emoriei 3. Contextul poate fi parafrazat pentru o clarificare adifionala: "Se pare ca te simti cand * sau "Pe simti deoarece " Aici avem o combinatie a parafrararii cu reflectarea sentimentelorREFLECTAREA SENTIMENTELOR $1 EMOTIILOR, 4, Daca nu suntefi siguri in legaturd cu emotia observata, verificafi: "Este acesta felul in care te simfi2", "Este corect?", "Sunt pe aproape?". Acest lucru da clientului sansa de a reflecta si dea corecta sau a adauga informa De cele mai multe ori reflectarea sentimentelor este mult mai folositoare dacd in cadrul interviului, sentimentele sunt etichetate si se ucreazi asupra lor imediat aici gi acum. incercati s& reflectaji sentimentele la timpul prezent (Chiar acum te simti ), mai degraba decat la trecut (Te-ai simtit ). ‘Vom continua s4 discutam despre reflectarea sentimentelor abordand problematica de gender gi cea culturala, REFLECTAREA SENTIMENTELOR: MULTICULTURALE SI DE GENDER ATENTIE LA ASPECTELE increderea este important dac& doriti ca cineva si vai impartigeasc4 sentimentele. Chiar gi in relajia cea mai de incredere, unii clien{i vor avea dificultayi in impartasirea si analizarea propriilor sentimente in prezenta dumneavoastra De exemplu ta nord-americanii albi si in multe alte culturi se asteapta ca barbatii)s8 nu: ‘exprime sentimentele. Nu esti un barbat adevarat daci-{i permiti si-{i traiesti emofiile. in timp ce ‘multi barbafi isi manifesta sentimentele in cadrul consilieri, unii dintre ei nu vor intra prea repede in aceasta arie sentimentala, cel putin in primele gedinfe. Mai tarziu, prin dobandirea crederii , explorarea sentimentelor devine mai accesibila. in general, femeia din toate culturile traicste si isi exprima mult mai voluntar sentimentele. Cu toate acestea, vor fi variafiuni in functie de grupul cultural caruia ii apartine, Unele culturi, (de exemplu asiaticii, americanii nativi) sunt méndre de capacitatea de a-si controla emotiile. Acest lucru poate fi adevarat si pentru cele din Britania gi Irlanda Americanii afficani si alte minoritaji au invagat de-a lungul timpului cd nu este securizant sa iti exprimi deschis sentimentele fata de americanii albi. in situapiile de consiliere inter-culturala increderea este necesara sa fie construita inainte sA asteptam o discutie profunda despre emot Aprecierea sentimentelor - 0 forma prescurtata a reflectarii sentimentelor ce poate fi folosita in cazul birbatilor si clienfilor care sunt diferiti de dumneavoastra din punct de vedere cultural Mai degraba decat s analizeze in addncime emofiilor, consilierul poate sa observe rapid si simplu sentimentele si s& treacd mai departe fara sd verifice. Singura diferenta intre reflectarea sentimentelor si aprecierea sentimentelor este c& aprecierea se manifesta rapid, intr-o forma trecdtoare in timp ce reflectarea devine o focalizare majora in interviu, De exemplut Se pare c& asta te-a enervat. Ce s-a intémplat apoi? Te-a durut atunci, Ce s-a intimplat inainte? in exemplele de mai sus, consilierul apreciaza rapid sentimentele si rece mai departe. Minoritajile $i femeile pot trai discriminare nationala, sexuala, rasism ca parte a experientei lor de zi cu zi, Daca faceti parte din majoritate sau sunteti barbat, inerederea clientului poate fi mai Gificil de generat. Aprecierea realitatii discriminarii nationale, sexuale gi a rasismului, precum si i Simil a re weeeDEPRINDERILE FUNDAMENTALE DE ASISTARE durerea personala yi de grup poate {i 0 parte importanta a procesului de construire a inerede Similar, 0 persoani minoritara, Iucrand cu un client al majorititii se poate confrunta de asemenea cu 0 lips de incredere fajd de el. O apreciere a sentimentului de neincredere posibila poate fi utila, daca este folosita cu atentie. De exemplu Chiar acum, ai dubii daca sau nu sa discufi cu mine acest lucru. Atunci end clientul ne impartageste experienfa emotionala, acest Iueru este 0 dovada de incredere, Trebuie s& castigim deci, increderea fiecarui client MENTELOR —“0°%(° EXERCITH PRACTICE PENTRU REFLECTAREA SE] in exercisiile de mai jos. veli avea posibilitatea sa selectati frazele ce indica faptul c& emotiile si 7 sentimentele interioare ale clientului au fost infelese. Selectati fraza ce ar genera din partea clientuluiconfirmarea de: "Fste adevarat”, Afirmaji care dintre rspunsuri este intrebare, paraftazare, incurajare minimala sau rellectarea sentimentelor. Clientul: Dei, ma intreb dac& mA poti ajuta si gasese 0 nous persoand Presupun ef da ag gasi una, as gresi din nou. Consilierul: a, Vrei intr-adevar s& gasesti o alta persoana, dar nu esti sigur c8 sf mearga. b. Te simpi foarte descurajat acum, dar ined mai speri s-0 scoti la ‘capa, ¢. Ai gresi din nou. 4. Ce persoana ai in vedere?” €. De ce simfi asta? in acest prim exemplu, 6 este singura reflectare a sentimentelor. Observafi c@ au fost reflectate att emofiile negative cat si cele pozitive: a este o paratrazare relativ bund, dar ignora aspectele emofionale importante comunicate de client: ¢ este o incurajare minimal care poate duce la o iscufie mai ampla asupra sentimentelor: d este o intrebare si tinde si fie 0 topica ce nu incurajeaza clientul s& se analizeze pe sine: in final, e este o alta intrebare ce nu raspunde prea mult la emofii, iar dimensiunea "de ce” tinde sa puna clientul in lumina unei intrebari la care ii ‘este dificil clientului sa raspunda, Clientul: ‘Ce erezi ca ar trebui sf fac - sA fug, sa divorjez sau doar sa accept t lucru? Ma simt asa trist gi prerdut Consilierul: a, Se pare cd nu existd nici un drum de iesire! bb. (Observand lacrimi) Te simti foarte trist acum. «. Te-ai gandit serios si fugi?AREA SENTIMENTELOR $1 EMOTILOR 4. (Tacere) psti foarte ingrijorat si necajit Exemplul 2 are doud reflectari ale sentimentelor: si e. Fiecare poate fi potrivité. b este 0 reflectare corecti si arata clientului c& a fost auzit. Tentafia in momente ca acestea este de a consola, de a oferi raspuns la intrebarea clientului. Raspunsul a, o parafrazare, poate avea suc a si reflectarea sentimentelor si se pare c& a prins esenta starii in care se afla clientul C pare s8 fie o intrebare ineficient8, incurajarea minimala prin tAcere poate fi foarte eficienta, dar bineinjeles nu este reflectare a sentimentelor. Raspunsul ¢ este 0 alt& reflectare si poate fi folositoare. Nu pare s mearga asa de mult in adancime ca 6, dar poste fi mai potrivitd, depinde de situatie. in reflectarea sentimentelor ajutA deseori s8 folosim cuvintele emofionale majore ale clientului, chiar daca este posibil sa adaugam si alte cuvinte Clientut Stii, este distractiv, dar cénd vorbese cu tine ma simt slab. Este cea mai mare prostie! Consilierul: a, Esti anxios in multe situatii? b, Te intrebi de ce faci asta ©. Chiar acum, te simfi foarte slab, vorbind cu mine, acest mod de a simi te face confuz. 4. Mi-ai putea spune mai multe despre ceea ce simi fat de mine? ¢€. Razi in timp ce imi spui ca te simti slab si speriat Ultimul exemplu are doua reflectari de sentimente ¢ si e. C are avantajul situafiei de aici si acum, ¢ are avantajul de a puncta mesajele mixte despre sentimente. intrebarea @ poate fi o abordare bund daci sentimentele au fost explorate deja, daca sunt cunoscute si confirmate, raspundeti la emofie si oferiti clientului posibilitatea de a o explora, Nu vefi cdstiga insa nimic daca aceasta este 0 informatie nous. intrebarea d se referd de asemenea la situayia imediata si di clientului posibilitatea de a-si analiza emofia subliniind faptul c& nu este nevoie exclusiv de o reflectare a sentimentelor pentru 1 ajuta pe cineva si-si exprime emofiile. Intrebarea nu apreciazi ins& pe deplin experienta clientului, B pare s fie o incurajare minimala. séracd dar pana si acest réspuns poate fi mai bun dac& tonul vocal al consilierului este cald si suportiv. Felul personal de a fi poate avea o mai ‘mare importanta decait ceca ce spuncti Exemplele de mai sus ilustreazit un punct important. Nici un singur rdspuns mu este "bun" saw “rau”. Ceea ce noi indicdm este a se avea in vedere mai multe alternative de rispuns. Am favorizat vizibil in acest punct deprinderile de ascultare reflective, am acordat atentie in mod special sentimentelor. Alteori veti gsi mai utile oferirea unui sfat, interpretarea sau alte abilitai ce stau la indemana consilierului, Tine de capacitatea dumneavoastra de a avea mai multe ispunsuri alternative, de rezerva care VA vor ajuta s& infelegeti multi client.leo ta, ade alle si u a n ti DEPRINDERILE FUNDAMENTALE DE ASISTARE SORTAREA S' LOR MIXTE Foarte pufini dintre noi am simfit ceca ce am putea numi emofii "pure". Suntem departe deci a 2 focaliza doar pe identificarea si reflectarea emofiilor singulare. Ce sunt sentimentele mixte sau ambivalente? Toti le traim zilnic, unele dintre ele produc conilicte gi probleme mari, dificil de rezolvat. Aici sunt enumerate cdteva situafii cu care tofi ne- an intalnit 1 examen foarte important se apropie. Prietenul dumneavoastra cel mai bun va sugereazii si mergeti la film. Sentimente mixte ce pot sta la baza deciziei pot include: placerea filmului, fica de esecul examenului, plictiseala studiului, interesul fata de relatia cu prietenul dumneavoastra etc. Rezolvarea chiar a unui caz ca acesta poate fi facilitati de explorarea diversilor factori emotional, foarte Va confruntati cu un cont mult t major intre dumneavoastra si o persoand pe care 0 iu Sentimentele mixte pot include aici sentimente pozitive ca: dragostea, interesul faa de persoana respectiva, incredere. Sentimente negative (durere, fried, furie) sunt in conflict cu celelalte, Sortarea acestor sentimente mixte este deseori scopul de baza al consilier De multe ori, sentimentele complexe sunt ascunse prin cuvinte ca: “ambivalent”, “confuzie”, “sfagiat”, Daca clientul spune c& este confuz, este important sa folosim intrebarea si reflectia pentru a descoperi mai multe sentimente specifice, ascunse in spatele termenilor vagi ai confuziei. Prea des consilieri si intervievatorii se axeaza pe sentimente de confuzie gi egueaza in 2 gsi emotiile complexe aflate la baza. Deprinderi folosite in facilitarea explorarii sunt: 1. Observarea mesajelor duble si a sentimentelor mixte. Corpul poate spune un lucru in timp ce cuvintele spun cu totul altceva. De exemplu "Asta suna ci esti foarte sigur de tine, dar corpul tu pare sa exprime un mesaj diferit." Acest lucru, bine infeles este cel mai bine rezervat clienjilor ce sunt constienti de limbajul lor nonverbal si de semnificatia sa. Nu este bine s& reflectim emojiile pe care clientul te neaga doar. 2. intrebari ce ofera deschis individului posibilitatea de a-si exprima_mai_multe experienfe emotionale prin intermediul cuvintelor: "Ce simi?", "Ce se intémpla in corpul tau cnd spui asta", "Ce simi cand se intémpla asta?” 3, Reflectari ale sentimentelor ce denumesc emotii mixte. 4. Verificarea reactiilor clientului la reflectarea pe care noi o facem: "Este acest Iueru apropiat de modul in care te simti?" in exemplele de mai jos vom putea observa mai multe emofii. Denumiti emofiile gi serieti care ar putea fi rispunsul dumneavoastra. Folositi reflectarea, intrebarile si verificati spre a ajuta clientul s2-si analizeze sentimentele. 6sREFLECTAREA SENTIMENTELOR $I EMOTULOR Clientul Mai tarziu, lucrurile legate de faptul ca soful meu bea s-au imbunatait. Dar prietenii mei m-au facut si ma ingrijorez. Ei spun ca asta este doar o faza. Ce sentimente ati observat? Cum ati raspunde? Clientul (La sfargitul unui divort) A fost asa o lupta pentru a deveni independenta si am asteptat-o atét de multa vreme! Cred cA nu am anticipat insa sentimentul de dezradacinare pe care il aduce. Ce sentimente afi observat? ‘Cum ati raspunde?, Clientut Ma tr-adevar confuz. O parte din mine spune: "Hei, hai sa mergem la noul loc de munca". Este atragator si provocator. Cealalta parte insa se simte infricosata. $i eu sfirgese prin a ma simti impartit si confuz, nu mai sunt sigur de ceea ce vreau. Ce sentimente afi observat?_ Cum afi raspunde? PROTOCOL PENTRU REFLECTAREA SENTIMENTELOR, Luarea unei decizii nu este totdeauna un proces rational. Emofiile si sentimentele ce o insof deseori determina aceasta decizic. in urmatorul exemplu, pe scurt, vom vedea cA fapt rationale ale deciziei pentru un loc de munca important au un impact mai mic decdt emofi asupra deciziei finale. Protocolul de mai jos este un protocol de utilizare a abilitatii de reflectare a sentimentelor. Yeti clasifica deprinderile folosite, veti constata o utilizare intr-o mai mare masura a reflect sentimentelor. In plus, observati modul in care intrebarile sunt focalizate pe explor sentimentelor gi veti gasi unele incurajari minimale ce se focalizeaz de asemenea pe sentime in cazurile in care reflectarea gi parafrazarea se combina, evaluati-le pe ambele ca si clarifi Clasificafi abilitatile folosind urmatoarele abrevieri: D?, 1?, E, P si RS, Observafi verificarea (Veti gasi la sfarsitul capitolului cla1. Consilier: 2. Client: 3. Consilier: 4. Client: 5. Consilier: 6. Client: 7. Consilier: 8, Client: DEPRINDERILE FUNDAMENTALE DE ASISTARE Mi-ai putea spune despre noua oferta de loc de munca? Este un loc de munca, intr-adevar atragator. Fste in alt stat si colegii par sa fie absolut fascinanti, Salariul este mult mai bun decat cel pe care-] am acum si bineinfeles mi-ar fi mult mai ugor cu banii Pari sa fii atras de el. Sunt intr-adevar. Este ca si cum ay simfi ca este sansa vietii mele. Dar...” Chiar daca vorbese in felul acesta despre aceasta oportunitate noua, imm, nu sunt asa de sigur de ceea ce ar insemna ea. Distanta este mare, uite, copii mei sunt aici la colegiu si mi-ar place sa fiu cu ei, ori acest nou loc de munca ma trimite tocmai departe. Suna ca un fel de ezitare - esti anxios in legaturd cu asta? (Tonul intrebarii serveste ca verificare. Aici consilierul ofera clientului cuvaintul ce denumeste emotia). Exact, Am devenit intr-adevar anxios deoarece ocazia este fantastical, dar sunt o mulfime de lucruri care ma leaga aici de asemenea. De exemplu, stii. am spus copii, mi-am facut multi prieteni. imi plac ‘oamenii cu care luerez, Nu am ceva puternic, nimic ceva care sii ma forteze, este mai mult o provocare excitant, $i inca gandul de a ma muta de unde locuiesc ma face s& ma simt anxios. in continuare, consilierul va sumariza cea ce s-a discutat. Sunteti rugati sa clasificati cele trei parti ale sumarizarii, Sumarizarea va fi discutata in capitolul urmator. Dupa cum te-am auzit spundnd, ai vorbit despre ceea ce este 2 atrigitor in legdtura cu mutarea, 0 nou provocare, oamenii cu care vei luera si toate acestea suna foarte excitant Pe cealalta parte insa, ai unele lucruri deosebite aici. fi ai pe colegii cu care ai lucrat in cadrul mai multor relatii, si in final, copii Deci este un fel de confuzie intre cele doua si cunosti partea buna a ambelor aspecte. Lucrurile atragatoare sau sentimentele tale fafa de familie si confortul pe care-l ai aici. Te-am auzit corect? (Sunt confruntate sentimentele mixte din jurul deciziei) Da. De ce sunt sigur, este c mi-ar place si merg s& luctez, gases oamenii cu care a5 lucra compatibili cu mine, ii gasesc interesati, plac studenfii. Fara indoiala imi place New England si asta este un punct important in plus. Este toamna acum si arata destul de bine, foarte frumos. in acelasi timp New England are unele probleme. Economia este ingrozitoare. Devin foarte frustrat si nervos de faptul oREFLECTAREA SENTIMENTELOR $I EMOTHLOR cA niciodata nu am timpul si banii necesari sA fac ceea ce vreau si fac 9. Consilier: Frustrat si furios? 10. Client: De exemplu, frustrat si fisrios im termeni de, incere sA fac treaba buna, dar sunt ingrijorat 3 local de munca poate sa nu mai existe la anul. Economia nu pase s3 fie promititcare 11. Consilier: Deci te intrebi dack sceast& mutare_. dacd acum este timpul potrivit $0 faci. Care ax fost experientele tale din trecut legate de mutat. $i 12. Client: Asta este folositor s8-ji amintesti. Cand m-am mutat prima data, Prima mea mutare major a fost din Pennsylvania in Colorado, o promovare absolut. Am simfit c& ori de céte ori m-ag muta as putea parasi acolo toate greselile pe care le-am comis si stii, sunt multe greseli. Ajuns in Colorado, m-am $i adaptat, un timp superb, foarte bine din punct de vedere profesional. A fost 0 crestere profesional cel putin, 13. Consilier: Deci acea prima mutare a fost excelent, a fost ceva atragator, minunat, 14. Client: Atragator intr-adevar. A fost foarte bine. 15 Consilier Si ce s-a intamplat apoi? 16.Ceat poi m-am mutat aici si odatd ajuns in New England nimeni nu a vorbit cu noi primele sase luni, New England este un spatiu mare si iti ia timp si te simti ca acasa. ‘Deci te-ai simtit un pic singur cénd ai venit prima data aici. Da A fost o agonie absolut. Pur si simplu, chiar si acum in acest SmeMESt aproape ci mA face si plang cand ma gandese cum i-am plete i Colorado pe acei oameni la care am finut. $i acum ... smeae lex patru ani, hai si spunem, pind cand m-am si emia 52: ‘Smmp lung sa te stabilesti aici i probabil te gandesti ci ‘Smp sf te stabilesti intr-un stat nou, distant, Este acest Ge cxea ce tu gindesti si simi? (Observati ca in timp sme cenmale. in acest exemplu faptele situafiei raman $m sindel de a-mi parasi copiii aici ma doare, fn vizits prea desDEPRINDERILE FUNDAMENTALE DE ASISTARE Este terifiant, deoarece poate nu voi fi aya avansat financiar. $i apoi ayand toata acea intreaga durere a separarii, s& incepi din nou s& lucrezi cu oameni noi ar fi chiar coplesitor. 3. Consilier: trebi daca tot ceea ce este atragator la noul loc de munca a ta, te gandesti daca existd acel loc nou de munca foarte atragator, cu noi provocari, care si merite toata durerea ta? Stii, costuri - beneficii. (Aceasta integreaz multe din cele ce s-au spus). te de asemenea o sumarizare ce 24. Client: jin acest moment, incepand sa chibzuiesc, parca nu merit’ este protocol a fost prezentat pentru a ilustra clar importanta emojiilor fundamentale. V i descoperi cd deseori clientii dumneavoastra constientizeaza foarte putin cat de importanta este expetienta emofionala in luarea deciziei si in general in viata. Focalizarea si reflectarea scatimentelor constituie o parte valoroasa a procesului consilierii si psihoterapiei. Reflectarea sntimentelor poate fi deosebit de util REFLECTAREA SE FAMILIE OR IN CON! MENTE IEREA DE GRUP SI DE ‘oblemele de familie deseori stau pe o fundatie emotionala exploziva. Problema poate reventata rational gi clar, dar si observam sentimentele puternice ce stau la baz ei. Acest Iueru ¢ valabil gi pentru sentimentele grupului. Indivizii prezinta problemele iar apoi afli ceea ce ei adevar simt ca si grup. Xu numai membrii familiei sau grupului au sentimente ci exista gi un ton sentimental ce priveste upul si nu fiecare membru in parte. De exemplu, putefi luera cu un grup in care nici nul nu se cunoaste aga bine unul pe celalalt. Diferiti membri se pot exprima clar, dar emotiile gi acordurile prezente pot fi ascunse. Sarcina dumneavoastra ca gi lider de grup sau consilier de milie este de a ajuta membrii sA-si examineze in profunzime problemele emofionale, 2 munca de grup si de familie vom dori sa recunoastem gi si reflectam sentimentele adividuale. Mai mult, vom dori sa focalizam reflectarile pe grup ca intreg sau pe familie prin atrebairi orientate spre emotii, prin incurajari minimale si reflectari ale sentimentelor. Aceastii familie / grup pare si mai aiba ceva de spus. Ce credeti? Pare sa fie o tensiune in jurul nostru, acum, Care sunt sentimentele grupului /familiei? Acest grup / familie a stat aici pentru un timp. Ce emofii gi sentimente par s& reprezinte acest grup / familie? Care a fost impactul a ceea ce s-a spus asupra grupului? Grupul / familia pare (suparata, fericita, muljumita, furioasa etc.) acum. 9